8/18/2019 ceva psiho

http://slidepdf.com/reader/full/ceva-psiho 1/2

Cele mai multe dintre proprietatile capitalului cultural pot f deduse din aptul

ca, in starea lui undamentala, acesta este legat de corp si presupune personifcare.

Acumularea de capital cultural in starea intruchipata, de exemplu, sub orma

culturii, cultivarii, dezvoltarii, presupune un proces de personifcare, care presupune

o munca laborioasa de asimilare si, de asemenea, presupune investitia personala a

timpului. Asemeni obtinerii unui fzic muscular, nu poate f realizat prin intermediulaltei persoane (astel incat delegarea sarcinii este exclusa).

Aceasta dezvoltare implica o lupta cu sinele, un eort ce presupune un cost

personal (on paie de sa personne, cum spun rancezii), o investitie, mai presus de

toate a timpului, dar de asemenea acea orma de libido social, libido sciendi, care ar

putea atrage dupa sine lipsuri, renuntare si sacrifciu. Rezulta ca cele mai inexacte

masuratori ale capitalului cultural sunt cele care aleg ca standard lungimea

dezvoltarii – evident, atat timp cat aceasta nu se reduce la lungimea scolarizarii si

recunoasterea este realizata de la educatia timpurie, dandui o valoarea pozitiva (un

castig in timp) sau o valoare negativa (timp pierdut), in unctie de apropierea ata

de cerintele invatamantului.

Acest capital intruchipat, acest castig extern transormat intro parte

integranta a unei persoane, nu poate f transmis instant (spre deosebire de bani,

drepturi de proprietate, sau chiar titluri de noblete), prin dar, mostenire, cumparare

sau schimbi. Rezulta ca utilizarea sau exploatarea capitalului cultural va prezenta

probleme pentru detinatorii de capital economic sau politic, fe ca sunt patroni

private, sau la alte extreme, antreprenori care anga!eaza directori executive dotati

cu o competenta cultural specifca. Cum poate acest capital, atat de strans legat de

persoana, sa fe cumparat ara cumpararea persoanei in sine si astel pierderea

acelui eect de legitimare care presupune disimularea dependentei" Cum poate f

acest capital condensat ara ca insasi posesorii de capital sa fe #condensati$, lucru

care poate duce la consecinte nedorite"

Capitalul cultural poate f dobandit, intro oarecare masura, in unctie de

perioada de timp, societate si clasa sociala, in absenta unei in%uentari deliberate.

&ntotdeauna va ramane marcat de conditiile de achizitionare, care, prin semnele mai

mult sau mai putin vizibile pe care le lasa, a!uta la determinarea valorii sale

distinctive. 'u poate f acumulat dincolo de capacitatile individuale ale agentului isi

are limitarile si sarsitul in unctie de purtator (de exemplu capacitatea lui biologica,

memoria lui etc). entru ca este, prin urmare, legat in nenumarate moduri de

persoana in individualitatea sa si este supus unei transmisii ereditare care nu poatef mascata, sfdeaza vechile si adanc inradacinatele distinctii ale !uristilor greci

realizate intre proprietatile mostenite (ta patroa) si proprietatile achizitionate

(epikteta), de exemplu acelea pe care un individ le adauga patrimoniului sau

personal. *eoarece conditiile sociale ale transmisiei si achizitiei sunt mai mascate

decat cele ale capitalului economic, este predispus sa unctioneze ca un capital

simbolic – adica sa nu mai fe recunoscut ca si capital, ci ca si competenta legitima,

ca autoritate care exercita un eect de recunoastere, de exemplu in piata

8/18/2019 ceva psiho

http://slidepdf.com/reader/full/ceva-psiho 2/2

matrimonial si in toate pietele in care capitalul economic nu este recunoscut pe

deplin, fe in materie de cultura, insotita de mari colectii de arta sau undatii

culturale, fe in bunastarea vietii sociale, insotita de conceptul de generozitate si

cadou. +ai mult, logica simbolica asigura proft suplimentar din punct de vedere

material si simbolic pentru posesorii de capital cultural mare orice competenta

culturala data (de exemplu, sa fi capabil sa citesti intro lume de analabeti) oeraun plus de distinctive agentului purtator. Cu alte cuvinte, impartasirea proftului ce

diminueaza capitalul cultural in societati divizate pe clase se bazeaza, in ultima

analiza, pe aptul ca niciun agent nu are mi!loacele cultural si economice pentru a

asigura educatia copiilor lor dincolo de minimul necesar pentru reproducerea ortei

de munca cel mai putin valorifcata la un moment dat.