CERCETAREA SI IDENTIFICAREA LA FATA LOCULUI A URMELOR DE MAINI

Operatia complexa de descoperire, relevare, fixare si ridicare a urmelor de maini la fata locului se realizeaza inca de la inceputul cercetarii, in functie de modul in care s-au format aceste urme.

Urma papilara, indiferent ca este a degetelor, a palmei sau a intregii maini, se formeaza prin contactul direct al acesteia, fie cu o suprafata, fie cu un obiect oarecare. In functie de modul de formare, ele se pot prezenta astfel:

- Urme de maini statice sau dinamice. Valoarea cea mai mare pentru identificarea persoanei o au, bineinteles, urmele de maini statice, intrucat reusesc sa redea cu claritate desenul papilar si detaliile sale caracteristice. Spre deosebire de urmele statice, urmele dinamice, prezentandu-se sub forma unor manjituri, pot servi in cel mai bun caz la o identificare generica.

- Urmele de suprafata sau de adancime in functie de plasticitatea suportului primitor de urme de ex. Urmele de chit moale, in ceara, in plastilina, in vopsea neuscata etc. se formeaza in adancime, sper deosebire de urmele lasate pe o suprafata dura de genul sticlei, care sunt de suprafata. La randul lor, urmele de suprafata se pot forma prin stratificare, datorita depunerii de substanta aflata pe mana ( sudoare, vopsea, grasime, sange etc.) pe suprafata atinsa, precum si prin destratificare, datorita ridicarii substantei existente anterior pe obiect (praf, vopsea).

- Urme de maini vizibile sau latente, intalnite de regula, la urmele de suprafata formate prin stratificare. Urmele de maini latente, contrar aparentelor, sunt in marea majoritate a cazurilor de o calitate mai buna decat urmele vizibile. Explicatia consta in aceea ca urmele latente se formeaza prin depunerea unui strat foarte subtire de substanta, capabila sa redea cu fidelitate detaliile caracteristice ale crestelor papilare si chiar al porilor.

Descoperirea urmelor unei infractiuni presupune in primul rand, o cautare sistematica a lor, in functie de natura locului si de modul de savarsire a faptei. Pentru descoperirea urmelor unei infractiuni, in cercetarea fiecarui caz, organul de urmarire penala va cauta sa reconstituie mintal fiecare faza a desfasurarii infractiunii, parcurgand cu atentie, in sens direct sau invers, drumul presupus ca a fost facut de infractor. Cautare urmelor poate debuta din locul in care se presupune ca a intrat infractorul, prin cercetarea clantelor usii, a incuietorilor, a comutatorului etc. Daca s-a patruns intr-o incapere prin spargerea geamului, cioburile acestuia pastreaza in conditii bune urmele crestelor papilare. In aceeasi masura pastreaza urmele obiectele de portelan si sticla, suprafetele metalice, mobilierul. Pentru usurarea procesului de cautare a urmelor crestelor papilare se recomanda folosirea unei lanterne cu care se va ilumina oblic obiectul presupus a fi purtator de urma. O alta metoda care se poate aplica in cazuri mai deosebite, consta in pulverizarea pe obiectul presupus purtator de urma a unei solutii pe baza de luminol. Sub actiunea radiatiilor ultraviolete, urma va aparea intr-o luminiscenta specifica un timp scurt. In prezent se apeleaza la tehnici nedistructive de genul razelor laser sau surselor de lumina emise de aparatura polylight. Descoperirea urmelor este posibila si cu ajutorul lampii portabile de radiatii ultraviolete aflate in trusa criminalistica. Folosirea acesteia, sau a unei surse incidente de lumina puternica, in conditii de intuneric, in incaperi, ramane procedeul cel mai indicat pentru descoperirea amprentelor papilare. Determinarea vechimii urmelor de maini reprezinta o problema importanta de care se tine seama atat in procesul descoperirii, cat si in cel al relevarii urmelor crestelor papilare. Urmele de pe portelan, sticla, suprafete netede lustruite sau lacuite pot fi pastrate chiar ani de zile, in vreme ce hartia le pastreaza cateva ore, in functie de calitatea ei. De asemenea, trebuie avuti in vedere diversi factori de alterare a urmelor, cum sunt caldura, lumina solara, ploaia etc. Determinarea vechimii aproximative a urmelor papilare debuteaza din momentul descoperirii lor, dar ea continua pana in momentul expertizei dactiloscopice. In primele momente ale cercetarii, stabilirea vechimii urmelor este absolut necesara pentru alegerea mijloacelor adecvate de relevare. Vechimea este si un element de care se tine seama in interpretarea modului de formare a urmelor, ea oferind indicii privitoare la fapta si la persoana autorului. Procedee de relevare a urmelor de maini latente. Descoperirea urmelor papilare, relevarea acestora, poate fi caracterizata drept unul dintre cele mai dinamice domenii ale tehnicii criminalistice, sub raportul perfectionarii stiintifice.

A. Relevarea prin metode fizice consta in pulverizarea de prafuri sau pudre cu granulatie foarte fina pe obiectul ori suprafetele purtatoare de urme. Substantele sau amestecul de substante folosite la relevare, pe langa finetea lor, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie in contrast de culare cu suportul pe care s-a format urma

- sa prezinte o aderenta selectiva numai la materia din urma si nu la intreg suportul, pentru a evita imbacsirea urmelor sau estomparea detaliilor caracteristice.

Raspandirea ca si indepartarea pudrelor de relevare de pe obiect se fac prin intermediul unei pensule fine din par de veverita, puf de strut sau fibre de carbon. Pentru pudrare se mai folosesc si pulverizatoare speciale sau sprayuri, indeosebi

pentru suprafete mari. Pudrarea selectiva a urmelor dispuse pe suprafete pe piele, cauciuc, mase plastice se poate efectua si prin folosirea asa-numitei pensule magnetice, respectiv un magnet cilindric la care adera praful revelator amestecat cu pulbere fina de fier. In ipoteza suprafetelor nichielate sau cromate se practica afumarea urmelor cu funingine de camfor sau polistiren expandat, procedeu care a dat rezultate bune in practica.

B. Relevarea prin metode chimice se bazeaza pe reactia dinte anumite substante chimice si componentele transpiratiei. In functie de particularitatile lor, aceste metode pot fi structurate astfel:

- Relevarea cu vapori de iod indeosebi a urmelor aflate pe hartie si pe pereti. Relevarea se realizeaza prin intremediul unui dispozitiv simplu de vaporizare, iodul metalic fiind foarte volatil. Reactia dintre vaporii de iod si componentele din sudoarea depusa in urma determina aparitia unei coloratii specifice. El prezinta avantajul ca poate fi reluat.

- Relevarea cu reactivi chimici propruiu-zisi cum ar fi nitratul de argint. La urmele formate prin depunere de substante grase se aplica vaporizari de diversi acizi. Un alt reactiv este dolutia denumita DEMAC sensibila la ureea din sudoare.

C. Relevarea urmelor de maini pe pielea umana D.Relevarea prin metode optice se constituie ca un ansamblu de metode noi in materie , bazate pe tehnici de varf, aplicate la specificul descoperirii urmelor papilare. Dintre acestea, un loc prioritar il detine folosirea laserului. Radiatia de tip laser este proiectata lateral oblic, sub un unghii de circa 45 grade, determinand aparitia unei florescente specifice anumitor substante secretate de glandele sebacee. La nevoie florescenta poate fi intarita prin tratare cu ninhidrina. Procedeul nu este distructiv putand fi reluat de mai multe ori. O alta metoda optica o constituie dispersia luminoasa a unei raze de lumina incidenta, proiectata sper suprafetele purtatoare de urme. Imaginea urmei se obtine prin intermediul unor fibre electonice. Procedeul nu este distructiv si permite fixarea imediata prin fotografiere sau pe banda videomagnetica a urmei. Fixarea si ridicarea urmelor de maini. Principalul mijoc de fixare a urmelor il reprezinta procesul-verbal. Fixarea in procesul-verbal presupune consemnarea exacta, precisa si detaliata a urmelor si metodelor de relevare intrebuintate, a locului in care au fost descoperite si a raportului de pozitie fata de obiectele principale. Totodata sunt facute mentiuni privind fotografiile executate, transferarea de pelicule adezive sau prin mulaje, inclusiv ridicarea obiectelor purtatoare de urme de maini. Sub aspect tehnic criminalistic fixarea presupune, in primul rand, fotografierea urmelor atat in cadrul ambiantei generale a locului faptei, cat si in calitatea lor de obiecte principale, insistandu-se asupra redarii cu claritate a detaliilor caracteristice. Fotografiile vor insoti procesul-verbal. Fotografiile se executa dupa relevarea urmelor latente, cateodata chiar inainte, daca exista pericolul degradarii si este posibila aplicarea procedeului de fotografiere prin reflexie. In principiu, se efectueaza o fotografie a grupului de urme digitale sau a intregii palme, dupa care se insista asupra portiunilor sau amprentelor cu detaliile cele mai valoroase pentru identificare. Printre procedeele de fixare a urmelor se mai numara schitele si desenele intocmite la fata locului si care se anexeaza procesului-verbal. Ele nu servesc insa decat la stabilirea locului in care au fost gasite si a raportului lor de pozitie cu alte obiecte, neputand fi utilizate in cercetarea de identificare. Ridicarea urmelor de maini se poate realiza fie prin transferarea pe pelicula adeziva speciala, fie prin efectuarea unui mulaj. Ridicarea vizeaza insa si obiectele mici, transportabile, care sunt purtatoare de urme. Transferarea pe pelicula adeziva se face dupa relevarea si fotografierea urmelor. In eventualitatea in care conditiile de la fata locului nu permit fotografierea de detaliu a urmelor, se recurge direct la transferarea lor pe pelicula. Ridicarea cu ajutorul mulajelor se realizeaza in cazul urmelor de adancime dupa fotografierea prealabila a lor. Pentru urmele de maini sau de obiecte sunt preferabile materialele folosite in stomatologie de tipul ghipsului dentar, diferite paste sau si polimeri. Pregatirea urmei si prepararea mulajului se fac potrivit unor reguli similare modului de ridicare a urmelor de picioare. Transportarea obiectelor purtatoare de urme impune respectarea unor cerinte de manipulare si ambalare vizand prevenirea distrugerii sau alterarii urmelor. Obiectele purtatoare de urme nu trebuie ridicate inainte de a fi fotografiate si marcate. Ambalarea se face in conditii care sa asigure integritatea urmelor, dar si a obiectului. Dupa ambalarea obiectului se sigileaza cu sigilul organului judiciar care conduce ancheta. De asemenea, el va purta o eticheta numerotata sau cu alte mentiuni privind locul, data, continutul etc.