CETATEA CULTURAL A · opporul rus neaaduseser ½libertatea ... Occiden-tul era declarat iremediabil...

CETATEA CULTURAL�A

Revist�a de literatur�a, critic�a literar�a, istorie �si art�a

Seria a VI � a, an XVI, NR. 33 (131), iunie 2015, Cluj-Napoca

COLEGIUL DE REDAC�TIE:

Dan BRUDA�SCU (redactor �sef)Miron SCOROBETE (redactor-�sef adjunct)

Ion CRISTOFOR (secretar general de redac�tie)Designer: Andrei ALECU

Redac�tie: Cluj-Napoca, Str. Vasile P�arvan nr.2

e-mail: [email protected]

http://cetateaculturala.wordpress.com

Editare:SC Sedan Cas�a de Editur�a Cluj-Napoca

Sunt luate ��n considerare numai materialele

expediate ��n format electronic.cu diacritice

Corectura nu se face la redac�tie

IMPORTANT:

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridic�a pentru

con�tinutul articolului apar�tine autorului. De asemenea,

��n cazul unor agen�tii de pres�a, pagini de internet �si

personalit�a�ti citate, responsabilitatea juridic�a le apar�tine.

Editat ��n Rom�ania. Nici o parte din aceast�a lucrare nu poate

� reprodus�a sub nici o form�a, prin nici un mijloc mecanic sau electronic,

sau stocat�a ��ntr-o baz�a de date, f�ar�a acordul prealabil, ��n scris, al autorului.

Cuprins

Acad. Ioan Aurel POP - VOCATIA OCCIDENTALA A ROM�ANILOR, CHISINAU, 2015 . . . . . . . . . . 4

Isabela VASILIU-SCRABA - MIRACOLUL BISERICII DE LA DR�AG�ANESCU �SI O PROFE�TIE A

SF�ANTULUI ARSENIE BOCA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Valer MARIAN - CUM S-A FURAT LA REFERENDUM? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Miron SCOROBETE - CLUJUL F�AR�A CAS�A DE CULTUR�A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Paul LEIBOVICI - PAUL CLAUDEL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

Adrian BOTEZ - IMPORTAN�TA FIRELOR DE P�AR DIN NAS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Camelia FILIP - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

Alexandru PASCOVICI - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

Nicholas CATANOY - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Miron T,IC - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Maria-Patricia BIRTOCEAN - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

Oana Mihaela POP - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Alexandru JURCAN - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

Adrian ERBICEANU (Canada) - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Ovidiu SUCIU - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

Eugen EVU - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Liviu ANTONESEI - LITERATURA DE PESTE PRUT DIN PERSPECTIV�A SOCIOLOGIC�A . . . . . . . 42

Adrian BOTEZ - UN PORTRET . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

Adrian BOTEZ - �INT�ALNIRI, �SERPUIRI �SI C�AUT�ARI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

Adrian BOTEZ - ALEGEREA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

Prof. dr. Petre DIN - IONUT,T,ENE � CONTRA CURENTULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

EPIGRAMA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

TREI EPIGRAMIS,TI... PE LUN�A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

3

4

Acad. Ioan Aurel POP

VOCATIA OCCIDENTALAA ROM�ANILOR,CHISINAU, 2015

�In anii liceului, nu departe de aulaunde Ciprian Porumbescu avusesepremiera operetei ½Crai Nou�, pro-fesorul meu de limba s

,i literatura

latin�a, Spiru Hoidas � un eminent traduc�ator dinOvidiu, provenit dintr-o familie arom�an�a de la sudde Dun�are � f�acea f�ar�a oprire elogiul romanit�at

,ii

noastre, trimit,�andu-ne mereu spre eterna Rom�a, de

unde ne venea graiul, numele s,i �int

,a.

La cei 15 ani ai mei, nu eram capabil sa p�atrundtoate sensurile pledoariei, dar discursul m�a fascina.Mai apoi, la facultate, pe malurile Somes

,ului, ��n

Napoca veche de dou�a milenii, profesorul de is-torie veche a Rom�aniei, Hadrian Daicoviciu (spe-cializat, de altminteri, ��n daco-get

,i) nu ��nceta s�a

sublinieze c�a Dacia roman�a a fost o provincie decultur�a occidental�a s

,i nu oriental�a, ��n cadrul im-

periului tricontinental, f�aurit de Roma s,i ��ntins din

cet,urile reci ale Britaniei p�an�a ��n nisipurile �erbint

,i

ale Africii s,i de la Oceanul Atlantic p�an�a la Tigru s

,i

Eufrat. Eram, prin urmare, singurii mos,tenitori ai

romanit�at,ii orientale, dar eram de pro�l occidental!

Nu am ��nt,eles atunci toate semni�cat

,iile aces-

tor trimiteri, dar nu am ��ncetat s�a caut explicat,ii

pentru formularea lor s,i rat

,iuni pentru adev�arul

lor. As,a am a�at c�a profesorii mei, ca s

,i bu-

nicii mei � mai mult dec�at p�arint,ii � f�acuser�a

parte din generat,ia Marii Uniri s

,i c�a erau coples

,it,i

de ��mplinirea epocal�a de la 1918. Ei nu puteauvedea lumea dec�at prin prisma marelui act devoint

,�a nat

,ional�a, dar s

,i de ��nt

,elepte decizii, luate

��n conivent,�a cu occidentul. Tot ei fuseser�a coples

,it,i

de Rom�ania interbelic�a, de realiz�arile ei, de loculs�au european. Dar ei v�azuser�a s

,i Al Doilea R�azboi

Mondial, suferint,ele s

,i chinurile, prezent

,a german�a

s,i apoi ocupat

,ia sovietic�a. Tr�aiser�a ½obsedantul de-

ceniu�, c�and istoria noastr�a era falsi�cat�a s,i ciun-

tit�a, iar limba declarat�a slav�a. Atunci, rom�aniierau ��nv�at

,at

,i c�a ½lumina venea de la R�as�arit�, c�a

½bastionul p�acii� era numai URSS s,i c�a ½Stalin s

,i

poporul rus� ne aduseser�a ½libertatea� . . . Occiden-tul era declarat iremediabil ½putred�, ½dec�azut� s

,i

½capitalist�. Fires,te, aceste vremuri bazate pe lo-

zinci ��nv�at,ate pe de rost nu au durat, dar aminti-

rea lor a r�amas. Iar atunci c�and profesorii mei s,i

ai generat,iei mele au ajuns s�a tr�aiasc�a vremuri mai

libere, nu au ��ncetat s�a invoce Occidentul ca modelpentru civilizat

,ia noastr�a. Am ��nv�at

,at apoi, de la

ei s,i de la alt

,ii mai tineri, pas cu pas, cum au reus

,it

rom�anii s�a existe ��n aceste ½locuri de ispititor bels,ug

s,i de trecere a os

,tilor�, ca ½insul�a de latinitate ��ntr-o

mare slav�a� sau ca ½enclav�a latin�a la port,ile Orien-

tului�. Poate s�a nu �e nimic spectacular ��n toateacestea, dar un semn de ��ntrebare nu poate s�a nuse ridice, dac�a nu ��n leg�atur�a cu etnogeneza (si-milar�a form�arii 0ric�arui popor romanic), m�acar ��nrelat

,ie cu viet

,uirea, conviet

,uirea s

,i supraviet

,uirea

rom�anilor ��n acest mediu nu ��ntotdeauna prielnic.P�an�a la urm�a, nici nu este foarte important�a ches-tiunea locului precis de formare a rom�anilor � dac�aexist�a vreunul foarte bine delimitat! � ci chestiu-nea existent

,ei noastre continue ��n mijlocul unor co-

munit�at,i neromanice, ne��nrudite cu noi s

,i, cel mai

adesea, ostile. Sunt mult,i oameni ast�azi, unii inte-

lectuali, incapabili s�a ��nt,eleag�a latinitatea noastr�a,

nepreg�atit,i s�a perceap�a de ce trebuie � cum zicea,

��nt,elept, Vasile P�arvan � s�a-i ½sl�avim pe daci pentru

vitejia lor s,i s�a-i binecuv�ant�am pe romanii cuceri-

tori�. Tot P�arvan d�adea, ��n urm�a cu circa un secol,r�aspunsul: ½pentru c�a datorit�a lor ne-am n�ascutnoi, miracolul rom�anesc�. Cu alte cuvinte, P�arvan,care a p�ar�asit aceast�a lume ��n 1927, s

,tia secretul

etnogenezei, dar noi nu-l putem p�atrunde ��nc�a, ��nacest ��nceput de mileniu trei.Noi, rom�anii, suntem un popor as

,ezat de soart�a,

din punct de vedere geogra�c, la interferent,a apu-

sului cu r�as�aritul, la ��ntret�aierea dintre civilizat,iile

occidental�a s,i oriental�a. Prin limba vie, prin nume

s,i origine suntem occidentali (latini), �indc�a spe-ci�cul ��n aceste planuri ne vine dinspre Roma, pec�and prin credint

,�a, prin limba de cult, de cancela-

rie s,i de cultur�a (din Evul Mediu), prin alfabetul

(chirilic) folosit p�an�a de cur�and, suntem orientali(bizantino-slavi). Am fost mereu plasat

,i ��ntre lu-

mea latin�a, numit�a apoi catolic�a s,i protestant�a s

,i

lumea bizantin�a (greac�a), numit�a apoi ortodox�a sauslavo-ortodox�a.Papa Ioan Paul al II-lea vorbea expresiv despre

Europa cu doi pl�am�ani, referindu-se la catolicisms,i la ortodoxie, recte la civilizat

,iile adiacente. Lu-

cian Blaga �profesor de marc�a al universit�at,ii mele

s,i, cred, cel mai profund s

,i original �losof din cul-

www.cetateaculturala.wordpress.com

5

tura rom�aneasc�a � ��ncerca s�a dea acestei dualit�at,i

��ntrep�atrunse o expresie original�a, ��n ½Trilogia Cul-turii: Orizont s

,i stil, Spat

,iul mioritic, Geneza me-

taforei s,i sensul culturii� (1935-1937), ��n funct

,ie de

forma spat,iilor� europene. Astfel, spat

,iul occiden-

tal era perceput de el pe vertical�a, agresiv, cu tur-nurile catedralelor gotice str�apung�and cerul, spat

,iul

r�as�aritean (slav) se derula (pentru el) pe orizon-tal�a, calm, conform nem�arginirii c�ampiei (stepei),iar ½spat

,iul mioritic� � spat

,iul speci�c nou�a � era

v�alurit, construit ��n acord cu succesiunea deal-vale,��mbin�and cadrul cosmic cu cel teluric sau ceruls,i p�am�antul, aduse aproape, ��ntr-o interferent

,�a �-

reasc�a. Marele �losof se s,i ne �ata, imagin�andu-i

pe rom�ani � dup�a ce fuseser�a ��n stare s�a tr�aiasc�a½Poemele luminii� sau f�aurirea Marii Uniri � dreptdepozitari ai echilibrului, menit

,i s�a �e puntea de

leg�atur�a ��ntre Europa pragmatic�a s,i concurent

,ial�a

(activ�a) s,i Europa letargic�a s

,i profund�a (contem-

plativ�a). Convins de aceast�a ecuat,ie complicat�a,

Lucian Blaga (ca s,i tot

,i marii oameni de cultur�a

rom�ani) a ��nt,eles s

,i explicat un fapt remarcabil,

anume nevoia orient�arii noastre spre Occident. Deunde va � venit o asemenea convingere s

,i cum se

va � exprimat ea ��n timp, de c�atre alt,i ��nv�at

,at

,i?

Pentru a r�aspunde unei asemenea ��ntreb�ari, tre-buie s�a apel�am mai ��nt�ai la geogra�e. Dac�a, ladimensiunea duratei viet

,ii umane, istoria se poate

schimba s,i modela, geogra�a nu sufer�a acelas

,i pro-

ces. Geogra�a este imuabil�a pentru durata viet,ilor

noastre. Sub aspect geogra�c, noi, rom�anii � chiardac�a ne s�a extindem azi Europa p�an�a la Urali� suntem r�as�ariteni sau sud-estici. Cu alte cu-vinte, am fost plasat

,i de soart�a mai aproape de

Noua Rom�a (Constantinopol) dec�at de Roma Ve-che, chiar dac�a ne-am��mp�art�as

,it, mult�a vreme, din

valorile am�andurora. Timp de aproape un mileniu,aceast�a orientare a romanicilor, proto-rom�anilor s

,i

rom�anilor a p�arut cea mai bun�a, mai potrivit�as,i

aduc�atoare de noroc. Doar ��nsus,i ��mp�aratul fonda-

tor al Noii Rome, Constantin cel Mare (306-337),f�acuse mutarea capitalei lumii pe locul colonieip�ag�ane Bizantion � aureolat�a acum de cres

,tinism

� convins c�a Occidentul ��s,i tr�aise traiul, c�a-s

,i epu-

izase energiile, sub loviturile decadent,ei interne s

,i

ale barbarilor.Impresionat de viitorul bazinului levantin al Me-

diteranei, el se p�atrunsese s,i de ideea c�a ½ex

Oriente lux�, c�a lumina, ��n sensul fort,ei culturii

s,i civilizat

,iei, venea de la R�as�arit, de unde (��n ra-

port cu Roma veche, corupt�a) izvodise s,i cuv�antul

dumnezeiesc, ��ntruchipat prin M�antuitor. Cu altecuvinte, imperiul cres

,tin p�am�antesc � cu toate

imperfect,iunile sale � tr�aia prin Bizant

,s,i lumea

bizantin�a, de unde au ajuns, cel mai adesea indi-rect, s�a se ��nfrupte s

,i rom�anii. Astfel, dac�a limba s

,i

numele lor le veneau de la Roma Etern�a s,i p�ag�an�a,

dac�a credint,a le fusese predicat�a s

,i fusese receptat�a

��n latines,te (numai astfel putea � ��nt

,eles de c�atre

latinofoni cuv�antul Domnului!), biserica rom�anilors-a organizat ��n form�a bizantino-slav�a, pornind dela modelul bulgarilor, primul popor vecin cu bise-ric�a structurat�a��n hain�a constantinopolitan�a, dup�aanul 864. Astfel, toate p�areau la locul lor, ��n ciudaviet

,ii nesigure s

,i fr�am�antate. Occidentul, barbar

s,i barbarizat, se risipea ��n lupte fratricide, f�ac�andfat

,�a cu greu asalturilor maure dinspre Spania, de

unde ½�amura verde� a Profetului amenint,a lu-

mea cres,tin�a european�a. �In acest timp. R�as�aritul

re��nviat iradia de la Constantinopol, construia ceamai mare biseric�a cres

,tin�a � catedrala Sf. So�a �

s,i ref�acea aproape gloria de odinioar�a, recucerind,sub Iustinian I (527-565), aproape ��ntreg bazinulMediteranei. Prosperau satele s

,i oras

,ele, se ridicau

palate monumentale s,i alte construct

,ii ornate cu

mozaicuri, ��n�oreau disputele teologice s,i �loso�ce,

se compuneau imnuri de slav�a ��nchinate Domnu-lui s

,i s�nt

,ilor, se scriau cronici s

,i texte poetice, se

codi�cau principiile de drept etc.Toate au fost bune s

,i frumoase p�an�a c�and au

��nceput, de la un timp, s�a se vad�a rezultatele or-golioase ale renas

,terii Occidentului, pe ruinele ve-

chiului model al Imperiului Roman de Apus.�In paralel, r�as�aritul era asaltat de fort

,e isla-

mice, care as,ezau �amura verde peste urmele tre-

cerii M�antuitorului s,i ale apostolilor prin aceast�a

lume.Vr�and s�a elibereze Locurile S�nte de sub ocupat

,ia

noilor ½barbari�, cavalerii occidentali ��mbr�acat,i ��n

zale s,i-au gres

,it, intent

,ionat uneori, t

,intele, atac�and

oras,e s

,i sate cres

,tine ortodoxe, act

,iunea culmin�and

cu ocuparea Constantinopolului, ��n 1204. Atunci,caii cres

,tinilor apuseni au intrat tropotind ��n cea

mai mare biseric�a cres,tin�a din lume, Sf�anta So-

�a. Des,i st�ap�anirea latin�a asupra Bizant

,ului a du-

rat mai put,in de s

,ase decenii, Imperiul Romeilor

nu s,i-a mai revenit niciodat�a pe deplin. Lovitura

de grat,ie asupra Noii Rome a sosit prin asaltu-

rile tot mai insistente ale turcilor otomani, stabilit,i

��n Asia Mic�a. F�auritori, f�ar�a ��ndoial�a, de valori


6

de civilizat,ie s

,i cultur�a, dar de valori str�aine spiri-

tului cres,tin european, aces

,tia au distrus ��n mare

m�asur�a, ��n teritoriile ocupate, vechea lume.Turcii (islamicii) puneau pentru prima oar�a pi-

ciorul ��n Europa la 1354, iar dup�a un secol (1453)cucereau simbolul lumii cres

,tine r�as�aritene � Con-

stantinopolul � s,i, odat�a cu el, pr�abus

,eau de�nitiv

��n ruin�a Bizant,ul. C�aderea Constantinopolului se

petrecea cam atunci c�and Occidentul reus,ea, dup�a

s,apte secole de dominat

,ie arab�a s

,i de rezistent

,�a,

s�a elibereze complet Peninsula Iberic�a, ��ndep�art�andpericolul disolut

,iei civilizat

,iei cres

,tine. Europa

R�as�aritean�a urma s�a mai aib�a nevoie aproape detot at�atea secole ca s�a se elibereze de dominat

,ia

turcilor otomani s,i islamici.

Din secolul al XV-lea ��ncep�and, a devenit trep-tat tot mai clar c�a modelul bizantin (des

,i preluat de

o seam�a de popoare) era sortit dec�aderii, pe c�andcel latin (occidental s

,i catolic) era sortit succesu-

lui. �In secolul al XV-lea, prin marile descoperirigeogra�ce, a prins contur s

,i expansiunea Occiden-

tului, spre Americi, Africa, Asia s,i Australia, ��nc�at,

p�an�a la urm�a, lumea de succes de pe planet�a s-a confundat � ��n forme variate � cu mos

,tenirea

european�a, cl�adit�a dup�a modelele catolice s,i apoi

protestante. Lumea noastr�a r�as�aritean�a, atacat�aperiodic de t�atari (��ntre 1241 s

,i 1718) s

,i vasal�a

Port,ii Otomane (��ntre secolele XV s

,i XIX), a in-

trat ��ntr-un con de umbr�a. Oamenii nos,tri de cul-

tur�a au notat toate aceste evolut,ii s

,i au luat ati-

tudine. Primul rom�an care a f�acut, ��n felul s�au,elogiul Occidentului a fost umanistul Nicolaus Ola-hus (1493-1568). El era os domnesc s

,i provenea

din familia domnitoare a T,�arii Rom�anes

,ti, dintre

Basarabi. Tat�al s�au, Stoian (sau, ��n variant�a ca-tolic�a, S

,tefan), primar al Or�as

,tiei s

,i apoi prefect

al salinelor Transilvaniei, era �ul boierului M�anzil�ade la Arges

,(c�as�atorit cu Marina, sora lui Iancu de

Hunedoara), ruda lui Vlad Dragul (Dracul).Olahus scrie ��n lucrarea sa, Hungaria: ½Limba

lor, a moldovenilor, ca s,i a celorlalt

,i rom�ani, a

fost c�andva roman�a, ca unii ce sunt coloni ai ro-manilor�. �In plus, laud�a originea aceasta roman�aa rom�anilor s�ai, se m�andres

,te cu descendent

,a sa

valah�a s,i cu domnii T

,�arii Rom�anes

,ti care au oprit

puhoiul otoman, povestes,te despre podul lui Traian

de la Turnu Severin. S,i-a petrecut o parte din viat

,�a

��n Occident s,i vedea soarta viitoare a rom�anilor ��n

leg�atur�a cu Europa. Pentru c�a timpul s,i spat

,iul

nu ne permit s�a �m exhaustivi, vom enumera ��n

continuare doar acele episoade s,i personalit�at

,i din

istoria Moldovei, care au subliniat vocat,ia occiden-

tal�a a rom�anilor.1. Nas

,terea politic�a a voievodatului Moldovei �

ca t,ar�a unitar�a s

,i centralizat�a � a primit un pu-

ternic impuls dinspre apus, dinspre rom�anii dinMaramures

,s,i Transilvania, regatul vecin al Unga-

riei, condus de o dinastie franco-napolitan�a. Cualte cuvinte, desc�alecatul a pornit dinspre vest s

,i

nu dinspre r�as�arit.2. Linia principal�a de politic�a extern�a a Moldovei

(inaugurat�a tot ��n secolul al XIV-lea) a fost, pentrumai bine de 100 de ani, aliant

,a cu Polonia, putere

catolic�a, orientat�a tot spre civilizat,ia occidental�a.

C�at�a vreme Moldova a reus,it s�a oscileze ��ntre suze-

ranitatea ungar�a s,i cea polon�a, independent

,a t

,�arii

a fost practic asigurat�a, iar ��n�orirea civilizat,iei

moldovenes,ti a atins apogeul.

3. Stilul arhitectonic moldovenesc, a�rmat ��nvremea lui S

,tefan cel Mare, este o sintez�a original�a

��ntre tradit,ia local�a s

,i modelele gotice venite din-

spre Transilvania. Ogivele, ancadra-mentele us,ilor

s,i ferestrelor, anumite bolt

,i cu nervuri, rozetele etc.

sunt toate elemente occidentale, adaptate nevoilorlocului.4. Cea mai glorioas�a perioad�a politic�a din is-

toria medieval�a a Moldovei a fost cuprins�a ��ntrejum�atatea secolului al XV-lea s

,i jum�atatea seco-

lului al XVI-lea, adic�a de la S,tefan cel Mare la Pe-

tru Rares,s,i (part

,ial) la Alexandru L�apus

,neanu s

,i

a corespuns aliant,elor t

,�arii cu lumea occidental�a.

Atunci, puterea Moldovei era apreciat�a la Roma, laVenet

,ia sau la Viena s

,i Buda, iar S

,tefan cel Mare

era numit de pap�a ½preaputernicul atlet al lui Hris-tos�; la 1497-1498, principele Moldovei era menitca, ��mpreun�a cu ��mp�aratul habsburg, s�a-i r�astoarnepe Jagielloni din fruntea Ungariei s

,i a Poloniei s

,i s�a

devin�a ½guvernatorul� Transilvaniei.Aparit

,ia otomanilor islamici, de orientare asia-

tic�a, a dat Moldovei prima mare lovitur�a, i-a s,tirbit

independent,a s

,i i-a ocupat primele teritorii (Chilia,

Cetatea Alb�a, Tighina s,i Bugeacul).

Transformarea M�arii Negre ��n ½lac turcesc� a fosto mare lovitur�a dat�a Moldovei, rupte ��n mare partede lumea prosper�a european�a.5. Mihai Viteazul � venit��n Transilvania s

,i ��n Mol-

dova ��n numele ��mp�aratului habsburgic � ne-a datla 1600 un exemplu de fort

,�a s

,i de unitate, cu scopul

de a ne elibera de dominat,ia otoman�a r�as�aritean�a s

,i

de a ne alia cu Republica Cres,tin�a european�a. Pro-


7

iectul de t,ar�a, cu titulatura (intitulat

,ia) domneasc�a

��ntreag�a s,i cu stema unit�a a celor trei t

,�ari, a fost

elaborat la Ias,i!

6. Primele impulsuri spre modernizare ��n limbarom�an�a au venit tot dinspre occident, pe �lier�a mol-dav�a: Grigore Ureche s

,i Miron Costin, care studi-

aser�a la s,colile iezuite din Polonia, au fost admira-

torii civilizat,iei occidentale, au l�audat originea ro-

man�a a rom�anilor, latinitatea limbii lor, ��nrudireacu italienii etc. �In vreme ce dominat

,ia otoman�a

s,i atacurile (jafurile) t�atare periodice (1241-1717)au tras societatea moldoveneasc�a��napoi, aceste ideiale ��nv�at

,at

,ilor moldoveni au ment

,inut vie sperant

,a

progresului.7. Dimitrie Cantemir care, paradoxal, a fost

silit s�a se refugieze ��n Rusia (adic�a spre est), af�acut elogiul lumii apusene. Opt

,iunea sa pentru

Rusia s,i traiul s�au acolo se explic�a ��ns�a tot prin

��ncrederea lui ��n civilizat,ia apusean�a, pe care o im-

portase (cu succes, ��n oarecare m�asur�a) t,arul Petru

I, cel care-i vedea Rusiei un viitor numai prin adop-tarea modelului civilizat

,iei occidentale. Cantemir,

ajuns membru al Academiei din Berlin, la invitat,ia

prietenului s�au Gottfried Wilhelm von Leibniz, afost primul rom�an care, ��n calitate de rom�an, i-af�acut cunoscut

,i pe rom�ani ��n Occident (scriind s

,i

public�and ��n limbi de circulat,ie european�a). A fost

primul savant european care a v�azut clar dec�adereaputerii otomane s

,i victoria lumii cres

,tine europene

asupra Semilunii. Ar � dorit s�a dea un impulsde occidentalizare societ�at

,ii moldovenes

,ti, dar nu

a mai apucat.Opera lui Cantemir � prezent�a ��n mari bibliotecioccidentale � i-a iluminat pe corifeii S

,colii Arde-

lene, cu noi argumente, ��n sust,inerea romanit�at

,ii,

unit�at,ii s

,i continuit�at

,ii rom�anilor, a latinit�at

,ii lim-

bii s,i chiar a nevoii de drepturi politice nat

,ionale.

8. Regimul turco-fanariot a fost o perioad�a deregres, �indc�a in�uent

,a otoman�a, exercitat�a mai

ales prin grecii v�andut,i din Fanar, a condus lumea

rom�aneasc�a pe c�ai care nu erau potrivite. Dar acestregim are s

,i p�art

,i evident pozitive s

,i ele se leag�a toc-

mai de cultura occidental�a a unora dintre fanariot,i

care, in�uent,at

,i de ideile progresiste preluate din

Frant,a, au introdus anumite reforme de model occi-

dental. Vezi exemplul lui Constantin Mavrocordat,care a publicat ��n Mercure de France, un proiectde constitut

,ie. La fel, proiectele de reforme ale bo-

ierilor moldoveni dintre anii 1750-1848 sunt legatede cultura s

,i educat

,ia lor de tip apusean.

9. Distrugerile de bunuri materiale, pierderileteritoriale majore s

,i schimbarea unor structuri de

populat,ie ��n Moldova s-au datorat, ��n secolele al

XVIII-lea s,i al XIX-lea, marilor puteri, deopotriv�a

dinspre Orient s,i Occident, dar, p�an�a la urm�a, pu-

terile occidentale au ajuns ��n situat,ia de a ��napoia

totul. Ocuparea Basarabiei (la 1812) de c�atre Rusias,i a Bucovinei s

,i Hert

,ei (la 1940), de c�atre URSS,

au l�asat urme p�an�a ast�azi.10. Lumea moldoveneasc�a s-a modernizat � at�at

c�at s-a putut � ��n secolul al XIX-lea prin in�uent,a

francez�a, venit�a chiar s,i ��n vremea ocupat

,iei ruses

,ti

(1828-1834), dar mai ales datorit�a curentului bon-jurist, adus de tinerii moldoveni prezent

,i la studii

��n occident.11. Revolut

,ia de la 1848 din Moldova a fost un

efort de orientare a t,�arii spre civilizat

,ia s

,i cultura

occidental�a, de aplicare a modelului revolut,ionar

francez, bazat le ideile generoase de libertate, ega-litate s

,i fr�at

,ie.

12. ½Junimea� de la Ias,i a reprezentat un curent

cultural general rom�anesc, axat pe ideea de sin-cronizare a lumii rom�anes

,ti cu lumea occidental�a.

Teoria formelor f�ar�a fond, a lui Titu Maiorescu,nu critica institut

,iile moderne, preluate datorit�a

nevoii reale de occidentalizare, ci mediul nostrutic�alos

,it s

,i ��nglodat ��n tradit

,ia levantin�a, nepotri-

vit ��nc�a ideilor de progres, aplicate prost de po-liticienii rom�ani. Toate momentele istorice ��n carene-am orientat spre occident ne-au adus prosperi-tate! Secolul al XX-lea, ��n ciuda complexit�at

,ii sale

s,i a aspectelor contradictorii, a marcat ��n lume vic-toria modelului occidental de civilizat

,ie. Rom�anii

s-au adaptat din mers acestui trend, cu toate han-dicapurile istorice pe care le-au avut. �In raport cupolonezii, ungurii, cehii, slovacii, slovenii, croat

,ii s

,i

chiar balticii � ajuns,i cu tot

,ii sub regimuri comu-

niste � rom�anii au avut de ��nfruntat (ca s,i bulgarii,

s�arbii, grecii etc.) o ��nt�arziere istoric�a, provenit�adin calitatea lor de depozitari ai civilizat

,iei bizan-

tine, promit,�atoare, dar intrat�a ��n declin prea de-

vreme s,i compromis�a ��n ochii occidentalilor. Soci-

etatea de succes azi ��n lume � deocamdat�a � estecea concurent

,ial�a s

,i capitalist�a (teoretizat�a de Max

Weber s,i de mult

,i alt

,ii), pl�am�adit�a ��n Occident, ��n

t,�arile catolice s

,i protestante, nu ��n Orient, ��n t

,�arile

ortodoxe. Fires,te, nu credint

,a noastr�a r�as�aritean�a,

nu slavonismul, nu �rea meditativ�a sunt de vin�apentru ��napoierea noastr�a, ci soarta care a datc�as

,tig de cauz�a unei culturi s

,i unei civilizat

,ii mai


8

��ndep�artate de speci�cul nostru.La un moment dat, am v�azut de unde venea

succesul s,i reus

,ita, dar alte popoare ne-o luaser�a

��nainte. �Int�arzierea ne-a costat mult s,i ne cost�a

s,i ast�azi, des

,i lumea asta este ��n continu�a schim-

bare s,i nimeni nu garanteaz�a prosperitatea unora

sau s�ar�acia altora pentru ves,nicie. �In comparat

,ie cu

alt,i r�as�ariteni fos

,ti comunis

,ti, avem, totus

,i, premise

mai bune. Trebuie s�a not�am cu optimism c�a, dintretoate t

,�arile foste comuniste � cu except

,ia Germaniei

de Est� Rom�ania este singura cu vocat,ie occiden-

tal�a, bazat�a pe limb�a, origine s,i nume. Unii dintre

slavi, ca s,i maghiarii au aplecare occidental�a doar

prin credint,�a. Prin urmare, zestrea noastr�a istoric�a

nu ne ��ndep�arteaz�a iremediabil, ci ne s,i apropie de

lumea performant�a.�In esent

,�a, se s

,tie ast�azi mai bine dec�at odinioar�a

c�a rom�anii nu au fost as,ezat

,i de soart�a pe o linie de

separat,ie, ci pe o vast�a suprafat

,�a de interferent

,�a,

acolo unde apusul se ��nt�alnes,te cu r�as�aritul Euro-

pei. Cu alte cuvinte, rom�anii se a��a ��ntr-o ariede ��nt�alnire a civilizat

,iilor. Ei au s

,ansa s�a �e s

,i

apuseni, s,i r�as�ariteni ��n acelas

,i timp. Acest fapt

i-a f�acut puternici s,i stabili. �In vreme ce alte po-

poare vecine au avut ��n epoca medieval�a t,arate s

,i

regate puternice, cuceritoare s,i dominante, rom�anii

au tr�ait mult�a vreme��n m�arunte format,iuni politice

� numite de unii Romanii (Romaniae), de alt,ii Vala-

hii (Valachiae)� mos,tenitoare ale tradit

,iei romane,

romano-bizantine s,i apoi bizantino-slave. Ulterior,

inima p�am�antului lor nord-danubian, acolo underom�anii se pl�am�adiser�a cel mai intens ca popor� Transilvania � a fost cuprins�a, ��n secolele XI-XIII, ��ntr-un stat str�ain, ��n care a r�amas, sub oform�a ori alta, p�an�a ��n 1918. Dou�a state centrali-zate, ��nchegate greu, ��ntre secolele XIII-XIV � T

,ara

Rom�aneasc�a s,i Moldova, numite de Nicolae Iorga

cele dou�a ½libert�at,i rom�anes

,ti� � au fost, totus

,i,

pav�az�a s,i scut pentru acest popor risipit. Ele au

fost mereu conduse de o clas�a politic�a rom�aneasc�as,i, ��n ciuda dominat

,iilor str�aine, s

,i-au p�astrat me-

reu �int,a s

,i organizarea rom�aneasc�a, ��mpreun�a cu

amintirea Romei de odinioar�a. �In vreme ce, ��n pe-rioadele mai recente, statele vecine ��nglobante dealt�adat�a s-au destr�amat, sub loviturile mis

,c�arilor

de emancipare nat,ional�a s

,i s-au redus la dimen-

siunile lor etnice, statele s,i provinciile rom�anes

,ti

s-au eliberat s,i s-au unit, d�and nas

,tere, la 1918,

Regatului Rom�aniei �Intregite, de aproape 300 000de km p�atrat

,i s

,i aproape 16 milioane de locuitori.

Aceast�a imens�a oper�a de construct,ie nat

,ional�a, de-

rulat�a secole la r�and, dar des�av�ars,it�a ��n c�ateva de-

cenii (1848-1918), a fost actul energic de voint,�a al

nat,iunii rom�ane, sprijinit s

,i recunoscut de lumea

occidental�a (marile documente care au cons�nt,it

unirea s,i independent

,a noastr�a s-au elaborat s

,i sem-

nat la Paris, la Berlin sau la Londra). Existent,a

real�a (faptic�a) a Rom�aniei se datoreaz�a poporu-lui rom�an, iar cea juridic�a internat

,ional�a se da-

toreaz�a occidentului. De c�ate ori a intervenitr�as�aritul, viat

,a poporului rom�an a fost periclitat�a,

iar Rom�ania a fost lovit�a s,i ciuntit�a, populat

,ia de-

portat�a s,i pedepsit�a, obligat�a la t�acere s

,i la sa-

cri�cii, ½reeducat�a� dup�a lozinci str�aine de �int,a

noastr�a, ��ndep�artat�a de speci�cul nostru nat,ional,

instigat�a la ur�a fat,�a ��ntre frat

,i. De aceea, vocat

,ia

occidental�a a rom�anilor ne arat�a clar s,i acum care

este calea de urmat. Poate c�a nu este o calepres�arat�a cu lauri, dar este singura realist�a, veri-�cat�a de istorie s

,i aduc�atoare de bine. Este ca-

lea pe care marii ��nv�at,at

,i moldoveni au ar�atat -o

clar, ��ncep�and din Evul Mediu, nu numai moldo-venilor, ci tuturor rom�anilor. De la Ias

,i, Suceava,

Galat,i sau Chis

,in�au, voci clare s

,i cons

,tiente s-au

ridicat mereu ��ntru ap�ararea numelui de rom�an, alimbii noastre neolatine s

,i a originii romane. Aceste

voci au fost adesea mai puternice dec�at cele de laBucures

,ti sau Cluj, �indc�a la r�as�arit de Carpat

,i

suferint,a s

,i durerea erau mai mari. Am ��ndr�azni

s�a spunem chiar c�a marile lect,ii despre nevoia

orient�arii rom�anilor c�atre Europa au venit dinspreintelectualii s

,i oamenii politici moldoveni. Ei au

simt,it mai acut pericolul ��nstr�ain�arii, al abaterii

pe c�ai gres,ite s

,i, de aceea, au tras grave semnale

de alarm�a. Le -am auzit s,i le-am urmat, ��nc�at din

mici am ajuns mari s,i din ne��nsemnat

,i am devenit

b�agat,i ��n seam�a, din umili am ajuns ��ndr�aznet

,i.

Alt,ii au urmat drumul invers, ��nc�at acum ��s

,i

cl�adesc viitorul pe frustr�ari, pe drame s,i ��nfr�angeri,

pl�ang�andu-s,i singuri de mil�a. Pentru noi, cu toate

vicisitudinile s,i r�aut�at

,ile, sunt semne bene�ce s

,i nu-

mai orientarea ferm�a spre occident ne poate ajutas�a �m ce-am fost s

,i chiar mai mult. O condit

,ie

a succesului este s�a ne iubim pe noi s,i s�a nu-i

ur�am pe alt,ii, ba chiar s�a-i respect�am, cinstim s

,i

iubim, �indc�a sunt oameni ca s,i noi, cu dorint

,e s

,i

visuri. Vocat,ia occidental�a a identit�at

,ii rom�anes

,ti

ne oblig�a s,i la revigorarea vocat

,iei occidentale a

realit�at,ii rom�anes

,ti. Este drept c�a, ��n acest mo-

ment, identit�at,ile etnice (nat

,ionale) sunt mai vola-


9

tile ca oric�and, dar nu dispar, ci se restructureaz�a.Ast�azi lumea este globalizat�a ori se globalizeaz�arapid, dar modelul dup�a care se globalizeaz�a tot

,i

s,i toate este cel occidental (venit sau nu prin �-lier�a american�a). Se ridic�a puternic Asia, dar nu-mai aceea care aplic�a cheia occidental�a a succesu-lui. Totus

,i, ast�azi, specialis

,tii ne atrag atent

,ia asu-

pra unor mari pericole, care contrapun statele non-statelor, care ridic�a la rang de lege terorismul s

,i care

��nlocuiesc echilibrul cu incertitudinea (George Cris-tian Maior). Se poate ca dominat

,ia occidentului s�a

se a�e la apus (Spengler scria despre ½Apusul Occi-dentului� cu aproape un secol ��n urm�a), se poate canoi modele de civilizat

,ie, euro-asiatice sau numai

asiatice, s�a domine lumea viitorului. De asemenea,este clar c�a lumea rom�a-neasc�a se a��a la r�ascruce,c�a este profund divizat�a s

,i risipit�a, f�ar�a ��ncredere ��n

clasa politi-c�a iresponsabil�a s,i corupt�a. Fukuyama

vorbea � ��n urm�a cu decenii � de ½sf�ars,itul istoriei�,

iar un sociolog rom�an de marc�a (Vasile SebastianD�ancu) zice c�a am ajuns s�a tr�aim iar�as

,i ��n ½triburi�,

ca ��n preistorie s,i s�a ��nchidem cumva cercul. Toate

acestea sunt semnale de alarm�a care con�rm�a ideeac�a ½somnul rat

,iunii nas

,te mons

,tri�.

S,i totus

,i, pesimismul s

,i tristet

,ea nu se con-

fund�a cu lipsa de sperant,�a. Omenirea � as

,a cum

o s,tim noi, istoricii � a conservat ��ntotdeauna

sperant,a. Orientul ne-a lovit cu fort

,a violent

,ei, ne-

a��ngenuncheat s,i ne-a umilit, dar biserica s

,i cultura

orientului ne-au luminat s,i ne-au hr�anit cu har.

Valorile spirituale bizantino-slave sunt de neega-lat, iar �int

,a noastr�a le primes

,te cu nesat

,, le soarbe

��nc�a ��n mod ne��ntrerupt s,i le pream�ares

,te. Su�etul

nostru latin simte cultura r�as�aritului cu aceeas,i pro-

funzime ca slavii. Prin urmare, nu trebuie s�a con-fund�am nefasta dominat

,ie militaro- politic�a s

,i, une-

ori, social-economic�a a r�as�aritului asupra noastr�acu lumina spiritului r�as�aritean, cu mare a creat

,ie

literar�a, muzical�a, cinematogra-�c�a. Purt�am peumeri melancolia lumii, pl�angem de jale la unduireaunei doine ori la a-mintirea unui vis, ne retragem��n pustie s�a ne rug�am pentru p�acatele cele multe s

,i

grele, percepem cu su�etul nem�arginirea stepei, ne��nchin�am cu credint

,�a tare la icoane, aducem adesea

prinosuri mort,ilor nos

,tri ��n t

,intirimuri s

,i credem c�a

½piciorul de plai� este ½gur�a de rai�. . .Aceast�a sensibilitate numai de noi s

,tiut�a nu vine,

cu sigurant,�a, din pragmatismul t�aios, din judecata

rece a rat,ionalis

,tilor s

,i nici din ��nsingur�arile oame-

nilor tr�aitori la soare-apune.

Suntem, prin urmare, produsul occidentului s,i al

orientului european deopotriv�a. Dar nu avem voies�a uit�am c�a din occident ne-au venit �int

,a, numele

s,i limba, c�a ne-am construit cu suport occidentaldestinul cel bun s

,i c�a, din c�ate se pare, tot pe ca-

lea magistral�a a occidentului ne preg�atim viitorul.P�an�a la urm�a, cercul se va ��nchide: dinspre apusne-au venit numele, originea s

,i limba s

,i, ��n ciuda

tuturor r�at�acirilor, ��n lumea apusean�a (c�at va maidura ea) trebuie s�a ne g�asim s

,i reg�asim locul.

Isabela VASILIU-SCRABA

MIRACOLUL BISERICII DE LADR�AG�ANESCU �SI O PROFE�TIE ASF�ANTULUI ARSENIE BOCA

Motto: �Pictura sacr�a e istoria ��n imagini a vie�tiiM�antuitorului �si a celor trans�gura�ti de El. Adic�aimaginea raiului. S�n�tia Ta [pr. Arsenie Boca]ai ��n�teles s�a faci o pictur�a trans�gurat�a ��n nuan�teclare �si deschise, paradisiace, pentru a sugera lu-mea feeric�a de dincolo. Biserica de la Dr�ag�anescuiradiaz�a lumina raiului�(acad. Nichifor Crainic).

P�arintele Arsenie Boca,½personalitate de o statur�amonahal�a cum nu a maiavut Biserica noastr�a orto-dox�a�. Fresc�a distrus�a cuciocanul la Bogata oltean�a.Un aspect juridic escamotatde mercenarii ocupant

,ilor

sovietici precum s,i ��n ma-

nipularea creierelor de dup�a1990. Zeghea miraculoas�aa pruncului Iisus din boltaaltarului Bisericii Elefterie

cel Nou. Teolog, poet s,i academician ��nchis f�ar�a

vin�a pecetluind valoarea picturii Bisericii de laDr�ag�anescu.O profet

,ie a P�arintelui Arsenie Boca

��mplinit�a dup�a 1990: ½Cei slabi, nimicnici s,i

f�at,arnici vor crede c�a numai ei s��nt atotputernici s

,i

atoates,tiutori�. Minunea supraviet

,uirii ½predicilor

vii� de pe zidurile micut,ei biserici de la Dr�ag�anescu.

Biserica din satul Dr�ag�anescu se singularizeaz�aprintr-o serie de ��nt�ampl�ari pe care le-am puteanumi de-a dreptul miraculoase. Un prim mira-col a fost c�a acea modest�a bisericut

,�a av�andu-l pa-


10

roh pe preotul Savian Bunescu a putut � pic-tat�a de Sf�antul Arsenie Boca (29 sept. 1910-28nov.1989), cel care prev�azuse ��nc�a dinainte de im-punerea fort

,at�a a guvernului Petru Groza c�a ��serpi

venino�si vor st�ap�ani Rom�ania mult�a vreme�. Put,in

��nainte de a se pensiona, P�arintele Arsenie Bocaeste intrebat de un informator (care apoi scrie onot�a pentru Securitate) care-i sunt proiectele de vi-itor. R�aspunsul a fost c�a ar vrea s�a picteze �e laBiserica Bogata Oltean�a (1) - unde paroh era fos-tul profesor de Pastoral�a de la Academia Teologic�adin Sibiu (1936-1948), pr. Spiridon C�andea -, �e laDr�ag�anescu.Dac�a ��serpii venino�si� nu i-ar � distrus pictura

de pe zidurile impun�atoarei biserici p�astorit�a la Bo-gata Oltean�a de fostul profesor Spiridon C�andeade la Academia Teologic�a din Sibiu (a c�arui cartescris�a ��mpreun�a cu preotul Zosim Oancea a avutcoperta realizat�a de faimosul staret

,de la S�amb�ata

de Sus) poate c�a sf�antul P�arinte Arsenie s-ar � dussi ��n vara anului 1968 la Bogata Oltean�a s

,i nu s-ar

� apucat de pictarea unui alte biserici, ��ncep�and onou�a lucrare pe care o va duce la bun sf�ars

,it ��n dou�a

decenii, cum st�a scris pe troit,a din curtea Bisericii

Dr�ag�anescu.P�an�a s�a �e ��ndep�artat ��n 1959 din m�an�astirea

de la Prislop, protosinghelul Arsenie Boca fuseseacolo al treilea ctitor, ref�ac�and locurile g�asite para-gin�a, pict�and icoanele ��mp�ar�ates

,ti s

,i construind o

clopotni�t�a ��n stil athonit, cum avea s�a construiasc�as,i la Dr�ag�anescu.Dar chiar ��nainte de pictarea bisericii de la

Bogata Oltean�a (��nceput�a ��n vara anului 1961),P�arintele Arsenie Boca a l�asat una din cele maiimpresionante urme ale harului s�au, evoc�and ��ntr-oicoan�a a Maicii Domnului cu Iisus copil ��mbr�acat��n zeghe at�at ��ntemnit

,area a milioane de rom�ani,

c�at si ajutorul dat de Dumnezeu intemnit,atilor

politic (despre num�arul ��ntemnit,at

,ilor rom�ani s

,i

despre crimele comunismului a se vedea vol.: dr.Florin M�atrescu, Holocaustul ros

,u, Ed. Irecson,

Bucures,ti, 1430pg.; Stoljenit

,in, n�ascut ��n 1918,

avansase ca num�ar de victime ale comunismului so-vietic 65 de milioane, Gorbaciov le-a mics

,orat la 40,

��n timp ce St. Courtois, coordonatorul C�art,ii ne-

gre, m�arturisea urm�atoarele: ½vous n'imaginez pasle travail acharn�e qui m'a cout�e, meme les 20 milli-ons, pour les faire accepter par mes collaborateurs,tous, comme moi, anciens admirateurs de l'URSS�.). Pictura a�at�a ��n bolta altarului Bisericii Elefte-

rie cel Nou, din plin centru al capitalei t,�arii, a fost

astfel conceput�a de Sf�antul Arsenie (2) ��nc�at s�a nu�e sesizat�a zeghea de pus

,c�arias

,a pruncului Iisus

vreme de aproape jum�atate de secol. Autorul s,i

semni�cat,ia impun�atoarei fresce din bolta altarului

Bisericii Elefterie cel Nou (ades ocolit�a ��n �lm�arileinteriorului bisericii difuzate la TV) i-au fost des-coperite ��n 2007 lui Alexandru Valentin Cr�aciun,un absolvent de �lozo�e care la acea dat�a era stu-dent la Teologie. El a scris ��n ½Lumea credint

,ei�

despre uimitoarea fresc�a ��n care zeghea copiluluiIisus se transform�a ��n raze de lumin�a, ��ncendiindcu foc dumnezeiesc ��ntunecoase celule de temnit

,�a

comunist�a. Fostul det,inut politic Virgil Maxim

povestes,te cum a supraviet

,uit ��n ��nchisoarea Aiu-

dului cu ajutorul lui Dumnezeu (de fapt printr-oadev�arat�a minune dumnezeiasc�a) trei luni de iarn�acu un terci la trei zile ��ntr-o celul�a lipsit�a de lumin�as,i complet ne��nc�alzit�a (vezi V. Maxim, Imn pentrucrucea purtat�a, Ed. Antim, 2002, pp. 394-395).�Intr-o not�a informativ�a din 1961, fratele pictoruluiVasile Rudeanu scria c�a la Biserica Elefterie cel Nouveneau mult

,i oameni la c�alug�arul iconar Arsenie

Boca, angajat ca pictor secund. P�arintele NicolaeStreza observase c�a nimeni nu va putea �contabi-liza num�arul miilor de credincio�si care, c�aut�andu-l pe P�arintele Arsenie Boca, au b�atut drumurilespre S�amb�ata de Sus, apoi spre Prislop, spre Bu-cure�sti, spre Dr�ag�anescu, cu eforturi mari, uneoricu teama de a nu-i face r�au, �ind mereu suprave-gheat� (pr. N. Streza, M�arturii despre P�arinteleArsenie Boca, Ed. Credin�ta str�amo�seasc�a, M-reaPetru Vod�a, Neam�t, 2009, p.22).La M�an�astirea Br�ancoveanu ieromonahul Arse-

nie Boca a s�nt,it locul ��n circa zece ani c�a�ti i-a

fost ��ng�aduit s�a r�am�an�a ��n zona unde a ��nceputh�art

,uirea sa de c�atre noile autorit�at

,i comuniste

care l-au arestat ��n vara anului 1945 f�ar�a a-l pu-tea t

,ine prea mult ��nchis, neg�asindu-i nici o vin�a,

cum tot f�ar�a dovada vreunei act,iuni infract

,ionale

a fost ��nchis la Bras,ov s

,i F�ag�aras

,din 4 mai 1948

s,i schingiuit ½��n moara lui Kalus

,ek� cam trei luni

p�an�a pe la sf�ars,itul lui iulie. Extrem de interesant�a

apare azi constatarea dintr-o not�a ne��ndep�artat�ala ½piept�anarea� celor aproape 2000 de pagini aleDosarelor ½Arsenie Boca� din arhiva Securit�at

,ii.

Nota dateaz�a din 1946 s,i din ea transpare un as-

pect juridic de care injustit,ia comunist�a cu orga-

nele ei de represiune n-a mai t,inut seama: Anume

c�a activitatea staret,ului de la S�amb�ata de Sus


11

½nu ��ntrunes,te elementele unei infract

,iuni� si din

aceast�a cauz�a staret,ul n-a putut � arestat. Pro-

blema inexistent,ei unor fapte concrete care s�a aib�a

½elemente de infract,iune� a fost escamotat�a s

,i dup�a

1990, c�and marea grij�a a urmas,ilor inchizit

,iei co-

muniste a fost s�a umple piat,a cu acuzat

,ii lipsite de

baz�a la adresa c�alug�arului mistic Arsenie Boca (s,i

a altor �guri proeminente ale culturii s,i spiritua-

lit�at,ii rom�anes

,ti), doar ca s�a �xeze ��n capete lipsite

de discern�am�ant impresia de ½adev�ar� dintr-o min-ciun�a obsesiv repetat�a.½Ctitor de frunte al Filocaliei � s

,i init

,iator al

½mis,c�arii religioase de la S�amb�ata de Sus�, staret

,ul

M�an�astirii Br�ancoveanu a s�nt,it locul nu doar

prin ½puterea de a-i apropia pe rom�ani de Dum-nezeu� (pr. Ioan Sofonea, n. 1928). Fiecaredintre cei care au ½ajuns ��n leg�atur�a cu P�arinteArsenie a avut istoria lui� care n-a fost altcevadec�at ½istoria unei intervent

,ii divine. Cine nu

conteaz�a pe intervent,ia divin�a prin P�arintele Ar-

senie Boca, nu s,tie cine a fost P�arintele Arsenie

Boca� (pr. Ilie Moldovan, ��n vol.: P�arintele Arse-nie Boca, un om mai presus de oameni. M�arturii,vol. IV ��ngrijit de ing. Ion Cis

,mileanu, Ed. Aga-

ton, F�ag�aras,, 2011, p.108). La S�amb�ata de Sus

staret,ul Arsenie Boca a restaurat cl�adirile �si a ame-

najat dup�a model athonit ��mprejurimile din ve-cin�atatea M�an�astirii. Frumuset

,ea parcului proiec-

tat s,i realizat de staret

,ul ieromonah Arsenie Boca

la M�an�astirea Br�ancoveanu impresiona vizitatoriimult dup�a plecarea P�arintelui Arsenie Boca (veziscrisoarea din 1954 a1954 a unui invitat al mi-tropolitului Nicolae B�alan din vremea c�and staret

,

la S�amb�ata de Sus era arhimandritul Sera�m Po-pescu, postat�a pe site-ul M�an�astirii Br�ancoveanu,f�ar�a ment

,ionarea numelui celui care a conceput s

,i

realizat frumosul parc). Av�and ½mes,tes

,ugul icoa-

nelor�, cum scria (c�atre c�alug�arii rom�ani pe care-icunoscuse ��n 1939 la Sf�antul Munte) ��n anul ciun-tirii Rom�aniei de Basarabia, Bucovina de Nord s

,i

jum�atate din Ardeal, el s-a gr�abit s�a ��n�int,eze ��nc�a

de la��nceputul anului 1940 un atelier de icoane caredureaz�a la S�amb�ata de Sus de peste s

,aptezeci de

ani (vezi pr. N. Streza, M�arturii despre P�arinteleArsenie Boca, Ed. Credin�ta str�amo�sasc�a, 2009).Unul din hramurile M�an�astirii Br�ancoveanu este Iz-vorul T�am�aduirii, moment calendaristic ales pen-tru c�alug�arire (3 mai 1940) s

,i pentru preot

,ire (10

aprilie 1942). Exist�a dou�a icoane pe lemn cuaceast�a tem�a pictate de P�arintele Arsenie Boca,

una (realizat�a foarte probabil la S�amb�ata de Sus)se poate admira��n Bucures

,ti la Biserica Sf�anta Tre-

ime din Ghica Tei, alta este la Zizin, ce-a de-a douaav�and marcat�a trecerea timpului prin albirea plete-lor participant

,ilor la hramul Izvorului T�am�aduirii.

La aproape un an de la transferarea sa la Pri-slop, episcopul Andrei al Aradului l-a ridicat peieromonahul Arsenie Boca la treapta de protosin-ghel pe 14 septembrie 1949, de �In�al�tarea S�nteiCruci. Tot atunci au fost c�alug�ariti Antonie (Leo-nida) P�am�adeal�a, cu Sandu Tudor (P�arintele Daniilde la Rar�au) na�s de c�alug�arie �si Dometie (Stelian)Manolache (de la R��me�ti).Urm�arit f�ar�a ��ncetare de mercenarii ocupantu-

lui sovietic pus,i s�a distrug�a tot

,i oamenii valoros

,i ai

t,�arii, ��ntemnit

,�andu-i f�ar�a indicarea precis�a si do-

vedit�a a f�aptuirii de infract,iuni, P�arintele Arse-

nie Boca a fost arestat de la Prislop ��n noapteade 14/15 ianuarie 1951�si dus (f�ar�a proces juridic)prin temni�te �si la Canalul Dun�are-Marea Neagr�a deunde a fost eliberat abia dup�a 14 luni, ��n 17 mar-tie 1952, des

,i din 12 martie 1951 Patriarhul Justi-

nian Marina��ncercase a-l determina pe Teohari Ge-orgescu (/Bur�ah Tescovici, cu patru clase primareav�and post de subsecretar de stat ��n guvernul gene-ralului R�adescu si apoi din 6 martie 1945 p�an�a ��n1952 devenit ministru de interne) s�a-l elibereze dinlag�arul de exterminare de la Canal (supra-numitCanalul ½Mor�tii� din cauza num�arului nesf�ar�sit derom�ani uci�si acolo) invoc�and nevoia de ½linis

,tire a

spiritelor nu numai ��n s�anul m�an�astirii Prislop, cis,i ��n r�andul credincios

,ilor din Transilvania, unde

Arsenie are mii de adept,i� (rezolut

,ie pe scrisoarea

maicii Zam�ra Constantinescu pe care PatriarhulJustinian i-o transmite semi-alfabetizatului minis-tru ��n original). V�az�andu-l sc�apat cu via�t�a dup�aat�atea persecu�tii �si arest�ari (1945, 1948, 1951-1952)Patriarhul Justinian Marina �si-ar � manifestat ui-mirea �si admira�tia sa fa�t�a de c�alug�arul isihast Ar-senie Boca: �Nu �stiu ce-i cu omul acesta, c�a mereue luat �si mereu eliberat, �si de �ecare dat�a iese mailuminat� (C�ararea ��mp�ar�a�tiei, Deva, 2006, p. 340)Unui om care-i as

,tepta pe americani, Sf�antul Ar-

senie Boca ��i spusese c�a ½americanii nu vor veni.Pe noi singuri ne as

,teapt�a o lupt�a grea s

,i lung�a.

Cei buni s,i drept

,i vor da jertf�a mare de viat

,�a s

,i

de s�ange. Cei slabi, nimicnici s,i f�at

,arnici vor

��ngros,a r�andurile dus

,manilor nos

,tri at�at de mult,

��nc�at vor crede c�a s��nt numai ei atotputernici s,i

atoates,tiutori� (dup�a m�arturia lui Vasile S

,erbu din


12

Arpas,u de jos).

Silit la Prislop s�a �tin�a liturghia dis-de-diminea�t�as�a nu ajung�a oamenii la slujb�a �si pus s�a inter-zic�a pelerinajul credincio�silor, calvarul suferin�telorP�arintelui Arsenie Boca a re��nceput ��n 1953 de Ru-salii c�and este iar�as

,i arestat, dup�a cum ��s

,i amintise

unui pelerin (vezi Noi m�arturii despre P�arintele Ar-senie Boca, Ed. Agaton, F�ag�aras

,, 2005, p.33), ceea

ce dovedes,te permanenta prigonire a marelui du-

hovnic supranumit ½Sf�antul Ardealului�. �In lunaseptembrie din anul 1955 P�arintele Arsenie Bocaeste din nou��ntemnit

,at de Securitate. In prim�avara

anului 1955 cele 340 de m�aicut,e de la M�an�astirea

Vladimires,ti fuseser�a arestate de 220 de securis

,ti

condut,i de cpt. Eibenschutz s

,i de generalul NGVD

Alexandru Nicolschi/Nicolau (Monahismul ortodox�si puterea comunist�a, Gala�ti, 2009, p.80-81) a�at12 ani ��n structurile de v�arf ale aparatului repre-siv (3). Dup�a 1944 invitat de maica Veronica,P�arintele Arsenie Boca fusese cam o lun�a duhovnicla Vladimires

,ti ��nainte s�a vin�a acolo p�arintele Ioan

Iovan. �Intem-nit,area din toamna anului 1955 p�an�a

pe 8 aprilie 1956, ��n regim de exterminare pe timpde iarn�a ��n celule ne�anc�alzite, i-a pricinuit probabiltuberculoza consemnat�a ��ntr-o not�a c�atre Securi-tate din anii s

,aizeci, unde informatorul scrisese c�a

din cauza TBC-ului doctorii i-au interzis P�arinteluiArsenie postul.Lucian Blaga depunea pe ascuns m�arturie asu-

pra vremurilor ��n care s-a urm�arit �distrugerea sis-tematic�a a spiritului care a luat trup printre noi�(Luntrea lui Caron). Marele �lozof s

,i poet b�atut ��n

anchete ale Securit�a�tii la ceasul c�and trebuia s�a pri-measc�a Premiul Nobel (vezi Isabela Vasiliu-Scraba,Mircea Eliade s

,i brat

,ul lung al inchizit

,iei comuniste,

on-line https:// isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabelavs-eliadewikipedii5/) scria ��n ro-manul auto-biogra�c publicat dup�a ½r�azmerit

,a

sinucigas,�a din decembrie 1989�1989� (Mircea Cio-

banu) c�a �dezmo�steni�tii p�am�antului� ��si f�acuser�aloc pretutindeni (Lucian Blaga, Luntrea lui Caron,1990). Consemnarea fostului s�au student, roman-cierul I.D. S�arbu, ��nchis f�ar�a vin�a vreme de optani, este ��nc�a �si mai limpede dec�at cea a lui Blaga:��ntre 1945 �si 1960 ��n timp ce c�arturarii no�stri erauda�ti afar�a de peste tot (mul�ti dintre ei du�si la Ca-nal sau Sighet) ��ntreaga pres�a stalinist�a, �lozo�aocupan�tilor, agita�tia �si propaganda noii religii, tea-trul, �lmul, cadrele din cultur�a, creierele din secu-ritate fuseser�a umplute p�an�a la refuz de �ii nea-

mului prin excelen�t�a victim�a a fascismului� (I.D.S�arbu, Jurnalul unui jurnalist f�ar�a jurnal, Ed. Scri-sul rom�anesc, Craiova, p. 99). Dup�a istoricul IonVarlam, comandamentul efectiv al aparatului deteroare �si diversiune, a�at la ordinea Kremlinului(Pseudorom�ania, 2004, p.IX), ar � apar�tinut Sec�tieiideologice a CC al PCR ��n care p�an�a la mijloculanilor optzeci �n-ar � p�atruns nici un etnic rom�an�(Pavel C�ampeanu, ��n Rev. �22�22�, Nr.9/2001).In 12 ianuarie 1958, dup�a doi ani de la schigiuirile

din care au rezultat 8 declara�tii smulse prin tortur�a(s

,i de aceea � din punct de vedere juridic � ½lovite de

nulitate�), maiorul Kasza Josif, �seful Direc�tiei Re-gionale a Securit�a�tii din Hunedora ��i deschide preo-tului Arsenie Boca un nou dosar de urm�arire, pen-tru ca totul s�a culmineze la Prislop cu arestarea s

,i

cu scoaterea abuziv�a din preo�tie ��n 1959. Aceast�aarestare din 1959 este con�rmat�a indirect ��n car-tea preotului Petru Vamvulescu prin urm�atorul pa-saj: ½C�and i-a adus b�atr�ana Aurelia din satul Botu,dup�a ce s-a ��ntors din pus

,c�arie, t

,es�atur�a alb�a

de in lucrat�a cu m�ana ei, s�a-s,i fac�a din nou hain�a

alb�a preot,easc�a, cum purta ��nainte, p�arintele Arse-

nie Boca a izbucnit ��n pl�ans, i-a mult,umit t

,in�and

capul pe material. S,i s�arut�andu-l, i-a spus c�a nu-

i vor mai da voie s�a o poarte p�an�a la moarte�(Pr. Petre Vamvulescu, Minunile lui Arsenie Boca,v�azute s

,i nev�azute, Ed. Artemis, Bucures

,ti, 2014,

p. 90). Actul abuziv de scoatere din preot,ie a fost

�reparat� de mitropolitul Corneanu la nou�a ani dela moartea martiric�a a P�arintelui Arsenie Boca.Despre stare�tul M�an�astirii Br�ancoveanu, recto-

rul Academiei Teologice din Sibiu (licen�tiat �si doc-tor al Universit�a�tii din Cern�au�ti) avea s�a scrie c�a�P�arintele Arsenie Boca a fost un fenomen unic ��nistoria monahismului rom�anesc, adic�a o personali-tate de o statur�a monahal�a cum n-a mai avut Bi-serica noastr�a Ortodox�a Rom�an�a� (pr. prof. dr.Dumitru St�aniloae, membru de onoare al Acade-miei). C�at

,iva ani mai t�arziu, ��n America Principesa

Ileana ��s,i amintea de P�arintele Arsenie care avea

rug�aciunea inimii: ½Am citit adesea Rug�aciunea luiIisus din c�art

,i de rug�aciuni s

,i am auzit-o ��n bi-

seric�a. Dar ochii mi s-au deschis pentru ��nt�aiaoar�a acum c�at

,iva ani ��n Rom�ania. Acolo, ��n

micut,a M�an�astire S�amb�ata, ascuns�a ��n inima co-

drului ��ntunecat, ��n bisericut,a alb�a ce se oglindea ��n

lacul montan ca de cles,tar am ��nt�alnit un c�alug�ar

ce practica rug�aciunea inimii�. La ��nceputul dece-niului al cincilea, c�and Domnit

,a Ileana scria��n SUA


13

aceste r�anduri ��n cartea ei I live again, ieromonahulArsenie Boca era ��nchis f�ar�a de vin�a la Canal.Dup�a multele arest�ari pentru ��mpr�as

,tierea pele-

rinilor de la M�an�astirea S�amb�ata s,i de la Prislop,

precum si dup�a distrugerea cu lovituri de ciocan afrescei pe care Arsenie Boca o pictase la bisericadin Bogata Oltean�a, aprobarea ca pictura micii bi-serici de la Dr�ag�anescu s�a �e executat�a de faimosulduhovnic Arsenie Boca poate � considerat�a miracu-loas�a. Numit pe drept cuv�ant �cel mai mare duhov-nic din Biserica ortodox�a rom�aneasc�a a secoluluiXX�, P�arintele Arsenie s

,i-a exercitat darul duhov-

nicesc ��ntr-un climat extrem de ostil, ��ntr-o per-manent�a h�ar�tuire din partea Securit�a�tii ��n�in�tat�a��n 1948 de colonelul sovietic Ana Pauker ��mpreun�acu al�ti agen�ti N.K.V.D/K.G.B, care activaser�a ��n�Brigada Mobil�a�.Un alt fapt de-a dreptul miraculos este c�a pic-

tura bisericii din satul Dr�ag�anescu a apucat s�a �ev�azut�a de poetul mistic Nichifor Crainic (1889-1972), �si el sc�apat cu via�t�a din torturile anchetelor(4) s

,i din condi�tiile de exterminare impuse dup�a

gratii de tort,ionari sub comanda generalului rus

Boris Grumberg, alias Al. Nicolschi/Nicolau, des-pre care jurista Adriana Georgescu (1920-2005) �s,ef�a de cabinet a primului ministru, generalul Nico-lae R�adescu, arestat�a ��ntre 1945 s

,i 1947 -, ��s

,i amin-

tea cum o d�adea cu capul de zid p�an�a se umplea des�ange (5).De la maica Zam�ra a��am de vizita din 1971

a1971 a fostului academician scos din Academiatransformat�a din 1948 ��ntr-o institu�tie subordo-nat�a politicii ocupantului t

,�arii. Tot maica Zam-

�ra p�astreaz�a si public�a scrisoarea ��n care auto-rul Nostalgiei Paradisului comunica P�arintelui Ar-senie Boca bucuria avut�a la vederea picturii Bi-sericii Dr�ag�anescu, �pecetluindu-i� astfel valoarea(v. Monahia Zam�ra Constantinescu, Not�a, ��n vol.C�ararea �Imp�ar�a�tiei, ed.II-a, Deva, 2006, p.332-333,edi�tia I-a, 1995).Ascuns de urm�aritorii s�ai din armata sovietic�a,

academicianul Nichifor Crainic fusese adus de laSibiu de staret

,ul Arsenie Boca �si g�azduit ��n vila

Mitropolitului Nicolae B�alan (vezi N. Crainic, Zilealbe, zile negre. Memorii, vol.II, Bucure�sti, 2002,p. 37-40) ��n prima iarn�a de ocupa�tie a Rega-tului Rom�aniei. Se pare c�a Petru Groza ar ��ncuviin�tat ascunderea fugarului ��n m�an�astirea dela S�amb�ata de Sus spun�and c�a �omul acesta [poe-tul �si teologul Nichifor Crainic] trebuie p�astrat pen-

tru neamul rom�anesc� (vezi P�arintele Arsenie Boca,C�ararea ��mp�ar�a�tiei, Deva, 2006, p. 332). Pe c�andera oaspete P�arintelui Arsenie Boca, marele poetmistic (care era s

,i directorul prestigioasei reviste

½G�andirea�, unde ��n 1938 a1938 a publicat un eseudespre Rug�aciunea inimii) s-a ocupat de stiliza-rea Filocaliei (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Cioranl�aud�and traducerea Filocaliei, sau, Parintele Ar-senie Boca, poeta Zorica Lat

,cu si poetul Nichifor

Crainic ��n culisele Filocaliei rom�anes,ti, on-line ht-

tps://isabelavs2. wordpress.com/parintele-arsenie-boca/ isabela vs-tradu�localia5/ ).Iat�a ce-i scria ��n 1971 teologul Nichifor Crai-

nic fostului stare�t al M�an�astirii Br�ancoveanu carere��nviase ½cu viata si cu prop�av�aduirea sa duhul Fi-localiei ��n via�ta religioas�a a poporului nostru� (Du-mitru St�aniloae, ��n Prefa�ta la vol.III al Filocaliei,Sibiu, 1947): ½Ceea ce am admirat la Tala S�n�tiaTa e c�a nu te-ai l�asat. Din zugrav de su�ete, fe-ricite s�a se modeleze dup�a Domnul tuturor, iat�a-tezugrav de biserici, adic�a al celor ce poart�a pe chipu-rile cuvioase re�exul des�av�ar�sirii Fiului lui Dumne-zeu. E o mare m�ang�aiere, acum c�and nu mai ai pri-lejul s�a des�av�ar�se�sti pe aspiran�ti, s�a po�ti m�ang�aiacu penelul pe cei des�av�ar�si�ti pentru a-i da pild�a pezidurile sacre. Mica biseric�a de la Dr�ag�anescu arenorocul s�a simt�a pe zidurile ei zugr�avite predicile�erbin�ti, pe care miile de oameni le ascultau laS�amb�atala S�amb�ata de Sus. E o pictur�a nou�a ca�si predica de atunci. Nimic ��ntunecat ��n aceast�aprim�avar�a care ��mbrac�a cu plai ��n�orit bol�tile bise-ricii. E o lumin�a de tonuri deschise c�atre lume, caspiritul �si chipul M�antuitorului cobor�at s�a ne aduc�alumina de sus, ce iradiaz�a din pictura S�n�tiei Tale.E un stil nou, e o pictur�a nou�a, dup�a viziunea nou�ape care o por�ti ��n su�et� (Nichifor Crainic, 1971).R�andurile fostului profesor de mistic�a de la Fa-

cultatea de Teologie din Bucures,ti, distins cu titlul

Doctor honoris causa al Universit�a�tii din Viena,tip�arite de monahia Zam�ra Constantinescu ��nprima edi�tie a C�ar�arii ��mp�ar�a�tiei (Deva, 1995) auavut darul s�a pun�a o oarecare stavil�a celor care,invoc�and reguli pe care nu le-au ��n�teles ��n spiritullor, au c�autat, �e s�a treac�a pictura P�arintelui Arse-nie Boca sub t�acere, cum s-a ��nt�amplat la s�n�tireao�cial�a a Bisericii Dr�ag�anescu din 2 oct. 1983c�and c�alug�arului iconar i-a fost interzis s�a asiste, �es�a o denigreze pentru noutatea viziunii. Probabildin 1983 dateaz�a eseul Geneza picturii, g�asit prin-tre manuscrisele P�arintelui Arsenie r�amase ��n chi-


14

lia de la Sinaia, document revelator ��n ce prive�steg�andirea teologal�a a P�arintelui Arsenie Boca (cf.Biserica de la Dr�ag�anescu, �Capela Sixtin�a� a or-todoxiei rom�ane�sti, Deva, 2005, p.15-19).In 1950 Patriarhului Justinian Marina ��i reu�sise

mutarea ��n cadrul Patriarhiei a Comisiei de pictur�abisericeasc�a de la Ministerul Cultelor, numit de el�Securitatea popilor�. Probabil c�a f�ar�a aceast�a tre-cere n-am � avut azi nici frescele Olg�ai Greceanude la M�an�astirea Antim, nici �predicile vii� (apud.Nichifor Crainic) pictate pe zidurile bisericii de laDr�ag�anescu de P�arintele Arsenie Boca ascultat demii de pelerini la M�an�astirea Br�ancoveanu �si apoi laM-rea Prislop. Patriarhia ��l angajase (cu greu) dinianuarie 1961 (p�an�a la pensionarea sa din 1967) ��npostul cel mai prost pl�atit, acela de muncitor pic-tor la Schitul Maicilor, ne�indu-i luat�a ��n seam�aniciuna dintre cele trei licen�te ale sale: ��n muzic�a(la Academia de Muzic�a Religioas�a ce funct

,iona din

1928 si unde compozitorul Paul Constantinescu era��n 1935 profesor de armonie), ��n teologie �si la Be-lle Arte. Probabil c�a a�sa impuseser�a st�ap�anii dinumbr�a ai �t�arii: s�a �e l�asat

,i pe drumuri sau pl�atit

,i

cu pensiile sau cu salariile cele mai mici v�arfurilespiritualit�a�tii rom�ane�sti (6).Ins�a�si supravie�tuirea monumentului de art�a pe

care-l reprezint�a micu�ta biseric�a de la Dr�ag�anescua�at�a la vreo 25 de km de Bucure�sti apare aseme-nea unui miracol. E su�cient s�a ne g�andim c�a ea sea��a pe malul lacului de la Mih�aile�sti, unde voiser�as�a construiasc�a un port, neap�arat ��n locul bisericii,si nu ��n alt�a parte. Ceau�se�stii voiau distrugerea Bi-sericii P�arintelui cu o furie nest�ap�anit�a. Ceea ce adus��n prim�avara anului 1989 la p�almuirea monahu-lui Arsenie Boca ��n mijlocul bisericii ��n sf�anta zi dePa�sti. �Inver�sunarea lor ��mpotriva c�alug�arului ico-nar care s-a opus cu fermitate d�ar�am�arii Bisericii dela Dr�ag�anescu nu s-a stins p�an�a nu l-au condamnatla o moarte martiric�a.�In categoria miraculosului intr�a �si supravie�tuirea

picturii Bisericii executat�a de P�arintele ArsenieBoca. Fiindc�a din interiorul Bisericii din B�alteni(D�ambovi�ta) au disp�arut ��gurile impun�atoare ales�n�tilor� realizate pe cheltuiala �si cu efortul Olg�aiGreceanu ��n anii 1945 �si 1946. �In 1972 fresca a fostref�acut�a de Olga Greceanu. Din p�acate, picturaBisericii din B�alteni care prin �ritmul cump�anit alcompozi�tiei de o sobr�a �si grav�a armonie� ��i p�aruseAdinei Nanu c�a ��nv�aluie �si lini�ste�ste su�etul privi-torului ca o rug�aciune� n-avea s�a scape dec�at ��ntr-o

prim�a instan�t�a de furia destructiv�a a d�ar�am�atorilorde biserici specializa�ti ��n terorizarea popula�tiei (nunumai) cu ateismul doctrinei o�ciale. FresceleOlg�ai Greceanu pictate ��n Biserica din B�alteni n-aumai putut supravie�tui valului distrug�ator al incul-turii sub aparen�te bine-voitoare.Pe 5 septembrie 2010, anul centenarului na�sterii

P�arintelui Arsenie Boca, un preot venise cu so�tias�a vad�a pictura Bisericii Dr�ag�anescu. Eram �sieu acolo, poate ajuns�a ��n acea zi ca s�a nu ra-tez ��nt�alnirea cu so�tia acelui preot. Fiindc�a dela ea am a�at c�a trecerea P�arintelui Arsenie Bocaera ��nso�tit�a de at�ata venera�tie ��nc�at credincio�sii ��iatingeau pe furi�s ve�smintele. �In ce-l prive�ste peb�atr�anul preot care tot g�asea defecte picturii bise-ricii, v�a-z�andu-l a�sa de ostil, nu m-am putut re�tines�a-i citez o spus�a a P�arintelui Arsenie Boca: �S�a nupronun�ta�ti prea des numele meu c�a pe unii ��i arde�.Asta pentru c�a de la acel specialist ��n pictur�a bi-sericeasc�a a�asem (f�ar�a s�a doresc acest lucru) ni�stea�sa-zise neajunsuri ale picturii. Vezi Doamne, cu-lorile vesmintelor nu corespundeau canoanelor, �sinici fe�tele s�n�tilor nu erau pe placul preotului ve-nit din Bucure�sti, care tocmai ��mi spusese c�a faceparte din Comisia de pictur�a bisericeasc�a a Patri-arhiei. Noroc c�a ��n 1971 fostului acade-mician (te-olog la Universitatea din Chi�sin�au �si din Bucure�sti)aceea�si pictur�a ��i pl�acuse.

Dac�a Nichifor Crainic nu si-ar � exprimat ��nscris entuziasmul pentru scenele pictate ��n bisericade la Dr?g?nescula Dr�ag�anescula Dr�ag�anescu deP�arintele Arsenie Boca, cine �stie dac�a soarta lorn-ar � fost aceea�si cu soarta frescelor Olg�ai Gre-ceanu care din 1992 au��ncetat (cu acordul Comisieide pictur�a bisericeasc�a a Patriarhiei) s�a existe pepere�tii Bisericii din B�alteni, D�ambovi�ta (vezi AdinaNanu, Olga Greceanu, album editat��n 2004 de Cen-trul de Cultur�a Palatele Br�ancovene�sti, p.49). Ui-mitoare pare �si profe�tia P�arintelui Arsenie Bocaprev�az�and cu justet

,e ostilitatea o�cial�a care se va

prelungi �si dup�a moartea sa. El a spus: �IerarhiaB.O.R. ��si va face de lucru cu mine �si dup�a moar-tea mea� (pr. N. Streza, M�arturii despre P�arinteleArsenie Boca, Ed. Credin�ta str�amo�sasc�a, 2009,p.223).

Note s,i considerat

,ii marginale

1. Con�rmat�a de o declarat,ie obt

,inut�a de Securi-


15

tate de la fratele lui Cioran, ��n Dict,ionarul te-

ologilor a fost strecurat�a o informat,ie (incom-

plet�a?) privitoare la detent,ia politic�a a preotu-

lui S. C�andea, doctor ��n teologie, specializat laAtena (1930-1933) s

,i la M�unchen (1933-1934).

Anume c�a Spiridon C�andea ar � fost arestat��ntre 1967-1968. Aceast�a informat

,ie ridic�a un

semn de ��ntrebare si asupra posibilei ½ret,ineri�

s,i anchet�ari ��n acei ani a P�arintelui ArsenieBoca (pensionat cu o pensie in�m�a de la Schi-tul maicilor la 1 iunie1967) pictor al frumoaseibiserici a preotului Spiridon C�andea. Dup�a cefusese terminat�a zid�aria ��n 1960, P�arintele Ar-senie Boca a pictat fresca bisericii de la BogataOltean�a c�ateva veri de-a r�andul (de atunci s-aup�astrat niste poze cu P�arintele Arsenie Boca,si note de securitate care con�rma activitateasa acolo). Dup�a spusa din 2012 a unui s�atean,biserica ar � trebuit s�a �e s�nt

,it�a ��n 1963, de

Sf. Paras-cheva, dac�a n-a � intervenit Securi-tatea care l-a ½arestat atunci pe P�arintele Ar-senie Boca� (informat

,ii a�ate de mine ��n iulie

2012 de la un s�atean de vreo s,aizeci-s

,aptezeci

de ani). Securis,tii, sub pretextul c�a ar � fost

zidite ��n ea arme (cf. aceleias,i m�arturii din 7

iulie 2012), au distrus cu ciocanul fresca pic-tat�a de p�arintele Arsenie Boca. S�nt

,irea bise-

ricii de la Bogata Oltean�a, a c�arei construct,ie

��ncepuse ��n 1954, s-a f�acut abia ��n 22 august1982. Pictura care se vede azi (din 1978 re-alizat�a de Costin Ioanid) nu se stie dac�a ap�astrat ceva din desenul conceput de P�arinteleArsenie Boca. Impresionant�a ca arhitectur�a sica pozit

,ie, biserica din Bogata Oltean�a ar �

trebuit s�a indice oarecum centrul satului. Cas�a nu se ��nt�ample acest lucru, organele repre-sive, dup�a ce au con�scat ��n repetate r�andurimaterialele de construct

,ie ale bisericii, au pur-

ces si la schimbarea orient�arii centrului loca-lit�at

,ii, ca biserica s�a apar�a ��n marginea satu-

lui, ��n imediata vecin�atate a zonei ocupat�a deminoritarii t

,igani. La vizitarea bisericii, spec-

taculos ��n�alt,at�a dup�a planurile arhitectului N.

Cret,oiu, ret

,ine atent

,ia si except

,ionala sculp-

tur�a��n lemn, executat�a de Grigore Dumitrescudup�a desenele aceluias

,i artist arhitect Nicolae

Cret,oiu.

2. Mitropolitul Nicolae Corneanu (1923-2014),datorit�a c�aruia la Timis

,oara se g�ases

,te

o icoan�a pictat�a de P�arintele ArsenieBoca, a redat ��n felul urm�ator condit

,iile

de canonizare: ½puterea de a suferimoartea martiric�a [vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea martiric�a a P�arinteluiArsenie Boca, un adev�ar ascuns, on linehttps://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/], dea ��nfrunta orice supliciu pentru credint

,�a sau

de a tr�ai ��n cea mai perfect�a cur�at,enie [½Om

prin �re s,i Dumnezeu prin har� � cum scrie

Sf. Simion Noul Teolog -, exact as,a a fost

p�arintele Arsenie Boca, spunea pr. VasilePrescure ��n ½Formula As�, nr. 1051 din 2012],darul de a s�av�ars

,i minuni ��n viat

,�a s

,i dup�a

moarte [dintre minunile pe care le-a f�acut ��nviat

,�a, arhim. Vasile Prescure a povestit ��n

2012 de vindecarea miraculoas�a a unui orbs,i a unui om paralizat, vezi ��n ½Formula As�nr. 1051 articolul Dumnezeu a binecuv�antatRom�ania c�and ni l-a trimis pe Arsenie Boca;despre minunile ��nt�amplate dup�a moarteexist�a nenum�arate m�arturii, unele din elerelatate si de pr. Vamvulescu ��n cartea sadespre minunile ��nf�aptuire de Arsenie Boca],p�astrarea intact�a a trupului dup�a moartes,i r�asp�andirea bunei miresme [la a treiadezgropare, dup�a m�arturia preotului PetruVamvulescu, capul Sf�antului Arsenie Boca era½��nmiresmat�, vezi Minunile lui Arsenie Boca,v�azute s

,i nev�azute, Ed. Artemis,. Bucures

,ti,

2014], cinstirea spontan�a dat�a de credincios,i

[la Prislop, de la ��nceputul secolului XXI, lamorm�antul P�arintelui Arsenie pe 28 noiembrie��n �ecare an vin cca 40000 de pelerini]�(Mitropolit N. Corneanu, Pe �rul vremii,Ed. Jurnalul literar, Bucures

,ti, 2000, p.128).

Pictat ��n biserici al�aturi de s�nt,ii canonizat

,i

pentru c�a a ��ndeplinit toate aceste condit,ii,

canonizarea o�cial�a este ��mpiedicat�a probabilde urmas

,ii acelor potentat

,i care l-au h�art

,uit

��ntreaga viat,�a, l-au schingiuit cu brutalitate,

l-au arestat de nenum�arate ori, l-au scos f�ar�amotiv din preot

,ie ��n 1959, iar ��n 1989 i-au

pricinuit acea moarte martiric�a survenit�a lascurt timp dup�a ce a fost b�atut de securis

,ti

la 79 de ani. Ultimul supliciu pe care l-a��ndurat la vremea teroarei comuniste nu afost ment

,ionat ��n multele piese radiofonice

despre P�arintele Arsenie Boca, difuzate pe


16

Radio Rom�ania Cultural, s,i nici ��n cele dou�a

�lme despre Sf�antul Arsenie Boca regizate deN. M�argineanu (n. 1938). Moartea martiric�aa P�arintelui Arsenie Boca nu este ment

,ionat�a

nici ��n biogra�a alc�atuit�a de teologul FlorinDut

,u care ½simpli�c�a� problema prigonirii

f�ar�a de vin�a a marelui duhovnic pomeninddoar de cele dou�a arest�ari mai lungi, cea de14 luni s

,i cea de 6 luni. Despre securis

,tii

care l-au b�atut la 79 de ani nu informeaz�anici Wikipedia.ro (vezi Isabela Vasiliu-Scraba,Wikipedia.ro con�scat�a de o ma�e cu inte-rese ascunse; https://isabelavs2. wordpress.com/articole/isabelavs-wikipediaro19/ ). Inaceast�a enciclopedie on-line apar oarecummai detaliate ��ntem-nit

,�arile datorit�a unui

fragment copiat din textele mele f�ar�a a citasursa, numele meu �ind cu tot dina-dinsul��ndep�artat de la referint

,ele bibliogra�ce refe-

ritoare la Sf�antul Arsenie, tocmai pentru c�aam scris despre moartea sa martiric�a (veziIsabela Vasiliu-Scraba, Moartea martiric�a aP�arintelui Arsenie Boca, un adev�ar ascunsla Centenarul s�arb�atorit la S�amb�ata de Sus;https://isabelavs2.wordpress. com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/ ).

3. �In volumul s�au despre Conspirarea decon-spir�arii de dup�a 1990, istoricul Ion Varlamobservase c�a regimurile men�tinute la putereprin teroarea exercitat�a de o poli�tie secret�a s��ntconspirative. De aici ar decurge pseudoidenti-tatea �oligarhiei� pe care o formeaz�a agen�tiisovietici din e�salonul conduc�ator pre-cum Te-ohari Georgescu, Vasile Luca, Silviu Brucan,Paul Cornea, Leonte R�autu, Oi�steanu, Ale-xandru Nicolschi, etc. (vezi I.Varlam, Pseudo-rom�ania. Conspirarea deconspir�arii, Ed.Vog,Bucure�sti, 2004, p. 66). Fostul det

,inut poli-

tic Ion Varlam (nepotul academicianului RaduRosetti ��nchis f�ar�a de vin�a la Sighetul MarmalaSighetul Marmat

,iei) mai consemneaz�a c�a dup�a

al doilea r�azboi mondial s-ar � f�acut pentruprima dat�a procesul antisemitismului ��n 1945-1946, c�and minoritarii evrei a�a�ti ��n posturide conducere au ob�tinut de la ocupan�tii sovie-tici judecarea �si condamnarea tuturor acelorape care ei i-au desemnat ca vinova�ti. A douaoar�a procesul antisemitismului ar � avut loc��ntre 1948 �si 1952, urm�arindu-se ��n plin sta-

linism �culpabilizarea colectiv�a a rom�anilor�,ceea ce a servit ca pretext terorii prin cares-a instalat totalitarismul comunist (vezi IonVarlam, Pseudorom�ania. Conspirarea decon-spir�arii, 2004, p. 454). Pe 29 noiembrie 1947faimoasa conferent

,iar�a Alice Voinescu nota

c�a ��n Rom�ania acelor ani ½nu mai comand�adec�at evreii, direct agent

,i ai Moscovei�, iar la

distant,�a de c�ateva zile, pe 3 decembrie 1947

constata c�a ½nu se poate lucra cu oameni f�ar�animic sf�ant ��n ei, cu mincinos

,i s

,i criminali�

(vezi Alice Voinescu, Jurnal, Ed. Albatros,Bucures

,ti, 1997, p. 502-503). Mai apoi ea avea

s�a �e scoas�a din ��nv�at,�am�antul superior spre

a � ��nlocuit�a cu Marcel Breslas,u/ Breslika si

intemnit,at�a f�ar�a a i se � putut stabili vreo ac-

tivitate infract,ional�a, cum s-a��nt�amplat at�ator

rom�ani ��n ½regimul comunist al Anei Pauker�(apud. Virgil Ierunca).

4. Pe 8 mai 2015 utilizatorul ½sica ap� a postatpe youtube discursul de 7 minute al P�arinteluiSt�aniloae despre scriitorul Nichifor Crainic(dat afar�a din Academie) t

,inut la Restauran-

tulla Restaurantul ½Bucur� ��n 23 decem-brie1969, c�and scriitorul publicat doar la ½GlasulPatriei�, revist�a ½nedistribuit�a ��n t

,ar�a� (apud.

Noica), fusese s�arb�atorit cu prilejul ��mpliniriia 80 de ani. Ca s

,i ��n cazul Autobiobra�ei

scris�a (��n stare de arest, vezi Isabela Vasiliu-Scraba la Centenarulla Centenarul nas

,terii

P�arintelui Arsenie Boca, 25 septembrie 2010,M-rea Br�an-coveanu https://www. youtube.com/watch?v=Zi0EOBC1HlY ) de P�arinteleArsenie Boca pe 17 iulie 1945 si publicat�a ��nalbumul Biserica de la Dr�ag�anescu, ½CapelaSixtin�a� a ortodoxiei rom�anes

,ti (Deva, 2005,

p. 11-13) este (involuntar?) chiar s,i ��n anul

2015 ½p�astrat consemnul� (ca s�a spunem as,a)

de a nu divulga sursa. Fiindc�a s,i cele 7 mi-

nute vorbite de profesorul St�aniloae si Autobi-ogra�a P�arintelui Arsenie Boca au o surs�a co-mun�a. Ambele provin din arhivele Securit�at

,ii

unui regim ment,inut aproape jum�atate de se-

col prin terorizarea populat,iei, ��nchis�a f�ar�a de

vin�a (precum staret,ul M�an�astirii Br�ancoveanu

pe 17 iulie 1945), permanent urm�arit�a s,i

��nregistrat�a pe ascuns (cum s-a ��nt�amplatfoarte probabil cu discursul de 7 minute postatpe 8 mai 2015).


17

5. vezi Adriana Georgescu, Au commence-ment �etait la �n, Paris, Hachette, 1951,��n rom�anes

,te 1992 cu o prefat

,�a de Monica

Lovinescu, reedit�ari ��n 1999, 2004. Este primacarte ap�arut�a ��n Occident despre atrocit�at

,ile

mercenarilor ocupantului sovietic; a fosttradus�a ��n englez�a ½In the Beginning was theEnd� de �ul sociologului Anton Golopent

,ia

n�ascut ��n 1909 s,i omor�at pe 16 ianuarie 1950

��n ��nchisoarea comunist�a prin schingiuire (veziO schit

,�a de portret: A. Golopent

,ea ��n vol.:

Isabela Vasiliu-Scraba, Atena lui Kefalos.Eseuri, Slobozia, 1997, pp.98-111, on-line ht-tps://www.scribd.com/doc/177406639/IsabelaVScrabaAtenaKefalos, la sf�ars

,it cu ��nsemnul

a ½peste o sut�a de citiri� s,i la ��nceput indicate

doar ½34� views pe 10 mai 2015).

6. La ie�sirea din pu�sc�aria politic�a, �lozo-ful Noica (1909-1987) nu a fost angajatniciunde mai mult de un an de zile (veziIsabela Vasiliu-Scraba, Noica, un marginali-zat al culturii comuniste s

,i post-comuniste,

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Noica %20margi-nalizat% 20de%20 IVS.htm, precum siIsabela Vasiliu-Scraba, Sf�ars

,itul lui Noica

s,i sf�ars

,itul comunismului, http://isabelavs.

go.ro/Articole/Noica Sfarsit4.htm sau Isa-bela Vasiliu-Scraba, Pelerinaj la P�altinis

,ul

lui Noica, http://www. romanianstudies.org/content/2010/09/isabela-vasiliu-scraba-camera-13-a-vilei-noica-de-la-paltinis/siIsabela Vasiliu-Scraba, Noica printre oa-menii mici s

,i mari, on-line la http://www.

romanianstudies.org/content/2012/07/bisabela-vasiliu-scraba-noica-printre-oamenii-mici-si-mari-ai-culturii-noastre/), iar �lozofului Petre�tu�tea (1902-1992) nu i-au dat nici un ajutorsocial. Banii din care a tr�ait aproape treidecenii de la ie�sirea din pu�sc�arie �si p�an�a lamoartea sa i-au fost oferi�ti �ilegal� de ZahariaStancu, pres

,edinte al Uniunii Scriitorilor,

prin diferite intermedieri, una din ele �inda poetului Romulus Vulc�anescu. Acesta luabanii pe numele s�au si ��i punea lui �tu�teape po�st�a. La v�arsta de 69 de ani, faimoasapictorit

,�a s

,i scriitoare Olga Greceanu (1890�16

noiembrie 1978) f�acea cerere c�atre conducereaUniunii artis

,tilor plastici s�a i se dea o pensie,

care nu i s-a acordat. Cert este c�a a zugr�avitbiserici p�an�a la optzeci de ani, ��mpreun�a cuP�arintele So�an Boghiu, duhovnicul ei.

REPERE BIBLIOGRAFICE

1. Ion Varlam, Pseudo-Rom�ania. Conspirareadeconspir�arii, Ed. Vog, Bucures

,ti, 2004.

2. Isabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro con-�scat�a de o ma�e cu interese ascunse,pe h�artie ��n rev. ½Vatra veche�, AnulVI, nr.2 (62), febr. 2014, pp.46-50, sauhttp://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-WIKIPEDIAro19.htm .

3. Isabela Vasiliu-Scraba, �In labirintulr�asfr�angerilor. Nae Ionescu prin discipolii s�ai:Petre T

,ut

,ea, Cioran, Noica, Eliade, Mircea

Vulc�anescu s,i Vasile B�ancil�a, Ed. Star Tipp,

Slobozia, 2000, on-line https://fr.scribd.com/doc/153762785/IsabelaVasiliuScrabaNaeDiscipoli.

4. Fis,a Isabelei Vasiliu-Scraba din WI-

KIPEDIA ��nainte de a � vandali-zat�a de birocratul MyComp, URL ht-tps://fr.scribd.com/doc/168346109/ FisaWi-kipediaRoIsabelaVasiliuScraba.

5. Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sf�antuluiArsenie Boca, un adev�ar ascuns la Centenaruls�arb�atorit la M�an�astirea Br�ancoveanu; URLhttps://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca /21.

6. Isabela Vasiliu-Scraba, Miracolul Bise-ricii de la Dr�ag�anescu �si o profe�tiea P�arintelui Arsenie Boca, URLhttp://www.romanianstudies.org/content/2011/03/miracolul-bisericii-de-la-draganescu-si-o-profetie-a-parintelui- arsenie-boca/ .

7. Isabela Vasiliu-Scraba, Olga Greceanu �siP�arintele Arsenie Boca, URL http://www.clipa.com/print_a4876-Isabela-Vasiliu-Scraba-Olga-Greceanu-si-Parintele-Arsenie-Boca.aspx

8. Isabela Vasiliu-Scraba, Legile P�arinteluiArsenie Boca, legile veacului vi-itor, URL http://www.isabelavs.


18

go.ro/Articole/IVSLegiArsenieBoca7.htm.

9. Isabela Vasiliu-Scraba, Vedere ��n duh�si viziune �lozo�c�a, sau P�arinteleArsenie Boca �si Nae Ionescu, URLhttp://www.romanianstudies.org/content/2013/01/parintele-arsenie-boca-si-nae-ionescu-vedere-in-duh-si-viziune-�lozo�ca-de-isabela-vasiliu-scraba/ .

10. Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran l�aud�and tra-ducerea Filocaliei, sau, Parintele ArsenieBoca, poeta Zorica Lat

,cu si poetul Nichifor

Crainic ��n culisele Filocaliei rom�anes,ti, on-line

https://isabelavs2.wordpress. com/ parintele-arsenie-boca/isabelavs-tradu�localia5/; sauhttp://fr.scribd.com/doc/230417806/ Isabela-VasiliuScrabaTraduFilocalia

11. Isabela Vasiliu-Scraba, Martirii ��nchisorilor��n viziunea lui Mircea Eliade si a P�arinteluiArsenie Boca, URL http://www.nord-literar.ro/index.php?option=com _con-tent&task=view&id=998&Itemid=46

12. Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Vulc�anescu �sial�ti c�arturari martiri ai temni�telor, publicat��n rev. ½Nord literar�, Baia Mare, nr. 2(105), febr. 2012; URL http://www2.nord-literar.ro/index.php?option =com_content &task=view&id=1155

13. Isabela Vasiliu-Scraba, Despre lipsa deindividualizare a c�al�ailor, sau Desprelipsa individualiz�arii anchetatoarei dinromanul eliadesc ½Pe Strada M�antuleasa�,URLhttp://fr.scribd.com/doc/172501135/IsabelaVScraba EliadeStrMantuleasa

14. Isabela Vasiliu-Scraba, Paradigma ½ArsenieBoca-P�ar�aian� din seria Eliade-Culian' s

,i

Noica-Liicean', ��n rev. ½Acolada�, SatuMare, nr. 10 (83) oct. 2014, URLhttps://isabelavs2.wordpress.com /parintele-arsenie-boca/isabelavs-boca3paraian/ .

Valer MARIAN

CUM S-A FURAT LA REFERENDUM?

Senatorul Valer Marian va adresa ast�azi o��ntrebare mini�strilor Liviu Dragnea (�si vicepremier)�si Radu Stroe, fo�sti secretari generali ai PSD,respectiv PNL, av�and ca obiect clari�carea im-plic�arii ��n organizarea referendumului pentru demi-terea pre�sedintelui Rom�aniei.

"�In cursul lu-nii iunie 2012, cucirca o s�apt�am�an�a��naintea referendumu-lui pentru demitereapre�sedintelui TraianB�asescu, pre�sedinteleConsiliului Jude�teanSatu Mare, Adrian�stef, vicepre�sdinte

jude�tean al PNL, �si vicepre�sedintele ConsiliuluiJude�tean, Mircea Govor, vicepre�se-dinte jude�teanal PSD, au convocat �ecare separat reprezentan�tiai PNL respectiv ai PSD �si au comunicat anumitedate con�den�tiale privind raportarea prezen�tei lavot la referendumul respectiv. Astfel, pre�sedinteleAdrian �stef le-a comunicat c�a, ��n cadrul unei��ntruniri la Cluj, secretarul general al PNL, RaduStroe, a solicitat s�a se cear�a pre�sedin�tilorsec�tiilor de votare ca, la raportarea prezen�tei,s�a transmit�a 50 de aleg�atori ��n plus la�ecare dou�a ore. Iar vicere�sedintele Govor le-acomunicat c�a, ��n cadrul unei ��ntruniri la Oradea,secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, asolicitat s�a se cear�a pre�sedin�tilor sec�tiilor de votareca, la raportarea prezen�tei, s�a transmit�a 25 dealeg�atori ��n plus la �ecare dou�a ore.Av�and ��n vedere gravitatea acestor aspecte pen-

tru ordinea constitu�tional�a din Rom�ania, precum �sifaptul c�a probitatea constituie un criteriu esen�tial��n selectarea membrilor Guvernului, v�a solicit s�a v�aexprima�ti pozi�tia referitor la demersurile efectuate��n numele dumneavoastr�a de c�atre numi�tii Adrian�stef �si Govor Mircea �si s�a explica�ti ra�tiunea aces-tora, precum �si diferen�ta dintre cifra avansat�a dePNL �si cifra avansat�a de PSD.Solicit r�aspuns scris �si verbal. "

Senator Valer MARIAN


19

Miron SCOROBETE

CLUJUL F�AR�A CAS�A DE CULTUR�A1

1Zilele de 1 s,i 2 mai a.c. le-am petrecut, ca de obi-

cei, asemenea tuturor locuitorilor acestui oras,, acas�a, citind,

urm�arind programe la televizor, uit�andu-m�a la diverse �lme.S,i, nu��n ultimul r�and, citind sau scriind mesaje cunoscut

,ilor.

As,a am dat peste textul de mai sus. Ca director al Casei

de cultur�a a municipiului Cluj-Napoca, am fost ��nc�antat s�aprimesc s

,i s�a citesc acest text venit de la o personalitate de

prim�a m�an�a a culturii s,i scrisului rom�anesc: dl. Miron SCO-

ROBETE, Cet�at,ean de onoare al municipiului Cluj-Napoca

s,i colaborator de ani de zile. Domnia sa a react

,ionat s

,i a dat

publicit�at,ii opiniile sale, deloc favorabile actualei puteri exe-

cutive clujene. Eu ��nsumi am adresat, s,i ��n ultimii trei ani

de c�and am fost alungat,i din sediul det

,inut ��n Piat

,a Unirii

nr. 24 pentru c�a un s,mecher, fost mare mah�ar la UTC-

ul clujean, s,i-a dorit acel sediu ca spat

,iu din care s�a fac�a

bani. Des,i, prin nimic, nu avea dreptul la o astfel de retro-

cedare, el a reus,it s�a obt

,in�a, cu concursul unei justit

,ii co-

rupte s,i a unor reprezentant

,i, la fel de corupt

,i, ai Prim�ariei,

un spat,iu, situat ��n plin centrul Clujului, evaluat la peste

30 de milioane de euro. Procesul ��n aceast�a spet,�a a durat

ani de zile. Eu am preluat funct,ia de director al institut

,iei

abia la 1 octombrie 2008. Am ��ncercat s�a a�u date legatede acest imobil. S

,i am a�at lucruri incredibile: Asociat

,ia

Patronilor s,i Meserias

,ilor Cluj s

,i-a modi�cat statutul pro-

priu, tot la sugestia unor factori din justit,ia clujean�a, ca

s�a poat�a apoi formula pretent,ia de a recupera, ��n interesul

unei conduceri alc�atuite ��n general din fos,ti activis

,ti ai PCR

s,i ai UTC, o serie de spat

,ii ce ar � apart

,inut Uniunii So-

dalilor Rom�ani. Numai c�a atunci c�and noi am organizat omanifestare cultural-artistic�a legat�a de ��mplinirea unei cifrerotunde de la ��n�int

,area respectivei Uniuni, am invitat s�a

ia parte la eveniment s,i pe pres

,edintele acestei Asociat

,ii a

Patronilor s,i Meserias

,ilor, nu a participat absolut nici un

reprezentant al aceste institut,ii. Dup�a c�aut�ari sistematice

prin arhive, am descoperit s,i adev�arul: nu a existat abso-

lut nici cea mai mic�a leg�atur�a ��ntre Asociat,ie s

,i Uniunea

Sodalilor Rom�ani, dar nici ��ntre sediul Casei de cultur�a amunicipiului s

,i aceast�a Uniune. Am trimis documentele o�-

ciale descoperite de noi mai multor institut,ii s

,i personalit�at

,i:

Tribunalului Cluj, fostului primar Sorin APOSTU, s,i tutu-

ror primilor minis,tri ai Guvernului Rom�aniei, rerspectiv lui:

Emil BOC, Mihai R�azvan UNGUREANU s,i Victor PONTA.

Niciunul, ��ns�a, nu s-a ar�atat dornic s�a-s,i fac�a datoria s

,i s�a

intervin�a spre a nu l�asa Justit,ia clujean�a s�a s�av�ars

,easc�a o

fapt�a penal�a. �In cele din urm�a, ��n 2012, ��ntr-o zi de lunamai, am constatat c�a nu mai putem intra efectiv ��n sediuldet

,inut de aceast�a institut

,ie de mai multe decenii. C�ateva

luni de zile, personalul acestei institut,ii a fost obligat s�a

se ��nt�alneasc�a prin parcuri sau prin parc�ari spre a discutachestiuni legate de ��ndeplinirea programului. Tot grat

,ie ati-

tudinii lipsite de absolut orice r�aspundere a primarilor ��nfunct

,ie, vreme de doi ani de zile absolut orice propunere

am f�acut ��n interesul exclusiv al clujenilor s,i al nevoii re-

ale de a organiza act,iuni culturale destinate acestora, a fost

categoric respins�a. Se pare c�a actuala echip�a a�at�a la con-ducerea acestei institut

,ii urm�area g�asirea de motive reale

care s�a justi�ce izolarea s,i punerea c�alus

,ului ��n gur�a unei

institut,ii publice demn�a de respect. Poate pentru a putea

��n�int,a apoi, pe s

,est, o institut

,ie similar�a, plin�a de b�aiet

,i s

,i

fete agreate de conducerea politic�a a Clujului PDL-ist, car�asplat�a pentru serviciile aduse intereselor politice egoistes,i primitive ale acestui for politic. Dup�a aproape doi ani,am fost obligat

,i s�a ne mut�am ��n cele trei ��nc�aperi folosite

de Casa de cultur�a a student,ilor pentru ��nchiriere la una

dintre companiile de taximetre ale Clujului. Am ��ncercat,dup�a alegerile din anul 2012 s

,i revenirea lui Emil BOC ca

primar, s�a ��l ��nt�alnesc spre a discuta chestiuni concrete le-gate exclusiv de subiectul sediului pentru Casa de cultur�a amunicipiului. Dar, se pare, c�a suferind prea mult dup�a de-miterea cabinetului s�au, dl. Emil BOC nici m�acar nu mi-ar�aspuns la apelurile scrise ��naintate. (Oare nu avem, astfel,dovada comiterii a ceea ce legea numes

,te abuz ��n serviciu, ��n

acest caz?) Datorit�a situat,iei extrem de stresante avut�a de

mine la serviciu, am f�acut, la 9 ianuarie 2014, un accidentvascular cerebral, situat

,ie care i-a bucurat pe mult

,i dintre

neprietenii institut,iei. Dar s

,i pe ai mei personali, desigur.

Totus,i, nu m-am dat b�atut. Am revenit, dup�a dou�a luni

de spitalizare, la serviciu s,i am continuat activitatea g�asind

numeroase solut,ii pentru spat

,iile unde s�a ne desf�as

,ur�am ac-

tivit�at,ile. Suport�and, ��n acelas

,i timp, tot felul de mizerii, pe

fat,�a sau abil manipulate de lipitorii de a�s

,e devenit

,i peste

noapte oameni de cultur�a la Cluj-Napoca. Cea mai crunt�aeste legat�a de neasigurarea de c�atre primarul Emil Boc nicim�acar a spat

,iului necesar p�astr�arii bunurilor, ��nscrise ��n in-

ventarul Casei de cultur�a, bunuri ce am fost nevoit s�a ledepozitez ��n spat

,iul det

,inut de Asociat

,ia SEDCENT. Dar

�ind, se pare, informat de subalternii lui, din r�andul celorinteresat

,i ��n primul r�and de obt

,inerea de bani s

,i alte foloase

��n interes exclusiv personal din funct,iile det

,inute ��n cadrul

Prim�ariei, tot Emil Boc se arat�a dur ��mpotriva deciziei lu-ate de mine, amenint

,�and Asociat

,ia cu neprelungirea con-

tractului de ��nchiriere! Am ��ncercat mereu g�asirea de c�atreEmil BOC a unei solut

,ii favorabile s

,i pentru cultura clu-

jean�a. Dar el, dovedind aceeas,i atitudine, a refuzat s

,i refuz�a

s�a r�aspund�a solicit�arilor ce i-am adresat. De cur�and, s�atulde aceast�a situat

,ie umilitoare, am decis s�a m�a pensionez, cu

anticipare. Am ajuns la concluzia c�a Emil BOC nu e��n stares�a fac�a ceva pozitiv, favorabil pentru locuitorii oras

,ului. Mai

degrab�a taie, distruge sau des�int,eaz�a. As

,a cum e preg�atit

s�a fac�a s,i ��n acest caz. C�aci are cine s�a-l protejeze, desigur!

La fel stau lucrurile s,i ��n privint

,a atitudinii avute de procu-

rorul s,ef al DNA, dna Codrut

,a K�OVESI, c�areia i-am adus la

cunos,tint

,a faptele penale s�av�ars

,ite la Cluj-Napoca de con-

ducere A.P.M., cu concursul unor factori din Prim�arie s,i al

reprezentant,ilor justit

,iei clujene. Nu am crezut nici o clip�a

m�acar c�a faptele s�av�ars,ite de un fost UTC-ist, prin s�da-

rea s,i ��nc�alcarea grosolan�a a legii, sunt mai puternice dec�at

institut,iile unui stat de drept. Dar se pare c�a, totus

,i, as

,a

stau lucrurile. Ceea ce e un fapt regretabil pentru clujeni,lipsit

,i de dreptul lor legal de a urm�ari activit�at

,i cultural-

artistice, educative s,i de loisir prezentate ��n cei aproape 60

de ani de activitate de Casa de cultur�a a municipiului Cluj-Napoca. Ce se va ��nt�ampla ��n viitor, nu s

,tiu. Sper ca acest

cel mai ridicol fost prim ministru ardelean, ajuns, din nou,prin mijloace dubioase, primar al municipiului Cluj-Napoca,s�a nu reus

,easc�a ��n demersurile sale de compromitere de�ni-

tiv�a s,i grav�a s

,i a culturii acestui oras

,. Pentru c�a, ��n privint

,a

s,anselor exacte ale obt

,inerii nominaliz�arii Clujului drept Ca-

pital�a cultural�a a Europei pentru anul 2021, lucrurile suntc�at se poate de clare: acestea sunt, ��n cel mai favorabil caz,


20

Cu nu mult timp ��n urm�a, sugeram doar(Doamne fere�ste s�a o � f�acut explicit, ��n cuvinte, �si��l depl�ang pe naivul care ar face-o), slujindu-m�a detrucul unui joc-concurs, doar d�adeam vag de��n�telesc�a municipiul Cluj nu a f�acut mari eforturi s�a aratea Capital�a a Europei, Sec�tia Tineret. Mi-a dat oreplic�a t�aioas�a dl Tudor Tivadar Theodore Duic�a.Ea, replica, avea dou�a puncte:

1. Clujul e ora�s european de c�ateva secole;

2. �In anul acesta au fost organizate ��n Cluj 1.500de activit�a�ti. La punctul 1 se for�teaz�a u�sideschise. Eu nu am pus ��n discu�tie calita-tea de ora�s european a Clujului ci calitatea sade Capital�a a Europei (Sec�tia Tineret). �In ceprive�ste calitatea de ora�s european a Clujuluieu o chiar extind: Clujul e ora�s european nu dec�ateva secole (nu �stiu data pe care preopinen-tiul o are ��n vedere c�and formuleaz�a aceasta) cide milenii, de c�and, la 124, ��mp�aratul Hadriana ridicat Napoca la rang de municipiu.

3. La al doilea punct al replicii, nu am ce obiecta,cu at�at mai mult cu c�at cel mai eclatant eveni-ment scos ��n fa�t�a dintre celelalte e un festivalal jocurilor mecanice. A�s � doar u�sor nedume-rit de discrepan�ta dintre num�arul ��ntr-adev�arimpresionant de activit�a�ti (1.500!) �si faptul c�apopula�tia Clujului nu le vede. C�ate s-au con-sumat dintre ele? Cine le-a v�azut? Care suntprogram-mate ��n viitorul apropiat? Cum s-arputea viziona? Numai c�a am ajuns s�a nu m�amai mir de nimic, astfel c�a stau lini�stit.

Altceva am vrut s�a spun. Clujul are �siperforman�te care ��l pot proiecta u�sor ��n Cartea Re-cordurilor. Astfel, e singurul ora�s din Rom�ania(aten�tie: ora�s, nu municipiu, nu capital�a dejude�t, nu capital�a de provincie � ½Ardealul ar-delenilor�), Clujul, care are ambi�tia �si de a �Capital�a European�a a Culturii, e singurul ora�sdin Rom�ania care nu are Cas�a de Cultur�a. Ceic�a�tiva angaja�ti ai institu�tiei, oameni competen�ti,cu ini�tiativ�a �si dorin�t�a de munc�a, dup�a ce au fostevacua�ti din sediul consacrat pe parcursul multordecenii, acum au regim de refugia�ti din fa�ta cata-clismelor naturale sau de r�azboi, prip�a�si�ti ��n dou�ac�am�aru�te c�at cabina portarului, tolera�ti ��n Casa deCultur�a a Studen�tilor.

extrem de put,ine. Dr. Dan BRUDAS

,CU

Efectul unei politici culturale de acest nivel? Iat�aun exemplu la ��ndem�an�a, oferit chiar de aceast�apagin�a. Sighetul e un or�a�sel de la marginea �t�arii,chiar de pe grani�t�a. Nu e nici capital�a de jude�t.Nu are nici industrie, nici universit�a�ti, nici maricluburi sportive. Dar iat�a c�a ne invit�a la a XVII-a (a �saptesprezecea!) edi�tie a Festivalului Inter-na�tional de Folclor pentru Copii ½Am fost �si-om��. Unde, ca posibilit�a�ti, po�ti compara Sighetul cuClujul?Clujul a avut �si el dou�a Festivaluri de Folclor de

renume mondial: ½P�aunul de Aur� �si ½Serb�arile La-tinit�a�tii�. Au sucombat am�andou�a. Ele au existatc�at timp s-a a�at un om potrivit la locul potrivit,profesorul Mircea Bercea, care, pe l�ang�a har, avea�si talent managerial, aducea echipe de pe tot ma-pamondul, din China p�an�a ��n �tara Bascilor �si p�an�a��n America. La o edi�tie, c�and i-am v�azut pe cei dinSUA��mbr�aca�ti rom�ane�ste �si dans�and impecabil, cuacele ½ponturi� pe care nu le po�ti face dec�at dac�a ledeprinzi din prima copil�arie, i-am abordat. Eramsigur c�a sunt rom�ani ajun�si prin America, a�sa cumsunt prin toat�a lumea. Am avut nevoie de transla-tor pentru c�a nici unul nu era rom�an, erau ameri-cani get-beget, ��ndr�agosti�ti de portul �si de dansurilenoastre (asta, ��ntre noi, ca P�astr�atori ai Tradi�tiei).Se ��n�telege c�a profesorul Mircea Bercea a fost datafar�a de acolo, astfel c�a noi, locuitori ��n CapitalaEuropean�a, dac�a vrem s�a mai vedem festivaluri fol-clorice ne vom duce la Sighet.la Sighet. �si ��n altep�ar�ti, sunt peste tot. De ce ar � mai � �si ��n Capi-tala European�a a Tineretului? Ce are folclorul cuEuropa, ce are cu tineretul �si, la urma urmei, cenevoie avem noi de folclor?�si mai e o ��ntrebare, cred eu, capital�a (c�a tot

vorbim de capitala Europei). C�a noi ne m�andrimc�a suntem capitala Europei, avem tot dreptul, dara r�am�ane la at�at e un fel de narcisism, ne admir�amnoi pe noi uit�andu-ne ��n oglind�a. Important e: ce�stie Europa despre asta? �stie m�acar unde e capitalatineretului s�au?Despre c�ate din cele 1.500 de activit�a�ti

desf�a�surate aici a a�at, la c�ate dintre ele particip�a?Dac�a TIFF poate scoate o publica�tie proprie, capi-tala Europei nu era cazul s�a-�si fac�a una? Ar � im-portant s�a a��am care sunt ecourile imterna�tionaleale unei asemenea demnit�a�ti la care un ora�s ajungeo dat�a-n via�t�a. Pentru c�a aceasta ar � noima, s�ane facem cunoscu�ti ��n lume, nu doar noi ��ntre noi,dac�a tot suntem ora�s european de mai multe secole.


21

Altfel...Zilele trecute a avut loc la Chi�sin�au o ��ntrunire a

prim�ari�telor de pe ambele maluri ale Prutului, eve-niment la care profesorul Ion Coja a fost invitat s�aadreseze un cuv�ant de salut. Am scos din acel textc�ateva fraze care ��ndeamn�a la p�astrarea tradi�tiei ,adic�a tocmai tematica acestei pagini, condi�tie sinequa non ca un popor s�a-�si p�astreze identitatea.Iat�a: "Folclorul este ��n primul r�and opera feme-ilor, mai tinere sau mai ��n v�arst�a. Voi, mames,i sot

,ii, m�andre ibovnice sau respectabile bunici,

at,i creat aceast�a cultur�a popular�a ��n fat

,a c�areia

str�ainii se minuneaz�a ca de ceva de ne��nchipuit!Fit

,i mai departe credincioase acestei opere: grai s

,i

su�et rom�anesc! Este bog�at,ia noastr�a cea mai de

pret,. N-o putem l�asa mos

,tenire copiilor nos

,tri prin

acte notariale, printr-o semn�atura pus�a pe un tes-tament. Acest tezaur trebuie s�adit ��n �ecare su�etde copil, iar apoi trebuie s�a ne ��ngijim ca r�asadul s�aprind�a r�ad�acini viguroase, s�a aib�a c�aldur�a s

,i hran�a

s�a poat�a s�a creasc�a, s�a ��n�oreasc�a, s�a rodeasc�a!"

Paul LEIBOVICI

PAUL CLAUDEL

- La comemorarea poetului �si dramaturgului -

½Aici se odihnesc resturile s�am�an�tei lui Paul Cla-ude�. Morm�antul se a��a la una din extremit�a�tileparcului de 17 hectare- ½ ��n col�tul cel mai lini�stital gr�adinei mele�, a spus Claudel care c�auta un loc� ��n liziera c�ampului, sub plopul plantat de Jean-Louis Barrault, la moartea poetului ��n 1955.Un morm�ant masiv din piatr�a pe care e scris�a

un fragment dintr-o scrisoare a Sf�antului Paul dela Corint.la Corint.Admiratorii marelui scriitor, pot intra �si se

��ndreapta printr-o mare alee cu plante, pentru ase reculege cu poetul ��ntr-un dialog secret.Autorul lucr�arii ½Soulier de satin� ( Pantoful de

saten)ap�arut ��n 1927, cu c�atva timp ��nainte ca scri-itorul s�a se � retras din diploma�tie. Paul Claudel ac�al�atorit peste toate m�arile lumii.�Intr-un sf�ar�sit a poposit pe coasta Fran�tei

reg�asind r�ad�acinile patriarhale �si numero�si s�ai co-pii.Castelul e compus din cinci piese de o deosebit�a

frumuse�te, prin stilurile sale amestecate ��ncep�and

cu evul mediu, rena�sterea, secolele XVII �si XVIII,un labirint de col�turi �si de unghiuri, precum ar �visurile unui copil.½Parcul este imens, se strecoar�a ��n dulci a�sez�ari

rustice care se ��ntind c�atre mun�ti½ a�sa la descrisPaul Claudel.Interiorul acestui castel a r�amas, p�an�a ��n zi-

lele noastre, aranjat cu acela�si mobilier, dup�a cumremarc�a o str�anepoat�a ½Totul este precum a fostc�andva, pe c�and tr�aia r�asbunicul� a remarcat cu unsur�as u�sor ��n col�tul gurii Anna Suares, ar�at�andu-ne��n salonul ro�su, fotoliile �si masa de joc unde Claudelse a�seza la orele serii. Dar peste tot la Brangues,nimic nu s-a schimbat. Biblioteca cu cele 3000 devolume ��n care sunt expu�si �si al�ti autori importan�tipentru el, precum Rimbaud, Shakespeare, Eschyle,Dante.Pe aleea inului ��si f�acea plimbarea de diminea�t�a

��nainte de ce se ducea la biseric�a.Biroul s�au unde �si-a scris ultimile mari opere, de

mii de pagini cu con�tinut biblic. Claudel se a��apretutindeni, e ca o fantom�a care te urm�are�ste ��norice col�t te a�i.Acest castel, care reprezint�a o deosebit�a amin-

tire, ��n zilele acestea se a��a ��n inima unui con�ictfamilial.

2

E necesr s�a subliniem faptul existen�tei doar aunui singur copil al s�au, Renee Nantet-Claudel,n�ascut ��n 1917. Ceilal�ti trei copii Marie, Pierre �siReine au murit. Fratele s�au Henri care are 100 deani, nu se ocup�a de problemele familiare.Claudel a avut un apartament la Paris pe str.

Pont-Louis-Philippe, unde se a��a Societatea PaulClaudel. Cei care doresc s�a-i joace piesele de tea-tru �si s�a se documenteze, sunt obliga�ti s�a se pre-zinte la aceast�a societate pentru a primi aproba-rea. O Doamn�a b�atr�an�a cu ochi alba�strii, av�and��nf�a�ti�sarea unei �t�arance s�an�atoase, e cea care faceprimirile.Renee Nantet�Claudel a fost la��nceput��mpreun�a

cu fratele ei Pierre ,mort��n 1979, primii din cei cincicopii care s-au ocupat de opera p�arintelui lor. ½Euam crezut c�a Brangues nu va putea ��nlocui fami-lia, c�a i s-a dat o semni�ca�tie prea mare�-, explic�aaceast�a doamn�a.Domeniul este un loc ideal pentru un teatru cu

dependin�tele sale, cu parcul ,ferma. Ofer�a nume-roase posibilit�a�ti de a se pune ��n scen�a. �In 1972


22

½Povestirile lui Brangues �si �ecare debut de var�areune�ste arti�sti �si cadre universitare, ��mprosp�at�and��n acest mod via�ta castelului, amintind de mareleom �si scriitor a c�arui umbr�a str�ajuie�ste necontenit.Cu sprijinul �icei sale Maria � Victoria Nantet �si

a nepoatei Violaine Bozon (�ica lui Pierre Claudel),Renee Nantet - Claudel ��ncearc�a timp ��ndelungat,pentru viitorul cultural al propriet�a�tii Brangues,care permite ��n viitor s�a devin�a su�etul nemuri-tor al autorului �si permite familiei de a continua s�apro�te de acest ��nc�ant�ator domeniu.Trei femei din aceast�a familie duc lupta pentru

domenii, iar Henri Claudel ,nu particip�a practic lanici o ac�tiune, el se mul�tume�ste de a exploata co-mercial propietatea, care poate � evident fructu-oas�a.Nodul problemei este evident pre�tul de cost al

��ntre�tinerii acestei propiet�a�ti.Urma�sii legali a lui Claudel sunt azi ��n num�ar

de 11 - doi copii care ��nc�a tr�aiesc, Henri �si Re-nee, �si nou�a copii mici. Ace�stea au jum�atate dindrepturile de autor, cealalt�a jum�atate este ��n sco-pul ��ntre�tinerii domeniilor.2011 - a fost un an excep�tional -, drepturile de

autor s-au ridicat la 96.900 euro, din care 17.000 auparvenit din gestiunea operelor.Dar aceasta nu e su�cient � asocia�tia necesit�a

fonduri mult mai mari pentru ��ntre�tinerea castelu-lui. Camerele trebuiesc renovate, iar multe obiecteprecum h�artia pictat�a ��n biblioteca Paul Claudelcere o ��mprosp�atare urgent�a.

3

ScriitorClaudel scrie ��n 1889 lucrarea ½Tete d'Or�, iar

peste un an va publica ½La Ville'La Ville�. �Inacela�si timp va lega o seam�a de prietenii cu MarcelSchwob, Jules Renard, Leon Daudet dar mai alesintr�a ��n cercul literar a c�arui corifeu este StefanMallarm�e.�In anul 1890 reu�se�ste la concursul organizat de

Ministerul Afacerilor Externe, �si astfel cariera sa descriitor se ��ntrege�ste cu cea de diplomat.Ca diplomat va cunoa�ste secretele lumii, ceea

ce ��i d�a posibilitatea de a scrie ½Inventarul lumii�,iar apoi s�a publice ½Connaissance de l'Est� (Cu-noa�sterea estului), c�areia ��i urmeaz�a ½Soulier deSatin�-Pantoful de saten).�I�si��ncepe profesia de diplomat la New York, unde

este numit Consul, pe care o continuu la Boston.la

Boston.�In aceast�a perioad�a va avea posibilitatea de a se

dedica dramaturgiei. Va scrie ½La Jeune Fille Vio-laine�( 1892 )�si mai apoi scrie ½L'Echange (Schim-bul - 1894). �In aceste dou�a lucr�ari dramatice aparecuplul �uman cu motivele p�acatului �si a iert�arii.Pe vaporul cu care c�al�atore�ste spre China (1900),

Claudel ��n v�arst�a de 32 de ani, va cunoa�ste �si se��ndr�agoste�ste de o frumoas�a �si elegant�a doamn�aFrancis Vetch�femeie de afaceri. Claudel se vac�as�atori �si a avut patru copii. Va tr�ai o perioad�a laconsulatul Fou-tcheou-provincia Fujian.�In august 1904 Rosalie Vetch pleac�a ��n Europa,

promi�t�and c�a se va��ntoarce dup�a c�ateva s�apt�am�ani.Ea este ��ns�arcinat�a �si caut�a un nume viitoruluicopil- Louis sau Louise, dar ��ntre timp divor�teaz�a.Pe vapor va cunoa�ste un om de afacei olandez JanLinter. La 22 ian.1905 se va na�ste micul Louis, pecare Claudel ��l va z�arii c�ateva secunde la Bruxelles.Coresponden�ta cu fosta so�tie ��l va inspira �si va scrie½Soulier de satin��Intre timp Paul Claudel se va c�as�atori - 1906 �

cu Reine Sainte�Marie-Perrin. Timp ��ndelungat,aceast�a istorie arz�atoare �si dureroas�a la fr�am�antatpe scriitor. �Incep�and din 1920 Claudel se ocup�a deeducarea copilului, pe care la numit p�an�a la moarte,,Louis, cel mai scump copil din inima mea, secretulsf�a�sietor al vie�tii mele�. Claudel a considerat c�aa avut trei familii, aceea a p�arin�tilor s�ai �si a luiCamille, aceea a lui Reine �si a celor cinci copii �sicea a lui Rosie �si Louise.Poetul are prilejul de a scrie ��n perioada ce-

lor 14 ani c�at va tr�ai ��n Extremul Orient c�atevaopere ½Connaissance de l'Est�,Connaissance duTemp�½Partage du Midi�½ ,Grande Odes� �si e dea-semeni autorul lui ½L'Arche� (Arcada)

4

Gerald Antoine, ��n magistrala biogra�e a lui Cla-udel ½Claudel sau Iadul geniului� ap�arut�a ��n edi-tura Robert La�ont ��n 1988, relateaz�a despre unelescene incediatoare ale so�tiei poetului ��n leg�atur�a cubanii �si aten�tia acordat�a de acesta copilului s�au ile-gal �si mamei acestuia.�In 1938, Claudel va scrie ½Partage du midi� o

pies�a inspirat�a din istoria p�arin�tilor s�ai.�In perioada �sederii sale la Praga �si apoi la Fran-

kfurt (1911) va scrie ½Cantata pe trei voci� �si areloc prezentarea ½�Ingerul a prevestit Mariei�. Dup�afuga din Germania ��n 1916, la Roma i s-a prezentat


23

piesa ½Le Pere humillie�.Va lucra ca diplomat la Rio de Janeiro, Co-

penhaga, Tokio. La Washington se va dedica stu-diului Bibliei. Aici va scrie un studiu despre Apo-calips�a.�In 1930 se reprezint�a la Berlin piesa sa ½Le Li-

vre de Cristophe Colomb�, cu muzica lui DariusMilhaud. �In acest an p�ar�ase�ste Bruxelles-ul �si seva pensiona stabilindu-se la castelul de la Bragues.Aici a redactat un mare num�ar de lucr�ari, eseuricritice, interpret�ari ale Bibliei precum ½Introducerela cartea Ruth�.�In perioada ocupa�tiei germane se ��nchide ��n cas-

telul s�au, unde-l va primi pe bunul s�au prietenRomain Rolland. Dup�a eliberarea Fran�tei de subocupa�tia german�a, ��n perioada 1947-1948 se reiaupiesele de teatru ½L'Annonce faite a Marie� �si ½P�erehumile.��In 1855 Paul Claudel moare ��ntr-o pensiune din

apropierea lui Louise, iar��ngrijitorul s�au va declara:½el a suferit privindu-�si familia legitim�a�. LouiseClaudel moare ��n mizerie la 91 de ani la Vezelay, ��n1996.At�at Rosie c�at �si Louise au r�amas, f�ar�a ��ndoial�a,

��n su�etul posterit�a�tii claudiene.Claudel, scrie cercet�atorul Alain Badiou, n-are

asem�anare ��n istoria sordid�a a dimensiunii cos-mice�. Piesele de teatru care se joac�a pe diversescene p�an�a ��n aceste zile, precum Partage, Soulierde Satin, L'Echange �si l'Annonce faite a Marie,suntf�ar�a ��ndoial�a cele mai de seam�a din literatura dra-matic�a nu numai francez�a ,ci mondial�a.

Fernande �a la mantille noire - Pablo Picasso

Adrian BOTEZ

IMPORTAN�TA FIRELOR DE P�AR DINNAS- fragment dintr-o cronic�a sicilian�a -

A�ti v�azut, vreodat�a, cum merge, cum umbl�a,cum p�a�se�ste un sicilian sadea? � pe str�azi, ca �si pedrumeagurile �si c�ar�aruile Siciliei, care �serpuiesc, lanesf�ar�sit, peste dealurile stranii, ca de pe lun�a. Unsicilian �sadea�, adic�a, nu unul dintr-�aia, ��ncovoiatde zgarda stupid�a, a stupidelor �si meschinelor legiomene�sti, �si nici azv�arlit de soart�a, prin lume, cas-trat de menghina str�ain�at�a�tii �si de umilin�tele ei - �sipretinz�and, apoi, la ��ntoarcerea ��n Paradisul Pier-dut (pentru el) al Siciliei, c�a nu s-ar � schimbatnimic, ��n el.Un sicilian sadea p�a�se�ste a�sa: ��ncet �si ap�asat.

Enervant de ��ncet �si revolt�ator de ap�asat. Pa�siilui spun, de fapt, c�a timpul nu exist�a, pentru el,c�a lui nu-i e fric�a de trecerea ceasurilor, zilelor orianilor, veacurilor � �si c�a p�am�antul, tot p�am�antul!� este proprietatea lui. �si p�a�se�ste, pe proprietatealui, �re�ste, ca supremul st�ap�an.Grecii atenieni visau c�a democra�tia lor este

solu�tia solu�tiilor, panaceum-ul social perfect . . . �sil-au asasinat, ��nm�armuritor de �democratic�, peSocrate-cel-Unic. Francezii viseaz�a c�a au cei maimari �loso� din lume � iar �loso�a lor nu trece deburt�a �si de �ec�areal�a. Nem�tii cred (�si viseaz�a, ��nlimi-tele ochelarilor de cal!), cu toat�a convingereaberii din ma�tele lor, c�a puterea lor spiritual�a esteinega-labil�a, c�a meta�zica lor ar trebui s�a obligesoarele s�a se opreasc�a ��n loc - �si, de fapt, soa-rele ��si vede de treaba lui, pe c�and Kant �si Hegelau pr�ap�adit, zadarnic, p�aduri ��ntregi, ca s�a scrieni�ste c�ar�ti ��n care, ��nt�ai, prezumau c�a nu exist�aDumnezeu, pentru ca, pe ultima pagin�a a testa-mentelor lor idioate �si, chipurile, laico-meta�zice,s�a a�rme contrariul. Galezii (ca s�a d�am un ultimexemplu) viseaz�a c�a �tara lor este format�a numaidin mun�ti legendary �si, ��n timpul �asta, g�af�aie, do-mestic, trec�and, cu pas t�ar�s�ait, peste vreun delu�soram�ar�at.Ei, sicilianul, nu viseaz�a (sau, poate, toat�a

existen�ta lui este un vis imperial, absolut tiranic,intolerabil, la modul superb!), este extrem de se-rios, cu esen�tele, pe care le �tine �si depoziteaz�a lael, ��n ograd�a sau ��n locuin�ta lui maur�a � el nu arenicio problem�a, din toate cele frivole ale lumii celei-


24

lalte (europene, se ��n�telege!), ori �tin�and de orgolii �sifrustr�ari ancestrale. Nu, el, sicilianul, care a v�azut,cu ochii lui, cum, pe r�and, to�ti n�av�alitorii �si asupri-torii lui, s-au dezintegrat, ��n uitarea istoriei senile(�e c�a se numeau ace�stia arabi, normanzi, francezi,germani, spanioli) � nu are niciun orgoliu prostesc,nu viseaz�a mofturi de o clipit�a-valoare. E drept,mai sunt n�apastele, pl�agile �si cataclismele, pe care,��ns�a, trebuie s�a le rabde, cu exemplar stoicism, toc-mai pentru a-�si binemerita ame�titorul titlu de �si-cilian�: cutremurele, sirocco-ul, preo�tii, leprele �siciuma.El, sicilianul, �stie (dar are prea mult bun-sim�t

�si discre�tie, pentru a o �si declara ��n public. . . �stie�si zice �si el, cu alte vorbe, ceea ce rom�anul re-zum�a: �lauda de sine nu miroase-a bine� � dar eucred c�a are ��ntr-��nsul, ��n primul r�and, o lehamitearistocratic-princiar�a, unic�a ��n lume!) - cum zi-ceam, el, sicilianul, �stie c�a este, nici mai mult, nicimai pu�tin � nemuritor. Sau, cum spunea un spe-cialist des�av�ar�sit, ��n �sicilianologie� (nu exist�a dis-ciplina asta, dar ar trebui, cu stringent�a necesitate,s�a �e creat�a, ��n cadrul tuturor universit�a�tilor lumiieuropene �si europoide!), Giuseppe Tomasi di Lam-pedusa (��n �Ghepardul�) - �sicilienii �stiu, cu certi-tudine absolut�a �si implacabil�a, c�a sunt zei �. �si �astaeste un lucru absolut intratabil. Nu doar diploma-tice�ste, ci prin��nsu�si mentalul sicilian arheic (. . . da,�si arhaic, ��n sensul de imemorial), deci, etern!Ptolemeu �si doctrinele medioevice cre�stine pun,

��n centrul universului, p�am�antul. Copernic ap�ar�a,cu din�tii �si ghearele lui de vat�a, heliocentrismul. Si-cilianul, ��n schimb, ��i prive�ste, pe to�ti, cu mil�a �si sil�anesf�ar�site - dar �si cu oarece comp�atimire: nici p�an�aacum n-au a�at, nevolnicii �a�stia, cu at�atea aere �sipreten�tii demente, Adev�arul Absolut! � �si anumec�a Sicilia, �si nu alt�a lume, este centrul tuturor uni-versurilor posibile, probabile �si improbabile.*De obicei, atunci c�and este scris�a o cronic�a,

mintea celui care o scrie trebuie s�a sc�anteieze(s�a �top�aie ideile, pe pagin�a, ca licuricii!) � dedate, de fapte, de evenimente, de nume de oa-meni importan�ti. . . Dar mintea noastr�a nu maisc�anteiaz�a de mult. La v�arsta de peste 80de ani, c�a�ti are cronicarul acestor evenimente,care l�ancezesc, acum, doar ��n amintirea ��n�orat�a(dar sunt a�steptate, cu aviditate morbid�a, de pa-gina alb�a a cronicii, s�a �e consemnate, spre a��nsp�aim�anta fermec�ator, genera�tiile noi, de zei ai

Siciliei!) - la ce lucrare titanic�a te mai po�ti azv�arli?A�sa c�a, de la ��nceput, vom spune cititorilor s�a nuse a�stepte la o cronic�a prea de soi. . .

S�a nu v�a a�stepta�ti la preciz�ari de timp preaexacte. Singurul lucru sigur este c�a, toate cele pe-trecute ��n cronica noastr�a, s-au petrecut mult dup�a�Vecerniile siciliene�2. Cam asta e tot ce poate facecronicarul, pentru domnia sa, cititorul. . .

Regatul Siciliei trecuse �si de faza P�acii de la Cal-tabellotta (din 1302), dar �si de �Regatul Siciliei dedincolo de far � (Regatul Trinacria), c�and Sicilia de-venise � liber�a�, adic�a. . . aragonez�a (pe c�and Mez-zogiorno devenise angevinul Regat al Neapolelui),trecuse �si de vremurile lui Alfonso al V-lea, care re-uni�case cele dou�a tronuri, pe la 1443. . . Dar �re�ste,Sicilia de care vom vorbi, aici, nu e prea departe,��n timp, de celebrul slogan: �Morte Alla Francia,I'Italia Arde� (½Moarte Frant

,ei, strig�a Italia�)� - �si

nici de Viespile Siciliene3. . .

Suntem, totu�si, acum, ��ntr-un Palermo (Palermo��n italian�a, Palermu ��n sicilian�a, Palieimmo, ��n di-alectul palermitan), l�ancezind duminical - deocam-dat�a, liber de str�aini prea mul�ti, ai momentului, dara�stept�andu-�si, cu maladiv�a curiozitate, noile bicestr�aine! � de care, �re�ste, sicilianul �stie s�a nu sepl�ang�a, c�a nu-i st�a ��n �re a�sa ceva � ��n schimb,�stie �si c�a e dator s�a scr�a�sneasc�a din din�ti �si s�a-�sipreg�ateasc�a, apoi, cu lini�ste des�av�ar�sit�a, �inta �sicu�titul, pentru noi v�ars�ari, ale s�angelui cine mai�stie c�aror noi venetici, care-�si ��nchipuie, ��n mintealor crea�t�a, c�a sicilianul, adic�a zeul, poate �, vreo-dat�a, supus de cineva sau cuiva - afar�a de simbo-listica gestului de plecare a capului, ��ntr-un salut

2Opozit,ia localnicilor sicilieni, fat

,�a de o�cialit�at

,ile fran-

ceze s,i de taxarea excesiv�a, combinat�a cu incit�arile la rebe-

liune venite din partea a divers,i agent

,i ai Coroanei de Aragon

�si ai Imperiului Bizantin, a condus la episodul insurect,iei nu-

mite � Vecerniile Siciliene � - �si la succesul invaziei regeluiPedro al III-lea al Aragonului, din 1282. Unul dintre celemai s�angeroase con�icte ale perioadei medievale, cel r�amas��n istorie drept r�azboiul ½ Vecerniilor Siciliene ", a ��nceputprin revolta popula�tiei siciliene, ��mpotriva st�ap�anirii fran-ceze, din 30 martie 1282. �In seara acelei zile, la slujba de ½vecernii ", un incident minor, survenit ��ntre cavalerii francezi�si localnicii a�a�ti ��n biseric�a, a generat un masacru teribil,c�aruia i-au c�azut victime patru mii de francezi, ��n cursulurm�atoarelor �sase s�apt�am�ani. Regele Siciliei, la acea vreme,Carol I, apar�tinea dinastiei Angevine, iar subordona�tii s�ai,to�ti nobili francezi, ��i tratau foarte r�au pe nativii sicilieni,aceasta �ind, de altfel, cauza primar�a a con�ictului.

3�In anul 1882, Viespile Siciliene a fost considerat�a primaorganizat

,ie ma�ot�a. Aceasta era o organizat

,ie secret�a, care

lupta ��mpotriva ocupat,iei franceze.


25

scurt (m�asurat de ici p�an�a colo!), c�atre seniorul lo-cului, �si c�atre preot.Golful splendid, hipnotic, al portului Palermo,

medita, ad�anc �si parc�a obsedat, trudit de co�smare,cu tot cu apele lui fulger�and albastre, la toate c�atev�azuse, la s�angele scurs ��ntr-��nsul, din r�azvr�atiri �sir�afuieli, acum mute �si deplin ��ngropate �si uitate,dar at�at de exasperant de vii, atunci c�and se pe-trecuser�a la cor�abiile nepoftite, pe care fusese si-lit, de Bunul Dumnezeu, s�a le ocroteasc�a, de-a lun-gul veacurilor.Toate amintirile, visele �si co�smarurileerau, ��ns�a, p�astrate ��ntr-un su�et ferecat al golfu-lui, care-�si p�astra, ��ntreag�a, demnitatea � ��n a�safel c�a, afar�a de locuitorii b�atr�ani �si foarte ��n�te-lep�ti ai coastei siciliene, nimeni (afar�a, �re�ste, deDumnezeu �si de ape), nu-�si permitea s�a su�e, ceva,s�a dea afar�a din su�et (��nt�ampl�ator, spre buze),cumva, vreo vorb�a nec�ant�arit�a �si nem�asurat�a, cum-plit de s�albatic, ��n zg�arcenia lui perfect aristocra-tic�a, de c�atre c�antarul Duhului sicilian al t�acerii.Nimeni nu se-ncumeta s�a-�si calce pe m�andrie, po-vestind, a�sa, netam-nesam, f�ar�a ��ntrebarea excesiv-insis-tent�a, f�ar�a ��ntrebarea exasperat repetat�a devreun curios, adus, pe aceste meleaguri, de sinistrulsirocco (��ntrebare c�atre surzenia, aproape perfect�a,a Duhului sicilian, de care tocmai am gr�ait!), des-pre acele amintiri cu drame-ns�angerate �si tragediiuitate (sau, m�a rog, poate doar ni�ste dramolete,cine mai �stie cum s�a le zic�a �si categoriseasc�a, ��naceste vremuri, at�at de amestecate �si tulburi!)Uitate cu for�ta (tragediile sau dramoletele �

egal!), cu o voin�t�a incredibil de ad�anc scris�a��n fatalismul locurilor, ca �si pe fruntea larg�a,��nfrunt�and orice soare (oric�at de haps�an �si vr�ajma�s,atoatearz�ator �si atotscrumitor!), a sicilianului deba�stin�a, sicilianul �sadea�. Legea t�acerii este, ex-clusiv, Legea Zeilor, nebuni de m�andrie. Pentruc�a, la drept vorbind, alt�a avere nici nu au, zeii �a�stiade pe-aici, tr�aind pe meleaguri at�at de aprinse delumina orbitoare �si sec�atuitoare a soarelui. . . parc�amultiplicat, soarele �asta, ��n cazne in�nite, pururinec�ant�arite (Dumnezeu av�and ��n vedere, mai multca sigur, demnitatea nebun�a �si jocurile, f�ar�a oprire,ale cu�titelor siciliene, �e soare, �e lun�a. . . ), pentruom �si istorie - �si-n tot at�atea dovezi ale ��nfrunt�ariisor�tii, a fatalit�a�tii, de c�atre tru�a lunatic�a a uneirase, ad�anc bolnav�a de o demen�t�a sacr�a: �re�ste,demen�ta zeilor. Pentru ca s�a nu gre�seasc�a �si pen-tru ca s�a nu-�si piard�a curajul excesiv al r�abd�arii,��n aceste locuri vizitate, de cur�and (se zice, printre

b�atr�anele f�ar�a v�arst�a, ale coastei), de c�atre �Ins�a�si�In�al�timea Sa Cea �Intunecat�a � sicilianul ��si tran-sform�a via�ta de toate zilele ��n ritual, iar vorba-i��n mu�tenie (meditativ�a �si, de regul�a, sumbr�a, ru-meg�and parc�a, ��n �ece clip�a, comploturi fa�t�a deconcuren�ta sacr�a, din cerurile ��n�tepenite-n albas-tru, sau fa�t�a de aceea din subp�am�anturile incredibilde pr�afoase - probabil, c�at �si drumurile Siciliei celeide la suprafa�t�a).Palmierii din jurul portului, numai, erau mai

pu�tin demni, ��ndr�aznind s�a-�si fo�sneasc�a, lene�s, ��nc�adura sufocant�a a dup�a-amiezii, enormele frunze,ca pe ni�ste ap�ar�atori uria�se de mu�ste.Preotul catedralei (provenit dintr-o familie de

seam�a din Palermo � se numea don Tomeo Bus-cetta) se preg�atea, tocmai, s�a se buzun�areasc�a sin-gur, pentru a-�si descoperi, ca��n �ece sear�a, cheia cucare va deschide, larg, por�tile l�aca�sului sf�ant, pen-tru oricine s-ar � g�asit, pe c�aldura asta de iad, s�ase ad�aposteasc�a, ��ntru pioas�a rug�aciune, sub coloa-nele r�acoroase �si la umbra vechilor vitralii. P�an�as�a se scotoceasc�a el ca lumea, p�an�a s�a ajung�a s�a se��ntrebe dac�a n-o � uitat cheia, ca semn de carte,��ntre paginile breviarului, din care-�si inspirase pre-dica - ��si ��ntrerupse, deodat�a, infructuoasele c�aut�ariale magicei chei: preotul tocmai observase c�a-iat�arn�a, din nas, ��n mod sup�ar�ator, c�ateva �re, multprea lungi, de p�ar alb - �si, deodat�a, f�ar�a vreun gestde preg�atire �si de trecere lent�a, de la l�ancezeal�a, laac�tiune � cu degetul mare �si cu ar�at�atorul apropi-ate, ��si smulse, brusc �si nervos, �rele cu pricina, dinnas - �rele care-l sup�arau at�ata �si-i ��ngreuiau explo-rarea propriilor buzunare � dar �si care ��l momiser�a,��n acest ceas t�arziu de dup�a-amiaz�a de var�a (nutrecuser�a, ��nc�a, trei s�apt�am�ani ��ntregi, de la Sf�antaRosalia4) - la comiterea unui p�acat ��n contra Du-hului Sf�ant.Cu alte cuvinte, don Tomeo, f�ar�a s�a-�si dea

seama, pornise ceasornicul cel nev�azut al sor�tii,spre r�azbunare �si calamit�a�ti � av�and ��n vedere c�aprodusese o blasfemie: uitase de ritual, de gestu-rile ��ncetinite sacru, p�an�a la exasperare, ale unuisicilian �sadea� � care, niciodat�a, dac�a se respect�a�si-�si respect�a, cu adev�arat, calitatea de zeu, nu��ndr�azne�ste s�a fac�a vreun gest brusc, nervos, oriimpre-vizibil, cu totul ne��n�telept �si, deci, nepotri-

4Sf�anta Rosalia, 15 Iunie � s�arb�atoarea ocrotitoareiora�sului Palermo. Pe l�ang�a rug�aciuni �si procesiuni religi-oase, se organizeaz�a, cu acest prilej, ��nc�a din Evul Mediu, �sijocuri de arti�cii, spre desf�atarea gloatei. . .


26

vit cu istoria acestui t�ar�am straniu �si plin de farmec(�si, �re�ste, de supersti�tii �si farmece!). F�ar�a s�a-�si deaseama, preotul dezl�an�tuise, cum vor zice babele lo-cului, mai t�arziu, toat�a tragedia faptelor, pe carevom urma a le istorisi, mai la vale, ��n aceast�a cutotul nepreten�tioas�a cronic�a.Un cer�setor, care se nimerise pe treptele catedra-

lei (a�stept�and, a�sa, ��ntr-o doar�a, recoltele b�a-ne�stiale unei liturghii, destul de fantomatice, ��ntr-o zicanicular�a, precum aceea ce-l f�acea s�a tot ape-leze,pe bietul om, la serviciile unei basmale, din cale-afar�a de murdare!), v�az�and cu c�at�a ciud�a �si, maiales, cu c�at�a neglijen�t�a vinovat�a azv�arle don To-meo, ��n juru-i, �rele-i de p�ar, proasp�at smulse dinnas � murmur�a, batjocoritor, dar �si, nu se �stie dece, pu�tin ��ngrijorat:- Ce faci, p�arinte, n�ap�arle�sti aici, pe treptele

sf�antului l�aca�s?Preotul d�adu s�a-i zic�a vreo c�ateva vorbe, aspre �si

pilduitoare, chiar deschisese gura, spre mus-trare,cu buzele su�ecate a dispre�t �si amarnic repro�s -dar, pentru c�a tocmai a�ase, ��n cursul ultimei ex-plor�ari, �si pescuise, cu degetele m�ainii st�angi, cheiadin ad�ancul buzunarului � renun�t�a la predica depe trepte, pentru a-�si p�astra intacte for�tele, pentrusf�anta mess�a dinl�auntrul catedralei.C�and sf�anta vecernie se ��ncheie, destul de

searb�ad�a, rasolit�a �si nu cu r�asunet prea mare, prin-tre credincio�sii eroici ai acelei dup�a-amieze (preagrabnic ��nserat�a, parc�a), veni�ti la catedral�a � dup�abinecuv�antarea �nal�a �si dup�a ce l�aca�sul sf�ant se golide�nitiv, don Tomeo ie�si din altar, mai mo�s-mondice mai mo�smondi, prin naos, uit�andu-se, apatic �sistupid, cu gura ��ntredeschis�a, la vitralii �si la b�anci(ultimele erau teribil de hodorogite, �si sc�ar�t�aiau dete lua cu �ori ��n spate, la �ece mi�scare ori ridicare aoamenilor, la r�aspunsurile din timpul slujbei) � �si,��n sf�ar�sit, se preg�ati, f�ar�a grab�a, s�a ��nchid�a poartacatedralei (nu f�ar�a s�a-�si aminteasc�a de apostrofa-rea, din cale-afar�a de obraznic�a, a cer�setorului). Seuit�a ��n jur, pe trepte. . .��i ardea de o veninoas�a �sit�arzie predic�a particular�a, ce mai! (cu siguran�t�a,i-ar � reu�sit, cu rezultate �si efecte mult mai rodnic-morale, dec�at cea din cursul messei!) � dar numai era, pe-acolo, cer�setorul cu pricina: pesemne,v�az�and c�a-n acea sear�a sicilienii nu se-ntreceau ��nmilostenie, plecase, �si el, la cr�a�sma din port, ce altaera s�a fac�a, nu?�In schimb, din semi��ntuneric, chiar din spatele

por�tilor ��nc�a deschise - se prelinse, cu grab�a �si ne-

lini�ste mut�a, o umbr�a neagr�a, c�atre b�atr�anul �sitic�aitul sacerdot palermitan.- P�arinte, iertare, putem discuta ceva? � mur-

mur�a umbra neagr�a, de fapt, un om ��nalt, cu fa�taacoperit�a de o mantie neagr�a.Don Tomeo tres�ari, apoi, amintindu-�si c�a trebuie

s�a se simt�a jignit de o astfel de propunere nelaloculei, zise, tare �si cu ar�tag:- Dar de ce n-ai fost, omule, la sf�anta liturghie?

Dup�a liturghie, ��n confesional . . .- S�nte p�arinte, nu te sup�ara, nu am de g�and s�a

m�a spovedesc, vreau s�a discut�am ceva. . . - ridic�a, �siel, pu�tin, vocea, omul cu mantie neagr�a.- Ce s�a discut�am acum? Sunt obosit, omule -

morm�ai, moroc�anos, don Tomeo. Omul cu mantiape fa�t�a se descoperi. Don Tomeo tres�ari �si parc�a sechirci:- Excelen�t�a, m�a ierta�ti.Da, era �si cazul. Cel care-�si tr�asese mantia de pe

fa�t�a era Don Genaro (c�aruia palermitanii-i ziceau,��n �soapt�a, pe g�anduri �si cam ��nsp�aim�anta�ti, DonGenarino � a�sa, cu majuscula-n con�stiin�te!), �ul celmic al prin�tului X5 - seniorul locului, originar dinCalabria. Don Genarino era o �re aprig�a, cel maiaprig �si �oros, dintre cei cinci �i ai prin�tului X. Deaceea, c�ateva cadavre pe an, din portul Palermo �side pe str�azile nu foarte curate, fuseser�a trecute, depoli�tie, ��n catastife: �cu autor necunoscut�. Nu sepunea poli�tia cu �Excelen�ta Sa�. . .- Sigur, Excelen�t�a, iertare. . . sigur. . . sigur - se

b�alb�ai don Tomeo, stra�snic de ��ncurcat de prostiasa �si de buclucul ��n care-l b�aga, de prea multe ori,ursuzenia sa.- Nu face nimic, don Tomeo, nu face nimic �

��ncerc�a Don Genarino, prin apelativul mai fami-liar, �don Tomeo�, s�a-l lini�steasc�a pe preot, d�andu-�si seama c�a, dac�a b�alb�aiala �si dond�aneala umil�a apreotului vor continua mult�a vreme, nu va avea cucine s�a discute. Voiam, pur �si simplu, cum v-am zis,s�a discut�am ni�ste probleme de teologie. �si toat�a lu-mea din Palermo �stie c�a don Tomeo n-are pereche,��n materie de teologie.

Lui don Tomeo ��i revenea inima la loc, de peunde plecase ea. . . �si ��ncepu s�a vorbeasc�a ceva maiarticulat:- Sunte�ti prea bun, mult prea bun,

Don. . . excelen�t�a. . . excelen�t�a. . . ierta�ti, v�a rog.

5Prefer�am s�a nu-i d�am numele real prin�tului, pentru c�a,dup�a cum se �stie, cu�titul lung al sicilienilor te ajunge oriunde��n lumea asta...


27

Nu merit at�atea laude f�ar�a m�asur�a - se d�adu, iar,��n stamb�a, bietul preot.

- Nu sunt f�ar�a m�asur�a, don Tomeo. Nu. Oame-nii �stiu ce vorbesc, la fel �si eu. Putem s�a vorbim,deci? � deveni mai energic �si mai rezolut Don Ge-narino � adic�a, ��ncepu s�a se poarte dup�a cum ��i eraadev�arata-i �re.

- Sigur. . . Excelen�t�a. . . sigur. . . - aproape c�astrig�a, ��n lini�stea serii, bietul don Tomeo.�In acea sear�a t�arzie, glasul lui don Tomeo se auzi

prin multe str�azi �si parcuri palermitane (parcuricare erau inundate, potopite��nc�ant�ator, ca-n vis, deparfumul portocalilor. Palermo are, sau cel pu�tin,avea, pe vremurile despre care umila noastr�a cro-nic�a vorbe�ste, adev�arate p�aduri de portocali, prinparcurile sale!).

Frustrat de faptul c�a, ��n catedral�a, rasolise toat�amessa, sim�tea, acum, ca �si mai ��nainte, c�and ��lc�auta, din ochi pe cer�setorul de pe treptele cate-dralei - realmente, sim�tea dorin�ta de compensa�tie:s�a se arate, �e �si ��n fa�ta unui singur om (�si acela,cam ateu, din p�acate, chiar dac�a disimulat sub chi-pul unui catolic sicilian fervent, ca orice nobil carese respect�a!) � s�a se arate, spuneam, cu chipul (numasca!) unui str�alucitor �si eminent teolog.

Modestia lui don Tomeo era o poveste � iar ��n��nnoptarea prematur�a (din vara aceea sufocant�aprin parfumuri��nc�ant�atoare �si c�aldur�a toropitoare),se puteau auzi (dac�a cineva ar � ��ndr�aznit s�a seaventureze ��nafara �palazzo�-ului s�au, numai ca s�a-i asculte, lui don Tomeo, predica-i ��nt�arziat�a �sisus�tinut�a, din str�afundul su�etului, de remu�sc�ariamare. . . !), pe str�azile tihnite (de�si cam murdare),pres�arate cu mul�time de �ville� �si �palazzi � (de-acelea cu balcoane enorme, cu sc�ari exteri-oare,r�asucite �si ��ntortocheate, grozav de m�aiestru, spre�piano nobile�6 - �si care, pe fa�tadele ame�titor, stri-vitor de ��nalte, etaleaz�a m�a�sti grote�sti, �masche-roni � �si �putti �7, cel pu�tin la fel de sinistre ca�si m�a�stile grote�sti! � chipurile, sprijinind balcoa-nele! - ��n realitate b�ag�andu-i ��n toate boalele pecei slabi de ��nger!), cuvinte de smerit�a �si ad�anc�asim�tire cre�stineasc�a, dar �si adev�arate exerci�tii latrapez, ��n materie de dogm�a cre�stin�a, adev�arateexhibi�tionisme teologice, care de care mai pericu-loase. . .

At�ata c�a interlocutorul lui nu era cel ideal. Don

6- Nivelul de baz�a al cl�adirii-palazzo.7- Putti - pseudo-atlan�ti.

Genarino ar � vrut ca don Tomeo s�a lase, la to�tis�n�tii, demonstra�tiile sale str�alucite de teologie, �sis�a se ocupe de �cazul lui �, �si s-o fac�a asta ceva maidegrab�a, ��ntr-o manier�a foarte concret�a, concis�a �sie�cient�a. Doar nu degeaba ��si tr�asese mantia pestefa�t�a, ca s�a se poat�a ar�ata ��n Palermo!- Don Tomeo, nu te sup�ara, a�s dori s�a �i mai

aplicat pe ceea ce �ti-am expus eu � rosti, cu oareceasprime, nobilul.Preotul, ��ns�a, m�anat de focul dorin�tei de revan�s�a

predicatoare, fa�t�a de sine ��nsu�si, uitase cu totul ce-i spusese Don Genarino, de ce venise acesta la el,cu ce probleme . . . D�andu-�si seama cu cine �si cu ceare de-a face, subtilul, m�andrul �si nobilul criminal,spirit sicilian �sadea� (de�si p�arintele lui venea dinve�steda �si pustiita Calabrie!) Don Genarino ��i pre-zent�a preotului un rezumat recapitulativ al ches-tiunii sale. �Incepu prevenitor, dar extrem de de-cis �si sugestiv, cu vocea tremur�and de nemul�tumireneagr�a �si aproape silabisind, din ce ��n ce mai vehe-ment �si mai amenin�t�ator, la urechea preotului:- Te rog s�a �i atent, p�arinte, insist s�a la�si deo-

parte ori�sice teorie! Te rog, don Tomeo, s�a ascul�ti,m�acar acum, cu aten�tie, ce-�ti spun: n-am f�acut dru-mul de la Livorno, p�an�a la Palermo, ca s�a-�ti ascultpredicile, oric�at de str�alucite ar � �ind ele �si oric�atde subtil teolog te vei � dovedind domnia ta.Don Tomeo sim�ti c�a acum ar � trebuit (iar nu

atunci, pe treptele catedralei, de fa�t�a cu cer�setorul!)s�a simt�a sup�ar�atoarele �re de p�ar lung, din nas, �sis�a le smulg�a, f�ar�a mil�a, ca s�a-�si alunge, prin du-rerea �zic�a, jignirea su�eteasc�a, adus�a de tonul �sivorbele ofensatoare, ale lui Don Genarino, fa�t�a detalentul s�au de predicator �si de teolog, el de c�atresine at�at de admirat. . . Dar, oric�at ��si forn�ai �si-�sipip�ai n�arile, mental, dar �si cu privirea-i ��ncruci�sat�a(de at�ata ��ncodare, cu care-�si privea v�arful podoa-bei proboscidiene, din centrul fe�tei sale!) - nu maidescoperi, ��n interiorul lor, �re de p�ar at�at de lungi,��nc�at s�a aib�a de ce trage, ��n draci!

- Ei, acum re-ncep, p�arinte, �si n-am de g�ands�a o mai fac. . . Vezi de �i atent, te rog! Don To-meo str�anse din din�ti �si. . . ascult�a, de data asta.E drept, nu avea mare talent la ascultat, dar nicipovestea nobilului nu era nemaipomenit�a, pentruacele vremuri. . .Don Genarino, un aristocrat t�an�ar �si teribil de

dezm�a�tat �si de aprig, se ��ndr�agostise � spunea el.De cine? Se mai ��ndr�agostise el de vreo dou�a sutede ori, dar acum era o treab�a cu totul serioas�a:


28

se ��ndr�agostise de o prostituat�a celebr�a, ��n toat�aSicilia. . . o �curtezan�a�, m�a rog! - de care, cu vreodoi ani ��n urm�a, se ��ndr�agostise (cu r�andul, �si apoi,buluc, se-n�telege!) tot clanul prin�tului X � inclusiv�seful clanului (care, �sentimental �, era �si mai arzoi,�si mai dezm�a�tat, dec�at �ul s�au, Don Genarino!).Era greu, pentru Don Genarino, s�a �tin�a piept

clanului, cu banii lui (strecura�ti, p�an�a atunci, prin-tre ni�ste degete constipate. . . - cu mare zg�arceniestrecura�ti, de tat�al s�au. . . ), dar, c�and prin�tul Xa��a c�a, de fapt, are ��n �ul s�au un concurent, ex-plod�a, pur �si simplu, �si. . . nu-i mai d�adu niciunb�anu�t micu�tului concurent, s�ange din s�angele s�au!Or, se �stie c�a femeile nu pot s�a tr�aiasc�a �pe uscat�:nu exist�a avere, pe lumea asta, c�at o � ea, averea,de mare, care s�a nu poat�a � cheltuit�a, ��n c�ateva zile,ba chiar ��n c�ateva ceasuri, de o femeie normal�a!Iar signorina Angela, curtezana care, acum, ��i

avea, ��n spinare�, pe to�ti membrii clanului X,era, probabil, cea mai normal�a dintre femeile lumii,din acest punct de vedere! A�sa c�a Don Gena-rinoc�aut�a, cu disperare, un sprijin �nanciar . . . �si-l a��a,spre mirarea-i (dar nu �si spre a cronicarului!), lamama sa, prin�tesa X!Geloas�a, dar, mai cur�and, speriat�a de un fali-

ment r�asun�ator, al casei princiare X, de care-�si le-gase soarta �si averea p�arin�tilor ei sicilieni �sadea�,signora Luc��a prefer�a s�a-�si v�and�a o mare parte dinbijuteriile ei personale, pentru ca so�tul ei s�a piard�a�partida� cu �ul s�au mai mic: totdeauna, e bine s�a-�ti sacri�ci un bene�ciu mai mic, pentru a-�ti p�astraunul mai mare, nu? Da, a�sa zicea �si signora Luc��a.Ceea ce, ��ns�a, signora Luc��a nu avea de unde

b�anui, ��n acel moment crucial, era c�a banii de pebijuteriile sale, da�ti lui Don Genarino, se vor duce,din �ra�tiuni de r�azboi �, ��n cu totul alte p�ar�ti �si sprealte scopuri �si cu alte efecte. . .��ntr-o dram�a, cu un�nal nea�steptat!Pentru c�a prin�tul X, a��and c�a �ul s�au mai mic a

f�acut rost de bani (�si nu fu greu s�a a�e cum �si deunde!), f�acu un pact de �neagresiune reciproc�a�, pet�ar�amul lui Amor (pact limitat ��n timp, se-n�telege,chiar de natura sa!), cu ceilal�ti patru �i ai s�ai maimari, ��mpotriva calamit�a�tii de pr�aslea! Pentru c�aDon Genarino, trebuie s�a recunoa�stem, la cei 21 deani ai s�ai, ar�ata nu ca un zeu, ci ca doi-trei, deodat�a!A�sa c�a, ��n compara�tie cu �pastori � �si �contadini �(ciob�anoii �si �t�ar�anoii) de fra�ti mai mari, Don Ge-narino av�and, acum, �si bani de-ai familiei (din careparte a familiei, chiar nu conta deloc!), de ar�atat

signorinei Angela � c�a�stiga partida, f�ar�a rival, cuc�ateva lungimi de cal!Dar, pentru bun�a prevedere, �bietul � Don Ge-

narino (biet s�a �e de p�acate!) trebui, cu mareparte din banii lua�ti de la signora Luc��a, s�a-�si toc-measc�a ni�ste mercenari (mai exact, ni�ste haimanale��narmate p�an�a-n din�ti - vreo 14-15 f�arta�ti, dintre ceimai zurbagii duelgii, din porturile Mediteranei!),oplo�si�ti, prin Palermo, din Neapole, din Roma, dinLivorno, din Genova, ba �si din Corsica. . . Dar eierau �sarea afacerii lui Don Genarino�, cum se ex-primase unul dintre mercenarii s�ai, pu�si numai pejaf �si pe crim�a. Pe drept cuv�ant, c�aci dac�a nu ar �avut asigurat�a ap�ararea lor, pierdea, la sigur, par-tida � �si asta (cu ni�ste prin�ti aprigi, precum cei dinneamul s�au, mai cu seam�a tat�al -�seniorul �!) � s-ar� con-s�n�tit, ca fapt de�nitiv! �In stil perfect spe-ci�c sicilian, se-n�telege (mai cu seam�a, prin tru�ade nemuritori, pe care cei cinci alia�ti temporari oa��sau, fa�t�a de un poten�tial frate, mai mic, al primi-lor patru - frate prezumat ca �ind doar un simplumuritor!)Era ��ntr-o frumoas�a sear�a palermitan�a, ��n

prim�avara anului despre care tocmai facem vorbire,��n cronica noastr�a debil�a (debil�a, ��n ce prive�ste da-tele exacte. . . ). Portocalii ��n�oriser�a, signorina An-gela, culcat�a pe o banc�a de piatr�a, ��n gr�adina unui�palazzo al ��nt�alnirilor �, ��l �tinea str�ans ��mbr�a�ti�sat,sub �orile de portocal, pe iubitul ei, cel at�at de fru-mos �si de cutez�ator, pe Don Genarino! Iar merce-narii lui Don Genarino st�ateau de paz�a, cu credin�t�a�si ��nver�sunare. . .Deodat�a, ��ns�a, se isc�a, din ��ntuneric, o

��nv�alm�a�seal�a cumplit�a �si subit�a: prin�tul-tat�a, dim-preun�a cu celelalte progenituri ale sale (mai defa-vorizate de v�arst�a, de chipuri, de soart�a - dar �side iste�time �si agerime), ��si cerea, ��n plin�a noapte,drepturile de genitor al lui Don Genarino! Adic�a,��si cerea dreptul seniorului, dreptul amantului �sidreptul de tat�a, totdeodat�a!Scurt �si nu ��ndestul de cuprinz�ator, trebuie s�a re-

cunoa�stem, f�ar�a team�a, c�a, ��n acea ��nc�aierare, DonGenarino se a�a ��n strict�a legitim�a ap�arare c�and ��sistr�apunse cu spada, vajnic, dar din pur�a��nt�amplare(la lumina chioar�a a unei f�aclii, ��n�pte ��ntr-un pe-rete al gr�adinii) - tat�al!Numai c�a judec�atorii sicilieni nu numai c�a au un-

ghiuri de viziune foarte largi, c�and e vorba s�a pri-veasc�a de unde le-ar veni folosul mai mare � darse pricep, de minune, �si la aritmetic�a! A�sa c�a,


29

v�az�andu-se, ��n sala de judecat�a, cople�si�ti de pa-tru membri ai clanului X (cei patru juniori, �deli,chiar �si dup�a moarte, seniorului total dezinteresa�ti,�re�ste! � doar ��si r�azbunau genitorul, nu?) � iar, departea cealalt�a, nu puteau �si nu aveau cum num�ara,oric�at ��ncercau ei s-o fac�a, mai mult dec�at �unu�(chiar dac�a acel �unu� nu era altul dec�at Excelen�taSa, Don Genarino cel vestit!) � se ��ncontrar�a ei, c�atce putur�a, deasupra terfeloagelor cu legi, �si deciser�ac�a, �re�ste, vina-i apar�tine, f�ar�a urm�a de ��ndoial�a�si total, mezinului � lui Don Genarino, adic�a. IarDon Genarino, ��n�teleg�and, din c�ate stu-diase, �si el,legile, ��n cei c�a�tiva ani de carte ��nalt�a, f�acu�ti, cupatru veri ��n urm�a, la Roma, ��n�telese, pe dat�a, c�a,pentru un nobil sicilian, pedeapsa pentru paricidera mai di�cil de ��ndurat, dec�at pentru un neno-rocit de �pastore� sau �contadini �. Avea dou�a va-riante de isp�a�sire, dintre care nici una, m�acar, c�atde c�at, convenabil�a, pentru un om sub�tire �si tarepreten�tios, cum era, ��nc�a din fraged�a pruncie, DonGenarino: prima, s�a �e �mazzolato� (cam asta erarezervat, prin lege, paricizilor. . . ), sau, s�a zicem, adoua: s�a �e �decapitato� (��n cel mai bun �si fericitcaz, c�aci era nobil, iar nu un �top�arlan de r�and!).A�sa c�a alese s�a fug�a, cu tot cu haimanalele an-

gajate s�a-l apere, tocmai la Livorno, ��n Toscana.De asta trebuise, pe str�azile �si pe treptele cate-

dralei, ��n aceast�a sear�a, s�a-�si ��nf�a�soare, cu grij�a �simeticulozitate, mantia cea neagr�a, ��n jurul chipului.De aici, toat�a atmosfera, cam teatral�a, melodra-matic�a, de mister burlesc. �si acum venea la donTomeo, s�a-l ��ntrebe ce se mai auzea, despre faptalui, prin Palermo (tr�agea n�adejde c�a, un simplu �sinevinovat paricid � pentru c�a, nu-i a�sa, se a�ase��ntr-o legitim�a, des�av�ar�sit de legitim�a ap�arare! -n-a st�arnit chiar a�sa o v�alv�a, ��nc�at s�a nu �e uitat,relativ degrab�a, at�at de c�atre norodul palermitan,c�at �si, �re�ste, de ni�ste p�arli�ti de judec�atori sicili-eni). Iar ��n cazul c�a n-ar � fost cum el era sigur c�atrebuie s�a �e atmosfera din Palermo, vis-�a-vis deamorul �ti de crimele sale, venise s�a-l chestioneze pedon Tomeo �Ce poate face Biserica, pentru mine?!C�aci familia mea a f�acut, mereu, enorm, pentruBiseric�a: a dat bani pentru repara�tii �si restaur�ari,bani pentru s�aracii s�n�tiei sale, bani, �si bani, �sibani, mul�ti bani, ne�resc de mul�ti bani! Iar acum,�re�ste, ��mi cer serviciile r�aspl�atite doar printr-unmic �si ne��nsemnat serviciu: ��mi poate acorda papa,oare, o iertare c�at mai degrab�a �si total�a, sau, poate,cum e datina �si datoria Bisericii, dintotdeauna �

poate acorda azil, pentru un nefericit �si orfan de. . . paricid?! �C�and ��ncepu don Tomeo s�a-i explice c�a lucrurile

nu st�ateau, din p�acate, nici pe departe at�at de roz-bonbon �si frumos, cum credea el, c�and era vorba delegile siciliene, Don Genarino se ar�at�a, cu maxim�aenergie, revoltat. Da, Don Genarino se roti ��n jurullui don Tomeo, �p�a�sind ��ncet �si ap�asat - enervantde ��ncet �si revolt�ator de ap�asat�, p�an�a ajunse��n fa�taacestuia, at�at de mult apropiindu-�si obrazul s�au deobrazul bietului �si n�ap�astuitului pop�a (adic�a, deobrazul lui don Tomeo. . . ), c�a-i su�a drept ��n gur�a,acestuia din urm�a:- Dar ce mai trebuie s�a fac, pentru tot infernul!

- dup�a ce m-am autoexilat, m-am auto-surghiunit,c�ateva luni, tocmai la Livorno, at�at de departe decasa mea, de averea mea, de signorina Angela . . . amea?!Don Genarino ��ntreb�a, ��n continuare, �si mai fu-

rios - cu mult�a revolt�a �si tru�e, ��n glas:- Dar cu omert�a, atunci, cum r�am�ane, dragilor

sicilieni �sadea�? Hai? Aud?! Hai, zi ceva, zi ceva,tr�asnete �si fulgere �si pe to�ti dracii infernului, donTomeo!Din p�acate, don Tomeo nu era un chiar a�sa de

bun sicilian, ca s�a poat�a r�aspunde la o astfel deprofund�a ��ntrebare, ��n Duhul curat al enigmaticeiSicilii. . .El, don Tomeo, regreta, mereu, c�a nu avea mai

mute �re de p�ar ��n nas. . . poate ar � sc�apat maiu�sor, tr�ag�andu-se, violent, de �rele alea (naiba s�ale ia de �re de p�ar ��n nas, c�a nu sunt la locul lor,niciodat�a, atunci c�and omul are nevoie de ele!) - ar� sc�apat, m�acar pentru un timp scurt, de astfel de�sarade siciliene. . . �sadea�! �si, pe fond de �re de p�arsmulse din nas �si de l�acrim�ari de durere �zic�a ac-centuat�a, poate i-ar � venit �si vreo idee mai de soi,��n fa�ta unui ��ntreb�ator at�at de nobil �si m�are�t, nobil�si ��nsp�aim�ant�ator de m�are�t, precum Excelen�ta Sa,Don Genarino.Din noapte, ie�si cer�setorul de pe treptele cate-

dralei (acum, ��mbr�acat cu hainele lui cele bune �siadev�arate, de om al Justi�tiei � Justi�tia cea ve�snic �sipretutindeni atotveghetoare, p�an�a �si de dup�a mascaunui umil cer�setor obraznic!) - �si, ��n t�acere, ��i pusem�ana pe um�ar lui Don Genarino, lu�andu-l, astfel,��n custodie. . .*S�a nu-l ��ntreba�ti, ��ns�a, pe cronicar (care a ui-

tat s�a vi se m�arturiseasc�a: da, el, cronicarul, este


30

un sicilian �sadea�! � b�atr�an, neputincios, dar unm�andru sicilian �sadea�!) � dac�a s-a f�acut justi�tie,sau nu, ��n raiul palermitan pentru c�a nu are de unde�sti �si, cel mai bine �si s�an�atos, pentru un om c�aruianimeni nu consider�a c�a trebuie s�a-i zic�a �Excelen�taVoastr�a�, este s�a respecte impresionanta tradi�tie,din str�abuni mo�stenit�a (�si mo�stenit�a chiar �si de lastr�abunii dinainte de str�abuni!), a lui �omert�a�.Pentru c�a, pe don Tomeo, trebuie s�a-l ierta�ti:

el e, de-abia, un biet n�at�ar�au: de unde s�a �stieel s�a dea r�aspuns unei ��ntreb�ari, at�at de nobile,venite din partea Excelen�tei Sale, Don Genarino,s�aru' m�ana, s�aru' m�ana. . . Excelen�ta Voastr�a �Don�. . . nu-mi mai strivi�ti (v�a rog ��n genu-u-unchi!), de-getele de la m�ana dreapt�a, ca s�a pot sf�ar�si, bietul�si ramolitul de mine, cronica asta, at�at de pa�snic,stra�snic �si frumos ��nceput�a. . . da-da, chiar v�a rog s-o citi�ti, sigur. . . �Nu trage�ti ��n pianist�. . . nici m�acar�Don�-ul acela de Ulysse n-a f�acut-o, Excelen�t�a, l-a cru�tat pe c�ant�are�tul Femius, adic�a pe v�arul meude-a cincea spi�t�a, Excelen�t�a . . .��ndurare, Excelen�t�a. . . �Don�. . . (�stiu, da, c�a, de fra�tii Excelen�tei Voas-tre v-a�ti ocupat ��n mod cu totul special nu v-a�tipermis s-ave�ti ��ndurare, fa�t�a de ei, c�and a�ti puss�a �e m�acel�a-ri�ti, de c�atre napolitani! - dar eu,eu, Excelen�t�a, ce mare br�anz�a reprezint eu, ca s�a-mi da�ti at�ata importan�t�a, s�a-mi face�ti o onoare cutotul nemeritat�a, incredibil�a...��nc�at s�a m�a ucide�ti,cu ��ns�a�si venerata m�an�a a Excelen�tei Voastre?) -�stiu-�stiu, am gre�sit fundamental, �stiu, sunt perfectcon�stient, Excelen�t�a (zice�ti c�a nu voi mai � mult�avreme con�stient? - se poate, se poate, Excelen�t�a,cum zice Excelen�ta Voastr�a, sigur!) � nu mai fac,nu mai fa-a-a-ac, m�a las, cu totul, de scris! Ju-u-ur!!!Ce zice�ti, Excelen�t�a. . . oohh, u�f . . . ? Aha, zice�ti

anume c�a, �din morm�ant, nimeni, p�an�a acum, nuse �stie s�a mai � scris ceva, cuiva . . . �Mda, tare m�a tem iertare, am vrut s�a zic:

cred sunt absolut sigur c�a ave�ti deplin�a dreptate,Excelen�t�a!Dac�a mai am �re de p�ar alb prin nas? Nu, nu

cred, Excelen�t�a, c�a dac�a a�s � avut, acum eramsalvat! M-a�s � tras de ele, �si nu-mi mai sc�apauat�atea prostii funeste, pe gura asta a mea proast�a,de m�andru sicilian �sadea� - dar, de altfel, termi-nat. . . terminat, Excelen�t�a, da-da . . . terminat . . .Zice�ti c�a �si pe t�ampi�tii de judec�atori ��i ve�ti ter-

mina, tot cu napolitanii Excelen�tei voastre - a�sazice�ti? Pe oricare, pe oricine? Nu m�a-ndoiesc nicio

clip�a, Excelen�t�a . . . �Don�. . . cum a�s putea s�a m�a-ndoiesc, c�and ��mi �tine�ti m�ana ��n g�at pardon, g�atul��n m�ana Excelen�tei nu m�a-ndoiesc, cum nu m�a-ndoiesc c�a mi-am uitat p�an�a �si numele . . . Zice�ti c�an-o s�a mai am nicio nevoie, de vreun nume, acolo,sub p�am�ant? Cred, Excelen�t�a, da, la 80 de ani aimei, ��mplini�ti acum o s�apt�am�an�a . . .Zice�ti c�a n-o s�a m�a mai chinui nicio zi, ��n plus,

fa�t�a de cei 80 de ani �si-o s�apt�am�an�a . . . asta, cupre�tiosul, nepre�tuitul ajutor al Excelen�tei Voastre?V�a mul�tumesc, din su�et v�a mul�tumesc, v�a s�arut,cu umilin�t�a, m�ana cea dreapt�a, �Don� . . . !Parc�a simt, iar, cum m�a m�an�anc�a ceva ��n nas

poate-s �rele de p�ar, crescute miraculos, iar�a�sipoate c�a-mi revine norocul, mai �stii �si uita�ti demine, s�a v�a �tin�a Dumnezeu n�aravul, Excelen�t�a!*Hapciu! Da, Excelen�t�a, au crescut �rele de p�ar,

ca prin vraj�a, la loc - �si babele siciliene nu vormai avea subiect de legend�a b�ar�toare, despre tra-gedia ��ngrozitoare, din portul divinului Palermotragedie petrecut�a, exclusiv, din pricina lui donTomeo-preotul (�preotul dezl�an�tuise toat�a tragediafap-telor �), care �si-a azv�arlit, ca un nesim�tit ce este,tocmai pe treptele catedralei, �rele de p�ar din nas,aduc�and v�anturi negre, de cium�a, pentru lumeaasta - care-i lume palermitan�a, cam peste tot!Care vre�ti un �r de p�ar din nas, a�sa, ca s-ave�ti

noroc ��n via�t�a? iertare: s-ave�ti noroc de via�t�a!

Femme en chemise assise dans un fauteuil - PabloPicasso


31

Camelia FILIP

Mers pe p�am�ant

Cu viet,i trecute prinse la r�ascruce

Chiar ocne mari de sare s�a le surp,S�a-mi priponesc uit�arile pe cruceS,i mersul pe p�am�ant s�a ��l ascult.

S�a nu s,tiu de noroaie lipicioase

S,i cerul ��ngrozit de-at�at noroi,

De gust s�arat ajuns p�an�a la oase,C�and mersul pe p�am�ant adun�a ploi.

S�a ne-apere s�arutul de noroaie,Dob�anzi pe cerul clar s�a nu mai s

,tim,

Prin bolt,i de carne respir�and altare

Cu mersul pe p�am�ant s�a-mb�atr�anim.

Romant,�a

�In noapte au stat,S-au sc�aldatT�amplele noastreS,i noi r�am�anem pe loc;

T,in de cald

S,i c�and cad

Frunze albastreTot cres

,te s

,i cres

,te foc.

S,i la foc

Ca-ntr-un jocIar�as

,i a frunz�a

Prins�a de noapte te-ng�anS,i se coc

Tot pe locF�ar�a rus

,ine

S,oapte prin somn de salc�am.

Ochii treji,S�a visezi,T�ampla se zbate,Se zbate frunza s

,i ea,

Frunze verziNoapte, treji,P�aduri departe,S,i focul care dansa

Manuscris

Te recitesc atent, tot mai atentCu buzele �erbint

,i de-at�at nesomn,

De-at�ata var�a as,ternut�a lent

Chiar s�a respire e parc�a un afront.

Te recitesc s,i buze se r�acesc

S,i tremurat se zbate vara-n mint

,i.

Secundele ��n frig se r�at�acesc,Eu s�a m�a mir de soarele cu dint

,i.

Te mai citesc, dar, vai, s�arutul meuCe rece e s

,i . . . ce departe e;

Departe tu, s,i mai departe eu

Silabisind ��n g�and: De ce? De ce?

Alexandru PASCOVICI

�IMPREUN�A

c�and ��t,i aud numele

�orul ad�anc al leg�aturii noastre��mi cuprinde m�ainile��mb�atate de argint s

,i otrav�a

umbra p�arului t�ause odihnes

,te ��n umbra ochilor mei

s,i as

,a ��mpreun�a

vei pl�angepentru cel nen�ascuts,i poate chiar pentru minecel mai al�aturi de tine n�ascutsuntem ��nceputul s

,i sf�ars

,itul

propriului nostrum destin��n care s�angele dep�art�ariiataca tot ceea ce este str�ainnumele t�auva ��n�ori pe t�amplele melecu un z�ambet��ngrozitor de t�an�ar

SPRE SEAR�A

��n livad�a�ecare cires

,avea mirosul t�au

�ecare cireas,�a ��t

,i caut�a gura

iar frunzele ca nis,te cuvinte

��ndreptate spre noi


32

alc�atuiau o povestece ��nc�a nu s-a sf�ars

,it

am b�aut vin ��n livada de cires,i

t,i-am s�arutat m�ainilep�an�a la des�guraresunt beat de pl�aceresunt beat de iubireca o insect�a care a g�asit HRANAprivesc atent cum m�an�anci cires

,e

��n timp ce s�angele meu ocoles,te ��ncet

t�alpile tale de ot,el

mai mari ca vinulpe care-l bem ��mpreun�a��n livada de cires

,i

�INAINTEA SF�ARS,ITULUI

dac�a as,avea puterea s�a m�a sinucid

as,face-o numai s

,i numai pentru tine

pentru c�a puterea de a tr�ai mi-ai dat-o tus,i soarele de sear�a al cuvintelorpe care le g�andesc numai s

,i numai ��n preajma ta

am ratat singur�atateadarn u am ratat iubireas,i cu toate armele preg�atitevoi ataca imaginea tace ��mi apare de sub pieleori de c�ate ori scriu despre tinecuvintea c�aror simplitatem�a ��mbat�a ca fumul de opiu

Femme aux Bras Crois�es - Pablo Picasso

Nicholas CATANOY

CERBUL S,I S

,ARPELE

Privind s�os cu ochide al�aut�a, cerbul��mbie s�oase ramuri cu undatrist�a,c�and toamna alunec�asub gene.

Ce s,erpi

prin ierburi virginalecaut�a vioara bl�andei ar�at�ari?�In dimineat

,a nou�a,

r�asu�ul parfumat de b�anuialamort

,ii, prelung �or.

Mus,cat

sub scobor�ata zare,un lung suspin,cu umbra r�amas�a din tot ce-a fost,a s�angelui mireasm�a,��n somn domol.

INIMA LUI KEATS

At,i putea ��nnopta

aici,cu pas

,ii s

,i cu inima,

solfegiind treptelece duc la

Trinita dei Monti :

S,i ochii t�ai mari,

oglindindBaraccia lui Bernini ca un vers egaliubind seninul apei,ar puteanegatimpul hibern�arilor,n�ascocind ne��n-chipuitul din c�adereaapei;

�In aceast�a dimineat,�a

��n care soareler�asare-n �ecare �oare,ros

,ie,


33

ca inima lui Keats.

EROTICON

Prin noaptea prelungit�aC�and iese plin�a de aluziiVerbaliz�and motivele carnaleS,i timpul ��ngros

,at simetric

Cu-acelas,i p�antec quaternary.

D�aduse jaru-n pulpele minate.

Imensul dor de ritmuriS,i setea nest�avilit�a de cles

,tar

Se ��nchegau pe-ascuns, ��n vale.Des�av�ars

,ind cabala ��ntoars�a

Cu s,olduri coapte de Vener�a.

INVENTARLui Marin Sorescu

Un revolver Colt(cine s-a sinucis s

,i de ce?)

O mas,in�a de scris Remington

(pentru noul poem: duzii eterici)

Un fotoliu Wassily(s

,i de ce nu Voltaire?)

O chitar�a electric�a Gibson(Ooo Bach! Mein Freund)

O motociclet�a Harley Davidson(f�ar�a carburetor s

,i f�ar�a claxon)

O valiz�a Samsonit( Du-te unde? Vino c�and?)

O carte de credit American Express(s�a pot cump�ara un Hamburger cu p�atl�agele)

Un Polaroid Canon(Fii fotogenic, nu bigot)

Un Codex Sturdzanus(Cu cuvente den b�atr�ani s

,i glose pestrit

,e)

O rug�aciune pentru alungarea Satanei(Vezi Cabala cu m�at�anii s

,i alunul ciufulit)

Un geofag gestaltist(devorat pe din�auntru de triptici)

Un tranda�r Bacarra(pentru Ysolda mumi�cat�a)

S,i o perie de dint

,i

(s�a curet,e v�antul din dint

,i)

Miron T,IC

POEMELE

�Imi ��ntorc pe toate fet,ele

g�andurile ce m�a despartde v�anz�atorul de iluziiP�as�ari mai ��am�andeprecum g�andurilen-am v�azutP�as�ari, precum vulturulAscuns dup�a norigata s�a-mi ciuguleasc�apoemele scrise cu litere s�angeriiprecum petalele de tranda�ri

URMELE NOASTRE

Adun�am anii ca �uturii ��n insectarscrisori de dragostesunt urmele noastre��n amiaza zileica ��n Paradiss,i totus

,i

Doamne, c�ate ne pot,i ��ndura

s,i ne las

,i s�a biciuim

cerul albastrucu grele cuvinte

POEM

�In buzunarele unei haine vechiAm uitat c�ateva cuvintedintr-o rug�aciunece-o rosteam ��nainte de a ��ncepealtoirea pomilor domnes

,ti

tata-mi spunec�a nici un ram nu seam�an�a


34

unul cu altulas

,a cum nici un altoi nu va sem�ana

unul cu altuldoar cu ml�adit

,a, cu mugurele

luat drept exempluas

,a cum muzeul ��nc�arcat

de blide s,i linguri de lemn

poate vorbi despre viat,�a

f�ar�a cuvinte . . .

�INTRE SECUNDE

T�arziu��n noaptene as

,ez�am l�ang�a foc

��n ��ntunerictu nu mai es

,ti

s,i nici eu nu mai sunt��n ��ntunericvom reg�asisecundele cu sur�asuri t�acute.

MIRACOLUL

Z�apezile ierniiMiracol de pe vremeacopil�ariei meleacoperind dealuri s

,i case

apoi dispar precumfemeile��n diminet

,ile frumoase . . .

Portrait de Fernande Olivier - Pablo Picasso

Maria-Patricia BIRTOCEAN

BIVOLUL ROZ

L-am urm�arit�In poiana de vreascuriPlin�a ochi cu su�ete . . .

Ar � fost s,i viat

,a ceva

Dac�a l-as,� g�asit

Dar viat,a oricum nu e nimic,

Bivolul roz a disp�arut acum . . .

Nici m�acar dungile care le avea c�andva,Nu au mai l�asat urmePrin desis

,ul plin de urechi s

,i degete t�aiate.

Buze surde s,i ochi mut

,i

Ne taie drumul la �ecare pas;Le prinzi ��n curs�aS,i le arunci ��ntr-un sac m�ancat de molii.

Te-ai pierdut prin cavoul de copite,Care te calc�a ��ncet pe b�at�aturiS,i te-ai suspendat cu su�etul

De coarnele bivolilor albi,Care beau ap�a din g�atlejul iederelor otr�avitoare.

O umbr�a mare descoase inima taVindecat�a de un medic choir.Caut

,i drumul s

,i nu-l mai g�ases

,ti,

Te ��mpiedici de linia de pe josS,i ��t

,i aduni dint

,ii dintr-o colivie, s�a nu poat�a zbura

. . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Bivolul roz te-a lovit cu coada c�at o comet�aPeste coastele care troznesc,As

,a cum trosnes

,te p�adurea de vreascuri . . .

DEZHIDRATAT

Cu m�ainile chircite la pieptul gol,Str�ang cuvinte dezbr�acate de orice ��nt

,eles.

Le-au degerat literele de la ��nceputS,i le-au c�azut punctele de pe i.

Cu picioarele um�ate s,i ��ncrucis

,ate

�Imbr�at,is,ez un scaun gol,

F�ar�a picioare s,i f�ar�a sp�atar


35

Dar mai ales f�ar�a s,ezut.

Caut ��ntr-un colt,al camerei, cu privirea slab�a,

Nis,te degete lungi s

,i subt

,iri,

S�a pot s,i eu s�a simt

Toate privirile reci trimise la pachet.

Stau ghemuit�a, str�amb�a de spate s,i plecat�a,

S,i as

,tept s�a vin�a ora dou�ayeci s

,i cinci.

Dar ea nu mai vine s,i pl�ang cu lacrimi calde,

Peste o inim�a rece, care nu este a mea ..

Pleac�a s,i nut e mai ��ntoarce!

Zilele trec,Ca s

,i cum ar � ��nghit

,ite de un tanc ros

,u aprins

Care alearg�aPrintr-o camer�a cu domino. . .

TAC . . .

S�a stai . . .S�a stai ag�at

,at

De ultimul �r de viat,�a

Ca de tuburi goale de perfuzii.

S�a ascult,i . . .

S�a ascult,i cu inima c�at un purice:

Tic-tac! Tic-tac! Tic-tac!Tac . . . Tac . . . Tac . . .

LUMEA MEA

Mi-a r�amas mos,tenire

de la tatacump�ana f�ant�anii cu ap�a rece,as

,a am devenit st�ap�anul ciuturei

cu m�aneca alb�a a c�am�as,ii

��mi s,terg lacrimile

��n gr�adina casei din satul natalmi-am ars t�alpilepentru a-mi dovedi c�a pot s�a resistpe c�arbunii ��ncins

,i

S,i am eliberat

porumbeii tineri din cuib . . .

DE-O VREME

De-o vremene lipsesc z�apeziledoar ��n vise le vedem

credem c�a ��n Antichitatenu se gr�abeau delocs�a plece.

EREZIE

Ador inimi s,i timpuri

Care cad la picioarele taleCa o mare plin�a de zale,S,i c�ant�a un c�antec apus,

C�antat de un nor nep�atruns.

S,i cade ��n lume un vraf

De crengut,e pline cu praf;

S,i c�ant�a ��ngeri de cear�a,

Su�etul nu mai vrea s�a ias�a afar�a;S,i cineva ne ��nchide us

,it,a

Tocmai c�and Dumnezeu ne deschide portit,a

S,i pl�angem cu tot

,ii ��n cor

Avem multe p�acate s,i dor.

S,i credem ��n vorbe prea fade

Prinse mereu ��n n�avoadeDe pescari priceput

,i s

,i s

,tiut

,i,

De oameni ce nu sunt pierdut,i

De timp s,i de spat

,iu,

De toate . . .Oare tu crezi c�a se poate?Cu prea multe vise des

,arte

S,i prea multe mint

,i ��ncuiate,

Ne pl�angem de mil�a amarulC�and nu maio ajunge hotarulC�a vine s

,i pl�ange cu jale

Cu-o voce ce sparge pahareS,i uit�a c�a vrem m�antuirea

S,i cat�a mai mult nemurirea.

S,i se izbes

,te-n grab�a de p�am�ant,

�In linis,tea ce-nchide un morm�ant.

Woman with Kerchief - Pablo Picasso


36

Oana Mihaela POP

vremea ��ntreb�arilor f�ar�a r�aspuns

ne-am r�at�acit demult de cele s�nte.at�at de demult ��nc�atprin vene ne picur�a smoal�a,iar ��n ochi ne danseaz�a��ac�ari ale p�acatului.

a trecut s,i timpul c�aint

,ei.

s,i al iert�arii.am trecut s

,i noi,

iar peste toate s-a as,ternut

v�alul uit�arii.

doar Dumnezeu a mai r�amas oft�and,��ntreb�andu-Se retoric:c�at�a vreme voi mai puteat,ine dreapta Mea asupra voastr�a,iar cu st�anga s�a plivesc singurgr�adinile raiului?

hoat,�a de ros

,u

de ceva timp,m�a transformasem ��ntr-o hoat

,�a de ros

,u.

totul ��n mine devenise arid,un des

,ert f�ar�a granit

,e

unde doar macii mai cres,teau

ascuns,i de ochii curios

,ilor

ce ��ncercau s�a mimeze iubireadeghizat

,i ��n pic�aturi de ploaie.

cine s�a s,tie c�a eu

m-ag�at,am de colt

,ii timpului

s,i-as

,teptam ca un t�alhar ��n noapte

s�a-mi ast�amp�ar foamea de tine?

n-am s�a-t,i vorbesc despre iubire

n-am s�a-t,i vorbesc despre iubire.

tu s,tii ce simt f�ar�a s�a spun nimic.

vom evita semnele de punctuat,ie

s,i nu vom mima pudoarea.locul nostru nu e printre s�nt

,i

c�aci noi mus,c�am din trupul g�andurilor

��nainte ca ele s�a nasc�a

s,i-apoi ne tatu�am pe su�eteprimul s

,i ultimul s�arut

��nainte de as�nt,it

strig�andu-ne t�acerea spre ceruri��n nopt

,ile cu lun�a plin�a.

diminet,ile ne g�asesc ��mbr�at

,is,at

,i,

z�ambind enigmaticunui zeu c�aruia ��i s

,optim complice:

s,s,s,s,ttt nu ai v�azut nimic!

dor de tine

trebuie s�a m�a opresc din urcat sc�ari.la cap�atul lor e mereu aceeas

,i us

,�a

��n spatele c�areia b�antuie nestingheritetoate g�andurile melet,ip�andu-s

,i ca un ecou nesf�ars

,it

dorul de tine.

p�an�a s,i ferestrele te-as

,teapt�a s�a le deschizi

eliber�and spre ��nalturifumul de t

,igar�a.

ieri dimineat,�a mi-am surprins umbra

c�aut�andu-te nebun�a prin as,ternuturi . . . .

cu sigurant,�a undeva ��n pieptul ei

striga acelas,i dor chinuitor

ce mus,ca din mine cu dint

,i de gheat

,�a.

azi, te voi as,tepta la parter!

de-at�ata urcat s,i cobor�at sc�ari

am f�acut picioare frumoase,��ns�a ce folos,c�and totul ��n mine��t

,i strig�a numele ca o nesf�ars

,it�a chemare?

p�am�antul ne cheam�a

s-a dat stingerea.a trecut demult ora rug�aciuniis,i a sincerit�at

,ii.

��n piept au ��nceput s�a ne bat�a pietre.inimile ne-au fost revendicatede un Dumnezeu s�atul de patimi ��nchipuite.

singuri ori c�ate doi,alerg�am descult

,i


37

prin des,ert ��n c�autarea fetei Morgana

care s�a ne ast�ampere setea de cuvinte,apoi ne pierdem pe noi de noi,ne re�ect�am ��n oglinzi de p�araie secatede ars

,it,a din priviri.

s-a dat stingerea.��n piept au ��nceput s�a se pr�a�sle pietres,i ca un laitmotiv P�am�antul ne cheam�a.

Alexandru JURCAN

S�A NU BAT,I CUIE

��n ochii singur�at�at,ii

ea te vede oricum te as,teapt�a

chiar dup�a marele potop interiorascult�a �

imaginea c�ampului de lupt�aa doua zi de paceastfel es

,ti tu �

s�ange, cranii, disperare��nc�a o privire �plaja la re�uxastfel es

,ti tu �

scoici obiecte carbonizate amintirite ��ntorci la singur�atateca la o bunic�a putred�a.

O S�A COBOR�AM DIN TRENULPR�AFUIT

vom ajunge acas�aca de obicei tuvei deschide us

,a

ne vom sp�ala cu spume de tranda�rivom face dragoste la nesf�ars

,it

at�arnat,i de tavan ca liliecii

s,i nici o ploaienu ne va atingespin�arile ��nfrunzite

DUC PE UMERI SPRE ETAJUL ZECE

o simpl�a etajer�a- de parc�a ar � o crucesau un sicriu �acolo s�a-mi as

,ez ierburile uscate

lesele c�ainilor mort,i

pagini ��nsemnate din c�art,i

ba chiar scrisori ��n plicuri ��ng�albenitejuc�arii g�asite ��n pubelele vitezeilum�an�ari arse de jum�atate- mai ales sticla aceea nearuncat�a ��n oceanpeste care se solidi�c�a noapte de noaptelacrimile lum�an�arilor prezente

TOATE S�ARB�ATORILE NOASTRE

tu le-ai petrecut f�ar�a mine��n zgomotul voint

,ei tale

cu aceleas,i talgere de argint

cupe rubiniimuzica ad�ancurilor de azur- eram la doi pas

,i de tine

dincolo de zid �mi-ai permis s�a te z�arescprin gura carbonizat�a a unui cui ruginittrupul t

,i-era gol

��n dans unduiosf�acuses

,i dragoste peste dragostea noastr�a

ici s,i acolo

��ncrustat ��n pielea tasu�etul meu ardeaca lum�an�arile risipite ��n cimitirul orb

OBLIGAT S�A NEG

c�a te-am iubitc�a am t

,inut planeta pe umeri

c�a pot,i tu pluti ��n vise ��nalte

amenint,at s�a m�a lep�ad de tine

s�a rup orice amintirepeste podul incendiatobligat s�a te ��nchid��n uitare s

,i necuvinte

numai c�a nimeninu te-a v�azutc�and ai intrat��n v�artejul venelor meleca un s�ange invizibil � dar cald.


38

ULTIMA �IMBR�AT,IS

,ARE CU LUTUL

APRINS

l�ang�a iasomie tei soc s�anziene s,i brad

ploua ��n toate camerele zise ale noastremiresmele ne erau lum�an�ariatingerea duce spre moarte (mi-ai spus)vedeam cum te zbat

,i pe insula ta

tot mai plutitoareca dou�a astre ��nc�ap�at

,�anate

refuzam impactul biblicnu vom sc�apa (t

,i-am zis)

de marele muntecare ne va ��nghit

,i

AM VENIT S�A-MI IAU R�AMAS BUN

plec de�nitiv din viat,a ta

nu vom mai pescui trenuri albastrede la etajul zecenu vom face pe balcon spaghetti so�sticatep�as�arile ��s

,i vor ��nchide lumina

cobor�and pleoape cenus,ii

ploile vor sp�ala vorbele spuses,i g�andurile nerostiteviet

,ile noastre se vor retrage

ca un re�ux��n cochilii faraonice

Adrian ERBICEANU (Canada)

CE SEMN �IMI FACI

. . . S,i care t

,i-e chmarea s

,i de unde?

Cu degetu-mi faci semn . . . Ce fel de semn?Ce-mi ceri ��n schimb? S

,i oare-mi pot

,i r�aspunde

Cum de slujim aceluias,i ��ndemn?

Cu voia Ta, mi-am pus ��n joc norocul�Intr-un balans de talere s

,i-as

,tept

S�a-i c�ant�ares,ti s

,i s�a decizi sorocul,

S�a iau ce e al meu s,i e cu drept,

Dar prea se prelunge as,teptarea!...

Tu-mi ��ntuies,ti chemarea, eu m�a-ndoi,

Clipei p�andindu-i pasul s,i culoarea,

Unde eroarea vremuie-ntre noi . . .

S,i care t

,i-e chemarea s

,i de unde?

Ce semn ��mi faci cu degetul? Ce semn?Ce-mi ceri ��n schimb? S

,i cum s�a pot r�aspunde

C�and descifrarea-nchis�a-i ��n consemn?

TREPTE

Trecutul � vagi ��nsinu�ari de fapteinadvertent trasate pe h�artie,De-o m�an�a care a crezut c�a scrie�In plin�a zi, ca s�a le s

,tearg�a-n noapte

E doar paliativ . . . o nevralgie!

Ce fream�at poate-atunci, inexorabil,S�a-t

,i ��ncret

,easc�a pielea, f�ac�and cute,

Tem�andu-te de cele nes,tiute,

�In care parc�a nu-i nimic palpabil,V�azutele mijind din nev�azute?

C-o m�an�a s,tergi scriptura pe tablete,

Cu alta-ncerci s�a o refaci, de team�a,C�a n-o s�a s

,tie nimeni cum te cheam�a,

Nici ��n cuvinte ce ad�anc�a seteDe adev�ar t�acerea t

,i-o destram�a.

Ca focul sacru te retragi ��n tine,S�a-t

,i redescoperi rostul, iminentul,

Scris � ��ncifrat, ascuns pe �rmamentulCe lic�ares

,te ��ntre r�au s

,i bine . . .

Trecutu-i mort! Mortu-i un vis! Prezentul . . .

LA CASA MEA

La casa mea neterminat�a,Pe trepte-nguste de argil�a,�Is

,i pl�ange ploaia, ��nspicat�a,

Durerea str�ans�a pe s,indril�a;

Se-nv�aluie c-o mant�a rece- Mim�and c�a-i purt�ator de zestre -Acelas

,i v�ant ce se petrece

Hal�aduind printre ferestre;

Teama � precum un �r de caier �M�a-nv�aluie ��n�abus

,it�a . . .

Respir, dar parc�a nu am aerVecie-i �ece clipit�a.

S,i � cercuri-cercuri, ��n nuntire �


39

M�a-nl�ant,uie ��n el n�avodul

�Intru viclean�a am�agire . . .Se-nclin�a scara . . . cade podul . . .

�Incol�acit drumeagul gemeSub pas

,i, ��n vreme s�a r�azbat�a

Dar vremea ��l topes,te-n vreme . . .

S,i casa-i tot neterminat�a.

OGLIND�A ASCUNS�A

Lucrurile s-au sf�ar�amat, s-au sf�ar�amat . . .Ioan PeiaZac toate desprinse ca dintr-o oglind�a,cioburi ce-apas�a pe-un su�et buimac,g�anduri ce dau, hibernal, s�a m�a prind�a;cicloane st�arnite c�and vorbele tac.

Ce aripi, ce vise, ce g�anduri topitese cern f�ar�a s

,ansa s�a m�a reculeg,

c�and �rul pierdut, printre c�ai legiuite,m�a ��ncol�aces

,te s�a nu-l mai dezleg.

S,i totus

,i, c�and nimeni nu pare s�a vin�a,

o m�an�a s�a-ntind�a prin veacul de ploi,exist�a-n ad�anc, undeva, o lumin�a:lumina oglinzii ascunse ��n noi!

Nude against a Red Background - Pablo Picasso

Ovidiu SUCIU

CEL DIN URM�A VIS

Singurul meu viciuNu e s-agonisesc ca Dinu PatriciuCi s�a zbor pe aripile g�anduluiSpre miezul fascinant al cuv�antuluiC�alare pe un verb ca pe un falnic imperial cerbS�a p�atrund ��n ad�ancul atomului�In mirosul fructului pomuluiS,i-apoi s�a m�a ��nchid smerit

Nu ��ntr-un ��ndoielnic in�nitCi ��nc�a viu ��ntr-un modest sicriu de cuvinteDin lemn de brad sau tranda�rStropit ad-hoc cu miros tainic de busuiocL�as�and vou�a dragilor mos

,tenire

O alb�a c�amas,�a de mire

Ca un ultim salutModelat pe o amfor�a de lutI pak dau vou�a de s

,tire

Cum c�a voi cuteza a mai scrie o carteCu fragezi dint

,i ai mielului de lapte

Purt�and un titlu provizoriuCu sclipiri de ivoriuSingur ��n fat

,a nopt

,ii eterne

Iar pe foaia de gard�a voi ad�augavis de om b�atr�an a�aipit ��ntr-o c�arut

,�a cu f�an

S,i-acum l�asat

,i-m�a dracului s�a m�a-nscriu

�Intr-un iluzoriu s,i banal sicriu . . .

CUGET�ARILE DE DINCOLO

G�andurile unui pensionar�Imbr�acat ��n pijama/��n timp ce soarbe cafeaVreau s�a m-ancorez de-o r�ad�acin�aCe se ridic�a discret spre lumin�aS�a o simt calm cum respir�aS�a m�a cat

,�ar din morm�ant prin tulpin�a

Afar�a spre �ori s,i ninsori

�In zi de lucru s,i-n s�arb�atori

s-aud picioarele cum ��mi jelesc picioareleS,i p�as�arile pomenindu-m�a ��n c�ant

(P�an�a c�and?)Vreau s�a-i v�ad prin luceferi s

,i ceteri

Pe mult,i ��ndr�agit

,ii mei prieteni teferi

Mai vreau s�a v�ad T,ARA-MAM�A

F�ar�a-ndoliat�a n�afram�aCum sur�ade voioas�a-n lumin�a


40

S,i c�a arar mai suspin�a

Pe c�and eu voi ad�asta ��ntr-un colt,de bibliotec�a

�Intr-o umil�a cartotec�aPoate iertat prntru tot ce-am gres

,it

Pentru tot ce-am iubit s,i ur�at

Atunci nimic nu m�a va duce-n ispit�aNu voi mai accepta nicic�and o viat

,�a otr�avit�a . . .

CU MOARTEA PRE MOARTEC�ALC�AND

Ori de c�ate ori m�a a�u la o ��nmorm�antaremai mult dec�at tristet

,ea pentru cel jelit

jertfa de �ori smulse din gr�adin�a m�a doares,i as

,ezate la crucea celui ��nmorm�antat

cu moartea pre moarte c�alc�anddistrug�and tot ce e viu��ntru sl�avirea animalului supremOmul cel trufas

,s,i trec�ator

Dixit Nichita St�anescu:C�and cineva m��n�anc�a altcineva e m�ancat

C�ANTEC DE LEAG�AN PENTRUR�AZVANA

Puiul tatii puidragostea cum s�a t

,i-o spui

T,i-am f�acut un cuib de vis

sub o cetin�a ce-a nins��ntr-o poiat�a cu lun�adintr-o iubire nebun�al�ang-o s

,oapt�a de izvor

unde-i timpu c�al�ators,i dorul devine DOR . . .

DRUMUL SPRE GHE�TIMANI

�In lungul drum al cunoas,terii de sine

am parcurs numeroase etapetrec�and prin colbul ulit

,ei copil�ariei

c�at,�ar�andu-m�a prin copaci dup�a cuiburi de p�as�ari

h�al�aduind prin holde dup�a n�apraznicii macip�an�a acum ��n amurgul viet

,ii

��n care caut cu disperare un ��ncet,os

,at mal . . .

Mi-am dorit c�andva porumbei apoi o biciclet�ao mas

,in�a dup�a care orice t�an�ar suspin�a

mi-am dorit s�a m�a scald ��n lenes,ul Mures

,

S,i-am v�azut Dun�area, Marea, Carpat

,ii

Mediterana, Atlanticul, Paci�culM�an�astirile Moldovei, Castelul Huniazilor, Soroca

Sarmisegetuza, Ei�el, Statuia Libert�at,ii, ruinele

RomeiLouvrul, Barcelona, cet�at

,ile Rinului s

,i Bosforul

Coloana s,i S�arutul lui Br�ancus

,i

i-am admirat fascinat ��n albume pr Rembrand, Ra-faelMichelangelo, Rodin, Goya, Aivazovski, Picasso,PollokDali, D�urer, GrigorescuI-am citit pe Ispirescu, Grimm, Tragicii greci, peShakespeare, Balzac, Tolstoi, Dostoievski, Cervan-tes, PoeLi Tai Pe s

,i Averoe, Eminescu, Blaga, St�anescu

Am v�azut R�azboi s,i pace, Moscova nu crede ��n la-

crimiMihai Viteazul, Ciuleandra etc.i-am ascultat pe Beethoven, Verdi, Mozart, Chopin,Haciaturian, Vivaldi, Sibelius, Gershwin, EnescuPe vr�ajitorii scenei Vraca, Botta, Seciu, Piersic, Di-nic�aDar s

,i pe Balas

,, Com�aneci, Pat

,aichin, N�astase,

GruiaLa r�andu-mi am urcat pe podiumul nat

,ional de

gimnastic�a s,i atletism

Am publicat 16 volume am fost premiat ��n �nalenat

,ionale pentru

scenarii s,i regii la teatru poetic

pentru 21 de spectacoleAm f�acut �lme monogra�ce mai ales etnofolcloriceam semnat expozit

,ii etnofolclorice de succes,

�ind prezent ��n Dict,ionarul etnologilor rom�ani

edit,ia 2006

Mi-am dorit o iubit�a s,i am avut prea multe

Am trei copii s,i trei nepot

,i pe alte meridiane

Realizez ideea c�a toate acestea s,i multe altele sunt

doar trepte alecunoas

,terii de sine

Am reus,it oare s�a m�a-mplinesc ��n acest sens?

mi-am propus s�a ajung la Zidul Pl�angeriiS,i de acolo la Gr�adina Ghet

,imani

Unde s�a-ngenunchez la picioarele M�antuitorului s,i

s�a cuget ��ntain�aMi-e team�a ��ns�a c�a trupul meu b�atr�an s

,i s

,ubred de

boli s,i ne-mpliniri

Nu-mi va permite s-ating nici m�acar cu g�andul fatamorgana aultimului visPoate tocmai de aceea voi mai r�am�ane ��n viat

,�a sub

generoasa


41

cupol�a a naivei sperant,e . . .

Eugen EVU

ZBATEREA

Acest efort s�a smulgi ce-n vis se zbateAcest vertij nocturn ce vrea s�a zboareMultiplu-ascuns ��n sine ce te doareDe peste tot venind cu-aripi ghimpateC�a nu-i a ta durerea oarb�a-a mint

,ii

ci-a duhului cuv�antul nu ��t,i spune

s,i nici s�a fugi nu s

,tii, prin rug�aciune

sau boscoroade, cum s,tiau p�arint

,ii

C�and pr�abus,it,i ��n somnul istovirii

Uitau c�a mor, ��n spasmele iubirii.

O s,tiu cu spinii, vara, tranda�rii

S,i trestia aurei, poate s�nt

,ii.

AMINTIRI DIN PARADIS SAU RAIA-DUL BARBARILOR

Azi, adic�a ieri, poim�aineDevoal�ari care re��nv�aluieAorta irepresibil�aS,i arterele colaterale

Memoria minciunii de sinePrecum ��n unul as

,a s

,i ��n

Mult,imi

Ab origine dinCheruvimi.Amintiri din paradis ��Intre vegheS,i vis.

Ca s�a se adevereasc�aCeea ce poate pieri.

DESITUAREA CA DEVENIRE

Relativ absolutContra-paradoxal:

1. suntem

�In toate timpurile.

SUFERINT,A CA SIMPTOM AL VIN-

DEC�ARII

Au, Eheu! Se bate osul cu carnea,Se bat b�atr�anele iubiri nearse deplinCu nes�at

,ioasele de sine,

1. c�arnit,e de dr�acoaice �

s,i e s�ange mereu proasp�atpe om�at. Inverse urmelepe care le decripteaz�a cunoas

,terea.

Nimeni s,i nimic nu s

,tie

S�a aline durerea �indului�Intru a se adeveri.Orb s

,i surd didacticismul lui Eros

S,i ��n interior deviant

,a semint

,ei

Animalul bolnav, grobianulJ�aruind sub Aura lui Breban, voila.F�ar�a leac, f�ar�a leacSuferint

,a vindec�arii de sine

S,i ��n zadar bocetul noican

�In zadar psihologii erupt,iei

Vulcanii noroios,i ai esteticii magna

S,i nomolul estinct

,iei

Zeitatea scurtcircuitat�aP�an�a trece dezastrul.C�arnit

,a de drac de dr�acoaic�a

Infernul tandret,ei

Infernul indiscutabileuridike narcis nausicaabeatrice s

,i nesf�ars

,ita cohort�a

��n ciclotronul hermeneic alchakrelor, din megachakreKundalini, Hawk!

S,AUE TARTAR-T�AT�ANELE

�In Tartaria cea lung�a(A Memoriei primare)S,aue, zeul ��ns

,eu�arii,

e-o t,ipenie cu ghiare

din satrapice imperii

Zgreab�an�a-n nesomn cuvinte

nici uitat nici mort ��n mintesac de oase de uraniuS,aue s

,uier�a morminte

Cum ��n textul acesta straniu.


42

S,aue din heroglife

Dec�at Sumerul cel orbS,uier�and prin apocrife

Zeu de Nevermoore8 corb.

Oarbe clopote nes�nteAsurzind frigul �erbintePermafrost de hermeneiePrin monastice � sub cheie, -Viermuiri de epopeeViermuiri de epopee

ORATIO VECHIO

Durerea-ntotdeauna ni-i prea mult�aNefericirea-i lacom�a de sineUitucul su�et rabd�a nu ascult�aDe-al fericirii hram s

,i nu-l sust

,ine

Cuvintele de singure ajungS�a ne rosteasc�a-n hermeneia �riidar ��nfruptarea-n Arte-i drum prea lungnum�ar�ator de gropi s

,i cimitire

T�aiat�a-i puntea dintre eu s,i sine,

Ne d�a curajul doar PromisiuneaR�aul se-ascunde uneori ��n bineSudalma uneori ��n rug�aciuneaCelor smerit

,i din vana las

,itate

Frica-i de om str�ain�a-originar�aDurerea-ntotdeauna ne doboar�aDoar dragostea ne-naripeaz�a iar

Primi grati�carea din ardoareaCu care ne-o dorim. Esent

,ial�a

E nu doar vrerea, ci s,i psiho-starea

Din s�ambure divin, cea ancestral�aDe uit�a mintea, inima-n iubireNu-i fruct dumnezeiesc, ce se ��mbiePrin d�aruire din preaplin de �rePrimind r�asplata ca restituire.

8�In limba englez�a, forma corect�a a acestui cuv�ant estenever more .

Liviu ANTONESEI

LITERATURA DEPESTE PRUT DINPERSPECTIV�A SO-CIOLOGIC�A9

Excelenta carte a luiPetru Negur�a Nici eroi,nici tr�ad�atori. Scrii-torii moldoveni s

,i pute-

rea sovietic�a, ap�arut�a ��nedit

,ie rom�aneasc�a la Edi-

tura Cartier din Chis,in�au anul trecut, dup�a ce

ap�aruse ��n francez�a ��n 2009 la Paris, a avut partede o primire curioas�a, contradictorie, pe cele dou�amaluri ale Prutului. Sigur, dincoace de Prut,unde sociologia literaturii are un exerci�tiu cu oarecetradi�tie, receptarea a fost mai uniform favorabil�a.Dincolo de Prut, ��ns�a, receptarea a fost mult maitumultuoas�a.

Critica de orientare estetic�a a fost cea mai por-nit�a contra sa, pe motiv c�a autorul ar � sc�apat dinvedere speci�cul literaturii! Aces

,ti critici au fost

de fapt victimele unei ne��nt,elegeri, ai unui malen-

tendu � literatura are un speci�c diferit c��nd esteabordat�a sociologic fat

,�a de perspectiva propriei lor

pozit,ii, iar acest fapt este legitim. Rezum��nd, socio-

logia literaturii, dup�a cum ��i sun�a s,i numele, explo-

reaz�a multiplele dimensiuni sociale ale literaturii �institut

,ii literare, relat

,iile acestora s

,i ale agen�tilor

literari cu spat,iul social s

,i puterea politic�a, imagi-

narele sociale puse ��n mis,care de literatur�a etc.

Sociologia literaturii nu neag�a legitimitateaabord�arii estetice a fenomenului, nu contest�a privi-rea literaturii ��n literaritatea sa, o pune doar ��ntreparanteze, l�as��nd aceast�a preocupare ��n seama di-verselor orient�ari din critica s

,i istoria literar�a. Dac�a

��nt,eleg oarecum acest gen de critici, ��mi este mai

greu s�a ��nt,eleg primirea de care s-a bucurat cartea

din partea Dlui Andrei �turcanu, despre care n-as,

putea spune c�a nu este cali�cat ��n utilizarea instru-mentarului sociologic s

,i socio-istoric. Ultima oar�a

pe pagina de Face Book, cu multipli admininstra-tori, Moldova People, ca r�aspuns la o postare a mea��n care apreciam sumar cartea s

,i ��mi exprimam en-

tuziasmul c�a aceasta urma s�a �e lansat�a la Ias,i,

Dl �turcanu ��ncearc�a s�a ��mi taie elanul, ca s�a spunas

,a, spun��nd c�a, des

,i utilizeaz�a unele concepte din

9Articol ap�arut ��n revista Bucovina Literar�a , nr. 3-4(289-290), martie � aprilie 2015.


43

sociologia literaturii occidental�a, cartea Dlui PetruNegur�a r�am��ne tributar�a viziunii sovietice asupraliteraturii din Moldova!Citisem cartea cu mare atent

,ie s

,i n-am sesizat

nici urm�a de asemenea reziduuri ideologice, dar amsimt

,it nevoia s-o iau din nou la consultat, pentru

c�a am o p�arere favorabil�a ��ndeobs,te despre ceea ce

scrie Dl Andrei �turcanu! Nici de aceast�a dat�a, nuam g�asit nimic condamnabil ideologic, pentru sim-plul motiv c�a Dl Negur�a nici nu face oper�a de ide-ologie, ci de s

,tiint

,�a, sigur ��n m�asura ��n care socio-

logia literaturii este o s,tiint

,�a � s

,i mult

,i autori, de

la Escarpit la Bourdieu s,i urmas

,ii acestuia, s-au

str�aduit, eu spun c�a destul de conving�ator, s�a nedovedeasc�a asta.De altfel, Petru Negur�a este, ca s�a spun as

,a, un

produs, excelent!, al educat,iei universitare s

,i al cer-

cet�arii occidentale. Student la Ias,i ��ntre 1991 �

1996, elev al S,colii Doctorale Francofone ��n S

,tiint

,e

Sociale, la Bucures,ti ��ntre 1999 � 2000, doctor ��n

sociologie la �Ecole des Hautes en Sciences Socialesdin Paris ��n 2007, autorul a bene�ciat s

,i de nume-

roase stagii de preg�atire/cercetare ��n prestigioaseinstitut

,ii din Germania, Frant

,a, Statele Unite etc,

��n vremea din urm�a, �ind s,i profesor sau cercet�ator

invitat la multe de acestea!Greu de priceput de unde ar � putut prelua re-

ziduurile ideologiei sovietice un autor cu un aseme-nea parcurs academic, pe deasupra n�ascut ��n 1974!De altfel, cum spuneam, nu am g�asit nici urm�a deas

,a ceva, nici la prima lectur�a a c�art

,ii, nici la re-

citirea la care am supus-o, dup�a alerta declans,at�a

de Dl Andrei �turcanu. �Incerc��nd s�a-mi dau seamade unde pleac�a pornirea excesiv de critic�a s

,i nede-

rapt�a pe deasupra a remarcabilului intelectual dela Chis

,in�au, nu reus

,esc s�a-mi conturez un r�aspuns

��n afara paradigmei unei anume invidii colegiale,des

,i mai v��rstnicul c�arturar ar � trebuit s�a �e mai

degrab�a bucuros c�a aceast�a disciplin�a relativ nou�as,i-a g�asit un reprezentant at��t de viguros format ��nt,inutul de peste Prut.Sigur, Petru Negur�a este un str�alucit reprezen-

tant al orient�arii franceze din sociologia literatu-rii, ��ndeosebi a s

,colii create de Pierre Bourdieu,

iar una din sursele teoretice ale acestei s,coli este,

f�ar�a ��ndoial�a marxismul, poate prea mult ��n opi-nia mea, dar asta nu conteaz�a ��n spat

,iul discut

,iei!

Dar PB nu este nici stalinist, nici m�acar marxistde strict�a obedient

,�a, ci un autor destul de critic cu

sursele sale, de altfel multiple. P��n�a la ��nt��lnirea

mea cu opera lui Pierre Bourdieu, pe la jum�atateaanilor 80, pe care o datorez lui Mihai Dinu Gheor-ghiu, care mi-a pus la dispozit

,ie puzderie de c�art

,i,

��ncep��nd cu celebra Homo Academicus s,i sf��rs

,ind

cu studii chiar de sociologia literaturii ale discipo-lilor, am s

,i tradus c��teva, as

,� primit cartea Dlui

Negur�a similar cu receptarea de care a avut partedin partea criticii estetice, des

,i s��nt sociolog ca tip

de formare academic�a init,ial�a! Nu cred, totus

,i, c�a

as,� formulat judec�at

,i precum cele ale Dlui Andrei

�Turcanu! Las vremii s�a l�amureasc�a acest mister...�In ce m�a prives

,te, cred c�a nu mai putem ��nt

,elege

ce s-a ��nt��mplat ��n literatura din Moldova ��n epocasovietic�a, sub dimensiunea socio-politic�a a acesteia,f�ar�a a consulta cartea Dlui Negur�a s

,i acesta este

deja un foarte mare c��s,tig!

C��s,tigul mai mare pentru ��ntreaga cultur�a de

limb�a rom�an�a este, desigur, aparit,ia, la vedere, a

unuia din cei mai important,i sociologi ai literatu-

rii de pe ambele maluri ale Prutului, un autor deformat

,ie s

,i anvergur�a europene deja dovedite - s

,i

aici, dar s,i acolo, ��n Occidentul acela care ne obse-

deaz�a. S�a �e ��ntr-un ceas bun pentru toat�a lumea!

Adrian BOTEZ

UN PORTRET

�Tinea, pe raftul din mijloc al bibliotecii, proptitde un suport de carton, un portret fotogra�c, alunei femei. Se uita destul de des la el � �si c�adea peg�anduri, de �ecare dat�a c�and ��l privea.

El nu era Hugh Grant �si nici Brad Pitt, iar ea,cea din fotogra�e, nu era nici ea, la r�andul ei, DemiMoore, nici Julia Roberts. El era un b�atr�an, de 60de ani (a�sezat, acum, ��ntr-un c�arucior, ��n fa�ta bi-bliotecii), iar cea din portretul fotogra�c era mamasa. Mama sa, care nu murise de mult, dar murisefoarte departe. At�at de departe, ��nc�at el nici nuapucase, la ��nceput, s�a-�si fac�a vreme s�a mearg�a lamorm�antul ei . . . pentru ca, apoi, din pricina uneiparalizii, instantanee, a ambelor picioare, s�a nici numai poat�a a se g�andi c�a va mai ajunge, vreodat�a,la acel morm�ant prea ��ndep�artat, al mamei sale.

Iar acum �stia, f�ar�a nicio urm�a de ��ndoial�a, c�a el��nsu�si nu va mai putea ajunge niciodat�a, la acelmorm�ant dindeparte: ��i venise verdictul (de�nitiv�si irevocabil!), de la laboratorul clinicii metropolei.


44

Metastaz�a generalizat�a. �Inc�a dou�a-trei s�apt�am�anide via�t�a, maximum.De ce, deci - de ce, oare, ne-am apucat noi s�a

vorbim, despre ace�sti doi oameni, cu totul �si cu to-tul insigni�an�ti, din imensul show al lumii terestre,din care ei nu se vedeau, nici m�acar ca �ind cei dinurm�a dintre �guran�ti. . . ?P�ai, dintr-un motiv destul de evident �si sim-

plu: personal, ne-am s�aturat, p�an�a peste cap, delumea aceasta de staniol r�ap�anos - lume a ges-turilor televizate, de �ecare sear�a, a p�apu�silor decear�a, patetice �si stupide, bronzate �si conservate,constant, la soarele �happy end �-urilor cretine ne-am s�aturat, ne-am intoxicat grav �si ��n mod cutotul nepl�acut, din pricina lumii acesteia deco-rative �si goale, ��nsp�aim�ant�ator de goale o lumemoart�a din start: lumea vedetelor (de televiziune,de �lme, vedete de ziare, vedete �si �vip�-uri de ma-hala sc�arbo�senii demne de gropile de gunoi ale spiri-tului uman, a�at��n plin proces de extinc�tie!). Voims�a vedem, pentru c�ateva clipe, m�acar, o secven�t�adin via�ta vie, o secven�t�a ��n care piep�tii c�am�a�siipu�tinilor oameni r�ama�si pe planet�a se ridic�a, nu dincomand�a regizoral�a, ci din pricina unei respira�tiipoate nu v�anjoase, dar adev�arate! - respira�tii is-cate din procese vitale reale, respira�tii ca nevoi dis-perate, ale unor oameni oarecare, de a-�si demonstrac�a, ��nc�a, mai tr�aiesc, c�a, ��nc�a, pot s�a strige ei (cevor!), cu gura �si din su�etul lor, de�sirat de frustr�aridureroase �si de necazuri, �si de cotidienele r�azboaieale traiului ��n aceast�a lume, absurd�a, crud�a �si stu-pid�a piep�ti ai unei c�am�a�si care nu e ��mb�acsit�a detot soiul de deodorante, din reclamele televizate,care-�ti sparg ochii - ci sunt piep�ti de c�ama�s�a miro-sind, vag, dar s�an�atos, a transpira�tie . . . �si se ridic�a,m�andr�a, deasupra piep�tilor de c�am�a�si, o frunte lu-cioas�a, de om liber �si viu, da, o frunte sc�anteindde c�aldur�a �si de un metabolism duduind, ��n plin�a�si victorioas�a, extrem de dramatic�a func�tionare � olume f�ar�a farduri, f�ar�a rujuri - nu tu coafare, nu tucartoane, bannere �si fronturi imense de strategii deimagine.Nu, nicicum o lume vulgar�a! - dar o lume care

s�a zv�acneasc�a de zv�acnetul su�etului, iar nu de (�sila!) indica�tiile regizorale!Un b�atr�an care prive�ste, dus pe g�anduri, portre-

tul unei mame care a murit, cu c�ateva luni bune ��nurm�a. Un b�atr�an care ��si amintea cum, ��n copil�arie,��ndurase, f�ar�a s�a cr�acneasc�a, b�at�ai zdravene, de la,pe atunci, destul de t�an�ara sa mam�a, care n-avea

de g�and s�a accepte ca �ul ei s-ajung�a un golan, undepravat, un mincinos �si un derbedeu - ci-�si luam�asuri, din timp, tax�and, drastic, ori�sice ie�sire ne-lalocul ei, a b�aiatului pe care, cu at�ata ��ngrijorare,��l visa, treaz�a �si ��n somn, ajuns om cu r�aspundere,om printre oameni, un om ��ntreg - iar nu o loaz�a�insan�a�, nu un parazit �si un lene�s (inutil �si peri-culos!), nu un individ f�ar�a obraz �si f�ar�a vreun rost��n lume. . .

Iar copilul de atunci ��ndurase, scr�a�snind ��nt�acere, b�at�aile ��ngrijor�arii de mam�a, dar nu-�si ce-ruse, niciodat�a, iertare. Pentru ce f�acuse, pentruceea ce ea se temea, teribil, s�a nu cumva s�a fac�a nucopilul ei, nu!�In vocabularul lui nu existase, nici atunci �si nici

mai t�arziu, cuv�antul �iertare�. Scr�a�snea, r�abda,t�acea, repeta (eventual) faptele ur�ate (sau, din le-hamite, c�auta s�a inventeze altele noi, la fel de r�auprevestitoare, pentru viitorul s�au de �om ��ntre

oameni �), dar orgoliul era mai puternic dec�atsensibilitatea lui nativ�a, dec�at �orii de iubire �side ��n�telegere, fa�t�a de ��ngrijor�arile mamei sale,r�amas�a v�aduv�a de t�an�ar�a �si care numai pe el ��lavea, �si care, evident, ��si construia n�adejdi, n�adejdidezn�ad�ajduite prin �si pentru el, cel viitor dar totmai mult p�aleau n�adejdile ei, fa�t�a cu ��nc�ap�a�t�anarea�si �c�apo�senia� lui exasperante, am�andou�a! � �si eapl�angea, ��n�abu�sit (dup�a ce-i aplica, aproape cu cru-zime, at�at de severele �si disperatele �corec�tiuni �!)� pl�angea de se topea, cu capul afundat ��n pern�a,s�a n-o aud�a el s�a n-o vad�a, cumva, ��n aceste clipede vinovat�a sl�abiciune!Un b�atr�an care se certase, cu acea mam�a, nu

doar ��n copil�aria �si ��n tinere�tile lui, ci chiar �si pec�and ea ��nc�a tr�aia-supravie�tuia (datorit�a unui or-ganism cu o rezisten�t�a incredibil�a �si tragic�a!), cutoate cancerele adunate �si activate ��ntr-��nsa se cer-tase cu mama sa chiar cu patru-cinci ani ��nainte dea o conduce la groap�a, cu fruntea plecat�a de triste�te(tot a�sa cum, �si ea, plecase de-aici, cu fruntea abu-rit�a, mereu, ne��ncetat, de nemul�tumiri �si de in�nitenelini�sti - da, chiar �si o mam�a de 90 de ani, poate� nelini�stit�a, pentru �ul ei!) se certase cu ea chiarcu patru-cinci ani ��nainte, c�and el se mai putea,��nc�a, aventura, s�a ajung�a ��n acel or�a�sel de munte,coco�tat printre ceruri, nori �si brazi. . . .ca s�a se certecu mama sa.Se certase cu ea, mereu, nu neap�arat din r�autate,

dar, evident, nici din afec�tiune (�si, ��n niciun caz, cusu�etul �cordial �!) - c�at din orgoliu, din oboseal�a (�si


45

dezgust de via�t�a), dar �si din spirit de contradic�tie,reciproc! - cu acea femeie, la care �tinea, �si pe care,��n de�nitiv, o admira mult (f�ar�a o vorb�a ie�sit�a dingur�a!), pentru inteligen�ta ei deosebit�a, �si o �si iubea,din c�and ��n c�and (dar ��n mod foarte secret!), pen-tru modul frust ��n care-i �turna� ea, de la obraz,adev�aruri nu din cale-afar�a de pl�acute. �si, e drept,nu totdeauna � adev�aruri adev�arate, ci, uneori, �sijum�at�a�ti de adev�aruri dar care, musai, trebuiau�desc�arcate�!Un b�atr�an, care se certase, o via�t�a ��ntreag�a, cu o

femeie mult mai b�atr�an�a dec�at el. O femeie stra�snicde autoritar�a, care �tinea la el, dar refuzase, toat�avia�ta ei, s�a-i arate afec�tiunea pe care i-o purta. �si i-o purtase, afec�tiunea asta (oamenii, dup�a cum �stim,nici nu pot tr�ai f�ar�a un strop de afec�tiune, m�acar)� da, ��l iubise chiar, f�ar�a ��ndoial�a � dar nu �stiusecum s�a �si le exprime, afectele �si iubirea asta ��n a�safel ��nc�at s�a nu par�a slab�a (c�and era mai t�an�ar�a), �sis�a nu par�a caraghioas�a, o lingu�sitoare senil�a, orisiropoas�a (c�and ajunsese mult prea b�atr�an�a, de-acum): atunci c�and se dusese s-o vad�a, ultima oar�a(pe c�and el, b�atr�anul de-acum, ��nc�a putea s�a um-ble, c�at de c�at, singur) � �si o a�ase, m�acinat�a decancere, pe patul de suferin�t�a . . . abia mai putea fe-meia s�a ��ng�ane cuvintele, pe care, o via�t�a ��ntreag�a,le ��ngr�am�adise, ��n su�etul ei �si, pentru c�a nu maiauzea, nu mai vedea (dec�at printr-o cea�t�a deas�a!),nu mai era ��n stare s�a rosteasc�a, clar, cuvinte, i-aapucat, pe pip�aite, m�ana lui dreapt�a, a b�atr�anuluide acum (care, cu un an ��nainte, nu fusese chiarat�at de b�atr�an . . . doar pu�tin. . . ) �si i-o dusese labuze, s�arut�andu-i-o.C�at de stupid este, nu-i a�sa, s�a vorbim despre

dragostea a doi b�atr�ani, mam�a �si �u?! � c�and lu-mea asta a�steapt�a, cu aviditate vorace, doar pove�sti�si �lme de dragoste, ��ntre perechi tragice, de tineri,abia ajun�si la adolescen�t�a (dac�a autorul sau regizo-rul supraliciteaz�a un pic, se ajunge chiar la dragos-tea dintre doi � locuitori � �si paznici, statornici, aioli�telor)! Dar, pentru Dumnezeu! - dragostea, �eea �si ��nt�arziat�a, tot dragoste se cheam�a. �si, dac�a,��n cazul unor tineri de liceu, dragostea asta este unfenomen absolut �resc �si banalizat, de c�and cu Sha-kespeare (de c�and cu �Romeii � �si �Julietele� sale!)� ��n cazul unor b�atr�ani, ea, dragostea, devine (��nochii popula�tiei Terrei, a �noroadelor � a�sa-zis �civi-lizate�) - cumva, maladiv�a, un fenomen de excentri-citate, dac�a nu chiar pervers ba chiar de-a dreptulrevolt�ator, dispre�tuit, scuipat �si batjocorit, cu ma-

xim�a furie, ca Hristos la Gavaftala Gavafta - de cenu?B�atr�anul ��si aducea aminte, acum, ��n fa�ta por-

tretului fotogra�c, de un moment care-l marcase,��ntr-un trecut destul de ��ndep�artat. . . c�and el aveavreo 35-40 de ani (vede�ti cum, de la o v�arst�a, nu maisocote�sti anii care au trecut, a�sa, bob cu bob! � ciaproxim�arile devin tot mai uria�se: numeri anii vie�tiitale trecute din cinci ��n cinci, din zece ��n zece): era,��nc�a de-atunci, suspect de un cancer (dar atunci nufusese - evident, dintr-un capriciu al sor�tii, care s-a jucat, totdeauna, cu el, ca �soarecele cu pisica!),�si st�atea, ��n a�steptarea verdictului, pe o banc�a,��n apropierea cabinetului de investiga�tii ��nale�.Banca f�acea parte, era ��nglobat�a �si ��ngropat�a, ��ntr-un rond de tranda�ri, imens �si, de�si nu se vedeau,existau, dincolo de banca asta, din zece ��n zece me-tri, b�anci asem�an�atoare, jur-��mprejur ascunse prin-tre tufele de tranda�ri, crecute at�at de ��nalt, ��nc�atd�adeau impresia unor jungle ecuatoriale. Puteai s�aucizi un om, ��n aceste p�aduri ecuatoriale � �si nimenin-ar � auzit, nici b�anuit, m�acar, fapta.Deodat�a, auzul s�au de om concentrat asupra

sor�tii sale, asupra vie�tii sau mor�tii sale (care sedecideau, straniu, ��ntr-un laborator ��ntunecos, ve-cin cu gr�adina se decideau, in�exibil, ��n fa�ta unorma�sin�arii reci �si total insensibile) - deodat�a, au-zul s�au prinse, din zbor, un zgomot pe care nu�si l-ar � putut ��nchipui, niciodat�a �si nicicum, c�as-ar putea produce ��n preajma laboratorului sum-bru, laboratorul cel decident de via�t�a ori moarte:pur �si simplu, auzi �toc�aiturile sonore ale unors�aruturi . . . date, reciproc, f�ar�a jen�a! - s�d�ator,exhibi�tionist!Ofuscat, alarmat de aceast�a indecen�t�a �si fri-

volitate extrem�a, de incon�stien�ta unor tineri. . .��naceste locuri funeste se ridic�a, dintr-un mic salt, �sid�adu la o parte mormanul de tranda�ri (care se-para banca sa, de urm�atoarea banc�a!) Ce-i v�azur�aochii?Doi b�atr�ani, dar b�atr�ani imemoriali, b�atr�ani ca

��nsu�si timpul (nici sexele nu le erau prea certe: s�azicem, �el � - s�a tot � avut peste 90-95 de ani, iar,s�a zicem, �ea� - avea cel pu�tin 80 de ani. . . !), ses�arutau! �si nu, a�sa, de form�a �si exhibi�tionist, cicu o tandre�te real�a, cu o duio�sie de poveste valah�aspus�a de bunica, o poveste cu crai �si cr�aiese, care�procreeaz�a� fe�ti-frumo�si, la ad�anc�a b�atr�ane�te. . . -s�aruturile erau at�at de incredibil de tandre, date,reciproc, cu in�nit�a duio�sie. . . dar �si cu o doz�a


46

de disperare a gesturilor . . . de parc�a, ��n acel mo-ment, d�aduse n�aval�a, peste ei, peste nebunii cei doi,b�atr�anii-�fosile�, nebuni-nebuni! - f�ar�a s�a se �stie eidincotro vine! - d�aduse n�aval�a, din nou, tinere�tea,peste ei tinere�tea lor, de at�at de mult�a vreme, tre-cut�a (crezuser�a, ambii, ��n mod sigur, c�a o uitaser�a �si��i uitase �si ea, la r�andul ei - de�nitiv!), tinere�tea lor,r�at�acit�a nu se �stie pe unde �si, acum, c�and d�adusen�aval�a peste ei, lu�andu-i cu totul prin surprindere,nu voiau s-o scape, nu voiau s�a-i dea drumul. . .��iap�arau prezen�ta �si revenirea, din toate slabele, dar,parc�a, ren�ascutele lor puteri, de alt�adat�a!Cei doi b�atr�ani tocmai a�aser�a diagnosticul (pe

care li-l adusese ��nsu�si Profesorul, �seful cabinetu-lui!) - acela�si rezultat, pentru am�andoi: metastaz�a��n ultima faz�a.

B�atr�anul din c�arucior, cu m�ainile pe genun-chii mor�ti, cu fruntea ��ngropat�a ��n piept, st�atua�sa, c�ateva minute bune, ��nfr�ant, ��n fa�ta amintirii.Apoi, cu un gest cl�atinat, nesigur, parc�a b�ajb�aia��n ��ntunericul unei cripte, ��si ��ntinse m�ana dreapt�ac�atre portretul fotogra�c din fa�ta sa, de pe raftuldin mijloc al bibliotecii. . .��si apropie portretul defa�t�a �si de ochi: mama (ar�ata, ��n portret, ca de 30de ani) �si b�atr�anul ei �u, care-�si ar�ata, din plin,cei 60 de ani se privir�a, o clip�a, fa�t�a ��n fa�t�a, mama�si �ulcu un fel de ostilitate tandr�a, pe care nu �si-o permit dec�at oamenii care se cunosc de o via�t�a��ntreag�a. �si buzele ve�stede ale b�atr�anului se apro-piar�a de chipul din portret, �si se lipir�a, ��ndelung,de fruntea femeii din portret. Se auzi, ca un mur-mur, vocea, r�agu�sit�a de emo�tie, a b�atr�anului dinc�arucior:- Iart�a-m�a, mam�a.Era pentru prima oar�a, ��n via�ta lui, c�and

��ndr�aznise s�a-�si treac�a peste orice orgoliu. Acum,��nainte cu c�ateva ceasuri (cel mult, zile), distan�t�ade moarte, b�atr�anul ��si ��mbog�a�tea vocabularul �cu un cuv�ant care, ��n aceste clipe, ultimele(de pe marginea morm�antului), i se ar�ata at�atde pre�tios. . .mai pre�tios dec�at toat�a via�ta luizdren�tuit�a de ne��mpliniri, de certuri (cu to�ti �si cutoate!), de cumplite dezam�agiri. C�at de liber erapieptul lui (pieptul lui de b�atr�an, nebun orgolios,imobilizat ��n c�arucior), acum, dup�a ce d�aduse afar�adintr-��nsul acel cuv�ant, care nu se d�aduse ie�sit, ovia�t�a ��ntreag�a!

Adrian BOTEZ

�INT�ALNIRI, �SERPUIRI �SI C�AUT�ARI

A�ti v�azut, vreodat�a, mai mul�ti �serpi mici,t�ar�andu-se, laolalt�a, ��ntr-aceea�si direc�tie, parc�achema�ti de o tainic�a voce? Trupurile lor pl�ap�ande�si ��ncordate, mereu ��ncol�acindu-se, mereu zv�acnind�serpuitoare, ��ncearc�a a scrie, a limpezi, ��ntr-una,slovele Lui Dumnezeu, dintr-un mesaj grabnic, pecare ochii no�stri, cu priviri ��ncete �si poticnite,��ncearc�a, zadarnic, s�a-l deslu�seasc�a.

Iat�a o astfel de �serpuire gr�abit�a, de slove��ncol�acite, tot mai repede �si mistic, care ne dauimpresia c�a, acum-acum, se va face mare lumin�a detr�asnet, �si ni se va revela totul, totul. . . vom z�aripor�tile ��ntredeschise, ��ntru ve�snica luminare!

Petru-pescarul, dup�a vestirea �Invierii, st�a pe ma-lul nisipos al m�arii. Hristos, majestuos, f�ar�a grab�a,vine spre el, pe ape. Petru-pescarul se lumineaz�ala fa�t�a, de mare �si sincer�a bucurie, azv�arle undi�tadin m�an�a, c�at colo, �si se repede, prin apa de l�ang�a�t�arm, s�a-l ��nt�ampine �si ��mbr�a�ti�seze pe Ravvi.

Hristos, ��ns�a, ajuns la mal, evit�a ��mbr�a�ti�sarea luiPetru, �si ��ntreab�a, ioanic:

- M�a iube�sti pre mine, Petre?

Petru r�am�ane ca tr�asnit, cu m�ainile at�arn�andu-i pe l�ang�a trup.. �I�si opre�ste, cu lacrimi ��n g�at,av�antul de bucurie � apoi se smulge din paraliziamin�tii �si roste�ste, mecanic, ��ng�anat:

- Da, Doamne.

Hristos se face a nu-l auzi � �si repet�a:

- M�a iube�sti pre mine, Petre?

Petru-pescarul (f�ar�a de undi�t�a, acum. . . ) sefreac�a la ochi. O � surzit �Inv�a�t�atorul, dup�a acea�Inviere, un fenomen at�at de ��nc�alcit ��n rosturi cos-mice, at�at de m�area�t�a �si imposibil de mistuit cumintea, at�at de. . . - �si roste�ste, tare, r�aspicat, cufa�ta apropiat�a de fa�t�a Lui Hristos:

- Da, Doamne!

Dar Hristos, tot mai nemul�tumit, se dep�arteaz�a,c�a�tiva pa�si . . . se ��ntoarce cu spatele spre pes-car. . . apoi revine cu fa�ta �si cu ��ntrebarea, la Petre:

- M�a iube�sti tu, pre mine, Petre?

Petre ��n�telege, ��n sf�ar�sit. De trei ori s-a lep�adat,ca ultimul lepros nerecunosc�ator . . . � de trei oritrebuie s�a m�arturiseasc�a, acum, deplin smerit �sif�ar�a vreo poticneal�a ori �sov�aial�a de Duh ori su�et.Fa�ta lui Petre se umple de bucurie duioas�a, se lumi-


47

neaz�a de dragoste nem�arginit�a, se cutremur�a, dinstr�afunduri, de remu�scare �si iubire cereasc�a:- Tu singur �stii, Doamne, c�at Te iubesc. . . Tu

toate le �stii. Tu �stii c�a te iubesc . . . !Hristos, luminat, dar tot nemul�tumit:- �si atunci, de ce ai azv�arlit, c�at colo, din m�an�a,

undi�ta, c�and m-ai v�azut? Ce fel de pescar e�sti tu?�si Hristos s-a a�sezat, trudit de lumin�a, l�ang�a Pe-

tre. . . dar acesta a �t�a�snit de l�ang�a Ravvi, ca ars,trezit de zoruri �erbin�ti �si ne��nduplecate: c�autaundi�ta, printre spini �si nisipuri. Iar Hristos, ��nsf�ar�sit, z�ambea, larg �si cu o bl�ande�te �si lini�ste denegr�ait. . .Se zice c�a, l�ang�a undi�ta ��nfundat�a, pe jum�atate,

��n nisipurile minuat de sterpe (lucru ��nvior�ator,pentru Marele Lucr�ator-Pescar!), Petru a a�at �siun �uier.�si, de atunci, Pescarul a ��nceput s�a deprind�a noume�ste�sug de chemare a pe�stilor � chemare (multspornic�a!) �si prin muzica, pl�ap�and�a �si �erbinte,ad�anc-p�atrunz�atoare, mistuitoare de neguri, a �u-ierului.P�an�a ce a r�amas, pe lumea asta, a ��nt�alnirilor

�si chem�arilor, numai lumina frem�at�and�a a �uie-rului (. . . a�ta undi�tei a disp�arut din privirile ome-nirii, �si a r�amas doar pr�ajina de undi�t�a, care s-amic�sorat, cuminte, �si s-a contopit cu cel�alalt lemn,cel g�aurit-clocotit, pentru eliberarea Duhurilor, dinlume, ��nspre cer!) - . . . lumin�a ��n care su��a, spre ao ��nte�ti, toate su�etele, de sus �si de jos, laolalt�a.Atunci, abia, s-a ��mplinit �Imp�ar�a�tia Lui Dumne-zeu, cu adev�arat. . .- Vede�ti, vede�ti �serpii cei negri �si at�at de��n�telep�ti,

cum gr�abesc, cu �serpuirile lor (negre, ��ncovoiate, �siparc�a tot mai deslu�site slove, pe paginile albe, alelumii ��nt�alnirilor, privirilor �si chem�arilor. . . - . . . o,tot mai incandescente �si mistice �serpuiri ale slovelorLui!), pe sub ochii no�stri ��nce�to�sa�ti?�serpuiesc �serpii (trezi�ti de mari �si tot mai ��nalte

chem�ari!), tot mai ame�titor gr�abi�ti (cu zv�arcolireatrupurilor lor scriitoare, revelatoare de tr�asnet!),��ntru desenarea �nal�a, deplin limpede, a slove-lor, pentru des�av�ar�sirea scrierii C�ar�tii Lumii Dint�ai. . . ?

Adrian BOTEZ

ALEGEREA

- Via�ta-mi este mai u�soar�a, pentru c�a nu am �si n-am avut ��ncredere, niciodat�a, ��n nimeni �si-n nimic.Da, ��n nimeni �si-n nimic. P�an�a �si de Dumnezeum�a ��ndoiesc, deseori. Aproape mereu. Nu dato-rez, astfel, nim�anui, nimic. Nu-mi fac iluzii, decinu-mi produc dureri viitoare, v�at�am�atoare, ��n plus,excesive. . .

Cel care vorbea era un b�atr�an. Cel c�aruia ��i vor-bea era peretele unei case. Mai exact, era oglindade pe peretele unei od�ai, din palatul s�au vast, plinde ecouri moarte, gol de �in�t�a, gol de g�anduri devia�t�a.

Imaginea din oglind�a ��i replic�a, ironic:

- Dar ��n mine, de ce ai ��ncredere, �si-midest�ainuie�sti fr�am�ant�arile inimii tale, ale cugetuluit�au pustiit de ne-via�t�a? Doar eu sunt ��nsu�si simbo-lul r�azvr�atirii, ��mpotriva oricui �si a orice � simbolulr�azvr�atirii ��mpotriva iluziei, dar ��n numele iluziei.Sunt doar un biet paradox, �tintuit ��n perete. Nicio-dat�a nu respect pe cel care se oglinde�ste ��n mine. �Iidemonstrez, matematic, c�a ar putea ar�ata, mereu,��n modul opus, c�a ar � putut exista ��ntr-o lume cutotul alta, dec�at aceea ��n care, tocmai, a pierdutpartida. . .

B�atr�anul palatin t�acu o vreme. P�area c�a se recu-lege, c�a-�si str�ange argumentele strategiei pusti-uluis�au. Apoi, r�aspunse, ��ntr-un ritm schimbat, imagi-nii din oglind�a - mai potolit �si, totu�si, cu in�exi-unimai agresive ��n glas, cre�and impresia de ��ncercareexasperat�a de a � concis �si, totodat�a, sincer:

- Nu am ��ncredere nici ��n mine, nici ��n tine. M�asimt singur. At�at.

- Atunci, atunci, poate c�a trebuia, totu�si, s�a ri�sti,�si s�a ai ��ncredere ��n cineva din lumea ta � rican�aimaginea, tres�alt�and �si aproape dezintegr�andu-se,din pricina unei ciudate, inexplicabile veselii sinis-tre.

- Nu, nu trebuia.A avea ��ncredere presupune aavea speran�te. A avea speran�te presupune a-�tiface planuri de via�t�a. A-�ti face planuri de via�t�a��nseamn�a c�a ai de g�and s�a tr�aie�sti, s�a iube�sti via�ta.Dar a iubi via�ta ��nseamn�a s�a ai ��ncredere ��n via�t�a �si��n cel care �ti-a dat-o, sau ��mprumutat-o. Nu se �stiede ce, cu ce scopuri. �In niciun caz, nu din altruism� nu exist�a altruism. . .


48

- Dar e�sti cre�stin, bomb�aneai chiar tu, prin pala-tul �asta cu fantome paralitice. . .- Gata, las�a-m�a, te rog, cu Hristos al t�au �si cu

bomb�anelile mele. . . - se impacient�a b�atr�anul, parc�a�si mai ��mb�atr�anit.- Bine, bine. . . - ��l lini�sti imaginea, ��mp�aciuitoare.- Cum ��ti spuneam, eu n-am ��ncredere ��n El.

�In bun�atatea �si generozitatea Lui, ��n libertatea pecare pretinde c�a ne-ar � dat-o, nou�a, f�apturilorumane. . . Acolo, ��n aiureala aceea de paradis. . . - cemetafor�a st�angace a minciunii! E, �re�ste, totul, oimens�a p�ac�aleal�a hipnotic�a. Nu �stiu cu ce scop, re-pet. Pe de alt�a parte, tu, om, nu faci nimic ��nafaracelor care �ti-au fost impuse, dictate �soptit, dar in-sistent, persuasiv, ��n incon�stient, dinainte de Face-rea Lumii. Iar dac�a ��ncerci s�a �i liber . . .- Cum sunt eu, b�atr�ane, cum sunt eu. . . � ��l

zg�and�ari, aproape c�ant�and, imaginea din oglind�a.- Nu e�sti nici tu. E�sti obligat�a, ��n clipa

asta (pl�anuit�a ��nc�a din negurile Facerii!), s�a m�aoglinde�sti. E�sti obigat�a s�a m�a contrazici, ��n ima-gine ��ntoars�a, pe dos. E�sti obligat�a, acum, s�a stai��n fa�ta mea � iar mai t�arziu, s�a te r�azvr�ate�sti �si s�aoglinde�sti cu totul altceva � pustiul perfect.- Da-da, ai impresia, b�atr�an nebun, c�a-�ti mai

lipse�ste mult, �tie, s�a �i chiar tu acea perfec�tiunepustie! Aiurea. Chiar nu-�ti dai seama c�a po�ti �liber s�a faci ce vrei, dar �ti-e fric�a s�a vrei, �ti-e fric�ade puterea ta de a alege? � se impacient�a, iar�a�sinu se �stie de ce, abia sim�tit, imaginea din oglind�a,tulbur�and �si murd�arind argintul viu.- Liber. . . Te voi sparge, pe tine, dublul meu. �si

crezi c�a ��nsu�si actul de a te des�in�ta pe tine nu afost pl�anuit, ��n am�anunt, cu o minu�tie dr�aceasc�a, deCineva, C�andva (imprecizia aceasta ��n exprimarenu-mi apar�tine, mi-a fost impus�a!)? �si dac�a m�amanifest ��n vreun fel � de ce sunt obligat s-o faca�sa, �si nu altfel? �si, dac�a n-a�s ac�tiona, de ce, cinear decide, iar�a�si, staticismul meu teatral? Eu? Nu.O boal�a, frica, neputin�ta � toate sunt date prede-cesorii. Totul este, ��n univers, artefact. Falsuriorganice. Falsi�c�ari incredibile, la scar�a cosmic�a.- M�acar s�a ai iluzia libert�a�tii � nu te ispite�ste?

� sparge-m�a! � ��l ��ndemn�a, cu hot�ar�are, imagineadin oglind�a, imaginea ��ndelung z�ad�ar�at�a de pasi-vit�a�tile hamletiene ale b�atr�anului palatin. . . parc�a��ncep�and, deja, s�a se retrag�a, s�a se �stearg�a, con-vins�a, brusc, s�a fug�a din luciul metalic.- Nu. Nu te voi sparge. Sparge-te singur�a,

plesne�ste de c�aldura ideilor tale, transfuzate din �-

ridele secrete (de care n-am ��ndr�aznit, vreodat�a,s�a m�a ating, s�a ��ncalc, astfel, legea t�acerii mis-tice. . . a u�sii ��nchise, pecetluite, mereu, cea de-adou�asprezecea!), ale min�tii mele. Sparge-te sin-gur�a, dac�a tu consideri c�a moartea prin sinucidereeste expresia liberului arbitru. Nu. Nu. Este, to-tul, mai ales moartea! � totul este prev�azut, cu cru-zime, ��n Plan! � se ��nc�ap�a�t�an�a, sumbru, b�atr�anulpalatin, foindu-se, involuntar, pe catifeaua jil�tului,pus ��n fa�ta oglinzii.- N-ai iubit, n-ai ur�at, n-ai ��ndr�aznit s�a tr�aie�sti,

de fric�a s�a nu-�ti contrazici teoria ta pesimist�a, ob-sesia ta neagr�a. . . de fric�a s�a nu-�ti dovede�sti, tu �tie��nsu�ti, c�a po�ti s�a faci asta (care o �, ceva!), c�a po�ti� liber s-o faci � se ��ncre�ti imaginea oglindit�a. E�stila�s, deci e�sti mort de mult, e�sti mort de c�and ai��nceput s�a crezi asta �si astfel, de c�and singur te-aideclarat paralitic, �si-ai decis s�a-�ti pl�angi de mil�a! �insist�a, tot mai intens, dar tot mai vag�a �si tulbure,imaginea din oglind�a, decis�a, parc�a, s�a plece, s�a sesmulg�a din luciul oglinzii, s�a suspende o discu�tiemaladiv�a �si pernicioas�a, p�an�a �si pentru amesteculde cristal �si argint viu. Dar, brusc, se decise s�ar�am�an�a ��n dezbatere:- Poate ar � fost bine s�a r�am�ai, totu�si, dator

cuiva: datoria te-ar � legat su�ete�ste de o surs�aproasp�at�a de energie, �ti-ar � trezit doruri, �ti-ar �deschis ochii ��nspre tot ce-i frumos. . . c�aci habar n-ai, dar lumea asta, at�at de grijuliu ocolit�a, evitat�ade tine, este plin�a de un negr�ait farmec! Ar � fosto datorie pl�acut�a, nu crezi, b�atr�ane? Fii sincer,m�acar acum, la �nal. . .B�atr�anul se smulse, parc�a, dintr-o mla�stin�a

de p�acuri, caracatiform�a � �si o f�acu spasmodic,ira�tional, cu exasperarea ultimei sc�antei de via�t�a:- Dac�a tu crezi c�a alegerea presupune liber-

tate, atunci te voi opri s�a alegi. N-ai dreptul, tu,sclava mea, s�a �i mai liber�a dec�at mine, st�ap�anult�au. . . Oprindu-te pe tine, sclavo, de la liberul ar-bitru - voi alege eu.�si b�atr�anul lovi oglinda cu un baston masiv,

dintr-un lemn greu, cu m�aciulie de aur � f�ac�and-o �t�and�ari. Sc�antei s�arir�a, mii, din luciul oglinziisparte, ca la un scurt-circuit electric. Din sutele decioburi, r�asp�andite printre beznele pardoselii od�aii,��l privea, acum, intens, clar �si ironic, imaginea sa,multiplicat�a halucinant. Din toate variantele ima-ginii sale vuiau, ca valurile m�arii, sute de voci:- Ce te vei face acum? Nu te puteai suporta pe

tine, cel unul �si singur! C�and erai singur, unul sin-


49

gur, erai g�atuit de teroarea, de spaima diabolic�ade a tr�ai, de refuzul delirant de a-�ti asuma dato-ria, ori libertatea, de a exista, conving�ator, sau,m�acar, sugestiv. Dar acum, acum, c�and teroarea s-a multiplicat, de sute de ori, ��n sute de variante deexisten�t�a ale imaginii �in�tei tale, toate terorizatede frica de a tr�ai � ce vei alege, cum vei alege? ��si ecoul sardonic al vorbelor din bezn�a vui, enorm,��nsp�aim�ant�ator, asurzitor, ca �si cum era iminent�aciocnirea fatal�a a lumii palatinului, cu ni�ste st�ancisubacvatice, necru�t�atoare, dintr-o str�amtoare apo-caliptic�a � Scylla �si Charibda.B�atr�anul��si acoperi capul �si urechile cu palmele-i,

br�azdate, pe dosul lor, de riduri incredibile, de veneum�ate ca �serpii uria�si, ai junglelor ��ngrozitoare �se zv�arcoli c�ateva momente, apoi se pr�abu�si mort,peste sutele de variante ale imaginii unei vie�ti oco-lite, evitate cu grij�a (��ntr-o eschiv�a mereu savant�a,dar mereu steril�a, fals�a din origini!) � imagini aleunei vie�ti am�agite, tr�adate �si netr�aite. Imaginicare, acum, se cutremurau de un r�as satanic.Totu�si, alesese.Dar, ca ��n orice oglind�a, alesese pe dos

Prof. dr. Petre DIN

IONUT,T,ENE � CONTRA CURENTU-

LUI

�In spa�tiul uman al secolului al XXI - lea ��ncare tot mai mult super�cialit�a�tile �si goana dup�asenza�tional se bucur�a de apreciere, este di�cil deidenti�cat oameni de cultur�a, al c�aror volume s�ajusti�ce exigen�tele unor lucr�ari savante. Unul din-tre profesioni�stii care fac onoare istoriogra�ei clu-jene este omul de cultur�a Ionu�t �tene.I-am urm�arit scrisul istoric ��ndeaproape, atent

�si cu entuziasm de-a lungul anilor. Am stat unull�ang�a cel�alalt ��n am�teatrul Vasile Bogrea al Fa-cult�a�tii de Istorie �si m�a leag�a de autor o prieteniede dou�a decenii �si jum�atate. Nealterat�a de timp,aceast�a prietenie a fost fundamentat�a nu doar pea�nit�a�ti personale, ci �si pe respectul �si pre�tuireafa�t�a de opera sa.De la ��nceput se impune o precizare: Ionu�t �tene

nu este un antimodern, ci este mai degrab�a un juni-mist care deceleaz�a atent spectrul valorilor societale�si se pronun�t�a pentru o preluare critic�a �si selectiv�a

a valorilor din Occident. �In concep�tia sa, spa�tiulrom�anesc nu reprezint�a o tabula rasa ��n care s�a seinsereze simultan valorile, ideile �si mentalit�a�tile oc-cidentale. Demersul istoricului clujean ��l situeaz�a��n direc�tia junimismului de factur�a modern�a, atentla teoria formelor f�ar�a fond, urm�arind totu�si o �tint�aprecis�a: occidentalizarea spa�tiului rom�anesc.Actualul volum ½Contra curentului. Radiogra�i

istoriogra�ce post-moderne� cuprinde 326 de pa-gini, a fost publicat la Editura �scoala Ardelean�a�si are toate ingredientele unei lucr�ari de excep�tie:verv�a istoriogra�c�a, talent polemic �si o ecep�tional�aargumentare a opiniilor formulate.Pentru o percep�tie corect�a a dimensiunilor istori-

ogra�ce ��nt�alnim la pagina 7 identi�carea autorului��n ipostaza ½scriitorului francez Sylvain Tesson pemalul lacului Baikal, pustniic ��n taigaua siberian�a��n c�autarea timpului pierdut�. Ionu�t �tene se confe-seaz�a contemporanilor �si posterit�a�tii, m�arturisindfaptul c�a ½a preferat s�a r�am�an�a aproape singur con-tra curentului dec�at o frunz�a b�atut�a de v�anturileunor interese din afara adev�arului istoric�. Aceastaeste cheia de ��n�telegere, cred eu, a c�ar�tii de fa�t�a.Prima polemic�a fertil�a a lui Ionu�t �tene, la pa-

gina 13, se refer�a la semni�ca�tia istoriei ��n viziuneadocumentelor Uniunii Europene. Pentru Bruxellesistoria reprezint�a un mijloc de propagand�a, identicca��n lumea comunist�a, �si mai pu�tin o modalitate dea cunoa�ste adev�arul despre trecutul popoarelor eu-ropene. �Intocmai ca �si��n fosta Uniune Sovietic�a saulag�arul comunist, istoria este un istrument pentruvehicularea ideologiei uni�c�arii europene. Opiniadistinsului istoric este c�a noua genera�tie de isto-rici trebuie s�a dep�a�sea�sc�a complexul ideologic co-munist, dar �si pe cel impus de schematismul reco-mand�arilor Uniunii Europene.O dezbatere la fel de incitant�a se refer�a la lu-

crarea istoricului Ovidiu Pecican, Medievalit�a�tile.Un enun�t esen�tial al lucr�arii ��l repezint�a faptul c�a��n Evul Mediu rom�anesc structura spiritual�a nu erana�tiunea medieval�a, a�sa cum sus�tine Pompiliu Teo-dor sau Ioan - Aurel Pop, ci o leg�atur�a strict feu-dal�a, prin vasalitate �si suzeranitate, �si ulterior prinreligia ortodox�a de factur�a cultural slavon�a. Va-lid�andu-�si calit�a�tile �stiin�ti�ce �si acribia intelectu-alului de mare �tinut�a, Ionu�t �tene men�tioneaz�a lapagina 22 c�a Ovidiu Pecican neag�a existen�ta uneina�tiuni medievale rom�ane�sti, dar accept�a derula-rea rela�tiilor culturale �si religioase dintre rom�aniide pe ambii versan�tii ai Carpa�tilor. Pentru a cla-


50

ri�ca �si mai mult subiectul, Pecican men�tioneaz�aurm�atoarele: ½Con�stiin�ta na�tional�a este crea�tia se-colului XIX�.Studiul referitor la Bra�sov, capitala ortodo-

xiei ardelene medievale �si premoderne este prinexcelen�t�a expresia vastelor cuno�stiin�te din dome-niul istoriei, sociologiei �si teologiei pe care le de�tineIonu�t �tene. Scris de Ion Aurel Pop, volumul se bu-cur�a de o primire entuziast�a, datorit�a rigorii argu-mentelor �si corectitudinii ipotezelor formulate. �Inconcep�tia sa rom�anii din �scheii Bra�sovului au fosto plac�a turnant�a a comer�tului dintre Transilvania,Moldova �si �tara Rom�aneasc�a, dar �si un creuzet alcredin�tei ortodoxe �si al culturii rom�ane. Cu clarvi-ziunea care ��l caracterizeaz�a, Ionu�t �tene a�rm�a lapagina 34 c�a rom�anii din �scheii Bra�sovului erau maiapropia�ti religios, politic �si cultural de domnii mun-teni �si moldoveni dec�at de sistemul politic ardeleancare ��i excludea. Aceast�a sec�tiune a volumului pre-zint�a ��n detaliu opinia istoricului Ioan - Aurel Popconform c�areia ortodoxia a fost factorul de unitateal rom�anilor din spa�tiul carpatic, precum �si sincro-nismul rom�anilor din �scheii Bra�sovului cu civiliza�tiaoccidental�a.Punctul culminant al polemicilor n�ascute din spi-

ritul pasional al lui Ionu�t �tene este atins la pagina49 unde autorul consider�a c�a Lucian Boia scrie��n cel mai pur stil marxist �si se str�aduie�ste s�a.�sidep�a�seasc�a ��n registrul ideologic materialist pe is-toricul stalinist Mihail Roller. Un fapt este cert,anume c�a istoricul bucure�stean scrie istorie ��n stileseistic �si f�ar�a aparat critic la subsolul �ec�arei pa-gini.O aten�tie deosebit�a acord�a Ionu�t �tene volumu-

lui scris de Florian Dumitru Soporan de la Cen-trul de Studii Transilvane:Na�tiunea Medieval�a ��nEuropa Central�a �si de Est (secolele XIII-XVI).Aceast�a sec�tiune reliefeaz�a o investiga�tie complex�a�si consistent�a a autorului care ��l ajut�a s�a descifrezeexisten�ta sentimentului etnic �si religios la rom�ani.Ideea de na�tiune medieval�a lansat�a ��n anii `80 dePompiliu Teodor �si continuat�a de actualul rector alUniversit�a�tii Babe�s-Bolyai - Ioan-Aurel Pop, esteargumentat�a ��n mod str�alucit de t�an�arul istoric So-poran prin extrapolarea la spa�tiul francez �si ger-man. Cronicarii francezi discut�a ��n secolul al XIII-lea de poporul francez �si Regatul Fran�tei care tre-buia s�a-i cuprind�a pe to�tii francezii. Martin Luther,prin Reforma, a separat pe germani de Roma �si acoagulat na�tiunea german�a din punct de vedere re-

ligios.Apartenen�ta �si solidaritatea lui Ionu�t �tene la spi-

ritul clujean se relev�a �si din analiza c�ar�tii Prin ochiiunui diplomat american: Ora�sul Cluj ��n anul 1958.Cu elegan�ta ce-l caracterizeaz�a, �tene men�tioneaz�ac�a volumul este de fapt raportul unui diplomatamerican din cadrul Lega�tiei americane de la Bu-cure�sti, John Crockett, care a vizitat Clujul ��n fe-bruarie �si martie 1958. Diplomatul american a fost�socat s�a constate c�a locuitorii Clujului nu au fostcontamina�ti de comunism. Clujenii erau ��mbr�aca�tidup�a moda occidental�a cu paltoane engleze�sti, fu-lare de m�atase, p�al�arii �si m�anu�si de piele. Teatrele�si opera aveau repertorii occidentale �si nu ruse�sti,studen�tii m�ancau la cantine mult mai modernedec�at colegii lor din Fran�ta �si Italia. La pagina72 istoricul men�tiona c�a profesorii universitari vor-beau �uent multe limbi str�aine, citeau reviste occi-dentale, iubeau America �si dispre�tuiau Rusia. Cumodestia s

,i exemplara fort

,�a de munc�a ce ��l carac-

terizeaz�a, istoricul Ionu�t �tene are marele merit de areaduce ��n memoria colectiv�a lecturarea unor c�ar�ticare au circulat pe pia�ta istoriogra�c�a rom�aneasc�adup�a anul 2000,s

,i din acest punct de vedere salut�am

cu respect acest temerar demers s,tiint

,i�c.

�Incheiem prezentarea actualului volum prin ament

,iona c�a aceast�a nou�a aparit

,ie editorial�a are

capacitatea de a consolida autoritatea s,tiint

,i�c�a

a autorului s,i recomand�am cu mult�a c�aldur�a

specialis,tilor, student

,ilor s

,i ��n general publicului

pasionat de istorie lecturarea acestui volum.

Half-length Female Nude - Pablo Picasso


51

EPIGRAMA10

Viorel MARTIN

DORINT,A UNUI ½PROTEJAT½

M�a amenint,�a, ��n �ne,

C�a-s,i ia m�ana de pe mine.

S�a s,i-o ia, s�a scap odat�a!

(Mi-o t,inea . . .��n beregat�a)!

ECONOMISTULA ��nv�at

,at ��n ani s

,i ani

Conexiunea marf�a-bani;Acum ��ncepe s�a-nt

,eleag�a

Conexiunea marf�a...s,pag�a!

INVESTI�TIIPe autostr�azi penale,Taie, doar la zile mari,Panglici inaugurale,Fel de fel de panglicari!

DIDACTIC�AVezi, corupt

,ia arat�a

Ca o par�a r�asturnat�a:Jos e mic�a s

,i s�oas�a,

Sus... e groas�a!

UNUI S,EF

S,eful meu e-at�at de tare,

Plin de verv�a s,i de zel,

C�a te calc�a ��n picioare...Ca s�a promoveze el!

COAUTOR LA INVEN�tIIDe mult �ind pe �sefu' sup�arat,C�a zeci de inova�tii mi-a furat,A��and c�a "proiecteaz�a" un fecior,M-am implicat �si eu... coautor!

CURIOZIT�A�TIGramatica pe mine m-a mirat,Ba c�ate-odat�a chiar m-a uluit,C�a �str�ans-unit� se scrie separat,Iar �separat� se scrie str�ans unit!

10�Intre 25-27 iunie 2015, la Cluj-Napoca va avea loc onou�a edit

,ie (a XXVI-a) a Festivalului Nat

,ional Eterna Epi-

gram�a. Manifestarea este realizat�a de Cenaclul Satiricon alUniunii Epigramis

,tilor din municipiu s

,i Casa de cultur�a a

municipiului Cluj-Napoca.

�IN CONCEDIUMiss Neptun, miss Costine�sti,Zeci de miss ��n vara asta;Toate mi-s dumnezeie�sti,Numai eu mi-s... cu nevasta!

IDIL�AGura-i mic�a s

,i pl�ap�and�a,

Pe urechea-mi frem�at�and�a,Dinadins s

,i-o reazem�a:

1. Hai, sponsorizeaz�a-m�a!

LA CUNUNIA CIVIL�ASosit aici la cununie,Azi pot s�a fac o constatare:Ea este ��nc�a-n garant

,ie,

Iar el e gata de casare!

LA MEDICLA MEDICV�az�and frumoase beizadeleCu silicoane-n toate cele,Veni s

,i Bul�a cu-o-ntrebare?

-N-avet,i s

,i silicon. . .mai tare?

RUGACIUNEA ORTOPEDULUIDoamne, te mai rog o dat�a,Eu s

,i asistent

,ii mei:

Iarna asta minunat�a. . .T,ine-o doar ��ntr-un polei!

RECLAME TV LA MEDICAMENTEV�az�and reclame-n disperareS,i modul cum se pun accente,

Eu n-am s�a mai m�an�anc m�ancare. . .O s�a m�an�anc. . .medicamente!

LA EXAMENEa, frumoas�a, cum s�a zic. . .Cam de nota dou�azeci.-Ai s�a pici, nu s

,tii nimic!

-Da? S,i dac�a �pic�, m�a treci?

UNUI ELEV MODERNEl matematica-nv�at

,ase

S,i ��l ��ntreb s

,i eu, discret:

-C�at fac, b�aiete s,ase-ori s

,ase?

P�ai. . . s�a m�a uit pe internet!


52

SFATDac�a vrei s�a �i de�stept�si s-o iei pe drumul drept,Primul pas f�acut cu rost...E s�a vezi c�at e�sti de prost!

SITUA�TIE DE URGEN�T�ASe-adun�a veciniS�a-l scoat�a de zor,C-a prins r�ad�acini...La calculator!

LUI EMINESCUPeste dealuri �si coline,Vreme trece, vreme vine,Numai tu r�am�ai prin veacuri. . .Dor de codri �si de lacuri!

MUZICA LA V�ARSTA A TREIAC�ant�area�ta m�a tot cheam�a:-Ia-m�a, ia-m�a, ia-m�a, ia-m�a!Dar eu, s�a v�a spun pe �sleau...Nu mai �stiu la ce s-o iau!

SUP�ARAREDoamne, ��n f�aptura mea,Ai pus oase-n jos s

,i-n sus,

Numai unde trebuia. . .Nu mi-ai pus!

PENSIONARUL LA PESC�ARIEN-am bani ��n buzunarul meu,Nici de chirie, nici de pes

,te;

Un pui de crap as,lua s

,i eu. . .

Dar v�ad pe unu' c�a-l p�azes,te!

CR�ACIUN DE PENSIONARCum o dau �si cum o-ntorc,N-o s�a mai m�an�anc piftie,C�a to�ti banii pentru porc. . .I-am dat azi la farmacie!

G�ANDURI DE SF�ARS,IT DE AN

As,tept din nou un an mai bun,

C�and anul vechi mai face �t,e,

S,i iar mi-e dor de Mos

,Cr�aciun...

Dar s,i mai dor de cr�aciunit

,e!

RUG�AMINTE DE CR�ACIUN 2014Santa Claus, Santa Claus,Bag�a hot

,ii la ��t

,uhaus�!

S,i de vrei s�a �i b�arbat. . .

Ia-le s,i tot ce-au furat!

SUNETUL BANULUIPrin veacul chinuit s

,i tont,

S-aude-n t,ar�a doar at�at:

La ei, cum curge banun-n cont,La noi. . . cum sun�a foamea-n g�at!

CONSECINT,

�AAm votat mereu ��n viat

,�a

Toate sec�aturile,De-aia ne schimb�am la fat

,�a,

C�and ne vin facturile!

STR�AINIIEi, de la Delt�a p�an la BabeAr vrea s�a se aleag�a prafulS,i c�and om � ��n patru labe,

S�a ne compun�a... epitaful!

UNUI PRES,EDINTE

care a ��nchis spitaleVa � r�aspomenit prin aniS,i unicat printre statui,

C�a tot,i au omor�at dus

,mani...

Doar el s,i-a omor�at pe-ai lui!

UNUI FOTBALISTL-am cunoscut cu-adev�arat�si i-am f�acut acest catren,Dn meciul c�and s-a remarcat. . .Ca cel mai prost de pe teren!

UNUI PRES,EDINTE MAFIOT

Ca pres,edinte zece ani de vis,

Printre ilustre personalit�at,i,

Istoria-l va consemna precis...La catastrofe s

,i calamit�at

,i!

UNEI DOAMNEA-ncercat s�a m�a corup�a,Dar n-a reus

,it s-o fac�a;

I-am dat banii numai DUP�A;(C�a dau banii . . . numai DAC�A!)

UNEI TINERE


53

Ea telefonist�a-n gra�tiiS,i frumoas�a, cum �sti�ti bine,

Toata ziua d�a rela�tii...Toat�a noaptea le-ntre�tine!

ELENEI UDREA, CARE NU SUPORT�ADETENT

,IA

La pus,c�arie are great

,�a

S,i b�at�atur�a s

,i m�atreat

,�a

S,i palpitat

,ii de buric,

Dar c�and fura. . . n-avea nimic!

PAS,TE 2015 PENTRU POLITICIANUL

ROMANCadoul lui e mai presusDec�at, probabil, se-as

,tepta,

C�a iepuras,ul i-a adus...

C�atus,e de la D.N.A.!

AUTOEPITAFAm str�ans ��n via�t�a mult �si bine,Am tras mereu ca un m�agar,Dar n-am luat nimic cu mine. . .C�a mi-a fost lene s�a le car!

LA NOTARIATDac�a m-ajut�a Prea��naltu',S�a fac procur�a, nu mi-e greu,C�a vreau ca s�a trimit pe altu'La cimitir ��n locul meu!

Girl in a Chemise - Pablo Picasso

TREI EPIGRAMIS,TI... PE LUN�A

Ioan FRENT,ESCU � Hus

,i

M�AR�TI�SOR PENTRU �SEFA MEAV-am adus doar m�ar�ti�soare,Nu �si �ori, c�aci unii spunC�a-i corup�tia ��n �oare�Si n-am vrut s�a m�a expun.

T�ACUTULAst�azi, c�a-l cunosc mai bine,Sunt complet edi�cat:L-am crezut "��nchis ��n sine",Dar observ c�a-i "��ncuiat"!

MIRAJAp�ar�and pe-ntinsa plaj�a,�Sefu, azi venit la mare,B�aigui, cuprins de vraj�a:-Doamne, ce de secretare!

PROMISIUNI ELECTORALELe-au promis unor �t�araniC�a ��n sat o s�a le vin�a�Si lumina-n c�a�tiva ani...(Poate-n c�a�tiva ani lumin�a?!)

NOI TAXESunt semne bune-n Rom�ania,Guvernu-i pus, abil c�armaci,S�a lichideze s�ar�acia...�Si-i lichideaz�a pe s�araci.

B�AIATUL MAMEIUn om ��nalt, voinic, legat,De v�arst�a mijlocie,Ce multe fete-a-mbr�a�ti�sat,Dar nici o meserie!

UNUI FUNC�TIONAR MODELE bl�and, amabil, priceput,Nu e servil, nu-i pref�acut,E silitor, atent, corect...�Intr-un cuv�ant: un tip suspect.

BARMANAN-are d�ansa nici o vin�a,Pe nedrept au acuzat-o:B�autura ei e �n�a,


54

C�a doar ea a... botezat-o!

�INCEPE POSTUL PA�sTELUISunt ateu, ateu am fost,Nu �tin post la Pa�ste, darAgreez �si eu un post:Postul de parlamentar!

MARTOR�si pentru c-am jurat, supus,Stima�ti jura�ti, v�a zic cinstit:At�ata am avut de spus,C�a pentru-at�at am fost pl�atit!

Ioan F�ARTE �Baia Mare

CORUL FUNC�TIONARILORChestiona�ti, trei tipi ateiR�aspund de la ghi�seul doi:-Onoarea este pentru zei,Iar onorariul pentru noi!

O, TEMPORA!Pe c�and m�aicu�ta mi-a dat via�t�a,Era virtutea p�an�a-n g�at,Iar fetele c�adeau pe ghea�t�a�Si nu ca ast�azi, pe oric�at.

BLESTEMUL P�AM�ANTULUIC�and ��i ies be�tivii-n caleS�a se-nv�art�a, nu-i u�sor,�Si ��n jurul axei sale,�Si ��n jurul axei lor.

LA SPITALLa spital c�and mergi c-o plag�a-Sau oricine cu ce are-Trebuie s�a-ncepi cu �spag�aDe la tipul din parcare.

ELECTRO-EMINESCIAN�A�Si c�and cu gene grele, obosite,Romantic seara su�u-n lum�anare...E semn c�a s-a-mb�atat vecinul Tite�Si-a nimerit panoul cu contoare.

NATALITATE MINORITAR�APleac�a berzele din t

,ar�a -

Sus pe cer par nis,te l�anci

-Dar la dalba prim�avar�a

Se ��ntorc doar la t,ig�anci.

M�AGARULCu r�agetul ce sparge cremeni,De fapt, musiu se minuneaz�aC�a-s printre noi at�a�tia semeniCe specia-i perpetueaz�a.

METAMORFOZ�AAnii trec pe r�and s

,i-n noapte,

C�and e vremea de iubit,Ale gurii calde s

,oapte

Se transform�a-n... sfor�ait.

S�A TR�AI�TI BINE!Comisia ce s-a format,Din membri, to�ti cu conturi pline,Cu grea stupoare-a constatatC�a mai tr�aim... suspect de bine.

T�ACEREA E DE AUR�In conversa�tii somptuoaseDispun de un real talent:Dec�at s�a spun minciuni stufoase,Mai bine tac... inteligent.

Mihai FRUNZ�A �Br�aila

M�ARINIMIA B�ARBATULUI ROM�ANI-a dat ��n via�t�a tot ce-a vrut:Mul�ti bani, iubire v�alv�ataie,I-a dat un sfat sau un s�arut�Si ��n �nal, i-a dat... b�ataie.

CODRUL �SI ROM�ANULCei doi fra�ti cu bun renumeV-o declar, ca un raport,Au plecat ��n larga lumeCa produse de export.

SIRENAPe nisip o v�ad�Si-mi cre�steApetitul cel �erbinte�Ins�a, jum�atatea pe�steCere banii ��nainte.

ROM�ANIA�tar�a cu aspect frumos,Totu-i plin de pitoresc:


55

Muntele e grandios,Litoralu-i... bulg�aresc!

�INGER �SI DEMONI-am fost un ��nger p�azitor,Dar, ca venin s�a-mi toarne,Ea drac m-a vrut ��n dormitor,�Si-acum am dou�a coarne!

FEMEIA MODERN�APe obraz � o aluni�t�a,Gene lungi pe pleoape grele,Ro�su aprig la guri�t�a,Iar�a la urechi � manele.

PEDEAPSA EIS-a dedat, probabil,Vechiului p�acatC-un b�arbat gon�abil.(Ast�azi l-au um�at).

CUSUR DE FOTBALISTNu poate g�asi nici o scuz�a�Si-�ti vine din lot ca s�a-l m�aturiC�and, azi, �si nevasta-l acuz�aC�a trage pe-al�aturi.

ROM�ANIA �IN UENe m�andrim cu ia�si catrin�ta-i tare,Numai p�al�ariaE pu�tin cam mare!

TRANSFORMARE�In condi�tii clar ingrate,S-a schimbat profund poporul:Codrul nu-i mai este frate,Azi e frate cu toporul.


CETATEA CULTURAL A · opporul rus neaaduseser ½libertatea ... Occiden-tul era declarat iremediabil...

Documents

Transcript of CETATEA CULTURAL A · opporul rus neaaduseser ½libertatea ... Occiden-tul era declarat iremediabil...