U15.3. Noțiuni generale privind datoria publicǎ

Datoria publică reprezintă totalitatea sumelor datorate de către stat (administraţia

publică centrală, unităţile administrativ-teritoriale şi alte entităţi publice), la un moment dat,

creditorilor săi interni şi externi, fie ei persoane fizice sau juridice.

Conform legislaţiei româneşti, datoria publică este reprezentată de totalitatea obligaţiilor

pecuniare la un moment dat, rezultate din împrumuturi, în lei şi în valută, pe termen scurt, mijlociu

şi lung, contractate de stat în nume propriu sau garantate de acesta, precum şi obligaţiile statului

către trezoreria proprie, rezultate din utilizarea unor resurse din contul acesteia pentru acoperirea

deficitului bugetului de stat.

In scopul evaluǎrii datoriei publice a Romȃniei, orice obligație, exprimatǎ ȋn altǎ monedǎ

decȃt cea naționalǎ, este calculatǎ ȋn moneda naționalǎ, utilizȃndu-se cursul de schimb comunicat de

Banca Naționalǎ a Romȃniei pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea.

Trebuie menționat, de asemenea, faptul cǎ, pentru a face comparații internaționale, este

necesar a exprima datoria publicǎ a țǎrilor cuprinse ȋn analizǎ ȋntr-o monedǎ avȃnd o largǎ circulație

pe plan mondial. Deși calculele fǎcute ȋntr-o asemenea monedǎ conțin un grad mai mare sau mai

mic de aproximație, din cauza fluctuației cursurilor de schimb și a neconcordanței dintre puterea

realǎ de cumpǎrare a unei monede exprimatǎ ȋntr-o altǎ monedǎ și cursul la care se schimbǎ acele

monede, totuși, ele oferǎ informații utile despre mǎrimea datoriei publice medii pe locuitor. In

practicǎ, ȋn comparațiile internaționale, se folosește USD, EURO sau DST (Drepturi Speciale de

Tragere = valoarea sa se calculează în funcție de dolarul american (44%), euro (34%), yenul

japonez (11%) și lira sterlină britanică (11%), conform cotațiilor de la bursa londoneză).

Un indicator relevant este gradul de ȋndatorare calculat ca raport ȋntre datoria publicǎ și

PIB. El trebuie privit cu prudențǎ, deoarece la același procent din PIB, povara datoriei publice este

mult mai greu de suportat de o țarǎ ȋn curs de dezvoltare decȃt de una dezvoltatǎ.

Exemple

În tabelul nr. 15.1 este prezentat gradul de îndatorare în țările noi membre ale Uniunii Europene.

După cum se poate observa, acesta diferă extrem de mult de la ţară la ţară, dar şi faţă de media

UE27, astfel media UE12 fiind de 39,40% faţă de media UE de 78,70% la nivelul anului 2009. Cel

mai mic grad de îndatorare s-a înregistrat în Estonia (7,20%) si Bulgaria (14,80%), iar cel mai

ridicat l-a inregistrat Ungaria (78,30%) si Malta (69,10%).

Tabelul 15.1. Datoria publică guvernamentală in statele noi membre ale Uniunii Europene (%

PIB)NMS - 12 2000 2006 2007 2008 2009

BG 74,30 22,70 18,20 14,10 14,80CY 48,70 64,60 58,30 48,40 56,20CZ 18,50 29,40 29,00 30,00 35,40HU 55,00 65,50 65,90 72,90 78,30EE 5,10 4,50 3,80 4,60 7,20

LV 12,30 10,70 9,00 19,50 36,10LT 23,70 18,00 16,90 15,60 29,30MT 55,90 63,70 61,90 63,70 69,10PL 36,80 47,70 45,00 47,20 51,00RO 22,50 12,40 12,60 13,30 23,70SK 50,30 30,50 29,30 27,70 35,70SI 26,70 23,40 22,60 35,90

NMS 12 36,60 33,00 33,50 31,60 39,40EU 27 61,90 68,30 66,00 69,40 78,70

Sursa: Comisia Europeana, Eurostat

Alǎturi de indicatorii privind gradul de ȋndatorare al unei țǎri, un interes deosebit prezintǎ

indicatorii care caracterizeazǎ efortul financiar anual, pe care datoria publicǎ ȋl reclamǎ. Acest efort

se materializeazǎ ȋn serviciul datoriei publice (SDP), care cuprinde cheltuielile cu rambursarea

datoriei propriu-zise (RSDP) și cele legate de plata dobȃnzilor și a celorlaltor cheltuieli aferente

(DobSDP). Efortul financiar sau povara datoriei și mǎrimea medie pe un locuitor a serviciului

datoriei publice (SDP/loc) se exprimǎ cu ajutorul mai multor indicatori, printre care:

- mǎrimea absolutǎ și mǎrimea medie pe un locuitor a SDP;

- raportul dintre SDP și PIB;

- raportul dintre SDP și totalul cheltuielilor publice;

- ponderea SDP ȋn totalul cheltuielilor bugetare (CB).

Deosebit de aceștia se mai pot calcula:

- cuantumul anual al dobȃnzilor;

- raportul dintre dobȃnzi și PIB;

- ponderea dobȃnzilor ȋn totalul cheltuielilor publice sau ȋn totalul cheltuielilor bugetare,

dupǎ caz.

Indicatorii privind cheltuielile cu dobȃnzile și comisioanele aferente datoriei publice

exprimǎ dimensiunile contraprestației pe care statul o datoreazǎ creditorilor sǎi ȋn decursul unui an.

Un nivel ridicat al dobȃnzilor la datoria publicǎ aratǎ cȃt de importante sunt veniturile creditorilor

statului care provin direct de la tezaurul public.

Deoarece datoria publicǎ este concentratǎ ȋn cea mai mare parte ȋn mȃinile bǎncilor,

societǎților de asigurare, societǎților comerciale din țarǎ și din strǎinǎtate, dobȃnzile aferente

acesteia revin ȋn proporție covȃrșitoare acestor categorii de creditori.

Privitǎ ȋn timp, datoria publicǎ manifestǎ o tendințǎ de creștere continuǎ, ceea ce atrage dupǎ

sine ȋn mod inevitabil sporirea dobȃnzilor, precum și a cheltuielilor publice totale. Ritmurile mai

rapide de creștere a datoriei publice decȃt a cheltuielilor cu plata dobȃnzilor aferente, ȋnregistrate ȋn

țǎri dezvoltate, se explicǎ prin faptul cǎ autoritǎțile acestor țǎri au contractat ȋmprumuturi mai ales

pe piața internǎ, unde nivelul dobȃnzilor a fost influentat ȋn principal de factori interni economici,

financiari și monetari. In schimb, țǎrile ȋn curs de dezvoltare, ȋn care cheltuielile cu plata dobȃnzilor

la datoria publicǎ au crescut mai rapid decȃt datoria propriu-zisǎ, au apelat cu precǎdere la

ȋmprumuturi ȋn strǎinǎtate, unde accesul la credite și nivelul dobȃnzilor au fost influențate de piața

externǎ a capitalului de ȋmprumut, de riscul de țarǎ, de creditor (public sau privat), ca și de factori

pe care acestea nu ȋi pot influența.

În funcţie de calitatea creditorilor, în unele ţări se face distincţie între datoria publică brută

şi datoria publică netă. Datoria publică brută cuprinde valoarea totală a efectelor publice, indiferent

de deţinătorii acestora, în timp ce datoria publică netă reprezintă numai valoarea efectelor publice

Determinați ponderea datoriei publice în PIB, ponderea datoriei în RON, EUR și USD în total datorie

Determinați serviciul datoriei publice, ponderea serviciului datoriei publice in PIB, SDP/locuitor

deţinute de persoanele fizice sau juridice, altele decât cele de drept public. Diferenţa o reprezintă

efectele publice în care au fost plasate diferite fonduri aparţinând statului.

În funcţie de piaţa pe care este lansat împrumutul şi de moneda în care este emis, datoria

publică poate fi internă şi externă. În ţările dezvoltate preponderentă este datoria publică internă

întrucât ele dispun de o largă piaţă internă a capitalului de împrumut, de unde ȋși pot procura cea

mai mare parte a resurselor financiare necesare acoperirii deficitului bugetar ȋn monedǎ naționalǎ, în

timp ce în ţările în curs de dezvoltare, ponderea semnificativǎ o deţine datoria externă, ea

constituind practic o modalitate de completare a resurselor financiar-valutare de care acestea au

nevoie. Cu cât ponderea datoriei externe în totalul datoriei publice este mai mare, cu atât

dependenţa economică şi financiară a ţării respective faţă de străinătate este mai ridicată.

Cheltuielile cu rambursarea ȋmprumuturilor scadente și plata dobȃnzilor și a comisionaelor aferente

constituie o povarǎ grea pentru numeroase țǎri ȋn curs de dezvoltare.

Datoria publică internă este generată de: împrumuturile pe termen scurt primite de la Banca

Naţională pentru echilibrarea în execuţie a bugetului de stat, bonuri de tezaur emise în acelaşi scop,

plasarea de înscrisuri pe termen mediu şi lung prin subscripţie publică pentru acoperirea deficitului

bugetar anual, garanţii acordate de stat la creditele bancare interne ale agenţilor economici sau

autorităţile locale, atragerea pe termen scurt a disponibilităţilor din conturile trezoreriei publice.

In analiza structurii datoriei publice, un element important ȋn funcție de care se fac diferite

judecǎți de valoare ȋl reprezintǎ gradul de exigibilitate al acesteia. Sumele exigibile pe termen

scurt formeazǎ datoria flotantǎ, iar cele exigibile pe termen mijlociu și lung, datoria

consolidatǎ. Este evident cǎ pentru o țarǎ conteazǎ mai mult efortul financiar imediat, deci cel

pentru rambursarea datoriei și a dobȃnzilor aferente ȋn lunile urmǎtoare sau ȋn anul urmǎtor (cu

scadențǎ imediatǎ) decȃt cel care se profileazǎ la un orizont mai ȋndepǎrtat. De aceea, cu cȃt

ponderea datoriei flotante ȋn totalul datoriei publice este mai mare, cu atȃt nevoia de resurse

financiare este mai presantǎ, iar procurarea acestora mai dificilǎ.

Ca și alte aspecte descrise la partea de ȋmprumuturi publice, și structura datoriei publice

variazǎ de la o țarǎ la alta și chiar de la o perioadǎ la alta, ȋn funcție de condițiile financiar-

monetare. Astfel, țǎrile care cunosc procese inflaționiste de mai mari dimensiuni și de lungǎ duratǎ

sunt obligate sǎ apeleze pe o scarǎ tot mai largǎ la ȋmprumuturi pe termen scurt și eventual mijlociu.

Acest fenomen se produce deoarece, ȋn condițiile unei inflații cronice, plasamentele ȋn efecte

publice pe perioade ȋndelungate, fiind supuse unei eroziuni sistematice, ȋnceteazǎ a mai fi atractive

pentru deținǎtorii de capital bǎnesc de ȋmprumut, chiar dacǎ produc un venit mediu anual mai

ridicat decȃt ȋmprumuturile pe termen scurt.

Realizați o comparație pe ultimii 5-10 ani privind atȃt volumul total al datoriei publice,

cȃt și structura acesteia pentru cȃteva țǎri din Estul și Vestul Europei, Asia și America.

U15.4. Cadrul juridic, structura și indicatorii privind evoluția datoriei publice interne

Contractarea datoriei publice interne se face de Guvern, prin intermediul M.F.P., în limita

autorizaţiei date de Parlament în scopul:

a) finanţării deficitului bugetar anual;

b) finanţării unor cheltuieli publice de interes naţional în domeniul investiţiilor;

c) refinanţǎrii datoriei publice interne;

d) susținerii balanței de plǎți și consolidǎrii rezervei valutare a statului;

e) finanțǎrii dezvoltǎrii IMM-urilor cu capital majoritar romȃnesc;

f) finanțǎrii achizițiilor de bunuri și servicii, inclusiv importul de materii prime și resurse

energetice;

g) ȋndeplinirii obligațiilor legate de garanțiile de stat pentru ȋmprumuturi;

h) amortizǎrii și achitǎrii ȋmprumuturilor guvernamentale și rǎscumpǎrǎrii datoriei

neachitate, incluzȃnd capitalul, dobȃnda și alte costuri;

i) finanțǎrii necesitǎților pe termen scurt ale bugetului de stat;

j) finanțǎrii cheltuielilor legate de lichidarea consecințelor dezastrelor naturale și ale altor

calamitǎți;

k) menținerii ȋn permanențǎ a unui sold corespunzǎtor ȋn contul general al trezoreriei

statului;

l) altor necesitǎți aprobate prin legi speciale.

Rambursarea se asigură din excedentele bugetare, împrumuturi publice pentru refinanţare şi

alte surse stabilite prin lege. Rambursarea ratelor de capital, plata dobȃnzilor și a altor costuri

aferente datoriei publice au prioritate fațǎ de alte obligații ale statului.

Datoria publicǎ internǎ reprezintǎ o obligație necondiționatǎ a statului de rambursare a

ȋmprumuturilor contractate ȋn lei, de platǎ a dobȃnzilor și a altor costuri aferente.

Instrumentele datoriei publice interne ale statului includ:

titlurile de stat emise ȋn monedǎ naționalǎ;

ȋmprumuturile de stat acordate de Banca Naționalǎ a Romȃniei ȋn condițiile stabilite

prin Legea privind statutul Bǎncii Naționale a Romȃniei;

ȋmprumuturile de stat contractate la bǎncile comerciale din Romȃnia;

ȋmprumuturile de stat contractate la alte instituții de credit din Romȃnia și la agenții

guvernamentale.

Titlurile de stat ȋn monedǎ naționalǎ pot fi emise atȃt ȋn formǎ materialǎ, cȃt și ȋn formǎ

dematerializatǎ. In aceastǎ din urmǎ formǎ, emisiunea, probațiunea și transmiterea drepturilor

ȋncorporate se evidențiazǎ prin ȋnscriere ȋn sistemul de ȋnregistrare ȋn cont. Titlurile de stat

exprimate ȋn monedǎ naționalǎ pot fi emise pe termen scurt, mediu sau lung. Principalele titluri cu

scadența pe termen scurt (sub 1 an) sunt bonurile de tezaur și certificatele de trezorerie. Sunt

considerate titluri de stat ale ȋmprumuturilor pe termen mediu obligațiunile de stat avȃnd o scadențǎ

de peste un an și de maximum cinci ani de la emisiune, iar pe termen lung obligațiunile de stat

avȃnd o scadențǎ de peste cinci ani de la emisiune.

Elementele tehnice necesare titlurilor de stat pentru a putea fi oferite spre vȃnzare au fost

descrise ȋn unitatea precedentǎ și sunt reprezentate de: denumire, data emisiunii, valoarea titlurilor

de stat oferite, forma ȋmprumutului de stat prin titlurile respective – cu discount sau purtǎtor de

dobȃndǎ, rata dobȃnzii, metoda de calcul și datele la care se plǎtește dobȃnda, scadența

ȋmprumutului și clauza rambursǎrii ȋn avans, atunci cȃnd este cazul.

M.F.P. este autorizat sǎ emitǎ garanții de stat pentru ȋmprumuturi interne exprimate ȋn

moneda naționalǎ, contractatǎ de o persoanǎ juridicǎ de la o instituție creditoare pentru finanțarea

proiectelor sau activitǎților de importanțǎ prioritarǎ pentru Romȃnia sau alte destinații, ȋn limita și

ȋn cuantumul aprobate de Guvern sau de cǎtre Parlament, dupǎ caz.

Garanția de stat pentru un ȋmprumut intern reprezintǎ o obligație indirectǎ a statului romȃn

care se executǎ ȋn cazul ȋn care beneficiarul ȋmprumutului nu are capacitatea sǎ achite, ȋn ȋntregime

sau parțial, ȋmprumutul, dobȃnda și alte costuri aferente. In cazul ȋn care o garanție de stat pentru un

ȋmprumut intern devine exigibilǎ, statul este obligat sǎ efectueze cǎtre instituția creditoare plata

datoratǎ de debitorul garantat.

Pentru acoperirea riscurilor financiare ce decurg din garantarea de cǎtre stat a

ȋmprumuturilor contractate de diferite persoane juridice se constituie Fondul de risc, alimentat din:

comisioanele ȋncasate de la beneficiarii ȋmprumuturilor garantate, dobȃnzile obținute din

plasamentele sumelor aflate ȋn depozite, majorǎrile de ȋntȃrziere aplicate pentru neplata ȋn termen a

comisioanelor, fondurile bugetare alocate ȋn acest scop, alte surse.

M.F.P. este autorizat sǎ administreze datoria publicǎ și garanțiile de stat pentru ȋmprumuturi

ale Romȃniei. In acest scop, M.F.P. efectueazǎ urmǎtoarele operațiuni:

evalueazǎ mǎrimea ȋmprumutului astfel ȋncȃt nivelul de ȋndatorare sǎ corespundǎ

necesitǎților Romȃniei și capacitǎții statului de a gestiona datoria;

ține evidența contabilǎ a datoriei publice contractate și evidența statisticǎ a garanțiilor de stat

emise;

urmǎrește derularea ȋmprumuturilor garantate de stat;

supravegheazǎ lichiditǎțile din contul general al trezoreriei pentru a avea o balanțǎ a

disponibilitǎților corespunzǎtoare;

elaboreazǎ anual contul general al datoriei publice.

In condițiile ȋn care piața de capital a Romȃniei, ȋn perioada postdecembristǎ, a fost (și

continuǎ sǎ fie) slab dezvoltatǎ, necesitǎțile suplimentare de resurse financiare au fost acoperite ȋn

proporție covȃrșitoare pe seama ȋmprumuturilor contractate peste granițǎ. Astfel, s-a constatat cǎ, ȋn

medie, ȋn ultimii douǎzeci de ani, datoria publicǎ externǎ a reprezentat trei pǎtrimi din datoria

publicǎ totalǎ, iar cea internǎ numai o pǎtrime.

Cea mai mare parte a datoriei publice interne provine de la ȋmprumuturile contractate pentru

finanțarea și refinanțarea deficitelor bugetare ȋnregistrate ȋncepȃnd cu anul 1992. Cealaltǎ parte s-a

format ȋn urma contractǎrii unor ȋmprumuturi de stat cu destinație specialǎ, cum ar fi:

- acoperirea pierderilor din activitate ȋnregistrate de ȋntreprinderile de stat;

- acoperirea creditelor neperformante preluate de la bǎncile de stat, inclusiv a creditelor

aferente investițiilor sistate de cǎtre Guvern;

- acoperirea pierderilor din calamitǎți, reflectate ȋn credite bancare nerambursate;

- regularizarea unor credite și dobȃnzi, considerate ca nerecuperabile.

La 31 decembrie 2010 datoria publică a României a atins pragul de 37,9% din PIB.

În tabelul nr. 15.2 este prezentată structura datoriei publice a României la sfârşitul anului

2010 comparativ cu anul 2009.

A. Datoria PublicăCompozitia Datoriei Publice (milioane lei)

31 decembrie 2009** 31 Decembrie2010***Total Datorie Publică 147,329.1 193,894.4

Total Datorie Publica % PIB 29.99% 37.90%din care:

A. Datorie publică guvernamentală 92.65% 94.03%

Datorie publica locală 7.35% 5.97%

B. Datoria publica directa 92.76% 91.92%Datoria publica garantata 7.24% 8.08%

C. Negociabilă 40.50% 41.33%Ne-Negociabilă 59.50% 58.67%

D. RON 47.50% 46.21%EURO 41.11% 42.58%Alte valute 11.39% 11.21%

Tabelul 15.2. Structura datoriei publice a României1

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice

Produsul intern brut pentru anul 2009 este de 491.273,7 mil lei iar pentru anul 2010 este de

511.582 mil lei. Datoria publică se ridică la suma de 193.894,4 milioane lei, în anul 2010,

comparativ cu cea din 2009, în sumă de 147.329,1 milioane lei. Datoria publică a României, în anul

2010, este formată în proporţie de 94,03% din datorie guvernamentală şi 5,97% din datorie publică

locală.

Cu toate că, gradul de îndatorare a României este sub 60% (cât prevede Pactul de Stabilitate

şi Creştere Economică) ne îngrijorează ritmul cu care acest grad a crescut în ultimii 2-3 ani, dar mai

ales faptul că, banii obţinuţi din împrumuturi au fost utilizaţi de cele mai multe ori pentru acoperirea

cheltuielilor bugetare de consum.

Atât ȋmprumuturile contractate pentru finanțarea și refinanțarea deficitelor bugetare, cȃt și

cele cu destinație specialǎ au fost utilizate ȋn proporție covȃrșitoare la acoperirea unor cheltuieli de

consum.

Indicatorii de apreciere ai gradului de îndatorare pe piaţa internă sunt:

- datoria publică la nivelul anului sau într-un anumit moment (DPI), determinată ca

fiind egală cu totalul obligaţiilor statului angajate şi nerambursate; ȋn calculul ei intrǎ datoria directǎ

a statului (DPId), dar și cea garantatǎ de cǎtre stat (DPIg);

DPI = DPId + DPIg

- serviciul datoriei publice interne (cheltuieli anuale reprezentând plăţi exigibile în contul

datoriei publice interne: ratele scadente ȋn contul datoriei publice interne (RDPI), dobȃnzile și

1

Include datoria garantată de stat şi de către autorităţile administraţiei publice locale conformOUG 64/2007.

comisionale aferente ei (DobDPI), precum și cheltuielile ocazionate de emisiunea și plasarea titlurilor

mobiliare);

SDPI = RDPI + DobDPI

- ponderea datoriei publice interne în PIB;

- ponderea dobânzilor aferente datoriei publice interne în PIB;

x 100

- ponderea serviciului datoriei publice interne în bugetul statului

Datorită crizei economice şi a efectelor sale asupra volumului veniturilor publice, în ultimii

ani, statele Uniunii Europene au contractat împrumuturi pentru acoperirea deficitelor bugetare tot

mai adânci cu care s-au confruntat şi pentru refinanţarea datoriei publice.

În tabelul 15.3 este prezentată evoluţia deficitului bugetar în ţări ale UE.

Figura 15.3. Evoluția deficitului bugetar ca procent din PIBȚări 2000 2006 2007 2008 2009BG -0,30 3,00 0,10 1,80 -3,90CY -2,30 -1,20 3,40 0,90 -6,10CZ -3,70 -2,60 -0,70 -2,70 -5,90HU -3,00 -9,30 -5,00 -3,80 -4,00EE -0,20 2,50 2,60 -2,70 -1,70LV -2,80 -0,50 -0,30 -4,10 -9,00LT -3,20 -0,40 -1,00 -3,30 -8,90MT -6,20 -2,60 -2,20 -4,50 -3,80PL -3,00 -3,60 -1,90 -3,70 -7,10RO -4,70 -2,20 -2,50 -5,40 -8,30SK -12,30 -3,50 -1,90 -2,30 -6,80SI -3,70 -1,30 0,00 -1,70 -5,50

NMS 12 -3,78 -1,81 -0,78 -2,63 -5,92EU 27 0,60 -1,30 -0,60 -2,00 -6,30

Sursa: Eurostat

După cum se observă din tabelul 15.3., toate statele au finalizat anul 2009 cu rezultate

negative. Deficite mari au înregistrat Letonia (9% din PIB), Lituania (8,9% din PIB), România

(8,9% din PIB) cu mult peste media înregistrată la nivelul UE27, de 6,3% din PIB.

Grafic aceste evoluţii sunt prezentate în figura nr. 15.2.

-14

-12

-10

-8

-6

-4

-2

0

2

% of GDP

Figura 15.2. Evoluția soldului bugetar ȋn perioada 2000 – 2009 la nivelul noilor statemembre ale U.E.

Exemple

Se dau următoarele date cu privire la cȃțiva indicatori economici ai unei țǎri:

Indicatori Unitatea demăsură

2008 2010

Datoria publică totală (DPT) mld. u.m. 1.250 1.700 - internă (DPI) mld. u.m. 900 1.300 - externă (DPE) mld. u.m. 350 400Cheltuieli cu plata dobânzilor (DobDPT) mld. u.m. 110 170 - aferente datoriei publice interne (DobDPI) mld. u.m. 85 130 - aferente datoriei publice externe (DobDPE) mld. u.m. 25 40Plăţi în contul ratelor scadente laîmprumuturile externe de stat (RDPE)

mld. u.m. 145 300

Cheltuieli bugetare (CB) mld. u.m. 800 1300PIB mld. u.m. 5.400 11.050Curs de schimb (CS) u.m./USD 32,512 38,215Populaţia mil. locuitori 77 85

Să se determine:

a) datoria totalǎ medie pe locuitor exprimată în USD în anii 2008 și 2010, precum și

modificarea absolutǎ și relativǎ a acesteia ȋn 2010 fațǎ de 2008;

b) ponderea în PIB a datoriei publice totale în cei doi ani;

c) ponderea în cheltuielile bugetare a cheltuielilor cu plata dobânzilor şi, în particular, a celor

aferente datoriei publice interne în anul 2008;

d) modificarea absolută şi relativă a ponderii serviciului datoriei publice externe în PIB în anul

2010 faţă de anul 2008.

2) O societate comercială lansează o emisiune de obligaţiuni în valoare totală de 1.000.000lei la o rată a dobânzii de 9% pe o perioadă de 5 ani. Rambursarea împrumutului se realizează întranşe egale. Se cere:

A) valoarea anuităţilor şi tabelul de rambursare a împrumutului;B) rambursării în anuităţi egale;C) rambursării integrale la scadenţă.D) rambursarea de cupon 0.