iul IV Arad, Mercur! 30 lalle v. (12 August n.) 1914. Nr. 167 ABONAMENTUL

! Ol M 28.— Cor. 'ijamătate an 14.— „ • 3 Inni . . 7.— „ io lună. . 2.40 „ Pestriţ România »1

itrălnătate: I m . 40.— f ran ci T e l e i o n

mini oraş si interurban Nr. 750.

ROMANUL R E D A C Ţ I A

9i A D M I N I S T R A Ţ I A Strada Zrínyi N-rul l/a

INSERŢIUNILE se primesc la admini­

straţie. Mulţumite publice şi Loc deschis costă şirul 20 fii Manuscrise nu se în-

napoiază.

La situaţie. Arad, 11 August.

\Ua un însemnat membru al partidului m naţional primim următoarele: [„Deoarece în urma legilor excepţ ionale estetul partidului nostru naţional nu s 'a pu-Iintraţii, vicepreşedintele comitetului şi

dintele clubului par lamentar , d. Dr.. Teo->Mihaîi printr 'un apel adresat poporului É de sub co roana Sftului Ştefan a f ixat H&te generale car i t rebue să ne că lău-Bcăîn aceste vremuri de cea mai înal tă în­fiate istorică. I Dat fiind că stăm sub domnia legilor ex -zonale, iar organul de publicitate al part i-istă sub s t r ic tă cenzură preventivă, na-

că sub durata aces tor stări înce tează iceiei de polemie ori e r i t izare a s tăr i lor din astă ţară; şi nu ne rămâne alt teren decât ícronicari fideli ai evenimentelor ce se pe-: înaintea noas t ră . Fiecare R o m â n , c a r e îşi cunoaş te trecutul

ii, trebue să ştie c ă credinţa neclint i tă a po-frilui român faţă de tron şi patr ie nu este mai tradiţională, ci fără seamăn în is toria oarelor cari vieţuiesc în aceas t ă monar -i Acest fapt ne impune demnitate şi mân-è naţională şi, conşt ienta vredniciei noa-epretinde ser iozi ta te în toa te porniri le noa-

b şi o rezervă severă faţă de manifestaţii kvaloare dubioasă. •

prin fapte dovedim c ine suntem, iar iprin âemonstraţii sgomotoase ; atestatul febimă conduită ni-1 dă istoria, şi nu râvnim [brevete de bună pur ta re . I Să nu uităm, că toate răsboaiele se sfâr­

şesc odată şi atunci vine Istoria şi ne cere so­co tea l a faptelor noastre , pentruca aceas t ă is­torie este precum zice C i c e r o :

„Tes t i s temporum, lux veri tat is , vita me­móriáé , rnagistra v i tae" , adecă :

„Mar toru l vremilor , lumina adevărului, cel mai nobil riutremânt al minţii omeneşti şi cei mai bun povăţuitor al vieţ i i" .

Dorinţa noas t ră a tuturor este ca noi şi după răsboi să s tăm cu fruntea înă l ţa tă îna­intea acestui judecă tor , c a r e se numeşte: Is­toria. >

Şi , de aceea sfatul cel mai bun pe c a r e îl putem da intelectualilor români dar mai ales conducător i lor este, să-şi ia pildă delà ţinuta mărea ţă a ţăranului român, c a r e cu a t â t a dormita te a plecat în răsboi, şi, mai departe, să ţină seamă de împrejurăr i le g rave şi să a-precieze împre jurarea , c ă comitetul naţional nu se poate întruni, şi să nu-şi permită e x -cursiuni pe tărâmuri unde numai comitetul este îndreptăţi t şi competent a se manifesta .

Mulţumită lui Dumnezeu, că polit ica par­tidului naţional în vremuri le din urmă s 'a cr i ­s tal izat şi toate enunciaţiunile făcute de acest comite t au fost demne şi au stârnit chiar ad-miraţ iunea potrivnicilor noştri politici.

S ă nu o pierdem aceas t a din vedere mai ales când facem declaraţi i politice.

Pu te rea politicei noas t re da tează de a-tunci decând am observat cu s t r ic te ţă prin­cipiul de a nu ne ames teca în afaceri le al tor state,ci ne-am mărgini t la sanarea necazuri lor noas t re car i , de sigur, r ec lamă destu! de mul­te puteri concent ra te .

Ar fi de dorit, mai departe, c a acei băr ­baţi ai noştri, cari s imţesc un imbold irezistibil de a face declaraţiuni şi enunciaţiuni politice,

să b inevoiască a spune, c ă aces tea sunt păre­rile lor personale, pentruca neputându-se în­truni comitetul partidului naţional român nici în numele poporului românesc nu se pot face enunciaţiuni pol i t ice" .

Situaţia în statele balcanice.

Ce scrie „Le Journal des Balkans".

„Le Journal des Balkans" , ziarul bucureştean scris în limba franceză, examinând situaţia a c ­tuală în Balcan constată că neliniştea şi nesi­guranţa caracter izează în acest moment si­tuaţia.

„Turcia a mobilizat. I se trage la îndoială rămânerea în neutralitate şi se ştie cât preo­cupă pe Grecia măsurile luate de Turcia. Chestia insulelor încă nu-i lămurită; Qrecia se vede obligată a face toate pregătirile pentru a fi gata faţă de orice eventualitate.

Singure Bulgaria şi România stau pe un punct relativ cu mult mai stabil în mijlocul a-cestei nesiguranţe generale. Regatul bulgar a fost primul care a notificat decisiunea sa de a rămânea neutru şi trebuie să-i anticipăm încre­derea că ea ar rămânea fidelă acestei politici.

De altă parte relaţiile Bulgariei cu Turcia se îmbunătăţesc tot mai simţitor.

Iată şi atitudinea României în ce priveşte raportul cu popoarele în răsboi. Regatul român nu se îngrijeşte decât de a rămânea liniştit şi a-şi apăra teritoriul. In acelaş timp, când, întoc­mai ca şi în Bulgaria, se fac strădanii sincere pentru a stabili relaţii cordiale, de mutuală în­credere, cu regatul vecin.

Serbia nu va rămânea, evident, în afară de concertul balcanic.

Trebue să ne bucurăm pentru toate aceste strădanii cari se fac in tenspe calea solidarităţii balcanice.

Es te un calcul fals, în acelaş timp periculos,

„Éljen Románia!**^ [- Când prinţul Carol trece prin Arad. —

Primul nostru de Sâmbătă avea, în original, întrebător: „ J o s Aus t r ia?" Dar ca să nu

n, cum păţisem cu citatul din „Neamul R o -Shesc" şi cu trei strofe din poezia lui Wilhelm jocoloş, înlocuite cu o „rugare modestă" — i lăsat din titlul primului pe „ J o s " preferind, i in atâtea împrejurări ale vieţii, nonsenzul, mi goale.... Acuma, fireşte, regretăm. Ti t -I acestor impresii fugare, strigătul ce răsu-i mai ieri delà un capăt al Aradului până la

Ictllalt, la mahala, pe corzo, în restaurant şi ales în inimi, acest stri^ăt-titlu ar con-

nsta picant cu titlul-întrebare de mai nainte, iii un neaşteptat răspuns aradan la întreba-Ipusă în Bucureşt i : J o s Austria? Ce splendid se pot înţelege două neamuri,

hă fiinţe, apucate la acelaş adăpost fată de \primejdie comună! Dacă am avea şi noi o pomatie. menirea ei cea mai superioară ar , să caute să perpetueze acel sentiment de

irimeidie.:.. *

Nu prea ne venea a crede, că prinţul Carol i adevăr va sosi. Povestea ceea, cu lupul şi păstorul.... De a-

Jfca ori se svonise. că principele moştenitor • României are să treacă prin Arad, tocmai Jclipe, când noi îl ştiam luând parte la consilii

coroană, de atâtea ori am fost alarmaţi în

redacţie, că principele moştenitor e aci, iar când alergam la restaurantul C. sau V., gă­seam acolo pe cutare Marmorosch sau pe cu­tare Blanck, de atâtea ori ni s'a spus, că prin­cipele şi suita sa au fost văzuţi colo şi colo, în goană spre Sinaia, de, pe urmă, nu mai dădeam crezământ nimănui, ori cât de autorizat şi ori cât de bine informat ar fi părut el. Când, deci, ieri dimineaţă, am fost întrebaţi din partea Mo-csonyestilor, pe telefon, ce e adevărat din înflă-căratul apel al guvernamentalului din loc, am răspuns cu un simplu gest din mână....

De astă dată păstorul n'a vorbit în şapte. şi cum în viaţă fabulele ies cu totul altfel, de­cât în volum, lumea cea multă s'a lăsat alar­mată şi de rândul acesta, ieşind cu duiumul pe străzi, adică pe stradă, căci Aradul nostru seamănă cu satele de munte: are o singură stradă, de-a lungul căreia se înşiră căsuţele.

Şi tot ca o abatere delà fabulă: nu d"--nan s'a ivit, ci prieten, nu lup, ci prinţ. Mai ştii n'o fi ceva din poveşti, din năzdrăvănii din po­veste, în această misterioasă apariţie?

Numai cronicarul acestei zile istorice nu s^a lăsat alarmat nici de data asta. Mai bine, s'a lă­sat păcălit. S 'a dus la gară, să vadă plecarea unui tren de artilerie.

Deşi n'ar fi trebuit s'o facă. Unui gazetar de rassă i-ar fi intrat cui în cap, în urma dialogu­lui, ce se desfăşurase, tot pe telefon între^ ci­neva delà restaurantul Crucea Albă, şi intră a-gilul administrator al ziarului nostru, cam pe la orele 10.

Cel de colo: Aló, aló. Noi de aci: Aló, aló. — Nu cumva ne-aţi putea împrumuta un steag

în colorile României? „Doamne feri şi apără (aparte: aha, Dulis-

kovics)" . — Cum se poate şă n'aveţi unul. Ia căutaţi

prin pod. „Da lasă-ne în pace, Domnule... De unde să

vă dăm dacă n'avem. Dar, ce vreţi cu steagul românesc?"

— Să-l arborăm. „Ceee?" — Să- l arborăm, da, pe când soseşte princi­

pele moştenitor, al României. Căutaţi.... Totuşi... prin pod, pe undeva, o fi rămas vre-un steag delà alegeri....

Şeful administraţiei noastre vine şi ne rapor­tează înviorat. Nu ştiam, e indignat ori e vesel,

într'un noroc: haidem pe afară. *

Trebuie să crezi în presimţiri. Stătusem două ore încheiate în gară, pe pe­

ron. Artileria nu mai voia să plece; ne muncea îndoiala, să mai stăm ori să plecăm în oraş. Ne hotărârăm în sfârşit la plecare.

In clipa când ieşim în fata gării, un auto-mobilaş cu un jandarm înainte şi cu un oficer înapoi, care ni se părea că poartă chipiu de ro­şiori, cotea la stânga. P e urma lui altul. Un domn în alb, plin de praf, şedea singur în el. A-

Pag. 2 „ R O M Â N U L "

c a vre -unul din s ta t e l e b a l c a n i c e s ă c o n t e z e la p r o t e c ţ i a şi r e c u n o ş t i n ţ a unui s ta t m a r e , c ă r u i a să i se infeodeze.

E x p e r i e n ţ a pe c a r e S e r b i a o f a c e cu A u ­s t r o - U n g a r i a ne e d o v a d ă îndes tu l i toare . Ce i m a r i nu permi t c e l o r mici p a r i t a t e . E i îi p r o t e ­j e a z ă pe a c e ş t i a din u r m ă îndatorindu-i la umi­linţă, t inându-i în u m b r a lor şi în dependentă de ei. I n c e r c â n d u - s e să fie c e e a c e vo iau , fa tă de ei a p a r e n t a p r o t e c ţ i e se t r a n s f o r m ă în u r ă şi în represal i i .

înecaţii români ai vasului Empress of Ireland.

Cercetările făcute de conzulatul austro-un-gar din Montreal au scos la iveală numeroase jertfe româneşti ale catastrofei vasului Empress of Ireland. Numele morţilor români e foarte defectuos prins pe lista consulatului, âe aceea nu putem fi siguri de autenticitate. Aproxima­tiv, înecaţii români sunt următorii:

Alexanăru Ispas (sau Tespas), Nicu Paiu, Oheorghe Suvetean, Dimitrie Butaci, Ilie Be­rarul, Oheorghe Niculiţa şi Medrea Berariu (toţi din Arad).

loan Şopan (Timişoara), Dumitru Costea şi Silaghi Nicola (Seghedin), Toader Zroban, Vor alin Pop, T. Murescu, Zaharie Bolomian, Ion Marian (Budapesta), Petru Minov şi Mezin (Timişoara), Dan Belu şi Ilie Nicolae (Sibiiu).

Scăpaţi pe bărci au fost: Oheorghe Costea şi Constantin Deliman (Segheâin), Pavel Mun­tean (Timişoara), Ilie Lungu, Alexandru Pere-cean şi Oheorghe Pop (Budapesta).

Numele le luăm de pe lista trimisă de către consulatul austro-ungar din Montreal ministru­lui de interne ungar. Pentru precizarea pierde­rilor pe cari le-a îndurat ţara noastră deoăată cu cufundarea lui Empress of Ireland, ministrul de interne a îndrumat autorităţile administra­tive să adune informaţii sigure din poporaţie, delà rudeniile celor pieriţi, ori a celor naufra­giaţi şi dacă aceştia au îndurat pagube.

Pe 1 Septemvrie se aşteaptă un raport pre­cis asupra jertfelor lui Empress of Ireland. A-tunci poate vom fi în stare să reconstituim fi­del numele înecaţilor români.

Adunarea „Astrei';

la Ourahonţ! Ziua de 26 Iulie n. a fost martora unei fru­

moase manifestatiuni culturale. In părţile acestea , unde foarte rar ni-e dată ocaziunea de a schim­ba idei şi a ne cunoaşte, asemenea întruniri sunt un ce indispensabil. — Poporul nostru atât de dor­nic de a-şi adăpa sufletul în apele culturei, n'a pregetat a lua parte într'un număr destul de fru­mos la aceas tă adunare, ca apoi cu atât mai mân­dru să plece, unde patria îl chema.

După finitul serviciului divin, celebrat în frunte cu dnii protopresbiteri Fl . Roxin şi C. L a -zar, grupuri de oameni staţionau pe străzi ca să primească ştiri ce circulau prin tară . L a 12 ore se retrag cu toţii în localul destinat pentru aduna­re şi aşteaptă desvălirea programului cu zimbete ce trădau cele mai vii emoţii. D. Dr. I. Grozda 'prezidentul despărţământului muilţumit de inte­resul ce-1 arată oamenii pentru asemenea întru­niri culturale, deschide şedinţa. Notar al şedinţei se alege d. C. Magier. Spicuind apoi trecutul nea­mului şi scoţând în relief stările triste în cari tânjea bietul nostru popor, expune motivele în­fiinţării Asociatiunei, rostul şi activitatea ei de până aci.

Urmează apoi conferenta dlui Dr. I. Robu, me­dic cercual în Baia de Criş „Despre boalele mo­lipsitoare". Dsa într'un ton de tot drăguţ explică întâi, ce sunt baccilii şi cum se sporesc ei în in­ternul omului; vorbeşte apoi despre felul d e a se lăţi al boalelor. Dă apoi mai multe sfaturi igienice folositoare poporului. Vorbeşte în special despre cel mai aprig duşman al poporului, care secera zilnic mii de vieţi, despre: oftică. Expunând e-senta boalei, dă mai multe sfaturi de precautiune. Vorbind în fine despre difterie, în legătură cu a-ceste boale, aminteşte şi serurile, cari sunt menite a Ie extirpa. Poporul sorbea, cu multă îngrijo­rare vorbele dulci, ce sunau din gura dlui con­ferenţiar.

Urmează altă conferinţă „Despre legea islazu­rilor comune" rostită de d. A. Cosciuc, conferen­ţiar exmis din Sibiiu. Dsa ara tă că legea aceasta , adusă nu de mult, taie adânc în drepturile noa­stre de până aci şi cere ca diferitele comune să se constitue în comitete cu statute. Atrage atenţiu­nea asupra faptului, să se constitue cât de curând, căci la dincontră o face aceasta statul după plac. A fost ascultat cu mult interes şi aplaudat.

D. N. Peneş din Buteni, vorbeşte „Despre E -minescu şi Bărnuţ". A fost ascultat cu drag.

L a fine d. Dr. Grozda mulţumind dlor confe­renţiari pentrucă au venit în mijlocul poporului spre a-i îmbogăţi cercul cunoştinţelor, apoi oame­nilor pentru interesul arătat , ridică şedinţa. După adunare s'a ţinut banchet.

poi o p a u z ă de vre-un minut, c e e a c e î n s e a m n ă d is tanţă de 2 0 0 — 3 0 0 paşi . După pauză. . . un auto m a r e , cu botul ţuguiat , l â n g ă şofer tot un jan­d a r m , iar înapoi trei domni. Ce l din d r e a p t a e r a acoper i t pe c a p cu o c a s c h e t ă s implă de p â n z ă albă, şi trupul învălit în o mant i e din a c e i a ş stofă. P ă r e a un a v i a t o r m a i c u r â n d d e c â t un a u t o m o ­bilist. E r a prinţul C a r o l , fiul moştenitorului de tron , şi al prea frumoase i pr inc ipese M a r i a .

Il puteai c u n o a ş t e c â t de colo. înalt , blond, cu faţa l u n g ă r e a ţ ă , m u s t a ţ a r a r ă şi teintul în p r e f a c e r e . Nu mai e a t â t de frumos , c a pe c â n d e r a copil, d a r e o înfăţ i şare nemaipomenit de s impat i că .

In u r m a autoului pr inc iar , alt auto , cu b a g a j .

D u p ă c e convoiul se perdu în z a r e , pe ac i s ă ne prindem de c a p pe t e m a : c a r e a fost prinţul C a r o l ? B a c ă a fost cel din mij loc , fiindcă a c e l a ţ inea buchetele în m â n ă , ba c ă a fost cel din s t â n g a , fiindcă a c e l a r ă s p u n d e a la saluturi , ba c ă a fost cel din d r e a p t a , fi indcă d r e a p t a e lo­cul de onoare . . .

De c e a s t a t o c m a i la m a r g i n e , la d r e a p t a prinţul C a r o l ? V a r ă m â n e o ta ină. Des igur însă nu fiindcă d r e a p t a e un loc de o n o a r e , şi nici pentru c a s ă a r a t e , c ă nu i-e t e a m ă de a n a r ­hişti. Mai probabil , af lase de undeva — e uimi­t o r , s e spune, c e bine c u n o a ş t e viitorul r e g e r o ­m â n , s i tuaţia g e o g r a f i c ă şi e tnogra f i că a U n g a ­riei locuite de R o m â n i ! — aflase, a d e c ă , de un­deva , c ă t e r a s a delà caffé H u n g á r i a , z a c e la

d r e a p t a drumului, şi c ă t e r a s a a s t a e p u r u r e a plină de Români . . .

In f a ţ a t e r a s e i pomeni te g e m e a de lume. P s y l a n d e r d o a r de-o fi ispitit a t â t a f rumuse ţă femenină pe s t r a d a , c â t trei de lată , a m â n d r u ­lui A r a d , c o n s a c r a t , prin c e a mai nouă vizită p r i n c i a r ă , de cap i ta lă a Români smulu i de sub c o r o a n a sfântului Stefan.

D a r a c u m bărbaţ i i e r a u mai mulţi d e c â t fe­meile , deşi p o a t e mai r e z e r v a ţ i .

C o m n a t r i o a t e l e n o a s t r e , fete de şef de g a r ă , soţii de a d v o c a t , p r o p r i e t ă r e s e r e s p e c t a t e , d-ş o a r e l e F e t t e r şi S z a b ó , d o a m n e l e L ö w y , D r . M e s s e r e t c . e tc . , a ş t e p t a u î n a r m a t e cu m o r ­m a n e de flori. P e s t e d r u m de t e r a s ă e palatul p r i m ă r i e i . E r a o undulaţie de pe -o p a r t e a

străzi i pe c e e a l a l t ă , c a la n r i m i r e a unui r e g e . Automobi le le îşi o p r i r ă a o r o a p e de tot

mersul , şi numai anevoie înaintau prin desiş . „Él jen R o m á n i a ! " „Él jen K á r o l y b e r e z e g ! "

— „ T r ă i a s c ă R o m â n i a ! T r ă i a s c ă prinţul C a ­r o l ! " — P l o a i e de flori, c a l e de un sfert de chi-l ometru . E r a o zi cu s o a r e , c a m a i r a r . Vese l ie , zjţmbet, ochi aprinşi , v o r b e senine, pretut in­deni. Cine-ş i mai a d u c e a aminte , c ă p o a t e t o c ­mai în a c e a s t ă clipă c a d e . la h o t a r e , s t r ă n u u s de lănci le c a z a c e , sau sfâşiat de b o m b ă s â r ­b e a s c ă , p o a t e c h i a r cel c e i-a fost mai s c u m p ?

Pr inţu l C a r o l — C ă r l u ţ ă al bucureş t en i l or d e s m i e r d ă t o r i — nu mai învinge cu răspunsul la miile de ura le . S e p l eacă în d r e a p t a , se plea­c ă în s t â n g a , cu m â n a la c a s c h e t ă .

Mercuri, 12 August 19K

Tinerimea din Gurahont şi jur, a oferit st ; publicului românesc, nişte momente frumoase,i ' cute aranjând un concert în sala otelului dini

Seara decorată cu diferite cusături româneşti, ţinea privirea pierdută şi-ţi umplea sufletul de licii, mulţumită îngrijirii dnelor Dr. Grozda si Robu.

Ocaziunea aceasta cam r a r ă pe la noi, i ! un radical indiferentism predomneşte spiritelt I procurat multe mângâieri spiritelor pline de gr

zilei.

Tinerimea a dovedit, c ă în adevăr nutn sentimente de iubire de limbă, de neam, dei ştiinţă şi progres.

Concertul s'a început la 9 ore şi a constat următoarele puncte: 1. Cine m'aude cântând, Brediceanu, cântată de d. C. Magier. 2. Mo» comic, predat de gentila dşoară Mărioara S Vocea-i acomodată, privirea-i fermecătoare, | cum şi accentuarea corectă , toate acestea an eut, ca publicul să erumpă în aplauze. 3. S'ai dat „Milităreşte" corn. în 1 act de Ion Russii rianu. A fost predată cu un succes neaşteptat deosebi dşoarele Ai. Miclean şi O. Serac aus admiraţie. Nu mai puţin succes au obţinut i V. Albescu, H. Todoran şi G. Henau. Culmei zului însă l'a produs d. Codrean prin umorul natural, desvoltat în rolul de vistavoi. 4. Cân româneşti, solo de pian executat de dşoara Bodea. Infăţişarea-i drăguţă, producţiunea-i rectă , nuanţele drăgălaşe şi artistice au conţii la adânca mişcare a publicului. 5. O seară ini niunea din Ştrengăreşti , scenă comică, piei de dnii: C. Magier, G. Bozgan, Z. Brädea Timpa, D. Petrişor, a avut un succes ncaştei L a acest succes a contribuit mult drăgălaşa Genica Robu, prin corec ta acompaniare de | 6 . Ca'n Bănat, solo de violină cântat de d, I, povan, care ne ara tă c ă posede talent artiştii Cvartet schanteclair, care a stârnit mult haz.

Finindu-se concertul a urmat dansul, cart început cu Hora apoi.... ţine-te până 'n zori de lică.

Cu un cuvânt noaptea aceasta a fost o ach rată manifestaţie naţională. Tinerimea poate fi tisfâcută cu succesul moral al concertului, ia cea naţiunea c a r e posede o asemenea tine poate fi mândră, superbă.

Nu pot trece cu vederea mulţumită si adu ţia ce-i compete dlui I. Bleier, directorul i cei din loc, care a fost atât de drăguţ de ne-a la dispoziţie pianul dsale pentru probe. Vin a-i prima cea mai sinceră mulţumită şi pe aa cale. C

O d o a m n ă r o m â n ă , des igur m a m ă ve» bilă, a m e s t e c ă un a c c e n t nou în strigătelei ţ imei: „ T r ă i a s c ă şi principele Ferdinand. 1 i a s c ă şi pr inc ipesa M a r i a ! "

C ă r l u ţ ă aude . Un z imbet i se adună pei mai presus de z imbete le convenţionale şi presus d e c â t c h i a r şi c e l e s imţi te .

* L a r e s t a u r a n t , în s a l a c e a m a r e a Cn

Albe, în fund, se întinde o m a s ă lungă, Ci v o i r e a prinţului C a r o l , v r e - o 2 0 de ofiţeri c a v a l e r i e ', (husar i ) o c u p ă locuri le delà ti In mij loc , prinţul C a r o l . L a d r e a n t a dans colonelul H e g e d ű s , c o m a n d a n t u l ^jeţei, ceh ne -a tr imis o anumi tă v o r b ă la redacţie în a doua zi după i sbucnirea răsboiului. CK pe c a r e noi îl c r e z u s e m de roş ior , în auto, al colonelului. L a s t â n g a prinţului Carol li l oc pre fec tu l politiei, N. G r e e n , îmbrăcat in g r u . D i n c o a c e de el, generalu l Perticari, jutantul prinţului C a r o l , un b ă r b a t uscăţiv, runt , vioi, î m b r ă c a t f o a r t e sim/plu, cu a

m o a l e !a c ă m a ş ă , şi cu monoc lu în ochiul sS Apoi iar un ofiţer, şi pe u r m ă tânărul I. Mai c o r d a t u , sau M a u r o C o r d a d o , cum scriu re le magh iare . . . . un d e s c e n d e n t al vechei milii p r i c i a r e (as tăz i , s e şt ie , titlurile şi rai rile s'a ş t e r s în R o m â n i a ) un băiat tânăr, nasul c o r o i a t şi f runtea cu e t a j , foarte s pat ic , foar te v o r b ă r e ţ . In faţă cu prinţul C deputatul g u v e r n a m e n t a l P o n g r á c z , membri societăţ i i automobi l i s te , încred inţa t din pai

Incuri, 12 August 1914. . R O M Â N U L * Pag. 3

Podul delà Semlin. fetuondentul ziarului „Neue Freie Presse", care b tabăra bulgară pe timpul răsboiului balcanic,

listeput până la sfârşit, scrie următoarele amă-kdespre asaltul delà Belgrad: mai noaptea la 12 ore s'a auzit prima bubui-|ii tun dinspre Sava. Cu iuţeala fulgerului s'a răs-ivMtea prin oraş: „La pod ciocnire"!

Iultime enormă s'a adunat tn fata casarmei, de plndatä o divizie de rezervă cu maşini de puşcat

i spre pod. Eu la moment m'am suit într'o tră-I prin străzile sgronţuroase am luat direcţia |Deacolo nu s'a putut vedea nimic, decât se auziau tei de puşti cari din ce în ce deveneau tot mal Mind amestecate cu vuetul uniform al maşinilor Hăt. padul, care până acum era luminat, deodată a I si o întunecime s'a lăsat asnpra lui.

ară apar două umbre pe Dunăre, cari alunecă |Sava, sunt un vapor şi un remorcher încărcate cn

ie, In acelaş timp dinspre Kalimegdan e îndrep-ireflector şi Sârbii deschid un foc asupra vasului.

I si remorcherul s'au retras şi locul îl iau bâr­fe apărare, ce răspund la focul deschis din partea ut cu maşinile de puşcat. Trei monitoare pleacă liitiză mare. In întunecimea cea mare abia se ză-Kjar deodată sunt îndreptate spre ele reflectoarele IM mai aude decât sunetul tunurilor, p acelaş timp posturile de pe mal deschid un Toc nerit, îndreptat spre Belgrad.

, contrară răspunde vitejeşte. Tunuri nu între-||iuă sau că nu au, sau că nu voiesc. Astfel din

I nu se aud decât puşcături, câte un glonţ rătă-(jiflrând deasupra noastră; unul pătrunde chiar

i şefului de gară, dar nu face nici o stricăciune. |ni Până în trei gloanţe sdrobesc crengile unor i din apropiere, dar nime nu-şi sparge capul cn

I : avem alte lucruri de îndeplinit: să îngrijim rari.

| d se prezintă ca o reprezentaţiune teatrală: săr-RKi maiestos.

itoiul sgomotului soseşte trenul din Zagreb. In-iminut debarcă câţiva soldaţi, întăresc paza gării,

aceea iarăş domneşte liniştea. Intre aceea pe iji Dunăre decurge mai vioiu concertul, la care (principal îl duc tunurile. Pe neaşteptate sună mal i detunături puternice, — Sârbii aruncă în aer,

:e partea lor. Aceasta o fac, pentrucă se Istrâmtarăţi de armata noastră. Intre acestea un tor se furişează până sub ţărm şi una după alta ü granate spre poziţiile sârbeşti, aşa încât Sârbii m putut duce la sfârşit opera lor de nimicire la iodului; — iute se retrag. Podul rămâne în uiraea armatei noastre şi încă în aşa stare, că se

mai poate întrebuinţa, dar numai pentru trecerea pe-destrimei.

Când văzură Sârbii că încep să bubuie şi obuzie­rele mici îşi pierdură tot gustul de luptă şi încetul eu încetul slăbiră focul. In fine sosi şi acea oră memora­bilă, când monitoarele noastre de pe Dunăre stau într'o linie şi aruncă gloanţele una după alta spre murii vechi a cetăţii Belgrad.

Răsboiul. * Convenţia anglo-japoneză.

Japonia are o convenţie cu Anglia, care nu e decât o reîr.oire a convenţiei ce există între cele două state dinainte de răsboiul ruso-ja-ponez.

Scopurile convenţiei sunt următoarele: 1. consolidarea şi menţinerea păcii în Azia orien­tală şi în Indii; 2. garanţia intereselor comune ale tuturor puterilor în China, asigurând inde­pendenţa şi menţinerea principiului de libertate în chestiunea comerciului şi industriei pentru toate puterile în China; 3. menţinerea dreptu­rilor teritoriale ale părţilor contractante în A-zia orientală şi în Indii şi apărarea intereselor speciale ale părţilor contractante în aceste re­giuni.

Convenţia cuprinde 6 articole dintre cari în-tâiele două sunt următoarele:

1. Dacă Japonia sau Marea Bri tanie crede că unul din drepturile sus menţionate ar fi ame­ninţate, cele două guvernamente se vor sfătui să ia măsuri pentru apărarea acestor drepturi şi interese.

2. Dacă în cazul unui a tac neprovocat sau a unei acţiuni neprovocătoare, nu impoartă un­de, unul dintre contractanţi ar fi târît în răsboi pentru apărarea acestor drepturi teritoriale sau a intereselor sus menţionate, celălalt contrac­tant trebue fără întârziere să-l ajute în răsboi şi să nu închee singur pace.

Convenţia este de ambasadorul Japoniei Kato şi de Si r Eduard Qrey şi are valoare pe 10 ani (începând delà 13 Iulie 1913.)

P re sa vieneză comentează această conven­ţie făcând concluzia că ea nu atinge actualul conflict european. Germania neatăcând Marea Britanie (vezi articolul 2 din tratat) , Japonia nu e într'un casus belli. Convenţia este îndreptată evident împotriva Rusiei, căci care altă putere a ameninţat Indiile engleze? Care putere poate fi temută atât de mult pentru Japonia ca Ru­sia?. . .

Un al doilea vas englez scufundat. Căpitanul vaporului „Kelet", care a sosit

alaltăieri după ameazi la Fiume a raportat, că în 4 August a găsit în marea largă lângă insu­lele Zante ruinele crucişătorului englez „Var-riwe", pe care probabil l'a scufundat crucişăto­rul german Gröben.

Flota germană în luptă cu flota engleză. Spre nord delà Scoţ ia flota germană a in­

trat în luptă cu flota engleză.

Vasul „Sfântului Andrei" cufundat. Călătorii cari sosesc din Finlanda povestesc

că vasul rusesc „Sfântul Andrei" suferind a-varii lângă Hango s'a cufundat de jumătate.

Petersburgul ameninţat. După cum se anunţă din Kopenhaga escadra

germană bombadează oraşul Vibory din sânul finlandez.

Agenţia Wolff anunţă că Ruşii au nimicit Duminecă şi Luni portul Hango, care zace la intrarea nordică în sânul finlandez, şi au aşe­zat mine pe întreg drumul ce duce la Pe te r s ­burg, iar flotila ce staţionează în fata capitalei ruseşti a fost întărită cu noui torpiloare.

„Pes ter Lloyd" e de părere că aceste mă­suri de apărare au fost provocate de repeziciu­nea, cu care operează flota germană.

Flota germană şi austro-ungară unită în Marea Mediterană.

S e telegrafiază din R o m a : Flota germană din Marea mediterană s'a unit cu flota austro-ungară.

Lupte sângeroase la Qrasln. Din Berlin se anunţă că trupele germane

înaintează biruitoare în Rusia. L a Grasin au a-vut loc ciocniri sângeroase. Ruşii au fost fugă­riţi. De ambele părţi sunt pierderi mari.

Proclamaţia tarului către Ovreii ruşi. Ţarul a adresat o proclamaţie către ovrei-

mea din Rusia. Ţarul i-a provocat pe Ovrei să intre în armată şi să fie patriotici promiţându-le că le va da după răsboi drepturi cetăţeneşti .

Anglia trimte un corp de armată Franţei. Anglia s'a hotărât să trimită Franţei un corp

de armată. Anglia trimte acest ajutor Franţei , pentrucă trupele germane au pătruns în Belgia.

Aeroplane ruseşti deasupra oraşului Breslau.

Ieri s'au ivit deasupra oraşului Breslau ae­roplane ruseşti, din cari s'au aruncat bombe a-supra podurilor, dar fără nici un efect.

istrului de honvezi, să călăuzească De înal-oaspeţi, delà Budapesta până la Sinaia. Redacţia noastră se postează imediat în ve-ijaun colţ de masă. Celelalte mese din sală t ocupate aproape toate de Românii din Arad far: domnul deputat Dr. Ştefan C. Pop, d. R . irogariu, dnii avocaţi Dr. Marşieu, Dr. Ian-,Dr. Velici, etc. etc. şi mai multe doamne.

Prinţul Carol fumează escesiv. Un minut nu ia stins ţigareta din mână, decum se termi­je masa. Are atitudini familiare. Poves teş te arte bucuros cu fiecare dintre meseni. Nouă ie părea, că e deadreptul prea indulgent, fată

locotenent, care şedea mai la distanţă, şi «colo întindea vorba. Zău, nu se poate ceva ii plin de încredere şi ceva mai entuziasmat, cât amintirea ce-ţi lasă felul de a fi al prin-iii Carol.

Delà masa din vecini sboară către noi cu-• * deschise: „Serajevo". . . „aeroplane"...,

faţa"... artilerie"... „alianţe"... A, dacă se face politică aci, de ce nu ne-am

Émenta, să ne exercităm şi noi, presa mese-noastră? Noi ne ţinem doar pe urmele po­

lei, cum se ţine Tândală pe urmele lui P ă -i . Iute ne rugăm pe-o car tă de vizită, tri-I cu ajutorul propiretarului delà restaurant,

Se primit ziarul nostru. Prinţul Carol ia în mână carta de vizită,

servită pe farfurie cu şervet , o ceteşte dintr'o ochire, şi dă ordin deputatului Pongrâcz, — prin el, pe semne, ca toate să se facă sub controlul statului... — să ne avizeze că după masă, vom fi primiţi.

Inchipuiţi-vă nerăbdarea noastră.

L a depărtare sentimentele celor din sală, în­frânate din condescendenţă, şi sentimentele ce ­lor de-afară, potenţate prin aşteptare, isbucniră furtunos.

P e la orele 3, un tânăr ofiţer voinic, din ar­mata română, cu toaletă de auto peste unifor­mă, anunţase că totul e gata. Masa fu ridicată. In câteva clipe prinţul era îmbrăcat de drum. Salută, cu un compliment, tuturor mesenilor, fără a întinde mâna unuia singur din ei, şi porni, prin aleia Românilor din sală, spre ieşire. T ă ­cere de-o secundă, apoi ca prin farmec se des-legară inimile, şi un puternic şi necontenit „Tră ­iască!" sgudui sala. Dacă nu mă înşală auzul, cel dintâi strigăt a fost al dlui Dr. Iustin Mar­şieu...

In aceste clipe de sărbătoare a fost primit şi redactorul nostru, singurul gazetar, căruia prinţul Carol a binevoit să acorde atenţia sa, în cursul întregei sale călătorii!

* Până oaspeţii se aşezară în automobile, —

chestie de câteva minute — imensele cete de oameni, din faţa restaurantului, manifestau cu

înverşunare: „Tră iască România!" , „Trăiască prinţul Carol!" româneşte şi ungureşte, ames­tecat. In sală s'au auzit numai aclamaţii româ­neşti, afară se auzeau tot atât de sincere şi calde urale în ungureşte. Nu vă miraţi. De vre-o câ ­teva zile presa maghiară din loc publică arti­cole cu titlu peste pagină: „Románia mellet­tünk", — „România cu noi", — aceiaş presă, care până bine de curând scria cam aşa : ei, ce România! o să ne mai creiăm şase corpuri de armată, şi atât!...

In vecinătatea carului princiar, un industriaş român, cu mustaţa groasă, îşi fâlfăe pălăria cu borduri, în aer, răcnind de mai multe ori: „Tră­iască Monarhia! Trăiască România". Tot de a-tâtea ori lumea secundează cu înflăcărare. Prin­ţul Carol devine grav. In alte momente, evident, se lăsa răpit de văpaia generală.

Dupăce au plecat automobilele, un soldat, rezervist, vine la mine, şi mă întreabă cu faţa îmbujorată, şi cu ochii melancolici:

„A fost împăratul Români lor?"

Ne risipim care încotro, povestind impresiile noastre, şi urmărindu-le pe ale altora.

In o ceată, ce-1 înconjoară, colonelul Hege­dűs, vorbeşte peste măsură de încântat.

Noi dăm asalt doctorului delà husari, Dr. Gh. cu care se întreţinuse îndelungat, prinţul, în tim­pul mesei. „Cum ati vorbi t?" e întâia noastră

Pag. 3 „R 0 M Ä N U L" Mercuri, 12 Áugust 19H

Două escadre de cazaci prisonieri.

Din Intersburg se telegrafiază: Un escadron de ulani germani a făcut ieri prisonieri două es­cadre de cazaci .

i înţelegere între România şi Bulgaria. „Reichspost" e informat din Bucureşt i : In­

tre România şi Bulgaria înţelegerea e perfectă Trupele române au fost retrase din Dobrudja.

Grecia ameninţă Serbia. Din sursă bulgară se anunţă că la Salonic

au fost un număr mare de trupe greceşti , cari ar avea destinaţia să năvălească în Serbia şi să cucerească teritor sârbesc.

Rusia se retrage în fata Turciei. Din Constantinopol se telegrafiază că tru

pele ruseşti evacuiază grabnic ţinuturile mărgi­naşe Turciei. Un număr imens de soldaţi ruşi dezertează în Turcia.

Avansarea baronului Hazai. Maj. S a monarhul l'a avansat pe ministrul

de honvezi, baronul Samuel Hazai la rangul de mareşal campestru.

Trupele austro-ungare au trecut Vistula. S e anunţă oficios: Sâmbătă trupele noa­

stre au pătruns până la Miechov continuând ofensiva. Până seara toate localităţile în depăr­tare de 40 chilometri au căzut în mâna noastră. In acelaş timp trupele noastre dealungul Vistu-lei au trecut râul şi au luat poziţie dincolo de el. In Galiţia de ost trupele noastre au ocupat localităţile Radzivilov (în fată cu B r o d y ) , Volo-czyska (în fată cu Podvoloczska) şi Novosieliţa rusească (lângă Cernăuţi). Patrulele cavaleriei duşmane au încercat să pătrundă în Qaliţia de ost şi mijloc dar au fost respinse. Cu prilejul cioc­nirilor dintre Brody şi Tarnopol, în apropiere de Zaloscze au căzut 4 cazaci, iar doi au fost răniţi.

Ştiri delà graniţa muntenegreană. A. T . U. anunţă: P e câmpul de răsboi, delà

sud, duşmanul dovedeşte o vie dispoziţie de o-fensivă împotriva graniţelor noastre. In 8 Au­gust trupele duşmane, cam la vre-o 4000 oa­meni au încercat un atac împotriva forăretei ostice delà Trebinje. Pierderile noastre au fost

întrebare. „Esclusiv româneşte!" Ce-o fi zicând şi ce-o fi crezând ceilalţi? ne trece prin gând, dar continuăm repede cu întrebările: „Ce atj vorbit, ce a spus?" „Multe de toate, dar mai ales s'a mirat, că un singur oficer român este la cavalerie, şi acela medic, şi acela rezervist..."

Nostim epizod ne povesteşte un domn român din Bârzava , domnul P .

Soţia dânsului aştepta cu un buchet de flori în capul satului, voind să-l arunce în auto. Trecu întâi deputatul Pongrăcz, făcând semn, că prin­ţul urmează. Doamna se prşgăti. Când prinţul sosi în dreptul doamnei P. , automobilul se opri în loc, deodată. Doamna rămase încremenită, uitând buchetul în mână. Asta era prea-prea. S ă mai arunce florile în carul sprinten, se mal făcea, dar să le întindă, ceremonioasă, prinţului, care poate va aştepta să şi zică ceva, asta între­cea puterile omeneşti...

A trebuit ca prinţul Carol să se plece din auto, să ia buchetul din mâna doamnei P. şi să ceară scuze... Acasă, pe doamna noastră o nă­pădi plânsul. /. C. Costa.

un ofiţer şi 31 de soldaţi. Dintre duşmani au ră mas pe câmpul de răsboi la vre-o două sute, dar se vede cum trupele duşmane târau cu ele încă o mulţime de răniţi gravi.

L a orele 9 dimineaţa Muntenegrinii au în cercat un atac împotriva localităţii Gad, în apro piere de Gaftovat, dar trupele noastre au prins la timp de vestea atacului şi l-au respins pe duşman.

Crucişătorul Szigetvár a distrus ieri cu gra nate staţiunea radiotelegrafică din Antivari.

INFORMAŢIUNI. Pentru cei de acasă .

Arad, 11 August 1914.

Cu destinaţia de-a fi administrate de Reu­niunea femeilor, până acum s'au făcut la zia­rul nostru următoarele contribuţii:

Dr. Nicolae Roxin 20 cor. (Această donaţie e făcută cu prilejul cununiei celebrate în 27 Iulie — 9 August— în aula episcopească, cu dşoara hortenzia Mihailoviciu, fiica inginerului suprem delà direcţiunea căilor ferate, transfe­rat de curând la Arad, din oraşul Szabadka).

Ion Philimon, Arad 20 cor. Sever Dan 20. cor.

Turneul Băilă. Ni se scr ie : Sebeş , 29/VII, 1914. Stimate Die redactor! Arta iarăş are ghi­nion ! ! ! Cu toate că am fi pregătiţi pentru înce­perea turneului, trebue să-l amânăm din nou. Noi facem şi acum repetiţiile regulat, aşteptând desfăşurarea evenimentelor într'un fel sau într'al-tul. Cel puţin vom avea piesele studiate şi în­dată ce se va face linişte vom începe. Când? Asta o ştie Dumnezeu!

T e rog deci să dispui, ca să se avizeze pu­blicul în senzul acesta.

Ar fi prea riscat un turneu prin provincie şi cu siguranţă nici nu ne-ar permite autorită­ţile. • • *

D-rele mai stau aici vre-o 2—3 zile, până ce vom avea ştiri mai pozitive şi atunci vom vedea ce vom face.

In tot cazul turneul nu va rămânea în baltă! — Cu dragoste Nicolae Băi lă , actor.

Impresii de mobilizare. Mare şi fără de margini este puterea Domnului şi nu ştii, când îţi sună ceasul, ca să te desparti de iubiţii tăi, de căminul tău... în vremea aceasta de grea cumpănă!

Aşa fără de veste ne-a prins şi mobilizarea. In toiul jocului ne-a surprins pe toti. Când s'a închegat hora mai bine, când călcâele fe­

ciorilor au început a prinde flăcări mai cu nădejde, când inimile fetelor au început,să bată mai iute la pieptul flăcăilor.... soseşte vestea mobilizării.

Nici tu vioară, nici tu cântec; gurile au amuţit, ure­chile par'că nu au mai auzit. Asta a fost însă numai un moment. Flăcăii s'au pornit spre casele <lor, fetele şi ele s'au împrăştiat.

Toţi se gândeau la ziua de mâne, când are să plece t a t a om în depărtare.

Luna iese din ascunzişurile sale, şi ea palidă, ca mireasă atâtor suflete, cari mâne în zori au să-şi ia ră­mas bun delà ea poate pe vecie.

Mantaua nopţii s'a încins peste întreg satul. Lumea geme îndurerată şi numai suspinul unei fete se aude, care a strâns la pieptul său poate pentru ultima oară pe alesul inimei sale.

Ora a sunat. S 'a dat signalul şi trenul s'a pus în mişcare. Ţipete sfâşietoare au ieşit din mii de piepturi. Mamele cu ochii sticloşi se uită după trenul, care duce atâta om. Durerea Ie-a luat glasul, lacrimi nu mai curg din ochii lor. Numai o -cută pe frunte arată suferinţa de mamă după fiul său.

I Voinicii feciori s'au pus pe cântate, nu de voie li ! cântau însă — :se vedea pe glas aceasta — ci li

aline durerea celor rămaşi. Romanii au răpit Sabine pentru înmulţirea 1

rului său, dar noi Dumnezeule, unde găsim Sab« răpim, căci ne rămân grânele netreerate, pământul» gorît....! i'~i'M

In sat numai câte un bătrân uitat de moarte 11 care prin vorba lui dulce mai alină .sufletele mâini Dar vai dureroasă mângăere!

Câte o epistolă sosită din când în când mai tli | durerea iubiţilor, epistolă scrisă la lumina lunii peţ tele tovarăşului de arme în fuga condeiului, în ci pusă toată durerea pentru moşioara lăsată în voia soi feţii, cari i-a lăsat la un codru de pâne.

Cu durere se gândesc feciorii la căminele lot, acolo unde e chemat îşi face datoria de ostaş bm mâne devotat superiorului său; ca întotdeauna | vitejeşte arătând, că ţine la Patrie şi împărat,

„Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat, fie numele II nului binecuvântat" a zis Iov. Tot aşa şi voi mart române. Ou tărie bărbătească primiţi cercarea Domin! căci fiii voştri vor veni îndărăpt triumfând asupra vi masului, căci unde e dreptatea şi ajutorul Dom nu e departe! — Nereu. — Isacu Mihai.

Societatea academică română „Centrul St dentesc". Nou înfiinţatul „Centrul Studentei român din Cernăuţi şi-a constituit în adunaţi generală constitutivă din 3 Iulie a. c. eonii tul în modul următor:

Prezident: Samuil Facas , cand. jur.; 1,1 ceprezident: Octavian Mironovici, cand. jiş II. viceprezident: Andrei Căileanu, stud. jitf III. viceprezident: Iosif Fochi, st. jur.; Seci

tar de interne: Onisifor Berculeanu, c. f i i j a cretar de ex terne : Grigori Crasovschi, st. jul Cassar : Nicolai Martiniuc, st. fii.; Bibliotecii Pe t re Pitic, st. fii. jur.; Econom: M. Ahm st. fii.; Controlor: Dimitrie Stefaniuc, teoLai

şi stud. fii. Orice corespondentă în scris voi» că a se trimite la adresa dlui C. Vasilovici m Iazurilor 3 a.

-^iţăsboiul şi băncile. După cum scriu ziari din Austria în toate părţile publicul e cu ci mai mare încredere fată de institutele final ciare. La banca de păstrare din Viena „Ere österreichische Sparkasse" au fost d. p. Sil bătă replătiri în sumă de 285.000 cor. iar de» neri noui 494.000 adecă depunerile întrec I 209.000 cor. replătirile. L a casa centrală comt nală a oraşului au fost în aceiaşi zi depunenf sumă de 202.607 coroane, iar replătiri 119i cor. Asemenea se anunţă şi din Galitia, -graniţele căreia decurg luptele între armata ú stră şi Ruşi, — că poporaţiunea e foarte I ştită şi deponenţii îşi scot banii numai întru c au lipsă pentru acoperirea necesităţilor ţj mentane.

Serbătorirea rezerviştilor noştri în Româil Intre rezerviştii chemaţi sub arme sunt întrl număr foarte mare cei cari petrecând în Rom nia, au grăbit să-şi facă datoria la glasul patri lor. Un plutonier cu numele Molnár delà ari ria din Sânmiclăuşul mic sosind acum din I mânia, unde a fost în funcţiune Ia o societatel navigatiune română, povesteşte aproape mii despre simpatiile prietineşti de cari s'au ki rat toţi rezerviştii străini, cari au grăbit în i lele aceste spre patria lor.

Eram în serviciu pe Dunăre — a spus rea vistul, — când am primit vestea mobilizării, â debarcat imediat Ia Rusciuc şi am luat tren spre Bucureşti, ca de aci să plec acasă. Pe lt treg drumul vagoanele erau pline de rezervi? din Austro-Ungaria şi Germania. L a gări înl locul am fost întâmpinaţi cu ovaţii şi se pul vedea că dispoziţia poporaţiunei e pentru Iii pla alianţă. In Bucureşti a fost ridicată o poarl de triumf pentru întâmpinarea rezerviştii S străini, cari numărau la 12.000. La gară venii

Ka 12/ Telefon IVr. A-&7.

Kardos Gyula, cea mal mare fabrică de trăsuri sudungară cu patere electrică TEMESVÂR-OYARVÂROS,

H & r o m k i r 4 1 y - u t 1 4 . a z , ( C a u p r o p r i e ) .

Mare magazin de trăsuri noui şi folosite Pregătesc lucruri de fierar, rotar , şelar, de Instruit şi orice reparări de branşa aceasta, cu preţurile cele mai moderate — Preţcurent gratis şi franco. - Cará funebre, felurite căruţe »landaner« cu preţuri moderate

i Mercirri, 12 August 1914. ,R 0 M X N U L" BB3H

Întreagă studenţimea capitalei române şi mii de copii sub conducerea învăţătorilor lor, cari di stribuiau poame, ţigarete ş i beuturi răcoritoare. In oraş în toate părţile ni s'a dat atenţia cea mai mare iar, direcţiunea căilor ferate a fost cu cea mai mare prevenire fată de noi".

Avertisment. Precum se ştie administraţia militară a cumpărat ş i cumpără d i n prilejul mo (Bizarii, în toate p ă r ţ i l e tării, cai, boi şi producte imentare, pentru cari liberează vânzătorilor, in cea mai mare parte ţărani, î n loc de bani gata wgnationi (bonuri). Deşi cassieriile statului (perceptoratele) răscumpără asignatiunile ace-Éü imediat cu bani gata, totuşi oameni lipsiţi de conştiinţă, folosindu-se de neorientarea ş i strâmtoarea momentană a ţăranilor au început a seduce pe posesorii astorfel de asignaţiun să-şi vânză asignatiunile pe preţuri reduse, sub cuvânt că contravaloarea lor se va plăti numai dupt răsbo iu , iar d a c ă răsboiul se va sfârşi ne­favorabil pentru monarhie, nu se vor mai răs­cumpăra de loc.

Deoarece manoperele acestea nu sunt decât txcrocheril ordinare, menite a păgubi pe oa menii neorientaţi, atragem atenţiunea poporului nostru taran să n u se lase sedus ş i exploatat de şarlatani, ci să denunţe pe făptuitori imediat mtoritătilor comunale sau cercuale, eventual să-i aresteze fără amânare, pentru a -ş i lua pe deapsa binemeritată.

CEL MAI BUN L O C DE R E C R E A R E IN ARAD sunt scălzile delà Murăş „Neptun".

Buffet. — Scalzi calde de aer şi soare. (Ne 2255.)

Comanda pieţei militare din Arad aduce la cunoştinţa celor interesaţi, orele ş i zilele, când au să se prezinte a coi cari au depozit de ali­mente în fabricile numite î n publicaţiunea de mai jos, emisă î n limba trermană ş i maghiară.

EDIKT. Es w i r d Kundgemacht, dass auf Grund der

verlautbar t en Regierungsverordnung über iriegsletistungen d i e im Banhofe, Neumani-schen Mülilc, i n d e r Széchenyi Mühle und La­gerhaus e r l i e g e n d e n , für d i e Heeresverwaltung Denötigten Verpflegsartikeln unter Mitwirkung des Bürgermeisteramtes: sichergestellt w u r -:n. Sämtlich ' Interessanten werden hievon mit

dem Ersuchen verständigt vor dem u. zw.-Neumanisch • Mühle am 13 August 8 Uhr, 'vor­mittag, Széi lieni Mühle am 13. August 2 Uhr,

Minuten nachmittag, Lagerhaus am 14-ten (August 8 Uhr Vormitag tagende Vergütungsko-mission zu erscheinen und die das Eigentum der Ware beziehungsweise das eventuelle F o r ­derungsrecht erweisenden Dokumente mitzu­bringen.

Nach koniisionell erfolgter Erhebung der Vergütungsbeil ägen werden alle Interessanten ar bezahlt.

HIRDETMÉNY.

Kihirdettetik, miszerint, a közhírré tett, a idi szolgálmányt illető kormányszéki rende­letértelmében a vasúti állomásnál, a Neumann-féle gőzmalomban, a Széchényi gőzmalomban !.s az aradi tárházakban elhelyezett, a hadse-sereg részére s.-iikséges élelmi czikkek a pol-gármesteri hiv;.'.al közreműködésével bizto­sítva lettek.

Minden érd kelt fél azon megkereséssel írtesittetik, miszirint a Neumann féle gőzma­lomban AuguszL ; hó 13-án d. e. 8 órakor, a Széchenyi pözni : ómban 13 -án d. u. fél 3-kor, i tárházakban f. hó 14-én d. e. 8-kor működő megtérítő bízott g előtt jelenjék meg, és az

tulajdonát, esetleg a követelményi jogo­sultságot bebizc lyitó okmányokat magával hozza.

A bizottságilag megállapított megtérítendő össäeg minden érdekelt félnek készpénzben lesz kifizetve. 1 Arad, 1914 augusíus hó 11-én.

Hegedűs, alpvrprles.

Ultima oră. VICTORIA GERMANĂ IN ALSACIA.

(Agenţia Wolf). Armata duşmană (france ză) , constatatoare din corpul al VH-lea şi din-tr'o diviziune de infanterie luată din garnizoana delà Beifort, voind să Înainteze delà Beifort spre Mühlhausen, în partea de nord a Alsaciei, a suferit o înfrângere din partea armatei noa­

stre care staţiona în întăriturile din vestu Mühlhausenulul.

Inexprimabilă bucurie a prlcLmit în Berlin aducerea vestei de către ofiţeri şi jandarmi bi ciclişti, la ordinul şefului de stat major Moltke. Ziarele îndată au scos ediţii speciale, vestim uriaşa biruinţă asupra Francezilor. O frecvenţă ne mai pomenită era pe străzile oraşului. Oame nii se îmbrăţişau, se sărutau. Berlinul a ve-ghiat întreagă noaptea de 10 Agusi. Informaţi precise nu s'au adus în oraş, însă e fapt că mai multe mii de Francezi au căzut pe câmpul de luptă. Un om a strigat în Berlin:

— Spre Par i s ! spre Par i s ! Se vesteşte din Berlin: învingerea delà

Mühlhausen e una din evenimentele decizătoa re ale răsboiului. Armata germană înaintează spre Belfort. In ciocnirea delà Mühlhausen, au luat parte cam 100.000 oameni. Lupta a fost sângeroasă. Artileria germană şi-a menţinut situaţia cu mare isteţime. Germanii au luat

pradă multe tunuri duşmane.

ROMÂNIA. Faţă de agravarea situaţiei în Balcani, Dumi necă s'a ţinut un Important con ,Üiu de mini ştri la Sinaia.

Toate autorităţile şi trupele ruse delà punctul Foltechi B e s (graniţa română) au fost ridicate şi trimese spre centru în urma unui ordin al gu vernului rus. Ordinul a sosit în noaptea de 20 c. In aceeaş noapte sentinela română delà pod a văzut sosind la vama rusă un automobil. Du­pă o scurtă convorbire avută cu nouii sosiţi ofi­ţerul graniţei s'a urcat în automobil care s'a îndreptat spre Es t . A doua zi trupele au fost re­trase delà graniţă, rămânând : umai doi soldaţi de gardă. Acelaş lucru s'a înt-'mplat şi în punc­tul Drănceni, în dreptul căruia pe celălalt mal al Prutului se află de asemenea un cordon rus.

S T A R E DE RĂSBOIU IN CHINA. Roma. — S e telegrafiază din Ci-fu (pose­

siunea engleză) că la Ts^a to a fost ^<-oclamată starea de răsboi. Toti străinii au fost ex^t lzaţ i . (A. T . I.)

Redactor responsabil: Constantin Savu.

Noutăţi literare. Se capătă la Librăria „C acordla" din Arad

Strada Deik Fi enez 20.

T. D. Ştefanescu, profesor la liceul Carol I. Cucerirea Gailiei de către Romani. Memoriile lui C. lulius Caesar şi Aulus Hirtius. Traducere din limba latină. Preţul Cor. 2.50.

Horia Petra-Petrescu. îndemnuri. Broşuri volante. Broşura I. Preţul 40 fii.

Leonard Paukerow. Când Joci teatru româ­nesc în (ara Ungurească. Impresii şi icoane din turneul tcupei Victor Antonescu. Contribuţiuni a cunoaşterea problemei teatrului românesc în Ardeal şi Ungaria. Preţul Cor. 2.

Activitatea •parlamentară a dlui N. iorga, ca deputat. Extrase din discursuri. Interpelări. p r e ţ u l 50 fii.

N. Iorga. Renegaţii în trecutul terilor noa­stre şi al neamului românesc. Comunicare făcu­tă Academiei Române în şedinţa delà 2 Maiu 1914. Preţul 20 fii.

N. Iorga. Ce ne învaţă cariera lui Aurel Haicu. Idei dintr'o conferinţă ţinută la Câmpina. reţul 15 fii.

Predici pentru toate Duminecile anului bi­sericesc, edate de Dr. T . Tarnavschi şi Dr. E . Vointschi profesori la facultatea de teologie din Cernăuţi. Ediţia a Il-a îngrijită de Dr. D. Clo-joca, în 3 volume. Preţul unui volum Cor. 7.50.

Prospect. Internatul cel nou din Braşov

pentru elevii şcoalelor româneşti (gimnaziu, reale, comerciale) din Braşov s'a deschis în / Septembre 1912.

Clădirea e impozantă, aproape de şcoală si a r e :

a) sale spaţioase şi luminoase de durmit (cu paturi de fier, cu somieră şi saltea).

b) sale luminoase de studiu. c) sale separate de mâncare (sufragerii). d) coridoare spaţioase, închise, luminoase. e) conduct de apă (din isvoare de munte). t) local propriu de baie cu duşuri. g) încălzire centrală (calorifer). i ' h) infirmirie (spital) în grădină. i) grădină mare cu pomi. l) cât mai curând: lumină electrică. Elevii internatului capătă: a) hrană bună şi igienică. b) sprijin la prepararea lecţiilor. c) baie. d) tratament medical. e) supraveghere, lăsându-li-se însă peste zi

şi libertatea cuvenită. Internatul e proprietatea şcoalelor şi bucă­

tăria se conduce în regie proprie. Taxa de 1 elev e 700 cor. pe an şi se plă­

teşte în 4 rate anticipative, eventual şi lunar. Conditionne de primire. Cererea de primire

se va da până în 15 Aug. n, şi va fi însoţită de următoarele acte:

1. ultimul testimoniu şcolar. 1

2. act de naştere. 3. act de revaccinare (numai pentru elevii

claselor I—IV. glmn. si reale.) 4. atestat medical, că elevul e sănătos. 5. declaraţiune legală, că părinţii se supun

normelor cuprinse în regulamentul internatu­lui şi admit în caz de proces competenţa jude­cătoriei din Braşov.

Fiecare elev va aduce cu sine: 6 cămăşi de zi. 4 cămăşi de noapte, pantaloni de baie, 6 ismene. 12 batiste. 12 părechi de ciorapi. 6 ştergare. 3 cearceafuri de pat. 1 plapomă cu nasturi. 3 cearceafuri de plapomă cu găuri pentru

nasturi. 1 pernă de cap. i 4 feţe de pernă. perie de cap, de dinţi, de haine, de ghete,

peptene des şi rar, săpun. 2 părechi de ghete şl p-.ntofi de noapte. 6 şervete de masă şi câteva cârpe de praf. chipiul şi uniforma obicinuită la şcoalele

noastre din Braşov. (Aceste se pot comanda după Înscriere. Chipiul e obligat delà cl. III, în sus, iar uniforma delà cl. V.)'

Toate aceste lucruri trebuie consemnate într'un inventar scris în 2 exemplare.

Părinţii vor însemna cu arniciti roşu ru­fele şi hainele, cosând pe ele număru, ce se va da deodată cu răspunsul de primire. Rufe de­fectuoase (sdrenţuite) nu se primesc.

Pentru asigurarea locului în internat se cere plătirea momentană a taxei pe una sau mai multe luni. Orice epistole precum si banii se vor trimite la adresa: Ioan Petrovicl, pro­fesor gimnazial, Brassó (Braşov) . Str. Prun­dului 39, care va da toate informaţlunlle si desluşirile necesare.

Ca să nu fie nimenea expus de a fi refuzat în timpul ultim, e bine ca cererea de primire sau cel puţin de prenotare, să se trimită cât mai curând I . ;

(I 2272—6)

Direcţiunea internatului (Strada Prundului —

Porond u. Nr. 39.)

„ R O M Â N U L "

LIBRĂRIA SI TIPOGRAFIA „ S C O A L A R O M A N Ä"\ DIN__SUCEAVA_

caută un

funcţionar comercial serios, capabil $1 cu Însuşiri recomandabile in etate de 23—24 ani. Salar lunar intre 120—150 cor. Timpul intrare! in serviciu

1 — 1 5 August. Respectivul are posil illtatea să avanseze $1 la postul de conducător al acestui Institut. — Ofertele însoţite d. ate­state copiate, de certificatul de naştere ci de fotografie, s i se adreseze librăriei „Şcoala română" Suceava (Bucovina). I , (So. 2254)

Ceasornice; Bijuterii,

Gramofoane, Plici. Chiar şl pentru plăfî'rî în **ate.

V.ea&arKÍe* „Strt,^*", deia Ï cor. Io sus. tnele-litert 86 fileri. Lunar noue recepţii ét plici. Mar» magazin de articlii centre start si lampe tltetrict pentru bazunari Penîru clasornicele ţi iramofoanele noui se dă garanţii o> U! »nl. iar pentru reparaţie o garanti* de 8 tni Aţulter </« reparare pentru ceasornice, bijuterii, iramo-toane. Schimb de aur ii argint sdrobit. T Ó1 h .1 ditei. Cronometru «í orolosler artistic. Setkeáln (Szeged) Dugonics-tér Nr. U. Numeraas« scrtsari 4e recm»st'n(i. Prêtèrent ttpstrat traits. Permanent no*

ţ*13 i* 9lic! foinftnest!

Su 1920

Sznbotha István atelier de construcţie de altare şl de aurire artistica

Budapest, Vili., Hunyadi-u. 26 sz

Oferă on. preotimi gr. ort. şi gr. cat. lucrări de sculp­tură, iconostase, altwe, atovOàne, fântâni pentru botez, cosciugul D o m n u l u i , statire, icoane staţionare, scaune duhovniceşti. L t c r ă r l de aurire şi pictură axecutată artţstie geta cele mai sirţiple până la cele rriai decorate. Primeşte şpre renovare şi' pic­tare iconostase şi altare vechi. - Preţcurent nu ani dar cu proiecte artistice şt prospecte convenabile ser­vesc gratis. — Pentru primirea Ttieririlor merg la faţa

locului pe cheltuiala proprie.

Mercuri, 12 August 1914.

Preţur i Ieftine !

(Ba 2207) Garantă pe 10 ani

Maşină familiara de cusut COT. 75 Ma?|năîoA? , i:nn. t r: Cor. 130 MaŞină bobbin central . . COT. 140

Pentru plàtlri în rate eu 1 2 % mal scump.

Biciclete, gramofoane, părţi separate la acestea. — Peţurl de fabrica, cu garanta. — Nu­mai articl i i de primul rang. • M i mai a r u c m ae primul rang. B I ^ M

B A U M G A R T E N

ín atenţiunea negustorilor /

Acoperirea trebuinţelor de ciocoladă şi zaharicale pen­tru preţuri de fabrică. :: :: In depozit: Kßgler, Ha­ler, Túrth şi Manner. :: ::

GÁBOR MIKLÓS Arad, Piaţa Andrássy, colţul Salacz utcza

Telefon 1059. Telefon 1059. (Oa 2270)

1 I ' I 1 1 - ' » zbiriij-j^jj?~i" ~1' '' LXXèà^àséààké^ààat'

T E L „ B O U L E V A R D " S I B I I U .

N A G Y S Z E B E N .

- Casare de a 3 m*, ifi sus I I A 2 1 8 7

Zidi i din n o u s ' a d e s c h i s în 1 M a i 1914. E s t e s i t u a t în c e l mai cercetat şi m a i f r u m o s i c c i n oraş. Privelişte admirabilă. 60 c a m e r a elegante moderne. î n c ă l z i r e

c e n t r a l ă , e l ec t r i c i t a t e , a p ă c a l d ă ş i r e c e ,

lift, g a r a j p. a u t o m o b i l e , a u t o m o b i l l a f ie ­

c a r e t ren . Bestanrant p r o p r i u e x c e l e n t .

Roagă binevoitor sprijin arendatorii :

H â Y B E K E R şi K A S P E R .

g I

î 1 i\ r L

à INGINER

CAROL GRAEFF birou tehnic şi întreprindere de instalaţiuni

Bistriţa (Bsszîeroze) str, Ungur nr. 25.

Execută lucrări pentru luminatul central cu ; electricitate, baterii de elecrieitate, curent

slab, apaducte şi canalizare, în orice mărime ş i exeuţ iune Lferează motoare, maşini indu­striale^ transmisiuni, aparate meci cale şi pen­tru semnale, fiere de călcat cu electricitate, aparate pentru încălzit şi feri. Execută schiţe, proiecte, prospecte şi socoteli de rentabilitate :-: gratis fără obligamente. :-: (Oa 1349)

M a g a z i n p e r m a n e n t d e totfelul de

lampa electrice şi material de instalaţiuni. Plăt ir ! în ra te !

Condiţiuni favorabile de piàtire !

IMUS rí în rate!

Pentru lucrările executate garanţie pe mulţi a»! . Ia trepr miere- aressta na e provizorie.

D é l c z e g F * A l F » I E T R A R

BISTRIŢA, (vis-à-vis) de cimitirul evanghelia

Atrage atenţ :unea on. public din loc D I E T D C MflRMÂNTAI F şi provintă asupra msgazinuiui de r l t l U t I n U l l I l I H l i I nwt şi atelierului de pietrar e -— Bogat asortiment de monumente mor-manta'e de marmoră de Carrara, granit, sienit, porfir, labrador ele Execută totfeiul de lucrări de pietrărie şi sculptură în piatră, dup! orice desen, precum în monumente mormântale, s. Treime, craci pt

lângă drum şl lucrări de piatră pentru clădiri î't sti'ul cel mai frumo-s şi mo ern. Renovam şi aurirea monumentelor vechi mormântale se execută prompt şi ieftin — Prospecte şi desenări la dorinţă trimet gratis şi franco. — Renumita h-.ea firmă să nu o confundaţi cu at$e firme simulare (Na 1347)

Mercuri, 12 August 1914. ..R O M Â N U L" Pag. 7

Pramtaf Expoziţia internat, de modă, Paris 1911: Grand Pr ix si med. riBiilidl Expoziţia unir, din Roma 1911: Grand premiu şl medalia

de a oi de aur

La |T

„Croitoria universa lă"

I. PETRAŞCU SIBIIU, Str. Cisnădiei 30

Telefon nr . 172.

: Croitorie civilă şi militară :

[are depozit de stofe engleze şi indi­ene, precum şi totfelul de articole

militare. (1845—30) .

C E L E MAI E X C E L E N T E

C E A S U R I D E T O R N (Pa 2103) execută din oţel, fier şi dramă

precum şi repararea precisă a acestora pe lângă garantă,

Papp Kálmán fabricant de ceasuri pentru turn

TemesYár-GyárYáros, fő-U. 34 Prospecte gratis. — —

La dorinţă merg pe cheltuiala — — mea Ia fa{a locului. — —

Ha 2186

mecanic

ibi iu-Nägyszebeii , D r a g o n e r - w a c h e n r . 2 . lângă WILHELM ANDREE.

Execută totfelul de lucrări în branşa aceasta şi anume: maşini dc cusut, biciclete, gramofoane, aparate cinematografice, aparate fotogra­fice, instrumente speciale şi brevetate, pre­cum şi introducerea curentului electric şi

• reţea telefonică. — Serviciu prompt şi conştiinţios. :: :: :: Preţuri ieftine.

NOUA p r ă v ă l i e de obiecte mecanice.

N O U A p r ă v ă l i e de obiecte m ecanîce .

Cu stimă aduc la cunoştinţa on. public din localitate şi din provincie, că în

Tlmişoara-Cetate (Temesvár-Belv.) Losonczyi- tér 16, lângă biserica catedrală, am deschis

excelentă prăvălie de obiecte mecanice ijorespunzătoare tuturor cerinţelor moderne. — Ţin în depozit cele Hmai bune maşini de cusut, biciclete şi fonografe; execut totfelul |Ib lucrări în branşa mea, cu preţuri moderate şi pe lângă garantă.

C u d e £ l l * S c h u s t e r G u s z t á v , fost conducător al atelierului mecanic a lui STAM. § | (Su 2211)

CEL MAI MODERN INSTITUT TIPOGRAFIC ROMÂNESC DIN UNGARIA ŞI TRANSILVANIA

„CONCORDIA SOCIETATE

P E ACŢIUNI ARAD, STR. ZRÍNYI NRUL l |a .

Fiind aprovizionat ca cele mai moderne maşini din străinătate şi patrie, cai maşini de culeg, maşini de tipar, maşini de tăiat şi maşini de vărsat clişeie, precum şi cu cele mai moderne litere, primeşte spre executare totfelul de opuri, re-rlate, toi, placate, registre, tipărituri pentru bănoi şi societăţi, precum şi tipărituri adrocaţiale, invi­tări de logodnă, cununie şi pentru petreceri. Anunţuri funebrale se execută cu cea mai mare urgenţă. Se execuţi tot felul de lucrări de aceasta branşă delà cele mai simple pini ia etic mai fine — Executare prompţi. — Preturi moderate.

CEL MAI MARE MAGAZIN DE BLĂNĂRIE

Dudás Sándor Kolozsvár ünio-utca 8.

Işl recomandă tn atenţia on. public din lo­calitate şi provincie bogatul său asortiment de blănărie cu preţurile cele mal convenabile. Ar­ticole de fabricaţie proprie; mantale de blană, blane de călătorie, mansoane, boare, căciuli pentru domni şl doamne, ultima modă şl lu­crate cu gust. Preţuri Ieftine. Primeşte orice lucrări de blănărie pentru prefacere, căptuşiră, eăptaşirea şl coUarea mantalelor. Serviciu prompt şl consdinţiof. Numai marfă bună şl

sie Uă rang. (Du 1275—)

Prima specialistă vieneză de corsete

JOSEFINA BINDER LUGOJ, strada Bonnaz numărul 13. (Bi 2197)

îmi iau voia a atrage luarea a-minte a onor. dame din Lugoj şi împrf'juîime asupra corsete­lor mele fără balene, cari for­mează o talie fiumoasă, fără de a strânge sau apăsa.

Ajunge o sin­gură încercare pentru a se con­vinge despre bu­nătatea acestora. Preţu l e foarte convenabil, cel mai ieftin deja 8 c o r o a n e . Recomandându-mă deosebitului

stimă şi consideraţie, gata

Fiecare corset este p r o d u s u l meu propriu '' nu marfăjfbr brică. c pa­tinatoare de r

am ente oficial, . ^ ea so-b a Ä silue-penţru 5 j _ a r

stan, penw-,. y a ^fe. tămătură şi t

^ 2 í i r tele se găsesc • 8ílr aici Î Q mare a-sortiment

Se primeso re­paraturi şi se e f e c t u e s c — Ieftin.

sprijin, semnez cu distinsă de a servi on. public.

J O S E F I N A B I N D E R .

CEL MAI MODERN INSTITUT TIPOGRAFIC ROMÂNESC DIN UNGARIA ŞI TRANSILVANIA

CONCORD TELEFON

NR. 7 5 0 .

Executare promptă.

S O C I E T A T E P E A C Ţ I U N I .

A RAD STRADA ZRÍNYI, NUMĂRUL lia.

Fund aprovizionai cu cele mai mo­derne maşini din străinătate şi patrie ca: maşini de cules, maşini de tipar, maşini de tăiat şi maşini de vărsat clişeie, precum şi cu cele mai moderne litere, primeşte spre executare tot jejul_de opuri, reviste, fo'i piacaié, registre, ti părituri pentru banei şt societăţi, pre­cum şi tipărituri ad vocaţia! e, invitări de logodnă, cununie şi pentru petre­ceri. Anunţuri funebrale se execută cu cea mái mare urgentă. Se execută tot felul de lucrări de aceasta branşe delà cele mai simple până la cele mai fine.

TELEFON NR. 750.

Preţuri moderate.

Tisataf îfo«tt*m „C*scordl*' s*dctsta pe eetfl ! • AMC — mtMrtatwmW: LAURENTIU LUCA.