cercetări privind noi derivaţi de acid aril-propionic cu potenţială ...

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

„GRIGORE T. POPA” IAȘI

FACULTATEA DE FARMACIE

CCEERRCCEETTĂĂRRII PPRRIIVVIINNDD NNOOII DDEERRIIVVAAŢŢII DDEE AACCIIDD

AARRIILL--PPRROOPPIIOONNIICC CCUU PPOOTTEENNŢŢIIAALLĂĂ AACCȚȚIIUUNNEE

FFAARRMMAACCOOLLOOGGIICCĂĂ

Rezumatul tezei de doctorat

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC

PROF. DR. Lenuța PROFIRE

DOCTORAND

Ioana-Mirela GEANGALĂU (VASINCU)

Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007– 2013

AXA PRIORITARĂ 1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” DOMENIUL MAJOR DE INTERVENŢIE 1.5 “Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării” Titlu Proiect: “PARTENERIAT INTERUNIVERSITAR PENTRU CRESTEREA CALITATII SI INTERDISCIPLINARITATII CERCETARII DOCTORALE MEDICALE PRIN ACORDAREA DE BURSE DOCTORALE – DocMed.net” Cod Contract: POSDRU/107/1.5/S/78702 Beneficiar: UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE “IULIU HATIEGANU” CLUJ-NAPOCA Partener 1: UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE "GR. T. POPA" IASI

IAȘI, 2014

Componența comisiei de doctorat:

PREȘEDINTE: Decan Prof. univ. dr. Monica Hăncianu

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: Prof. univ. dr. Lenuța Profire

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași

REFERENȚI OFICIALI:

Prof. univ. dr. Ileana Chiriță Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București

Prof. univ. dr. Cătălina Elena Lupușoru Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași

Prof. univ. dr. Ovidiu Oniga Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca

Teza de doctorat conține 178 de pagini (23 de pagini

anexe), 37 de tabele, 172 de figuri în teză și 83 de figuri în anexe.

Numerotarea figurilor, tabelelor și cuprinsul, din cadrul rezumatului se păstrează în aceeași formă ca în teză.

Rezultatele ştiinţifice obţinute pe parcursul sudiilor

doctorale sunt datorate și statutului de bursier în cadrul proiectul „Parteneriat interuniversitar pentru creșterea calității și interdisciplinarității cercetării doctorale medicale prin acordarea de burse doctorale – DocMed.net”, POSDRU/107/ 1.5/S/78702, statut pe care l-am avut în perioada 2010-2013.

Stagiul de mobilitate transnațională realizat la Institutul de

Chimie organică și analitică, Universitatea Orleans, Orleans, Franța, a fost de un real ajutor în completarea cercetărilor personale, fără a omite că în cadrul disciplinei de Chimie farmaceutică, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, am deprins și

realizat principalele activități de cercetare.

1

CUPRINS

ABREVIERI v

MULȚUMIRI vi

STADIUL CUNOAȘTERII

CAPITOLUL 1

ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE DERIVAȚI DE ACID

ARIL-PROPIONIC 1

1.1. Procesul inflamator 1

1.2. Mecanism de acțiune 3

1.3. Derivați de acid aril-propionic utilizați în terapeutică 4

1.3.1. Flurbiprofen 5

1.3.2. Fenoprofen 5

1.3.3. Ketoprofen 6

1.3.4. Naproxen 6

1.3.5. Alți derivați de acid aril-propionic 7

1.4. Ibuprofen 8

1.4.1. Metode de sinteză, proprietăți fizico-chimice și date spectrale 8

1.4.2. Modulare structurală 11

1.5. Siguranța terapeutică 16

CAPITOLUL 2

DERIVAȚI DE HIDRAZONĂ CU POTENȚIAL TERAPEUTIC 17

2.1. Aspecte structurale, proprietăți fizico-chimice, date spectrale 17

2.2. Metode de sinteză și modulare structurală 18

2.3. Efecte biologice și potențial terapeutic 21

2.3.1. Acțiune analgezică și antiinflamatoare 21

2.3.2. Acțiune anticonvulsivantă 24

2.3.3. Acțiune antidepresivă 24

2.3.4. Acțiune antiagregant plachetară 25

2.3.5. Acțiune antimicrobiană 25

2.3.6. Acțiune antimicobacteriană 27

CAPITOLUL 3

DERIVAȚI DE TIAZOLIDIN-4-ONĂ CU POTENȚIAL TERAPEUTIC 29

3.1. Aspecte structurale, proprietăți fizico-chimice, date spectrale 29

3.2. Metode de sinteză și modulare structurală 30

3.3. Efecte biologice și potențial terapeutic 31

3.3.1. Acțiune antiinflamatoare și analgezică 31

3.3.2. Acțiune antioxidantă 33

3.3.3. Acțiune antimicrobiană 34

3.3.4. Acțiune anticonvulsivantă 35

3.3.5. Acțiune anti-HIV 36

CONTRIBUȚII PERSONALE

CAPITOLUL 4

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII

PERSONALE 37

CAPITOLUL 5

SINTEZA ȘI CARACTERIZAREA UNOR NOI DERIVAȚI DE

IBUPROFEN CU STRUCTURĂ DE TIAZOLIDIN-4-ONĂ 40

5.1. Material și metode 40

5.1.1. Sinteza derivaților de ibuprofen 40

5.1.1.1. Procedeu de sinteză a acidului 2-(4-izobutilfenil)propionic 40

2

5.1.1.2. Procedeu de sinteză a clorurii acidului 2-(4-izobutilfenil)propionic 40

5.1.1.3. Procedeu de sinteză a 2-(4-izobutilfenil)propionatului de etil 41

5.1.1.4. Procedeu de sinteză a 2-(4-izobutilfenil)propionil hidrazinei 41

5.1.1.5. Procedeu general de sinteză a hidrazonelor acidului 2-(4-izobutil

fenil) propionic 41

5.1.1.6. Procedeu general de sinteză a derivaților acidului 2-(4-izobutil

fenil) propionic cu structură de tiazolidin-4-onă 41

5.1.1.7. Procedeu de sinteză a derivatului 2-(4-aminofenil)-3-[2-(4-izobutil

fenil)-2-metil] acetamido-tiazolidin-4-onă 42

5.1.1.8. Procedeu de sinteză a derivatului 2-(4-acetamidofenil)-3-[2-(4-

izobutilfenil)-2-metil] acetamido-tiazolidin-4-onă 42

5.1.2. Sinteza derivatului de (S)-ibuprofen cu structură de tiazolidin-4-onă 42

5.1.2.1. Procedeu de sinteză a clorurii acidului (S)-2-(4-izobutilfenil)

propionic 42

5.1.2.2. Procedeu de sinteză a (S)-2-(4-izobutilfenil)propionatului de etil 43

5.1.2.3. Procedeu de sinteză a (S)-2-(4-izobutilfenil)propionil hidrazinei 43

5.1.2.4. Procedeu de sinteză a derivatului de (S)-N-(4-clorobenziliden)-N-

[2-(4-izobutilfenil) propionil] hidrazină 43

5.1.2.5. Procedeu de sinteză a derivatului (S)-2-(4-clorofenil)-3-[2-(4-


5.1.3. Caracterizarea fizico-chimică a derivaților de ibuprofen 44

5.2. Rezultate și discuții 44

5.2.1. Sinteza și caracterizarea unor noi derivați de ibuprofen cu structură de

tiazolidin-4-onă 46

5.2.1.1. Sinteza și caracterizarea 2-(4-izobutilfenil)propionatului de etil 46

5.2.1.2. Sinteza și caracterizarea 2-(4-izobutilfenil)propionil hidrazinei 47

5.2.1.3. Sinteza și caracterizarea derivaților de N-(R-benziliden)-N-[2-(4-

izobutilfenil) propionil]hidrazină 47

5.2.1.4.Sinteza și caracterizarea derivaților 2-(R-fenil)-3-[2-(4-izobutil


5.2.1.5. Sinteza și caracterizarea derivatului 2-(4-aminofenil)-3-[2-(4-


5.2.1.6. Sinteza și caracterizarea derivatului 2-(4-acetamidofenil)-3-[2-(4-

izobutilfenil) -2-metil]acetamido-tiazolidin-4-onă 52

5.2.2. Sinteza și caracterizarea unor derivați de (S)-ibuprofen 53

5.2.2.1. Sinteza și caracterizarea (S)-2-(4-izobutilfenil)propionatului de etil 53

5.2.2.2. Sinteza și caracterizarea (S)-2-(4-izobutilfenil)propionil hidrazinei 54

5.2.2.3. Sinteza și caracterizarea derivatului (S)-N-(4-clorobenziliden)-N-

[2-(4-izobutilfenil) propionil]hidrazina 55

5.2.2.4. Sinteza și caracterizarea derivatului (S)-2-(4-clorofenil)-3-[2-(4-


5.3. Concluzii 56

CAPITOLUL 6

CONFIRMAREA STRUCTURII CHIMICE A DERIVAȚILOR DE

IBUPROFEN CU STRUCTURĂ DE TIAZOLIDIN-4-ONĂ 58

6.1. Material și metode 58

6.1.1. Spectrometria în infraroșu (IR) 58

6.1.2. Spectrometria de rezonanță magnetică nucleară (RMN) 59

6.1.3. Spectrometria de masă de înaltă rezoluție (High Resolution Mass

Spectrometry – HRMS) 59

6.2. Rezultate și discuții 60

6.2.1. Spectrometria în infraroșu (IR) 60

3

6.2.1.1. Caracterizarea IR a derivaților de ibuprofen 60

6.2.1.1.1. Spectrul IR al 2-(4-izobutilfenil)propionatului de etil 60

6.2.1.1.2. Spectrul IR al 2-(4-izobutilfenil)propionil hidrazinei 60

6.2.1.1.3. Spectrul IR al derivaților N-(R-benziliden)-N-[2-(4-izobutil

fenil)propionil] hidrazina 61

6.2.1.1.4. Spectrul IR al derivaților 2-(R-fenil)-3-[2-(4-izobutilfenil)-2-

metil]acetamido-tiazolidin-4-onă 64

6.2.1.2. Caracterizarea IR a derivaților de (S)-ibuprofen 66

6.2.1.2.1. Spectrul IR al (S)-2-(4-izobutilfenil)propionatului de etil 66

6.2.1.2.2. Spectrul IR al (S)-2-(4-izobutilfenil)propionil hidrazinei 67

6.2.1.2.3. Spectrul IR al derivatului (S)-N-(4-clorobenziliden)-N-[2-(4-

izobutilfenil) propionil]hidrazina 68

6.2.1.2.4. Spectrul IR al derivatului (S)-2-(4-clorofenil)-3-[2-(4-izobutil


6.2.2. Spectrometria de rezonanță magnetică nucleară (RMN) 69

6.2.2.1. Caracterizarea RMN a derivaților de ibuprofen 69

6.2.2.1.1. Caracterizarea RMN a 2-(4-izobutilfenil)propionatului de etil 69

6.2.2.1.2. Caracterizarea RMN ale 2-(4-izobutilfenil)propionil hidrazinei 71

6.2.2.1.3. Caracterizarea RMN a derivaților N-(R-benziliden)-N-[2-(4-

izobutilfenil) propionil]hidrazina 74

6.2.2.1.4. Caracterizarea RMN a derivaților 2-(R-fenil)-3-[2-(4-izobutil


6.2.2.2. Caracterizarea RMN a derivaților de (S)-ibuprofen 88

6.2.2.2.1. Caracterizarea RMN a (S)-2-(4-izobutilfenil)propionatului de

etil 88

6.2.2.2.2. Caracterizarea RMN a (S)-2-(4-izobutilfenil)propionil

hidrazinei 90

6.2.2.2.3. Caracterizarea RMN a derivatului (S)-N-(4-clorobenziliden)-

N-[2-(4-izobutilfenil) propionil]hidrazina 93

6.2.2.2.4. Caracterizarea RMN a derivatului (S)-2-(4-clorofenil)-3-[2-(4-

izobutilfenil) -2-metil]acetamido-tiazolidin-4-onă 95

6.2.3. Spectrometria de masă de înaltă rezoluție (HRMS) 98

6.2.3.1. Caracterizarea HRMS a derivaților de ibuprofen 98

6.2.3.1.1. Spectrul de masă al 2-(4-izobutilfenil)propionatului de etil 98

6.2.3.1.2. Spectrul de masă al 2-(4-izobutilfenil)propionil hidrazinei 99

6.2.3.1.3. Spectrul de masă al derivaților N-(R-benziliden)-N-[2-(4-

izobutilfenil) propionil] hidrazină 99

6.2.3.1.4. Spectrul de masă al derivaților 2-(R-fenil)-3-[2-(4-izobutil


6.2.3.2. Caracterizarea HRMS a derivaților de (S)-ibuprofen 101

6.2.3.2.1. Spectrul de masă al (S)-2-(4-izobutilfenil)propionatului de etil 101

6.2.3.2.2. Spectrul de masă al (S)-2-(4-izobutilfenil)propionil hidrazinei 102

6.2.3.2.3. Spectrul de masă al (S)-N-(4-clorobenziliden)-N-[2-(4-

izobutilfenil) propionil] hidrazină 102

6.2.3.2.4. Spectrul de masă al derivatului (S)-2-(4-clorofenil)-3-[2-(4-

izobutilfenil)-2- metil] acetamido-tiazolidin-4-onă 103

6.3. Concluzii 103

CAPITOLUL 7

EVALUAREA BIOLOGICĂ A DERIVAȚILOR DE IBUPROFEN CU

STRUCTURĂ DE TIAZOLIDIN-4-ONĂ 105

7.1. Evaluarea potențialului antioxidant 105

4

7.1.1. Material și metode 105

7.1.1.1. Determinarea efectului antiradicalic faţă de radicalul DPPH 106

7.1.1.2. Determinarea efectului antiradicalic faţă de radicalul ABTS•+ 106

7.1.1.3. Determinarea capacității totale antioxidante 107

7.1.1.4. Determinarea puterii reducătoare 107

7.1.2. Rezultate și discuții 108

7.1.2.1. Determinarea efectului antiradicalic faţă de radicalul DPPH 108

7.1.2.2. Determinarea efectului antiradicalic faţă de radicalul ABTS•+ 111

7.1.2.3. Determinarea capacității totale antioxidante 115

7.1.2.4. Determinarea puterii reducătoare 118

7.1.3. Concluzii 120

7.2. Evaluarea viabilității celulare prin metoda MTT 121

7.2.1. Material și metodă 121



7.3. Determinarea toxicității acute in vivo 125

7.3.1. Material și metodă 125



7.4. Evaluarea potențialului antiinflamator și analgezic 127


7.4.1.1. Efect antiinflamator 127

7.4.1.2. Efect analgezic 128

7.4.1.2.1. Testul tail-flick 128

7.4.1.2.2. Testul durerii viscerale indusă chimic 130


7.4.2.1. Efect antiinflamator 131

7.4.2.2. Efect analgezic 133

7.4.2.2.1. Testul tail-flick 133

7.4.2.2.2. Testul durerii viscerale indusă chimic 134


7.5. Evaluarea motilității și a comportamentului 136


7.5.1.1. Testul tijei rotante (Rota-rod) 136

7.5.1.2. Testul de determinare a activității locomotorii 138


7.5.2.1. Testul tijei rotante (Rota-rod) 139

7.5.2.2. Testul de determinare a activității locomotorii 139


CAPITOLUL 8

CONCLUZII GENERALE 142

CAPITOLUL 9

ELEMENTE DE ORIGINALITATE ȘI PERSPECTIVE DE

CERCETARE 145

BIBLIOGRAFIE 147

ANEXA I – LISTA LUCRĂRILOR ȘTIINȚIFICE 156

ANEXA II – SPECTRELE IR ȘI RMN (1H-RMN ȘI 13C-RMN) ALE

DERIVAȚILOR INTERMEDIARI ȘI FINALI SINTETIZAȚI 158

5

ABREVIERI

AA Acid arahidonic

ABTS Acid 2,2-azino-bis(3-etilbenzotiazolin-6-sulfonic)

AcOH Acid acetic

ADN Acid dezoxiribonucleic

ADP Adenozin-5-difosfat

AINS Antiinflamatoare nesteroidiene

CE50 Concentrație eficientă 50

2D-COSY Correlation spectroscopy (eng.) COX Ciclooxigenaza 13

C-RMN Rezonanță magnetică nucleară de carbon

CSS Cromatografie pe strat subțire

DCM Diclormetan

DEPT Distortionless Enhancement by Polarization Transfer (eng.)

DL50 Doza letală 50

DMF Dimetilformamidă

DMSO Dimetilsulfoxid

DPPH 2,2-difenil-1-picrilhidrazil (radical)

FT-IR Fourier transform infrared spectroscopy (eng.)

GABA Acid gamma-aminobutiric

HIV-1RT Human Immunodeficiency Virus Reverse Transcriptase (eng.)

H-RMN Rezonanță magnetică nucleară de proton

HRMS High Resolution Mass Spectrometry (eng.)

HSQC Heteronuclear Single Quantum Coherence (eng.)

IL Interleukina

5-LOX 5-Lipooxigenaza

LPS Lipopolizaharide

LT Leucotriene

LX Lipoxine

MAO Monoaminooxidaza

MeOH Metanol

MES Maximal electroshock seizure (eng.)

MTT Bromură de 3-(4,5-dimetil-2-tiazolil)-2,5-difenil-2H-tetrazoliu

NO Monoxid de azot

PAF Platelet agregation factor (eng.)

PG

P.t.

Prostaglandine

Punct de topire

Rf Retention factor (eng.) scPTZ Testul subcutanat cu pentetrazol

SD Standard deviation (eng.) SRN Specii reactive de azot

SRO Specii reactive de oxigen

TNF- Factorul de necroză tumorală

https://estudogeral.sib.uc.pt/bitstream/10316/11809/1/mf310101.pdf

6

MULȚUMIRI

Fundamentarea ştiinţifică și elaborarea unei teze de doctorat este

posibilă doar cu ajutorul unei îndrumări de calitate realizate cu

profesionalism şi exigență. Deosebită recunoştinţă şi cele mai sincere

mulţumiri le datorez doamnei Prof. Univ. dr. Lenuța Profire, în calitate de

coordonator ştiinţific, punându-mi la dispoziţie cunoştinţele şi experienţa sa, dar şi de susținător moral în finalizarea acestei teze, pentru înţelegerea,

căldura și răbdarea cu care mi-a călăuzit pașii.

Adresez mulțumiri speciale domnului Prof. dr. Sylvain Routier și

domnului Dr. Frédéric Buron, de la Universitatea din Orléans, Institutul de Chimie Organică și Analitică, Franța, pentru generozitatea,

profesionalismul și încrederea cu care m-au îndrumat pe toată perioada

stagiului de mobilitate, în special pentru inițierea mea în „tainele”

spectrometriei RMN. Sincere mulțumiri doamnei Prof. dr. Elena Cătălina Lupușoru și

domnului Prof. dr. Mihai Nechifor, de la disciplina de Farmacologie,

Facultatea de Medicină și Medicină dentară, pentru sprijinul acordat în

realizarea studiilor farmacologice și toxicologice. Deosebite mulțumiri adresez doamnei Prof. dr. Liliana Vereștiuc și

doamnei Șef lucrări dr. Maria Butnaru, Departamentul de Științe

Biomedicale, Facultatea de Bioinginerie Medicală pentru realizarea studiilor

de citotoxicitate pe culturi celulare. Sincere mulțumiri adresez doamnei Prof. dr. Cornelia Vasile,

Departamentul de Chimia fizică a polimerilor, Institutul de Chimie

Macromoleculară „P. Poni” Iaşi, pentru suportul acordat în caracterizarea și

confirmarea structurii chimice a compușilor sintetizați. Alese mulțumiri colectivului disciplinei de Chimie farmaceutică pentru

ajutorul și sfaturile oferite pe tot parcusul cercetărilor din cadul tezei de

doctorat.

Doresc să aduc mulţumiri deosebite doamnei Prof. dr. Rodica Cuciureanu, de la disciplina de Chimia Mediului şi Alimentului, doamnei

Prof. dr. Anca Miron, de la disciplina de Farmacognozie şi domnului Conf.

dr. Dan Lupașcu, ca membri în comisia de îndrumare, pentru sugestiile și

suportul moral oferite, care au contribuit la finalizarea acestui demers ştiinţific.

Nu în ultimul rând, mulțumesc din suflet familiei, care mi-a insuflat

dorința de a evolua și de a încerca lucruri noi, susținându-mă în permanență.

Îi sunt recunoscătoare soțului meu Alexandru, pentru dragostea, răbdarea și înțelegerea oferite pe parcursul anilor de doctorat și pentru ajutorul

necondiționat în definitivarea acestei teze.

7

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI ȘI OBIECTIVELE

CERCETĂRII PERSONALE

Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), în cadrul cărora

derivaţii de acid aril-propionic (ibuprofen, fenopofen, ketoprofen, naproxen, etc.) ocupă un loc important, se numără printre cele mai utilizate medicamente în tratamentul durerii şi inflamaţiei din diferite afecţiuni reumatismale, dar şi în alte

tipuri de durere - colica renală, colica biliară, cefalee, dismenoree etc. Mai nou, antiinflamatoarele nesteroidiene şi-au dovedit eficacitatea şi în tratamentul bolii Alzheimer şi al altor afecţiuni neurodegenerative precum şi în chemoprofilaxia cancerului.

În urma studiilor epidemiologice, s-a constatat că aproximativ 35 de milioane de persoane recurg zilnic la

AINS, din care 40% sunt în vârstă de peste 60 de ani. De asemenea trebuie precizat că vânzările anuale de AINS ating sume uriașe, ce depășesc 6 miliarde de dolari, iar în Europa, prescripțiile cu AINS depășesc 7,5% din totalul prescripțiilor eliberate într-un an (1, 2).

Totodată este cunoscut faptul că utilizarea frecventă a AINS, în special în tratament îndelungat, este asociată cu o serie de efecte secundare la nivel gastro-intestinal,

cardiovascular sau renal, mai ales în cazul persoanelor vârstnice.

Pe de altă parte, nucleul de tiazolidin-4-onă este unul din cele mai exploatate heterocicluri în chimia organică, fiind răspunzător de numeroase efecte biologice. Datele din literatura de specialitate susțin pentru derivații de tiazolidin-4-onă importante efecte farmacologice: efect antiinflamator și

analgezic, acțiune antimicrobiană, antifungică și antimico-bacteriană, potențial antioxidant, acțiune antivirală și anti-HIV, efect anticonvulsivant, acțiune hipoglicemiantă, dar și antitumorală.

Astfel, designul și sinteza unor molecule hibrid, care să conțină două sau mai multe structuri farmacofore, capabile să intensifice proprietățile structurilor de bază sau să inducă

efecte biologice noi, dar să prezinte totodată un profil

8

toxicologic mai sigur, constituie o prioritate în rândul

cercetătorilor. Un exemplu în acest sens este benorilatul, care se utilizează ca antiinflamator, analgezic și antipiretic. Acesta a fost obținut prin esterificarea acidului acetil-salicilic cu paracetamol. Comparativ cu aspirina benorilatul prezintă o serie de avantaje si anume: activitate de lungă durată (se administrează de două/zi) și mai puține efecte adverse (3).

Scopul principal al cercetărilor personale a fost reprezentat

de sinteza unor noi derivaţi cu structură de tiazolidin-4-onă

din clasa acidului aril-propionic, prin modularea structurală a ibuprofenului, la nivelul grupării carboxil libere.

Având în vedere prezența celor două grupări farmacofore – secvența de acid aril- propionic și heterociclul de tiazoldin-4-onă, compușii sintetizați prezintă premizele teoretice pentru un profil farmacologic îmbunătățit și efecte secundare reduse.

Fig. 4.1. Structura derivaților de ibuprofen-tiazolidin-4-onă.

Pentru realizarea cercetărilor personale s-a avut în vedere următoarele obiective:

Sinteza și caracterizarea unor noi derivați de ibuprofen și

(S)-ibuprofen cu structură de tiazolidin-4-onă, obiectiv în cadrul căruia s-a urmărit: optimizarea metodelor de sinteză a derivaților

intermediari și finali, în vederea obținerii lor în

randament ridicat și puritate avansată;

9

purificarea compușilor sintetizați prin diferite metode:

precipitare sau recristalizare cu/din solvenți adecvați, separare pe coloană de silicagel;

caracterizarea fizico-chimică a compușilor intermediari și finali sintetizați (formulă moleculară, temperatura de topire, randament, solubilitate în diferiți solvenți, caracteristici de separare cromatografică - factor de retenție);

confirmarea structurii chimice a compușilor sintetizați prin metode spectrometrice: IR, RMN (1H-RMN, 13C-RMN, DEPT, 2D-COSY, HSQC) și spectroscopie de masă de înaltă rezoluție (HRMS);

Evaluarea potențialului biologic al derivaților de ibuprofen cu structură de tiazolidin-4-onă, obiectiv în

cadrul căruia s-a urmărit: evaluarea potențialului antioxidant al derivaților

sintetizați, prin determinarea efectului antiradicalic față de DPPH și ABTS, a capacitatății totale antioxidante și a puterii reducătoare;

evaluarea potențialului toxic al compușilor sintetizați, prin determinarea dozei letale 50 (DL50);

evaluarea potențialului citotoxic al compușilor

sintetizați, prin determinarea efectului asupra viabilității celulele normale, prin metoda MTT;

evaluarea potențialului antiinflamator, pe model de edem inflamator acut indus cu carrageenan;

evaluarea potențialului analgezic, pe model de durere indusă termic (testul tail-flick) și chimic (model de durere viscerală indusă cu acid acetic);

evaluarea efectului compușilor sintetizați asupra activității comportamentale (testul tijei rotante și testul de determinare a activătății locomotorii).

10

CAPITOLUL 5

SINTEZA ȘI CARACTERIZAREA UNOR NOI

DERIVAȚI DE IBUPROFEN CU STRUCTURĂ

DE TIAZOLIDIN-4-ONĂ

Sinteza derivaților acidului 2-(4-izobutilfenil)propionic cu structură de tiazolidin-4-onă s-a realizat în mai multe etape (Fig. 5.1 și 5.2), prin modulări structurale la nivelul grupării carboxil a ibuprofenului.

Fig. 5.1. Schema generală de obținere a derivaților de ibuprofen cu

structură de tiazolidin-4-onă.

Fig. 5.2. Schema de reducere a derivatului 4-nitro și de acetilare a

grupării amino rezultate.

11

Sinteza derivaților intermediari și finali a fost monitorizată

prin cromatografie pe strat subțire (CSS), folosind ca eluent amestec diclormetan (DCM):metanol (MeOH), în diferite proporții, funcție de polaritatea compușilor. Pentru purificarea compușilor s-a folosit tehnica separării pe coloană de silicagel (sistem de solvenți DCM:MeOH, în diferite procente) sau precipitarea cu eter etilic. Vizualizarea cromatogramelor utilizate la monitorizarea reacțiilor, dar și la separarea pe

coloană în vederea purificării, s-a realizat în lumină UV, la lungimea de undă 254 nm.

Caracterizarea fizico-chimică a compușilor intermediari și finali a inclus stabilirea formulei moleculare, a masei relative, a temperaturii de topire respectiv fierbere, a solubilității în apă și în diferiți solvenți organici, a randamentului de reacție și a valorii Rf-ului.

Compușii finali obținuți se prezintă sub forma unor pulberi de culoare albă sau galben-deschis. Prin optimizarea condițiilor de reacție s-au obținut randamente ce variază între 37,61 și 89,95%, iar în urma purificării pe coloană de silicagel

derivații se topesc într-un interval de maxin 2C.

Tabel 5.5. Caracteristicile fizico-chimice ale derivaților 2-(R-fenil)-

3-[2-(4-izobutilfenil)-2-metil]acetamido-tiazolidin-4-onă (7a-n)

Compus R Formula

moleculară

Masa

relativă

(g/mol)

P.t.

(C)

(%) Rf Solubilitate

7a H C22H26N2O2S 382,52 125 56,77 0,48

compușii sunt solubili în: alcool etilic,

alcool metilic, acetonă, dioxan, DCM, CHCl3, DMF, DMSO, eter etilic; insolubili în

apă; compusul 7a,

7m, 7n sunt insolubili în eter etilic

7b 4-Cl C22H25ClN2O2S 416,96 70 76,10 0,36

7c 4-Br C22H25BrN2O2S 461,42 70-72 76,85 0,46

7d 4-F C22H25FN2O2S 400,51 72 66,12 0,42

7e 2-NO2 C22H25N3O4S 427,57 69-71 72,78 0,58

7f 3-NO2 C22H25N3O4S 427,57 70-72 61,46 0,35

7g 4-NO2 C22H25N3O4S 427,57 70-72 71,48 0,41

7h 4-CH3 C23H28N2O2S 396,55 67 41,35 0,32

7i 3-CF3 C23H25F3N2O2S 450,52 68 52,87 0,54

7j 4-CF3 C23H25F3N2O2S 450,52 74-75 37,80 0,51

7k 4-CN C23H25N3O2S 407,53 75 88,60 0,32

7l 2,6-diCl C22H24Cl2N2O2S 451,41 74 37,61 0,56

7m 4-NH2 C22H27N3O2S 397,53 165-167 89,95 0,18

7n 4-

NHCOCH3 C24H29N3O3S 439,57 230 46,75 0,29

12

CAPITOLUL 6

CONFIRMAREA STRUCTURII CHIMICE A

DERIVAȚILOR DE IBUPROFEN CU STRUCTURĂ DE

TIAZOLIDIN-4-ONĂ

Structura compușilor sintetizați a fost confirmată prin metode spectrale: spectrometrie în infraroșu (IR), spectrometrie de rezonanță magnetică nucleară (1H-RMN, 13C-RMN, 2D-COSY, DEPT, HSQC) și spectrometrie de masă de înaltă rezoluție (HRMS = High Resolution Mass

Spectrometry).

Spectrometria în infraroșu (IR)

Esterul etilic al ibuprofenului (4)/(S)-ibuprofenului (4) prezintă ca element caracteristic în spectrul IR, banda de

absorbție specifică grupării C=O, din legătura esterică, la lungimea de undă 1731 cm-1, respectiv 1733 cm-1.

Formarea hidrazidei ibuprofenului (5)/(S)-ibuprofenului

(5) a fost confirmată prin apariția în spectrul IR a benzii de absorbție caracteristică grupării CO din legătura amidică la

lungimea de undă de 1687 cm-1 respectiv 1685 cm-1. Banda de absorbție specifică legăturii azometinice (C=N) a

fost identificată în spectrul IR al hidrazonelor sintetizate (6a-

q, 6) în regiunea 1596 - 1614 cm-1. Ciclizarea hidrazonelor cu acidul mercaptoacetic și

obținerea derivaților de tiazolidin-4-onă corespunzători (7a-n,

7) a fost confirmată prin apariția în spectrul IR, a benzilor caracteristice legăturii C-S (656 - 694 cm-1) și a grupării cetonice din ciclul de tiazolidin-4-onă (1710 - 1721 cm-1). Spre exemplificare, în figura 6.8 este prezentat spectrul

derivatului 2-(3-nitrofenil)-3-[2-(4-izobutil fenil)-2-metil] acetamido-tiazolidin-4-ona (7f).

13

Fig. 6.8. Spectrul IR al 2-(3-nitrofenil)-3-[2-(4-izobutilfenil)-2-metil]acetamido-tiazolidin-4-ona (7f).

Spectrometrie de rezonanță magnetică nucleară

În spectrul 1H-RMN al esterul etilic al ibuprofenului

(4)/(S)-ibuprofenului (4) au fost identificați protonii grupării –COOC2H5 la frecvența 4,14 - 2,90/ 4,15 - 3,94 ppm (CH2) și

la 1,11 ppm (CH3). Semnalele carbonilor din regiunea esterică au fost identificate la frecvențele 173,77 ppm (CO), 60,03/ 60,11 ppm (CH2) și 13,87/13,96 ppm (CH3).

În spectrul 1H-RMN al hidrazidei ibuprofenului (5)/(S)-

ibuprofenului (5) s-a observat dispariția semnalelor protonilor

regiunii esterice și apariția semnalelor specifice protonilor grupării NH-NH2, care s-au identificat la 9,14/ 9,15 ppm (1H) și la 4,17/ 4,24 ppm (2H). În spectrul 13C-RMN, carbonul din legătura hidrazidică (CONHNH2) a fost identificat la 172,90 ppm atât pentru hidrazida ibuprofenului cât și a (S)-ibuprofenului.

Protonul grupării azometinice (N=CH), din spectrul hidrazonelor, pentru ambii rotameri, s-a identificat în

intervalul 8,06 - 8,61 ppm, respectiv 7,83 - 8,30 ppm. Carbonul acestei grupări caracteristice s-a identificat în spectrul 13C-RMN în intervalul 141,76 - 147,10 ppm/137,97 - 143,07 ppm, corespunzător celor două forme rotamere.

14

Protonii ciclului de tiazolidin-4-onă au fost identificați în

intervalul 3,60 - 3,97 ppm (-CH2-S) și 5,66 - 6,71/5,46 - 6,57 ppm (S-CH-N-) corespunzător celor doi izomeri. Structura de tiazolidin-4-onă a fost confirmată și cu ajutorul spectrelor 13C-RMN, prin evidențierea semnalelor celor trei carboni din ciclu din regiunea 168,19 - 169,07/168,01 - 168,89 ppm (CO), 28,45 - 29,64 ppm (-CH2-S-) și 55,87 - 61,80 / 55,72 - 61,21 (S-CH-N-), corespunzător celor două forme izomere.

Spre exemplificare în Fig. 6.27 și 6.28 sunt prezentate spectrele 1H-RMN și 13C-RMN ale derivatului 7b.

Fig. 6.27. Spectrul 1H-RMN al derivatului 2-(4-clorofenil)-3-[2-(4-

izobutilfenil)-2-metil]acetamido-tiazolidin-4-onă (7b).

Fig. 6.29. Spectrul 13

C-RMN al derivatului 2-(4-clorofenil)-3-[2-(4-


Informațiile obținute din spectrele 1H-RMN și 13C-

RMN au fost validate de spectrele de corelație bidimensionale

15

proton-proton (2D-COSY) și proton-carbon (HSQC), precum

și de spectrul DEPT. În spectrul 2D-COSY s-a observat cuplarea protonilor aromatici, ai grupării CH2 cu CH (-CH2-CH(CH3)2) și ai grupării CH cu CH3 (-CH-CH3, -CH(CH3)2). Spectrul HSQC a oferit date legate de corespondența între semnalele protonilor și cele ale carbonilor caracteristici, dar și identificarea poziției carbonilor cuaternari. În spectrul DEPT s-au evidențiat carbonii CH3 (primari) și CH (terțiari) cu

valori ale deplasărilor chimice pozitive și carbonul metilenic (secundar) cu valoare negativă.

Spre exemplificare în Fig. 6.28, 6.30 și 6.31 sunt prezentate spectrele 2D-COSY, DEPT și HSQC ale derivatului 7b.

Fig. 6.28. Spectrul 2D-COSY al derivatului 2-(4-clorofenil)-3-[2-(4-


Fig. 6.30. Spectrul DEPT al derivatului 2-(4-clorofenil)-3-[2-(4-


16

Fig. 6.31. Spectrul HSQC al derivatului 2-(4-clorofenil)-3-[2-(4-


Spectrometrie de masă de înaltă rezoluție (HRMS)

Obținerea tiazolidin-4-onelor (7a-n) a fost confirmată și prin

spectrometrie de masă de înaltă rezoluție. În urma analizei spectrelor

de masă s-a observat că valorile măsurate ale ionului molecular m/z

au variat între 383,1787 și 461,0892 fiind foarte apropiate valorilor

teoretice, care sunt cuprinse între 383,1788 și 461,0893. La unii

derivați apar fragmente ionice datorate fie ruperii moleculei înainte

sau după legătura amidică, fie prin deschiderea ciclului de

tiazolidin-4-onă.

Spre exemplificare, în Fig. 6.55 este prezentat spectrul de masă

al derivatului 7b.

Fig. 6.55. Spectrul de masă al derivatului 2-(4-nitrofenil)-3-[2-(4-

izobutilfenil)-2-metil] acetamido-tiazolidin-4-ona (7g).

scanare totală

măsurat (m/z)

teoretic (m/z)

17

CAPITOLUL 7

EVALUAREA BIOLOGICĂ A DERIVAȚILOR DE

IBUPROFEN CU STRUCTURĂ DE TIAZOLIDIN-4-ONĂ

Derivații de ibuprofen (acid 2-(4-izobutilfenil)propionic)

cu structură de tiazolidin-4-onă sintetizați au fost evaluați din punct de vedere biologic, prin:

Metode in vitro, care au urmărit: determinarea potențialului antioxidant; evaluarea viabilității celulare, pe linii celulare

normale.

Metode in vivo care au inclus: evaluarea toxicității acute (determinarea dozei letale

50 - DL50); determinarea potențialului antiinflamator și

analgezic;

teste de motilitate și comportament.

7.1. Evaluarea potențialului antioxidant Activitatea antioxidantă a fost evaluată prin două metode

antiradiclice față de radicalii DPPH (2,2-difenil-1-picrilhidrazil) și ABTS·+ (acid 2,2`-azino-bis(3-etil benzotiazolin-6-sulfonic), iar exprimarea rezultatelor s-a realizat prin calcularea procentelor de inhibiție (I%). Celelalte două teste au inclus determinarea capacității totale antioxidante și a puterii reducătoare, rezultatele obținute fiind exprimate prin calcularea valorilor CE50 (mg/mL).

18

7.1.2. Rezultate și discuții

7.1.2.1. Determinarea efectului antiradicalic faţă de radicalul DPPH

Pentru derivații 2-(R-fenil)-3-[2-(4-(izobutilfenil)-2-

metil]acetamido-tiazolidin-4-onă (7a-n) s-a observat că,

exceptând derivatul 7j (R= 4-CF3), toți compușii studiați s-au dovedit mai activi decât ibuprofenul (Ib) la concentrație de 20 mg/mL (Fig. 7.3). Dintre aceștia cei mai activi s-au evidențiat a fi compușii 7m (R = 4-NH2, I% = 94,88±0,57%), 7e (R = 2-NO2, I% = 94,42±0,43%) și 7b (R = 4-Cl, I% = 81,31±0,55%). Acești derivați au fost de aproximativ 23 de ori (7m, 7e) și respectiv de 20 de ori (7b) mai activi decât

ibuprofenul (Ib, I% = 4,15± 0,22%). Totodată s-a observat că activitatea acestor compuși este

comparabilă cu cea a vitaminei E la concentrație de 0,25 mg/mL (I% = 96,48±0,94%).

Activitate apreciabilă au prezentat și compușii 7g (R= 4-NO2, I% = 67,96±0,60%), 7a (R= H, I% = 59,64±0,28%), 7k

(R= 4-CN, I% = 53,29±0,27%) și 7f (R= 3-NO2, I% = 43,33± 0,65) care s-au dovedit a fi de 16 ori (7g), 14 ori (7a), 13 ori

(7k), respectiv de 10 ori mai activi decât ibuprofenul. Referitor la compusul 7m (R = 4-NH2), obținut prin

reducerea compusului 7g la nivelul grupării 4-NO2, s-a observat că această modulare structurală a avut o influență pozitivă asupra efectului antiradicalic, compusul 7m (I% = 94,88±0,57%), fiind mai activ decît compusul 7g (I% = 67,96±0,60%). Dimpotrivă acetilarea grupării 4-amino a avut

o influență negativă, compusul acetilat corespunzător 7n (I% = 11,66±0,18%) fiind mai puțin activ decât 7m.

Se consideră că derivatul testat este cu atât mai activ cu cât valoarea absorbanței este mai mică, ceea ce înseamnă un procent de inhibare a radicalilor liberi DPPH (I%) mai mare.

Efectul de reducere a radicalilor liberi DPPH crește direct proporțional cu concentrația compusului.

19

Fig. 7.3. Activitatea antiradicalică (scavenger) față de DPPH (%

inhibiție) a derivaților 2-(R-fenil)-3-[2-(4-izobutilfenil)-2-metil]acetamido-tiazolidin-4-onă (7a-n).

7.1.2.2. Determinarea efectului antiradicalic faţă de radicalul ABTS·+

Analiza rezultatelor obținute a evidențiat faptul că prin modularea structurală a ibuprofenului la nivelul grupării carboxil libere, s-au obținut compuși cu activitate antiradicalică față de radicalul cation ABTS·+ mai intensă

decât acesta. Comparativ cu vitamina E compușii studiați s-au dovedit a fi mai puțin activi. Se consideră că derivatul testat este cu atât mai activ cu cât valoarea absorbanței este mai mică, ceea ce înseamnă un procent de inhibare a radicalilor cationi ABTS·+ (I%) mai mare.

În urma analizei datelor obținute s-a observat că efectul de reducere a radicalilor liberi de ABTS·+ crește direct

proporțional cu concentrația compusului. Printre derivații de 2-(R-fenil)-3-[2-(4-(izobutilfenil)-2-

metil]acetamido-tiazolidin-4-onă (7a-n) s-au evidențiat compușii 7e (R = 2-NO2, I% = 52,79±1,28%), 7b (R = 4-Cl, I% = 52,17±1,20%) și 7k (R = 4-CN, I% = 51,53 ± 1,29%), care au prezentat cele mai bune procente de inhibiție față de radicalul cation ABTS·+ (Fig. 7.9). Comparativ cu ibuprofenul

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Ib 7a 7b 7c 7d 7e 7f 7g 7h 7i 7j 7k 7l 7m 7n Vit E

%A

cti

vit

ate

de s

ca

ven

ger

fa

ță d

e D

PP

H

Compuși (487,80 μg/mL)

20

(I% = 4,42±0,18%) compușii respectivi s-au dovedit a fi de

11-12 ori mai activi. Activitate apreciabilă au prezentat și compușii 7g (R = 4-

NO2, I% = 37,14±1,10%), 7m (R = 4-NH2, I% = 25,48±0,49%) și 7d (R = 4-F, I% = 22,88±0,43%), dovedindu-se a fi de aproximativ 5-8 ori mai activi decât ibuprofenul.

Fig. 7.9. Activitatea antiradicalică (scavenger) față de ABTS

·+ (%

inhibiție) a derivaților 2-(R-fenil)-3-[2-(4-izobutilfenil)-2-

metil]acetamido-tiazolidin-4-onă (7a-n).

7.1.2.3. Determinarea capacității totale antioxidante

Activitatea antioxidantă este invers proporțională cu valoare CE50 și direct proporțională cu absorbanța. Se apreciază că un compus are capacitate antioxidantă crescută dacă valoarea CE50 este mai mică și valoarea absorbanței mai mare. Referitor la rezultatele obținute la diferite concentrații se obsevă că absorbanța compușilor testați crește direct proporțional cu concentrația.

În seria derivaților 2-(R-fenil)-3-[2-(4-izobutilfenil)-2-metil]acetamido-tiazolidin-4-onă (7a-n), valorile CE50 au variat între 0,0534±0,0009 mg/mL și 0,1098±0,0025 mg/mL, compușii respectivi fiind de 7-14,4 ori mai activi decât ibuprofenul (0,7736±0,0034 mg/mL). Cei mai activi s-au dovedit compușii 7g (R = 4-NO2, CE50 = 0,0534±0,0009 mg/mL) și 7b (R = 4-Cl, CE50= 0,0539±0,0012 mg/mL), obținuți în urma ciclizării hidrazonelor corespunzătoare (6g,

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Ib 7a 7b 7c 7d 7e 7f 7g 7h 7i 7j 7k 7l 7m 7n Vit E

%A

cti

vit

ate

de s

ca

ven

ger

fa

ță d

e A

BT

S

Compuși (200 µg/ml)

21

6b) cu acidul mercaptoacetic. Comparativ cu ibuprofenul

acești compuși sunt de 14,5 ori (7g) și respectiv de 14,4 ori (7b) mai activi.

Tab.7.2. Valorile CE50 (mg/mL) pentru derivații de 2-(R-fenil)-3-[2-

(4-izobutilfenil)-2-metil]acetamido-tiazolidin-4-onă(7a-n) Compus CE50 (mg/mL) Compus CE50 (mg/mL)

7a 0,0735±0,0009 7i 0,0961±0,0014

7b 0,0539±0,0012 7j 0,0588±0,0014

7c 0,0822±0,0004 7k 0,0742±0,0005

7d 0,0741±0,0014 7l 0,0608±0,0008

7e 0,0761±0,0010 7m 0,0851±0,0002

7f 0,0700±0,0013 7n 0,1098±0,0025

7g 0,0534±0,0009 Ibuprofen 0,7736±0,0034

7h 0,0740±0,0009 Vitamina E 0,0262±0,0005

*valorile reprezintă media a 3 determinări ± deviația standard

7.1.2.4. Determinarea puterii reducătoare

Se poate observa că valoarea absorbanței crește cu concentrația compusului testat. Valori mari ale absorbanței și mici ale CE50 reflectă o putere reducătoare mărită.

Toți derivații de tiazolidin-4-onă testați s-au dovedit mai activi decât ibuprofenul prezentând valori ale CE50 mult mai mici decât acesta (Tab. 7.3). Cei mai activi s-au dovedit compușii 7a (R = H, CE50 = 0,2934±0,0046 mg/mL), 7g (R =

4-NO2, CE50 = 0,4747±0,0064 mg/mL), 7k (R = 4-CN, CE50 = 0,4914±0.0016 mg/mL) și 7m (R = 4-NH2, CE50 = 0,4917±0,0041 mg/mL). Comparativ cu ibuprofenul (CE50 = 13,9667±0,4427) acești compuși s-au dovedit a fi de aproximativ 48 de ori (7a), de 29 de ori (7g) și respectiv de 28 de ori (7k, 7m) mai activi.

Tab.7.3. Valorile CE50 (mg/mL) pentru derivații de 2-(R-fenil)-3-[2-

(4-izobutilfenil)-2-metil]acetamido-tiazolidin-4-onă (7a-n) Compus CE50 (mg/mL) Compus CE50 (mg/mL)

7a 0,2934±0,0046 7i 3,5935±0,0377

7b 0,8219±0,0086 7j 3,3282±0,0659

7c 4,4876±0,0512 7k 0,4914±0.0016

7d 2,5112±0,0460 7l 4,8547±0,0782

7e 0,8285±0,0170 7m 0,4917±0,0041

7f 1,2803±0,0147 7n 5,5756±0,0490

7g 0,4747±0,0064 Ibuprofen 13,9667±0,4427

7h 2,4726±0,0294 Vitamina E 0,0214±0,0005

*valorile reprezintă media a 3 determinări ± deviația standard

22

7.1.3. Concluzii

Activitatea antiradicalică față de radicalii DPPH și ABTS,

capacitatea totală antioxidantă și puterea reducătoare au fost dependente direct de creșterea concentrației probei.

La derivații de 2-(R-fenil)-3-[2-(4-izobutilfenil)-2-metil] acetamido-tiazolidin-4-onă (7a-n), efectul antioxidant a fost crescut la compușii care conțin pe nucleul aromatic radicalii

4-amino (7m), 4-cloro (7b), 2/4-nitro (7e/7g), 4-ciano (7k). În urma analizei rezultatelor obținute se poate aprecia că

prin modularea structurală a grupării carboxil libere a ibuprofenului s-a obținut o intensificare a efectelor antioxidante, compușii rezultați, intermediari (6a-q) și finali (7a-l), fiind mai activi decât ibuprofenul.

7.2. Evaluarea viabilității celulare prin metoda MTT Derivații 2-(R-fenil)-3-[2-(4-izobutilfenil)-2-metil] aceta

mido-tiazolidin-4-onă 7a-n au fost evaluați in vitro din punct de vedere al viabilității celulare prin metoda MTT.

Determinările privind evaluarea viabilității celulare au

evidențiat că aceasta este dependentă de concentrație și timp. Din analiza datelor obținute s-a observat că procentul de viabilitatea celulară este invers proporțional cu concentrația și timpul.

Raportându-ne la concentrația de 2 µg/mL, la care compușii au fost mai puțin citotoxici, toți derivații au prezentat valori ale procentelor de viabilitate celulară mai mari de 70%, la toate intervalele de timp, putând fi astfel

considerați noncitotoxici. Cele mai mari procente ale viabilității celulare, superioare ibuprofenului s-au dovedit a le avea derivații 7m (R = 4-NH2), 7f (R = 3-NO2), 7c (R = 4-Br), 7n (R = 4-NHCOCH3), evidențiindu-se astfel influența favorabilă a grefării pe nucleul aromatic a radicalilor respectivi asupra reducerii gradului de citotoxicitate.

23

Tab. 7.6. Viabilitatea celulară (%) a derivaților (7a-n) la

concentratia de 2 µg/mL

Compus 24h 48h 72h Compus 24h 48h 72h

7a 88,47±1,70 84,65±1,17 78,83±1,29 7h 98,52±0,88 97,98±2,16 92,30±1,19

7b 85,06±2,01 77,07±2,06 73,84±1,19 7i 90,80±1,89 84,62±1,24 83,89±2,08

7c 99,56±1,46 94,88±0,71 94,39±1,65 7j 91,71±1,95 91,07±1,19 89,45±1,01

7d 96,63±1,77 90,17±1,01 84,98±0,65 7k 89,70±2,17 89,56±0,15 87,85±1,26

7e 89,24±1,24 88,86±1,53 75,31±1,89 7l 93,85±1,14 92,14±2,06 84,46±1,59

7f 99,48±0,63 98,46±1,55 94,44±0,10 7m 99,64±1,89 99,61±1,53 95,02±1,46

7g 97,46±1,52 95,75±1,95 85,62±0,37 7n 96,01±1,14 95,00±1,59 93,91±1,96

Ib 98,48±2,44 97,39±1,30 92,64±1,96 DMSO 5% 36,43±1,45 14,40±1,00 6,95±0,38

7.3. Determinarea toxicității acute in vivo


Stabilirea DL50 evidențiază profilul toxicologic al substanței administrate, fiind invers proporțională cu toxicitatea ei. Cu cât valoarea DL50 este mai mai mică cu atât

compusul testat este mai toxic. În urma analizei datelor obținute se observă că toți

derivații studiați s-au dovedit a fi mai puțin toxici comparativ cu ibuprofenul (DL50 = 1375 mg/kg corp) prezentând valori ale DL50 cuprinse între 1565 mg/kg corp și 1840 mg/kg corp. Cei mai puțin toxici au fost compușii 7j (R = 4-CF3, DL50 = 1840 mg/kg corp), 7e (R = 2-NO2) și 7g (R = 4-NO2) cu DL50 = 1820 mg/kg corp), ce s-au dovedit a fi de aproximativ 1,3

ori mai puțin toxici comparativ cu ibuprofenul. Toxicitate redusă au prezentat și compușii 7h (R = 4-CH3, DL50 = 1790 mg/kg corp), 7f (R = 3-NO2, DL50 = 1790 mg/kg corp), 7c (R = 4-Br, DL50 = 1728 mg/kg corp), 7i (R = 3-CF3, DL50 = 1720 mg/kg corp) și 7n (R = 4-NHCOCH3, DL50 = 1700 mg/kg corp).

Tab. 7.8. Valorile dozei letale 50 (în mg/kg corp) obținute

pentru compușii 7a-n comparativ cu ibuprofenul

Compus DL50

(mg/kg corp) Compus

DL50

(mg/kg corp)

7a 1625 7h 1790

7b 1625 7i 1720

7c 1728 7j 1840

7d 1634 7k 1565

7e 1820 7l 1590

7f 1790 7m 1650

7g 1820 7n 1700

Ibuprofen 1375

24

7.4. Evaluarea potențialului antiinflamator și

analgezic

Avându-se în vedere importanța terapeutică a

ibuprofenului ca medicament analgezic și antiinflamator, în continuarea studiilor derivații 2-(R-fenil)-3-[2-(4-izobutilfenil)-2-metil]acetamido-tiazolidin-4-onă (7a-n), obținuți prin modularea structurală a acestuia, au fost inclusi într-un amplu screening farmacologic ce a urmărit determinarea: efectului antiinflamator, pe model de edem inflamator

acut indus cu carrageenan la șobolan; efectului analgezic: pe model de durere indusă termic la șobolan (tail-flick); pe model de durere viscerală indusă cu acid acetic la șoarece.


7.4.2.1. Efect antiinflamator

Procentele de inhibiție a edemului inflamator, în cazul loturilor tratate cu derivații 7a-n, calculate prin raportare la lotul control sunt prezentate în Tab.7.12. Din analiza rezultatelor se poate observa că la 2 ore de la administrare

procentele de inhibiție au fost cuprinse între 42,72-61,81%, în marea majoritate a cazurilor efectul fiind comparabil sau superior ibuprofenului (56,36%). La 4 ore de la administrarea derivaților, procentele de inhibiție s-au situat între 39,01% și 68,52%, la 6 ore au variat în intervalul 28,98-65,71%, ca în final, la 24 de ore, acestea să se situeze între 26,95% și 53,04%.

La 2 ore de la administrare, cei mai activi au fost compușii 7f (R= 3-NO2) și 7k (R = 4-CN) care au prezentat un procent de inhibiție a edemului inflamator acut de 61,81%, ușor superior ibuprofenului (56,36%), utilizat ca și substanță de

25

referință. Activitate apreciabilă, identică cu cea a

ibuprofenului au prezentat și compușii 7e (R= 2-NO2), 7j (R = 4-CF3) și 7m (R = 4-NHCOCH3) care au prezentat un procent de inhibiție a edemului inflamator acut de 56,36%.

Un efect antiedematos ușor mai intens decât ibuprofenul la 4 ore de la administrare (66,55%), s-a înregistrat în cazul loturilor tratate cu derivații 7d (R = 4-F) și 7f (R = 3-NO2), pentru care procentele de inhibiție au fost de de 68,52%.

Acțiune antiinflamatoare comparabilă cu ibuprofenul au prezentat și compușii 7j (R = 4-CF3) și 7k (R = 4-CN) cu procente de inhibare a edemului inflamator acut de 66,55%.

La 6 ore de la administrare, efectul antiinflamator a înregistrat o scădere în intensitate, atât pentru compușii studiați (7a-n) cât și pentru substanța de referință. Majoritatea derivaților au prezentat valori comparabile cu ibuprofenul

(43,67%) sau superioare acestuia. Cei mai activi compuși, la acest interval de timp, s-au dovedit a fi derivații 7d (R = 4-F) și 7e (R = 2-NO2), pentru care procentele de inhibiție înregistrate au fost de 65,71% și respectiv de 60,81%.

Tab.7.12. Efectul antiinflamator (% inhibiție edem inflamator) al

compușilor testați (7a-n, L1-14) comparativ cu ibuprofenul (L15) la

diferite intervale de timp

Lot/compus % inhibiție edem inflamator

2 h 4 h 6 h 24 h

1/7a 45,45±8,03 48,85±4,20 46,12±9,37 42,60±8,66

2/7b 53,63±8,64 64,59±9,82 38,77±5,48 32,17±6,77

3/7c 50,91±7,74 54,75±6,52 48,57±6,33 26,95±4,30

4/7d 53,63±8,64 68,52±9,57 65,71±10,49 53,04±13,17

5/7e 56,36±7,87 62,62±7,37 60,81±8,49 42,60±8,66

6/7f 61,81±9,87 68,52±9,57 53,47±6,29 42,60±8,66

7/7g 42,72±4,55 46,88±4,75 46,12±5,74 42,60±8,66

8/7h 50.91±7,74 44,91±4,39 36,32±3,12 21,74±5,12

9/7i 50.91±7,74 46,88±4,75 31,42±3,07 26,95±4,30

10/7j 56,36±7,87 66,55±10,72 46,12±5,74 32,17±6,77

11/7k 61,81±9,87 66,55±10,72 46,12±5,74 37,39±8,53

12/7l 45,45±8,03 39,01±2,81 28,98±2,23 37,39±8,53

13/7m 56,36±7,87 44,91±4,39 46,12±5,74 37,39±8,53

14/7n 50.91±7,74 62,62±7,37 33,87±3,43 32,17±6,77

15/Ibuprofen 56,36±7,87 66,55±10,72 43,67±5,20 42,60±8,66

* datele reprezintă media a 8 valori ±deviația standard.

26

7.4.2.2. Efect analgezic

7.4.2.2.1. Testul tail-flick

Pentru derivații studiați latența răspunsului la durere a variat între 5,28 sec (7a, R = H) și 8,66 sec (7m, R= 4-NH2), în timp ce pentru ibuprofen valoarea înregistrată a fost de 8,20

sec. Derivații 7m (8,66±0,68 sec), 7k (8,65±0,35 sec) și 7h

(8,60±0,70 sec) au prezentat un efect analgezic superior ibuprofenului.

Tab. 7.13. Efectul analgezic (răspuns la durere – sec) al compușilor testați

(7a-n, L1-14) la 4 ore de la administrare, comparativ cu ibuprofenul (L15)

Lot/Compus Răspunsul la

durere (sec) Lot/Compus

Răspunsul la

durere (sec)

1/7a 5,28±0,45 9/7i 8,26±0,56

2/7b 6,05±1,20 10/7j 7,42±1,10

3/7c 5,47±0,82 11/7k 8,65±0,35

4/7d 6,96±1,28 12/7l 7,28±0,79

5/7e 8,00±0,81 13/7m 8,66±0,68

6 /7f 6,47±0,64 14/7n 8,33±0,66

7/7g 7,05±0,83 15/Ibuprofen 8,20±1,05

8/7h 8,60±0,70 Control 4,52±0,80*

* media valorilor inițiale, înainte de administrarea compușilor.

** datele reprezintă media a 8 valori ±deviația standard.

Luând în considerare valoarea timpului de reacție a

animalelor din lotul control și valoarea timpului maxim permis (10 sec), pentru fiecare lot tratat (loturile L1-L15) cu derivații studiați (7a-n) și cu ibuprofen s-a calculat efectul maxim posibil exprimat procentual, iar rezultatele obținute sunt reprezentate grafic în Fig. 7.25.

Fig. 7.25. Efectul analgezic (% inhibiție) al compușilor studiați (7a-n, L1-

L14) comparativ cu ibuprofenul (L15) la 4 ore de la administrare.

0

20

40

60

80

100

L 1 L 2 L 3 L 4 L 5 L 6 L 7 L 8 L 9 L 10 L 11 L 12 L 13 L 14 L 15

% in

hib

iție

Loturi

27

Cei mai activi s-au dovedit a fi compușii 7m (R= 4-NH2,

L13), 7k (R = 4-CN, L11) și 7h (R = 4-CH3, L8) care au prezentat procente de inhibiție a răspunsului la durere mai mari decât ibuprofenul (L15, 67,15%) și anume 75,67% (7m), 75,36% (7k), 74,45% (7h), putând fi astfel considerați potențiali agenți analgezici. Efect analgezic apreciabil, comparabil cu cel al ibuprofenului au prezentat și derivații 7n (R = 4-NHCOCH3, L14), 7i (R = 3-CF3, L9) și 7e (R = 2-

NO2, L5) pentru care procentele de inhibiție înregistrate au fost 69,59%, 68,37% și respectiv 63,50%. 7.4.2.2.2. Testul durerii viscerale indusă chimic

Rezultatele obținute, respectiv numărul de contorsiuni apărute la animalele de experiență tratate cu derivații studiați

(7a-n și ibuprofen, loturile L1-L15), în decursul a 30 de min sunt reprezentate grafic în Fig. 7.26. Se apreciază că dacă numărul de contorsiuni este mai mic atunci compusul are un efect analgezic mai pronunțat.

Din analiza rezultatelor obținute se observă o diminuare a

numărului de contorsiuni în cazul loturile tratate cu derivații

luați în studiu (7a-n) comparativ cu lotul control. Pentru

aceștia numărul de contorsiuni înregistrate în decurs de

30 de min a variat între 31,60 și 55,50 contorsiuni, în

timp ce valoarea înregistrată pentru lotul control a fost

de 72,44 contorsiuni.

Fig. 7.26. Numărul total de contorsiuni înregistrate în decurs de 30

min, după administrarea substanțelor de testat (7a-n, L1-14)

comparativ cu ibuprofenul (L15).

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Nr. d

e c

on

torsi

un

i

Loturi

28

Reducerea numărului de contorsiuni, exprimată procentual

și calculată ținând seama de numărul de contorsiuni înregistrate pentru lotul control sunt prezentate în Tab. 7.14.

Pentru compușii testați reducerea numărului de contorsiuni a variat între 23,38% și 56,37%. Efectul analgezic cel mai intens s-a înregistrat pentru compușii 7h (R = 4-CH3, L8) și 7e

(R = 2-NO2, L5) pentru care procentele de reducere au fost de 56,37%, respectiv 53,06%, superioare efectului analgezic

înregistrat pentru ibuprofen (52,37%). Activitate analgezică apreciabilă, comparabilă cu cea a ibuprofenului au prezentat și compușii 7a (R = H, L1, 52,37%), 7j (R = 4-CF3, L10, 50,58%), 7k (R = 4-CN, L11, 50,30%), 7f (R = 3-NO2, L6, 49,47%), 7g (R = 4-NO2, L7, 49,47%), 7m (R = 4-NH2, L13, 49,19%) și 7b (R = 4-Cl, L2, 47,31%).

Tab. 7.14. Reducerea numărului de contorsiuni, exprimată

procentual, pentru loturile L1-15 tratate cu substanțele de testat

(7a-n) comparativ cu ibuprofen (L15)

Lot/Compus Reducerea nr. de

contorsiuni (%) Lot/Compus

Reducerea nr. de

contorsiuni (%)

1/7a 52,37±11,39 9/7i 23,38±1,45

2/7b 47,31±7,54 10/7j 50,58±12,69

3/7c 28,90±3,90 11/7k 50,30±11,52

4/7d 37,42±1,26 12/7l 24,76±2,89

5/7e 53,06±10,63 13/7m 49,19±5,62

6/7f 49,47±5,02 14/7n 38,15±2.51

7/7g 49,47±10,92 15/Ibuprofen 52,37±10,33

8/7h 56,37±10,30

* datele reprezintă media a 8 valori ±deviația standard

7.5. Evaluarea motilității și a comportamentului


7.5.2.1. Testul tijei rotante (Rota-rod)

Testul tijei rotante urmărește motilitatea animalelor de experiență, înainte și după administrarea compușilor de testat. Pentru fiecare lot tratat cu derivații de tiazolidin-4-onă (7a-n)

29

și ibuprofen cât și pentru lotul control tratat cu Tween 80 s-a

calculat latența, respectiv timpul exprimat în sec cât animalele de experiență au rezistat pe tija rotantă fără a cădea. Rezultatele obținute sunt prezentate în Tab. 7.16.

Tab. 7.16. Timpul, în sec, înregistrat la animalele de experiență

tratate cu substanțele de studiat (7a-n, L1-14) comparativ cu

ibuprofenul (L15)

Lot/Compus Timp (sec)

1 h 2 h 4 h

1/7a 164,29±29,36 162,14±29,70 160,29±25,57

2/7b 166,50±33,07 165,50±23,81 164,00±25,92

3/7c 167,60±21,65 164,83±28,15 161,67±27,14

4/7d 166,50±18,32 165,33±25,41 163,83±27,64

5/7e 167,67±30,21 166,67±31,21 165,33±30,85

6/7f 166,80±29,52 166,00±31,30 164,00±20,74

7/7g 167,00±29,07 166,00±21,91 159,00±25,90

8/7h 165,17±23,46 164,50±27,60 163,17±28,42

9/7i 167,00±20,93 165,33±24,39 164,83±28,00

10/7j 166,83±23,84 165,00±26,77 163,00±28,45

11/7k 167,33±27,30 164,67±23,89 164,17±24,58

12/7l 167,83±21,53 166,67±19,66 165,83±18,05

13/7m 166,67±13,42 165,33±25,55 164,50±25,88

14/7n 167,50±24,03 166,50±28,45 164,67±28,89

15/Ibuprofen 165,80±31,75 156,86±27,22 153,50±30,49

16/ Tween 80 166,33±28,86 165,00±28,11 164,17±30,07

Inițial 167,20±24,02


Din analiza rezultatelor obținute se observă că între loturile

tratate cu compușii de testat (7a-n, loturile 1-14), respectiv ibuprofen (lot 15) și lotul control (lot 16) nu au existat diferențe semnificativ statistic (p˃0,05), la toate cele trei

intervale de timp (1 oră, 2 ore, 6 ore). Totodată nu s-au înregistrat diferențe semnificativ statistic nici față de valoarea inițială, înainte de administrarea compusului de testat. Aceste observații au condus la concluzia că atât ibuprofenul cât și derivații de tiazolidin-4-onă studiați nu au nicio influență asupra motilității animalelor de experiență, respectiv asupra coordonării motorii.

30

7.5.2.2. Testul de determinare a activității locomotorii

Utilizând acest test de comportament s-au obținut

informații legate de activitatea locomotorie spontană a animalelor de experiență în plan orizontal și vertical, precum și asupra activității totale locomotorii. Rezultatele obținute sunt prezentate în Tab. 7.17 și Fig. 7.29.

Mișcările orizontale ne pot oferi informații legate de

comportamentul de explorare al animalului, dar și de îngrijire proprie a igienei (linsul lăbii, curățirea părului și al nasului) (4).

Mișcările în plan vertical sunt caracterizate prin încercarea de cățărare a animalului, pe pereții cuștii transparente și pot arăta indirect teama sau starea anxioasă a acestuia (4).

Tab. 7.17. Activitatea locomotorie înregistrată în plan orizontal și vertical, la animalele de experiență tratate cu substanțele de studiat

(7a-n, L1-14) comparativ cu ibuprofenul (L15)

Lot/

Comp.

Mișcări (cm)

1 h 2 h 4 h

Orizontal Vertical Orizontal Vertical Orizontal Vertical

1/7a 287,00±27,71 9,66±1,52 282,00±51,13 8,50±1,29 276,00±24,04 7,50±0,70

2/7b 182,67±38,21 9,33±1,15 141,00±2,83 8,50±0,71 136,33±27,7 6,67±1,15

3/7c 281,33±20,50 14,00±1,00 238,33±19,01 11,00±2,83 189,25±27,37 9,00±1,00

4/7d 313,00±32,53 11,50±2,12 237,00±33,94 9,00±1,41 224,00±38,18 7,50±0,71

5/7e 309,00±25,12 14,67±0,58 260,00±23,71 14,25±1,71 236,67±21,73 11,67±1,53

6/7f 311,00±45,18 16,00±1,41 272,00±35,59 14,67±3,06 235,00±44,23 12,00±1,00

7/7g 309,67±42,77 8,67±1,15 261,50±27,58 7,00±1,41 251,75±21,09 6,50±1,29

8/7h 322,67±40,82 15,00±1,00 278,67±36,68 12,67±1,53 239,75±45,54 10,50±1,73

9/7i 319,50±33,05 15,00±1,63 294,33±39,72 14,00±1,00 261,33±47,25 11,00±1,00

10/7j 318,67±36,30 9,00±1,00 299,33±23,46 7,33±0,58 271,00±34,77 5,67±0,58

11/7k 328,00±45,56 11,75±1,26 248,25±25,20 10,75±0,96 217,67±30,92 9,00±1,00

12/7l 277,33±33,47 8,67±0,58 223,50±46,88 6,75±0,96 193,33±9,61 6,67±0,58

13/7m 308,33±34,31 9,00±1,00 289,67±32,93 7,67±1,15 285,67±32,50 7,00±1,00

14/7n 305,50±21,92 15,50±2,12 292,33±15,14 11,33±1,53 253,50±31,82 9,50±0,71

15/Ib 186,50±24,03 9,50±2,12 138,00±16,97 9,00±1,41 123,67±25,42 6,50±0,71

16/

Tween 310,00±35,16 15,00±3,00 279,67±39,55 14,00±1,41 253,67±34,95 13,00±2,00

Inițial Orizontal 354,00±20,02 Vertical 17,33±2,52


Din punct de vedere al activității totale locomotorii, la

diferite intervale de timp (1 oră, 2 ore, 4 ore), s-a observat că majoritatea loturilor nu au prezentat diferențe semnificativ statistic (p˃0,05), prin comparare cu lotul control. O reducere

semnificativă a numărului total de mișcări (în plan orizontal și

31

vertical) s-a înregistrat doar la loturile care au fost tratate cu

ibuprofen (Ib, p = 0,008, L15) și cu derivatul 7b (2-(4-clorfenil)-3-[2-(4-izobutilfenil)-2-metil] acetamido-tiazolidin-4-onă, p = 0,004, L2).

Fig. 7.29. Activitatea totală locomotorie înregistrată, la animalele de

experiență tratate cu substanțele de studiat (7a-n, L1-14) comparativ

cu ibuprofenul (L15).

În ceea ce privește activitatea locomotorie în plan

orizontal, o diminuare semnificativă a numărului de mișcări, s-a observat tot la loturile tratate cu ibuprofen (p = 0,006, L15) și compusul 7b (p = 0,004, L2).

Analiza activității locomotorii înregistrată în plan vertical a evidențiat o scădere semnificativ statistică atât pentru

ibuprofen (p = 0,006) și compusul 7b (p = 0,004) cât și pentru următorii derivați: 7a (p = 0,003, R = H, L1), 7d (p = 0,023, R = 4-F, L4), 7g (p = 0,001, R = 4-NO2, L7), 7j (p = 0,004, R = 4-CF3, L10), 7k (p = 0,024, R = 4-CN, L11), 7l (p = 0,001, R = 2,6-diclor, L12) și 7m (p = 0,001, R= 4-NH2, L13).

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Miș

că

ri-

tota

l (c

m)

Loturi

initial

1 h

2 h

4 h

32

CAPITOLUL 8

CONCLUZII GENERALE

Cercetările realizate în cadrul lucrării de doctorat aduc

contribuții originale în domeniul derivaților de acid aril-propionic. Această clasă de compuși, printre care ibuprofenul ocupă un loc deosebit, este cunoscută în primul rând pentru

efectele analgezice, antipiretice și antiinflamatoare constituind medicație de primă alegere în tratamentul durerii, febrei și inflamației de diferite etiologii.

Descoperirea eficacității antiinflamatoarelor nesteroidiene în boala Alzheimer și în alte afecțiuni neurodegenerative precum și în chemoprofilaxia cancerului de sân și de prostată a impulsionat și a dat noi valențe cercetărilor în domeniul

antiinflamatoarelor nesteroidine, inclusiv în clasa derivaților de acid arilpropionic.

1. Modulările structurale ce au vizat gruparea carboxil

liberă, din structura acidului 2-(4-izobutilfenil)propionic (ibuprofen), au condus la obținerea a 19 compuși intermediari și a 14 compuși finali noi, derivați de ibuprofen cu structură de tiazolidin-4-onă, necitați în literatura de specialitate.

Totodată prin aplicarea acelorași modulări structurale pe forma (S) a ibuprofenului au fost obținuți 3 compuși intermediari (ester, hidrazidă, hidrazonă) și un compus final, derivat de tiazolidin-4-onă.

2. Compușii intermediari și finali au fost caracterizați din

punct de vedere fizico-chimic determinându-se formula

moleculară, masa relativă, temperatura de topire respectiv fierbere, solubilitatea în apă și în diferiți solvenți organici, randamentul de reacție și factorul de retenție ca și caracteristică cromatografică.

3. Structura derivaților de ibuprofen și (S)-ibuprofen,

intermediari și finali, a fost confirmată prin metode spectrale -

spectrometrie în infraroșu, spectrometrie de rezonanță

33

magnetică nucleară (1H-RMN, 13C-RMN, 2D-COSY, DEPT,

HSQC) și spectrometrie de masă de înaltă rezoluție (HRMS), identificându-se toate elementele structurale caracteristice compușilor. Informațiile furnizate de spectrele 1H-RMN au fost validate de spectrele bidimensionale 2D-COSY, de corelație proton-proton iar cele furnizate de spectrele 13C-RMN au fost completate de spectrele DEPT în care s-au identificat carbonii primari, secundari și terțiari.

Corespondența între semnalele protonilor și cele ale carbonilor caracteristici a fost confirmată de spectrele bidimensionale de corelație proton-carbon HSQC.

4. Potențialul antioxidant al derivaților intermediari

(hidrazone) și finali (tiazolidin-4-one) a fost evaluat prin patru metode in vitro, ce au urmărit determinarea efectului

antiradicalic față de radicalii DPPH (2,2-difenil-1-picrilhidrazil) și ABTS·+ (acid 2,2`-azino-bis(3-etil benzotiazolin-6-sulfonic), a capacității totale antioxidante și a puterii reducătoare.

Derivații intermediari (cu structură de hidrazonă) și finali (cu structură de tiazolidin-4-onă) studiați au arătat un efect antioxidant comparabil sau mai intens decât structura de bază (ibuprofen), dar inferioară martorului pozitiv, vitamina E.

Majoritatea compușilor cu structură de tiazolidin-4-onă s-au dovedit a fi mai activi decât hidrazonele corespunzătoare, observație ce susține importanța nucleului de tiazolidin-4-onă pentru efectul antioxidant.

În seria derivaților cu structură de hidrazonă (6a-q) (N-(R-

benziliden)-N-2-(4-izobutilfenil)propionilhidrazină), s-a observat că efectul antioxidant este influențat de natura substituentului (R) de pe nucleul aromatic. Cea mai favorabilă influență au avut-o grupările 4-dimetilamino (6q), 4-hidroxi (6n), 2-hidroxi (6m) și 2-metoxi (6o), Pentru seria derivaților

de tiazolidin-4-onă (7a-n) (2-(R-fenil)-3-[2-(4-izobutilfenil)-2-metil]acetamido-tiazolidin-4-onă), cei mai activi s-au dovedit compușii care conțin pe nucleul aromatic radicalii 4-amino (7m), 4-cloro (7b), 2/4-nitro (7e/7g) și 4-ciano (7k).

34

5. Rezultatele obținute în cadrul determinării toxicității

acute, prin stabilirea DL50 susțin încadrarea derivaților de tiazolidin-4-onă în seria compușilor cu toxiciate redusă. Modificările structurale realizate la nivelul grupării carboxil a ibuprofenului, prin introducerea nucleului de tiazolidin-4-onă au avut o influență favorabilă, toți derivații fiind mai puțin toxici decât structura de bază.

6. Evaluarea gradului de citotoxicitate, pe linii celulare normale, utilizând metoda MTT (bromură de 3-(4,5-dimetil-2-tiazolil)-2,5-difenil-2H-tetrazoliu) a condus la concluzia că derivații de tiazoldin-4-onă studiați pot fi considerați noncitotoxici. La concentrația de 2 µg/mL, toți derivații studiați au prezentat valori ale procentelor de viabilitate celulară mai mari de 70%, la toate intervalele de timp, ceea ce

susține încadrarea lor în această categorie. 7. Derivații de ibuprofen cu structură de tiazolidin-4-onă

au fost testați pentru efectul antiinflamator, prin metoda edemului inflamator acut, indus cu carrageenan. Majoritatea compușilor testați au prezentat un efect antiinflamator comparabil cu cel al ibuprofenului, utilizat ca și substanță de referință, iar efectul maxim s-a înregistrat la 4 ore de la

administrare, similar ibuprofenului. Cei mai activi compuși, s-au dovedit a fi derivații care conțin pe nucleul aromatic radicalii 4-fluoro (7d, 2-(4-fluorofenil)-3-[2-(4-izobutilfenil)-2-metil]acetamido-tiazolidin-4-onă) și 3-nitro (7f, 2-(3-nitrofenil)-3-[2-(4-izobutilfenil)-2-metil]acetamido-tiazolidin-4-onă), pentru care efectul antiinflamator a fost superior sau comparabil cu substanța de referință - ibuprofenul, la toate

intervalele de timp studiate (2 ore, 4 ore, 6 ore și 24 ore). 8. Potențialul analgezic al derivaților de tiazolidin-4-onă a

fost determinat pe două modele de durere, indusă prin stimul termic (la nivel central) și chimic (durere viscerală, la nivel periferic). Durerea mediată central a fost indusă prin aplicare unui fascicul de lumină pe coada animalului de experiență

(testul tail-flick), iar cea viscerală prin administrarea

35

intraperitoneală a unui agent iritant al mucoasei gastrice (acid

acetic). Compușii cei mai activi, în cazul durerii indusă termic, cu

un efect superior ibuprofenului, s-au dovedit a fi derivații care prezintă pe nucleul aromatic radicalii 4-amino (7m, 2-(4-aminofenil)-3-[2-(4-izobutilfenil)-2-metil]acetamido-tiazolidin -4-onă), 4-ciano (7k, 2-(4-cianofenil)-3-[2-(4-izobutilfenil)-2-metil] aceta-mido-tiazolidin-4-onă) și 4-metil

(7h, 2-(4-metilfenil)-3-[2-(4-izobutilfenil)-2-metil]acetamido-tiazolidin-4-onă).

În cazul durerii viscerale, efectul analgezic periferic cel mai pronunțat și superior ibuprofenului l-au prezentat compușii 7h (R = 4-metil) și 7e (R = 2-nitro).

9. Derivații de ibuprofen cu structură de tiazolidin-4-onă

au fost testați din punct de vedere al motilității (prin testul tijei rotante) și al activității locomotorii spontane (test de comportament). Rezultatele obținute în cadrul testului tijei rotante susțin observația că derivații studiați nu influențează semnificativ statistic motilitatea animalelor de laborator. Totodată efectul înregistrat pentru acești compuși asupra funcției locomotorii a fost similar cu cel observat în cazul ibuprofenului.

10. Prin originalitatea structurilor compușilor sintetizați,

caracterizarea fizico-chimică, spectrală și biologică a acestora se poate afirma că au fost aduse contribuții importante în domeniul compușilor heterociclici cu potențială aplicație în tratamentul afecțiunilor inflamatorii însoțite de durere, dar și a altor afecțiuni unde inflamația și stresul oxidativ joacă un rol

important (boli neurodegenerative, afecțiuni neoplazice, etc.).

36

CAPITOLUL 9

ELEMENTE DE ORIGINALITATE ȘI PERSPECTIVE DE

CERCETARE

Cercetările realizate în cadrul tezei de doctorat aduc

contribuții importante în domeniul chimiei farmaceutice,

îmbogățind biblioteca de compuși biologic activi cu noi derivați heterociclici. Originalitatea studiilor este susținută de următoarele elemente:

Compușii sintetizați, sunt compuși originali, necitați în

literatura de specialitate, care combină două structuri

farmacofore – secvența de acid aril-propionic și ciclul de 1,3-tiazolidin-4-onă. Derivații de acid aril-propionic, reprezintă o importantă clasă de antiinflamatoare nesteroidiene, cunoscuți în primul rând pentru efectele antiinflamatoare, analgezice și antipiretice. Cercetările din ultimii ani aduc însă argumente solide referitoare la efectele benefice ale antiinflamatoarelor

nesterodiene și în afecțiuni neurodegenerative și neoplazice, afecțiuni în care, inflamația și supraproducția de citokine proinflamatorii, precum și stresul oxidativ, joacă un rol important. Pe de altă parte, ciclu de 1,3-tiazolidin-4-onă este un heterociclu extrem de important, fiind implicat în apariția a numeroase efecte biologice: antiinflamatoare și analgezice, antioxidante, antivirale, antiproliferative, antimicrobiene etc.

Sinteza a 37 de compuși, dintre care 15 compuși noi

necitați în literatura de specialitate, derivați de ibuprofen cu structură de 1,3-tiazolidin-4-onă și caracterizarea lor din punct de vedere fizico-chimic (formulă moleculară, masă relativă, randament, temperatura de topire, solubilitate, caracteristici cromatografice) și spectral (1H-RMN, 13C-RMN, 2D-COSY,

DEPT, HSQC, HRMS).

37

Identificarea în urma studiilor farmacotoxicologice in

vitro și in vivo (potențial antioxidant, citotoxic, antiinflamator, analgezic) a patru molecule “leader”: 7m, 7k, 7e, 7d, care au prezentat un important potențial antioxidant și antiinflamator/analgezic, ceea ce îi recomandă ca potențiali agenți terapeutici în afecțiuni unde inflamația și stresul oxidativ au un rol important (afecțiuni inflamatorii, neurodegenerative, neoplazice).

Rezultatele obținute în urma studiilor întreprinse

îndreptățesc continuarea și aprofundarea cercetărilor pe următoarele direcții: elucidarea mecanismului de acțiune prin determinarea

afinității/selectivității pentru izoformele ciclooxigenazei (COX-1, COX-2) și a efectului asupra stresului oxidativ

in vivo; evaluarea potențialului antiinflamator pe model de

inflamație cronică; evaluarea potențialului antiproliferativ pe culturi de

celule canceroase și a efectului neuroprotector pe model de boală Alzheimer;

studii privind îmbunătățirea profilului farmacocinetic și farmacologic al candidaților terapeutici prin

complexare cu ciclodextrine.

38

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. . Pilotto A, Sancarlo D, Addante F, Scarcelli C, Franceschi M. Non-Steroidal Anti-Inflammatory Drug Use In the Elderly. Surg Oncol 2010; 19(3):167-172. 2. Steinmeyer J. Pharmacological Basis for the Therapy of

Pain and Inflammation with Nonsteroidal Anti-Inflammatory Drugs. Arthritis Res Ther 2000; 2:379-385. 3. Capim SL, Gonçalves GM, Dos Santos GCM, Marinho BG, Vasconcellos MLaA. High Analgesic and Anti-Inflammatory in Vivo Activities of Six New Hybrids NSAIDs Tetrahydropyran Derivatives. Bioorg Med Chem 2013; 21(19):6003-6010. 4. Bîndar D, Tarţău L, Gârlea A, Niţă L, Melnig V. Effects of

Magnesium Soft Matter Vesicles Carrier on the Behavioral Manifestations in Mice. Rom J Biophys 2010; 20(1):23-35. 5. Rao PPN, Knausand EE. Evolution of Nonsteroidal Anti-Inflammatory Drugs (NSAIDs): Cyclooxygenase (COX) Inhibition and Beyond. J Pharm Sci 2008; 11 (2):81-110. 6. Mehta N, Aggarwal S, Thareja S, Malla P, Misra M, Bhardwaj TR et al. Synthesis, Pharmacological and

Toxicological Evaluation of Amide Derivatives of Ibuprofen Int J Chem Tech Res 2010; 2(1):233-238. 7. Amir M, Kumar H, Javed SA. Condensed Bridgehead Nitrogen Heterocyclic System: Synthesis and Pharmacological Activities of 1,2,4-Triazolo-[3,4-B]-1,3,4-Thiadiazole Derivatives of Ibuprofen and Biphenyl-4-Yloxy Acetic Acid. Eur J Med Chem 2008; 43(10):2056-2066. 8. Manjunatha K, Poojary B, Lobo PL, Fernandes J, Kumari

NS. Synthesis and Biological Evaluation of Some 1,3,4-Oxadiazole Derivatives. Eur J Med Chem 2010; 45(11):5225-5233. 9. Sarkate AP, Lokwani DK, Patil AA, Bhandari SV, Bothara KG. Synthesis and Evaluation of Anti-Inflammatory, Analgesic, Ulcerogenicity and Nitric Oxide-Releasing Studies of Novel Ibuprofen Analogs as Nonulcerogenic Derivatives.

Med Chem Res 2010; 20(7):795-808.

39

10. Saino V, Monti D, Burgalassi S, Tampucci S, Palma S,

Allemandi D et al. Optimization of Skin Permeation and Distribution of Ibuprofen by Using Nanostructures (Coagels) Based on Alkyl Vitamin C Derivatives. Eur J Pharm Biopharm 2010; 76:443-449. 11. Belskaya NP, Dehaen W, Bakuleva VA. Synthesis and Properties of Hydrazones Bearing Amide, Thioamide and Amidine Functions. ARKIVOC (Gainesville, FL, U S) 2010

(i):275-332. 12. Lopes A, Miguez E, Kümmerle A, Rumjanek V, Fraga C, Barreiro E. Characterization of Amide Bond Conformers for a Novel Heterocyclic Template of N-Acylhydrazone Derivatives. Molecules 2013; 18(10):11683-11704. 13. Goyal M, Mahadevan N, Darpan K. Facile Synthesis and Characterization of 2-Amino Thiazole-4-Carbohydrazide. Int

J Recent Adv Pharm Res 2011; 2:27-29. 14. Rollas S, Küçükgüzel ŞG. Biological Activities of Hydrazone Derivatives. Molecules 2007; 12:1910-1939. 15. Deep A, Jain S, Sharma PC, Verma P, Kumar M, Dora CP. Design and Biological Evaluation of Biphenyl-4-Carboxylic Acid Hydrazide-Hydrazone for Antimicrobial Activity. Acta Pol Pharm 2010; 67(3):255-259. 16. Lima PC, Lima LM, Da Silva KCM, Léda PHO, De

Mirandac ALP, Fragac CA et al. Synthesis and Analgesic Activity of Novel N-Acylarylhydrazones and Isosters, Derived from Natural Safrole. Eur J Med Chem 2000 35:187−203. 17. Duarte CD, Tributino JLM, Lacerda DI, Martins MV, Alexandre-Moreira MS, Dutra F et al. Synthesis, Pharmacological Evaluation and Electrochemical Studies of

Novel 6-Nitro-3,4-Methylenedioxyphenyl-N-Acylhydrazone Derivatives: Discovery of LASSBio-881, a New Ligand of Cannabinoid Receptors. Bioorg Med Chem 2007; 15(6):2421-2433. 18. Čačić M, Molnar M, Šarkanj B, Has-Schön E, Rajković V. Synthesis and Antioxidant Activity of Some New Coumarinyl-1,3-Thiazolidine-4-Ones. Molecules 2010;

15(10):6795-6809.

40

19. Tripathi AC, Gupta SJ, Fatima GN, Sonar PK, Verma A,

Saraf SK. 4-Thiazolidinones: The Advances Continue…. Eur J Med Chem 2014; 72:52-77. 20. Küçükgüzel G, Kocatepe A, De Clercq E, Şahin F, Güllüce M. Synthesis And biological Activity Of 4-Thiazolidinones, Thiosemicarbazides Derived from Diflunisal Hydrazide. Eur J Med Chem 2006; 41(3):353-359. 21. Bolognese A, Correale G, Manfra M, Lavecchia A,

Novellino E, Baronec V. Thiazolidin-4-One Formation. Mechanistic and Synthetic Aspects of the Reaction of Imines and Mercaptoacetic Acid under Microwave and Conventional Heating. Org Biomol Chem 2004 2:2809 - 2813. 22. Deep A, Jain S, Sharma PC, Phogat P, Malhotra M. Synthesis of 2-(Aryl)-5-(Arylidene)-4-Thiazolidinone Derivatives with Potential Analgesic and Anti-Inflammatory

Activity. Med Chem Res 2011; 21(8):1652-1659. 23. Cacic M, Molnar M, Balic T, Draca N, Rajkovic V. Design and Synthesis of Some Thiazolidin-4-Ones Based on (7-Hydroxy-2-Oxo-2h-Chromen-4-Yl) Acetic Acid. Molecules 2009; 14(7):2501-2513. 24. Nikalje APG, Khan FK, Ghodke M. Design and Synthesis of 2-(1,3-Dioxoisoindolin-2-Yl)-N-(4-Oxo-2-Substituted thiaz olidin-3-yl)Acetamide Derivatives as Potential Anticonvulsant

Agents. Eur J Med Chem 2011; 46(11):5448-5455. 25. Nazeruddin G, M,, Suryawanshi S, B,. Synthesis of Novel Mutual Pro-Drugs by Coupling of Ibuprofen (NSAID) with Sulfa Drugs. J Chem Pharm Res 2010; 2(4):508-512. 26. Nakka M, Begum MS, Varaprasad BFM, Reddy LV, Bhattacharya A, Helliwell M et al. Naproxen and Ibuprofen Based Acyl Hydrazone Derivatives: Synthesis, Structure

Analysis and Cytotoxicity Studies. J Chem Pharm Res 2010; 2(6):393-409. 27. Amir M, Kumar S. Synthesis and Evaluation of Anti-Inflammatory, Analgesic, Ulcerogenic and Lipid Peroxidation Properties of Ibuprofen Derivatives. Acta Pharm (Zagreb) 2007; 57:31-45. 28. Belkheiri N, Bouguerne B, Bedos-Belval F, Duran H,

Bernis C, Salvayre R et al. Synthesis and Antioxidant Activity

41

Evaluation of a Syringic Hydrazones Family. Eur J Med

Chem 2010; 45(7):3019-3026. 29. Neuenfeldt PD, Drawanz BB, Siqueira GM, Gomes CRB, Wardell SMSV, Flores AFC et al. Efficient Solvent-Free Synthesis of Thiazolidin-4-Ones from Phenylhydrazine and 2,4-Dinitrophenylhydrazine. Tetrahedron Lett 2010; 51(23):3106-3108. 30. Nayak A. In Vitro and in Vivo Study of Poly(Ethylene

Glycol) Conjugated Ibuprofen to Extend the Duration of Action. Sci Pharm 2011; 79(2):359-373. 31. Le Bars D, Gozariu M, Cadden SW. Animal Models of Nociception. Pharmacol Rev 2001; 53(4):597-652. 32. Santos ARS, Miguel OG, Yunes RA, Calixto JB. Antinociceptive Properties of the New Alkaloid, Cis-8,10-Di-Npropyllobelidiol Hydrochloride Dihydrate Isolated from

Siphocampylus Verticillatus: Evidence for the Mechanism of Action. J Pharmacol Exp Ther 1999; 289(1):417-426. 33. Nanau R, Mg N. Ibuprofen-Induced Hypersensitivity Syndrome. Transl Res 2010; 155(6):275-293. 34. Uzgören-Baran A, Tel BC, Sarıgöl D, Öztürk Eİ, Kazkayası İ, Okay G et al. Thiazolo[3,2-B]-1,2,4-Triazole-5(6h)-One Substituted with Ibuprofen: Novel Non-Steroidal Anti-Inflammatory Agents with Favorable Gastrointestinal

Tolerance. Eur J Med Chem 2012; 57:398-406. 35. Babazadeh M. Design, Synthesis and in Vitro Evaluation of Vinyl Ether Type Polymeric Prodrugs of Ibuprofen, Ketoprofen and Naproxen. Int J Pharm 2008; 356(1-2):167-173. 36. Cocco MT, Congiu C, Onnis V, Morelli M, Cauli O. Synthesis of Ibuprofen Heterocyclic Amides and Investigation

of Their Analgesic and Toxicological Properties. Eur J Med Chem 2003; 38(5):513-518. 37. Zhao X, Tao X, Wei D, Song Q. Pharmacological Activity and Hydrolysis Behavior of Novel Ibuprofen Glucopyranoside Conjugates. Eur J Med Chem 2006; 41:1352-1358. 38. Khan MSY, Akhter M. Synthesis, Pharmacological Activity and Hydrolytic Behavior of Glyceride Prodrugs of

Ibuprofen. Eur J Med Chem 2005; 40(4):371-376.

42

LISTA LUCRĂRILOR ȘTIINȚIFICE

ARTICOLE IN EXTENSO DIN CADRUL TEZEI DE

DOCTORAT

Ioana Mirela Vasincu, Maria Apotrosoaei, Andreea-Teodora Panzariu, Frédéric Buron, Sylvain Routier, Lenuta Profire - Synthesis and Biological Evaluation of

New 1,3-Thiazolidine-4-one Derivatives of 2-(4-Isobutylphenyl)propionic Acid, Molecules 2014, 19: 15005-15025 (ISI, IF 2,09);

Ioana Vasincu (Geangalau), Maria Apotrosoaei, Andreea Panzariu, F. Buron, S. Routier, Lenuta Profire - Development and optimization of the synthesis of new

thiazolidin-4-one derivatives of ibuprofen, Revista Medico-Chirurgicală a Societății de Medici și Naturaliști 2014, 118(1): 219-224 (BDI, B+);

Ioana Vasincu (Geangalau), Maria Apotrosoaei, Cristina Tuchiluş, Andreea Teodora Pânzariu, Oana Dragostin, D. Lupaşcu, Lenuta Profire - New derivatives of aryl-

propionic acid. synthesis and biological evaluation, Revista Medico-Chirurgicală a Societății de Medici și Naturaliști 2013, 117(2): 532-537 (BDI, B+).

ALTE ARTICOLE IN EXTENSO

Maria Apotrosoaei, Ioana Mirela Vasincu, Oana Maria Dragan, Frédéric Buron, Sylvain Routier, Lenuta Profire - Design, Synthesis and the Biological Evaluation of New

1,3-thiazolidine-4-ones based on 4-amino-2,3-dimethyl-1-phenyl-3-pyrazolin-5-one scaffold, Molecules 2014, 19: 13824-13847 (ISI, IF 2,09);

Maria Apotrosoaei, Ioana Vasincu (Geangalau), Sandra Constantin, F. Buron, S. Routier, Lenuta Profire -

Synthesis, characterization and antioxidant activity of some new thiazolidin-4-one derivatives, Revista Medico-Chirurgicală a Societății de Medici și Naturaliști 2014, 118(1): 213-218 (BDI, B+);

43

Maria Apotrosoaei, Ioana Vasincu, Cristina Tuchiluş,

Florentina Lupascu, Sandra Constantin, Dan Lupaşcu, Lenuţa Profire - New Hydrazones With Pyrazolone Structure: Synthesis, Characterization, and Biological Evaluation, Revista Medico-Chirurgicală a Societății de Medici și Naturaliști 2013, 117(2): 538-544 (BDI, B+);

Al. Vasincu, Elena Creţu, Ioana Geangalău, Anca Miron - Polyphenolic content and antioxidant activity of Abies alba bark, Revista Medico-Chirurgicală a Societăţii de Medici şi Naturalişti 2013, 117(2): 545-550 (BDI, B+);

Oana Maria Parasca (Dragostin), Florentina Gheaţă

(Lupaşcu), Andreea Pânzariu, Ioana Geangalău (Vasincu), Lenuţa Profire – The importance of sulfonamide moiety in current and future therapy, Revista Medico-Chirurgicală a Societății de Medici și Naturaliști 2013, 117(2): 558-564 (BDI, B+);

Florentina Geanina Lupașcu, Ioana Mirela Geangalău,

Andreea Pânzariu, Lenuța Profire - Modulatorii incretinelor o nouă perspectivă în tratamentul diabetului zaharat, Revista Medico-chirurgicală a Societății de Medici și Naturaliști 2012, 116(2): 630-634 (BDI, B+).

PARTICIPĂRI LA CONFERINȚE NAȚIONALE ȘI

INTERNAȚIONALE

Ioana Vasincu, Maria Apotrosoaei, Andreea Panzariu,

Frederic Buron, Sylvain Routier, Lenuta Profire - Synthesis, characterization and antioxidant potential of some new hydrazones of Ibuprofen, 11th International Congress of Young Chemists ‘YoungChem2013’, Poznan (Polonia), 9-13 octombrie 2013, 134 (rezumat și poster);

M. Apotrosoaei, C. Tuchilus, I. Vasincu, S. Constantin, F.

Buron, S. Routier, L. Profire – New thiazolidin-4-one derivatives of antipyrine – Synthesis, characterization and biological evaluation, 11th International Congress of Young Chemists ‘YoungChem2013’, Poznan (Polonia), 9-13 octombrie 2013, 82 (rezumat și poster);

44

Florentina Geanina Lupaşcu, Oana Maria Dragostin,

Andreea Pânzariu, Ioana Vasincu, Dan Lupaşcu, Lenuţa Profire - Istoria enzimei Dipeptidil Peptidaza IV şi a inhibitorilor acesteia - A XXII a Reuniunea Naţională de Istoria Farmaciei, Iași, 4-6 aprilie 2013 (rezumat și poster);

Ioana Mirela Geangalău (Vasincu), Maria Apotrosoaei, Cristina Tuchiluș, Dan Lupașcu, Lenuța Profire - Sinteza și evaluarea potențialului biologic al unor noi derivați ai acidului aril-propionic, Sesiunea ştiinţifică a doctoranzilor din cadrul proiectului „Parteneriat interuniversitar pentru creşterea calităţii şi interdisciplinarităţii cercetării

doctorale medicale prin acordarea de burse doctorale – DocMed.net”, POSDRU/107/1.5/S/78702, Iaşi, 26 noiembrie 2012, 38 (comunicare orală, rezumat și poster);

Maria Apotrosoaei, Ioana Vasincu, Cristina Tuchiluș, Dan Lupașcu, Lenuța Profire - Sinteza, caracterizarea și evaluarea biologică a unor noi hidrazone cu structură

pirazolonică, Sesiunea ştiinţifică a doctoranzilor din cadrul proiectului „Parteneriat interuniversitar pentru creşterea calităţii şi interdisciplinarităţii cercetării doctorale medicale prin acordarea de burse doctorale – DocMed.net”, POSDRU/107/1.5/S/78702, Iaşi, 26 noiembrie 2012, 32-33 (comunicare orală, rezumat și poster);

Lupașcu Florentina Geanina, Dragostin Oana, Geangalău

Ioana, Apotrosoaei Maria, Vasile Cornelia, Lupașcu Dan, Pânzariu Andreea, Profire Lenuța - Synthesis and antioxidant activity of some new benzylidene thiazolidine-4-ones, Conferința internaţională RICT 2012: Interfacing Chemical Biology and Drug Discovery, Poitiers (Franţa), 4-6 iulie 2012, 160 (rezumat și poster);

Ioana Mirela Geangalău, Maria Apotrosoaei, Cristina Tuchiluş, Dan Lupaşcu, Ion Hurjui, Lenuţa Profire - Synthèse et évaluation du potentiel antimicrobien de nouveaux hydrazones, dérivés de l’acide arylpropionique, Conferința internațională COFrRoCA 2012: 7ème

45

Colloque Franco- Roumain de Chimie Appliquée, Bacău,

27-29 iunie 2012, 40-41 (rezumat și poster);

Maria Apotrosoaei, Ioana Geangalău, Cristina Tuchiluș, Dan Lupașcu, Lenuța Profire - Synthese, caracterisation at evaluation biologique de quelques nouveaux derives de 2,3-dimethyl-1-phenyl-3-pyrazoline-5-ona, Conferința

internațională COFrRoCA 2012: 7ème Colloque Franco- Roumain de Chimie Appliquée, Bacău, 27-29 iunie 2012, 29-30 (rezumat și poster).

Lenuța Profire, Dan Lupașcu, Maria Apotrosoaei, Oana Dragostin, Florentina Lupașcu, Ioana Geangalău, Andreea Pânzariu - Din Istoria Nitroglicerinei, A XLII-a Reuniune

Națională de Istoria Medicinei, Iași, 31 Mai-2 Iunie 2012, 77-78 (rezumat);

Ioana Mirela Geangalău, Dan Lupaşcu, Lenuţa Profire - Noi derivaţi de acid aril-propionic cu potenţial terapeutic îmbunătăţit, Simpozionul național „50 de ani de învățământ universitar farmaceutic la Iași”, Iași, 6-8

octombrie 2011, 114-116 (rezumat și poster).

cercetări privind noi derivaţi de acid aril-propionic cu potenţială ...

Documents

Transcript of cercetări privind noi derivaţi de acid aril-propionic cu potenţială ...