MICROCLIMATUL LOCULUI DE MUNCA - MICROCLIMATUL sI HOMEOSTAZIA TERMICA A ORGANISMULUI

A. DEFINIŢIE. Microclimatul locului de munca este determinat de temperatura siumiditatea aerului, curentii de aer si radiatiile calorice ale ambiantei de munca. Toti factoriide microclimat actioneaza combinat si concomitent asupra organismului uman.Temperatura aerului este determinanta, ceilalti parametri potentând sau diminuând efecteletemperaturii. Microclimatul nefavorabil e definit ca ansamblul factorilor de microclimat acaror actiune combinata depaseste capacitatea adaptativa a organismului, suprasolicitândsistemul de termoreglare pentru mentinerea homeostaziei termice. Organismul devinepoichiloterm la temperaturi corporale centrale peste 40,6° si sub 31°C. Temperaturilecompatibile cu starea constienta sunt cuprinse între 32-43°, dar activitatea poate fi eficientanumai între 36-39°C. Moartea survine la temperaturi centrale ale organismului sub 24-25° si

peste 42-43°C. Solicitarea termoreglarii determina stres termic.

B. LOCURI DE MUNCĂ CU MICROCLIMAT NEFAVORABIL. în încaperile demunca microclimatul e influentat de clima regionala si variatiile acesteia dar depinde, înprimul rând, de sursele de caldura, de încalzirea si ventilatia din interior. In aer libermicroclimatul e dependent de variatiile exterioare încaperilor, care depind în primul rând deanotimp. Pentru medicina muncii e important sa distingem 3 tipuri de microclimat

nefavorabil: cald uscat, cald umed sau rece.

a)   Principalele locuri de munca cu microclimat cald uscat sunt în: industriametalurgica la cuptoare, laminoare si în turnatorii; industria siderurgica la furnaleînalte, în otelarii si turnatorii, la laminoare, cocserii, statii de prajire a minereurilor;industria constructoare de masini în turnatorii, la forje si tratamente termice;industria chimica si a cauciucului; rafinariile de petrol; industria sticlei; industriamaterialelor de constructii (ciment, var, caramizi, teracota, ceramica); industriaalimentara de panificatie, biscuiti, paste fainoase; bucatariile din restaurante, cantine s.a.;

aer liber în sezonul cald si uscat.

b)  Principalele locuri de munca cu microclimat cald umed sunt în: sectiile devopsitorie din industria textila; Hiaturi, pentru nevoile procesului tehnologic; mineleadânci; spalatorii; unele sectii din industria alimentara de zahar, bere, conserve;

fabricile de sapun; tabacarii; procesul de fabricare a fetrului pentru palarii.

c)   Principalele locuri de munca cu microclimat rece se întâlnesc în aer liber, înperioadele reci ale anului: la exploatarile forestiere; în constructii; la conducerealocomotivelor cu aburi si a trenurilor de marfa; la conducerea tractoarelor; înmilitarie; în marina; la paza unor obiective; la carierele de piatra; la montarea si

întretinerea retelelor electrice si a liniilor telefonice; în pescarie; la recoltarea stufului; în muncile agricole de toamna târzie (recoltari, însamântari). în spatii închise

microclimatul rece se întâlneste în antrepozitele frigorifice de carne, legume si fructe, în fabricile de gheata si fabricile de bere.

C. TERMOREGLAREA ORGANISMULUI. Homeostazia termica a organismuluiuman e rezultatul mentinerii echilibrului dintre termoproductie si termodispersie, printr-unansamblu de mecanisme fiziologice care constituie termoreglarea. Termoproductia are locprin metabolism si efort fizic, având la baza procese chimice (termoreglare chimica). Oparte din caldura produsa în organism se consuma pentru necesitati fiziologice iar o parteeste eliminata prin termodispersie (termoliza sau termoreglare fizica). Termoliza are loc în

proportie de 95% la nivelul pielii, 5% din caldura eliminându-se prin aerul expirat, urina sifecale. La nivelul pielii termoliza e realizata prin vasodilatatie cutanata si evaporareatranspiratiei. Caile termolizei sunt uscate (radiatie, convectie si conductibilitate) si umede(transpiratie). In conditii de confort termic, termoliza se realizeaza aproximativ înurmatoarele proportii pentru diferite cai: 45% prin radiatie, 30% prin convectie siconductibilitate si 25% prin evaporarea transpiratiei. Prin cresterea temperaturii aeruluipierderea pe cai uscate scade, iar pe cale umeda (transpiratie) creste, la cea 35°, cecorespunde aproximativ temperaturii pielii, si peste 35°C, calea umeda devenind exclusiva.Termoliza depinde de influenta factorilor de microclimat, doar pierderea de caldura prin

radiatie depinzând exclusiv de diferenta dintre tempera 333e47d tura suprafetei corpului si cea a

suprafetelor înconjuratoare. Evaporarea transpiratiei e favorizata de curentii de aer siumiditatea scazuta. Prin transpiratie se pierd cea 0,58 kcal/l.; cantitatea maxima de apapierduta pe aceasta cale se ridica la 7-8 l/8ore de munca, odata cu apa pierzându-se siclorura de sodiu, calciu s.a. substante. Centrii nervosi ai termoreglarii se afla în hipotalamus.

D. ADAPTAREA ORGANISMULUI LA MICROCLIMAT NEFAVORABIL(ACLIMATIZAREA)

a)  Adaptarea la temperatura ridicata se realizeaza la omul sanatos în 7-9 zile si seconsolideaza în câteva saptamâni, la unele persoane pâna la maximum 4-6 luni. Mecanismulprincipal al aclimatizarii la cald este perfectionarea termolizei, termogeneza fiindinfluentata mai putin, si doar daca exista expunere concomitenta la umiditate crescuta. Laindividul aclimatizat sudoratia se modifica cel mai mult: apare mai precoce si la temperaturiinterne mai scazute; debitul sudoral creste, oboseala sudoratiei fiind mai tardiva;concentratia clorurii de sodiu în sudoare scade la cea 1/10 din concentratia plasmatica.Volumul sudoral poate atinge la un aclimatizat valori de cea 1 litru/ora când expunerea lacaldura este de 8 ore pe zi, si pâna la 2-3 litri/ora când expunerea dureaza cel mult 1-2 ore.Circulatia periferica creste, usurând termodispersia pe cai uscate, si mentinând temperaturacutanata necesara evaporarii transpiratiei. întreruperea expunerii la temperatura înalta duce,

dupa o anumita perioada, la pierderea aclimatizarii.

b)  Adaptarea la temperatura scazuta la omul sanatos se realizeaza în cea 3-4saptamâni, cu urmatoarele modificari: declansarea prompta a reactiei de termoproductie,care uneori se manifesta prin frison; cresterea labilitatii tonusului vascular periferic, cureactie vasoconstrictiva rapida prin trecerea la temperatura scazuta; reactie vasculara mailimitata si mai putin intensa; tensiune arteriala nemodificata; cresterea pragului deexcitabilitate a termoreceptorilor la rece din piele si caile respiratorii, cu cresterea

rezistentei la „raceli"; cresterea rezistentei generale la frig.

BOLILE PROFESIONALE PRIN EXPUNERE LA TEMPERATURI ÎNALTE

Afectiunile datorate temperaturilor înalte pot fi acute sau cronice. Formele acute fiind specifice, sunt considerate boli profesionale si vor fi declarate ca atare, pe când efectele cronice sunt nespecifice. Dupa mecanismele patogene, formele acute pot fi datorate fie

suprasolicitarii mecanismelor termoreglarii fie cedarii acestora. Suprasolicitarea mecanismelor de termoreglare poate duce la: sincopa de caldura; dezechilibre ale apei si electrolitilor; anhidroza cutanata. Cedarea mecanismelor de termoreglare se manifesta sub

forma de soc de caldura sau hiperpirexie.

A.SINCOPA DE CĂLDURĂ (COLAPSUL DE CĂLDURĂ). Etiologic, intervinfactori favorizanti si declansanti: lipsa de aclimatizare; ortostatismul prelungit; schimbarea

pozitiei prin trecerea brusca în ortostatism; efortul fizic; cresterea brusca a temperaturii siumiditatii aerului. Patogenic, se produce vasodilatatie periferica cu staza venoasa sihipotensiune. Colapsul tonusului vasomotor si staza duc la deficit în circulatia cerebrala.Forma usoara e caracterizata prin ameteli. Forma grava se manifesta prin: slabiciune;oboseala; neliniste; greata; senzatie de prabusire; vedere încetosata; senzatie de caldura saufrig. Obiectiv se constata paloare, bradicardie, hipotensiune, respiratie încetinita, transpiratiivizibile, corp relaxat, temperatura normala, usor scazuta sau usor crescuta. Evolutia poateduce pâna la colaps total, cu pierderea constientei. Daca se întreprind masuri adecvate,revenirea are loc rapid, în 1-2 ore. Diagnosticul diferential se face cu epilepsia, sincopacardiaca, si cu alte forme patologice datorate caldurii (tulburari hidroelectrolitice, soc).Tratamentul consta în: scoaterea la loc racoros; repaus; cap în pozitie decliva; lichide

racoritoare; ser fiziologic si glucoza (la necesitate).

B.TULBURĂRILE HIDROELECTROLITICE se pot manifesta sub 4 forme:edemul caloric, deshidratarea, spolierea de sare si crampele calorice.

a)Edemul caloric apare la neaclimatizati, în primele saptamâni de lucru. Patogenia enecunoscuta, presupunându-se mecanisme diverse: vasodilatatie cutanata; modificari alebilantului hidric prin aport crescut de apa si sare. Diagnosticul se bazeaza pe aparitia deedeme, mai ales la picioare si glezne, care dispar în repaus si la loc racoros, care vor trebuidiferentiate de edemele cardiace sau renale. Tratamentul consta în întrerupereaortostatismului si repaus în ambianta termica neutra. Edemele calorice se pot preveni pringradarea expunerii la caldura în prima saptamâna de lucru, si ingestia rationala de apa si

sare.

b) Deshidratarea are drept cauza pierderea de apa prin transpiratie, insuficientînlocuita. Patogenia implica urmatoarele procese: de la pierderea normala de apa de cea 1litru/24 ore se ajunge la pierderi de cea 1 litru/ora, la 8 si chiar pâna la 10 litri/zi, ducând laoligurie, scaderea volumului si cresterea osmolaritatii lichidului extracelular, deshidratarecelulara prin trecerea apei în spatiul extracelular, colaps. Factorii favorizanti suntintensificarea efortului fizic, cresterea brusca a debitului sudoral si gastroenteritele

intercurente. In raport de gravitate, exista 4 forme clinice. în forma usoara, deficitul de apanu depaseste 2% din greutatea corporala (cea 1 litru pentru un om de 70 kg), aparând doarsenzatia de sete. In forma moderata si în cea grava, deficitul poate atinge cel mult 6% dingreutatea corporala (4,5 1), aparând sete intensa, oligurie, tahicardie, hiperpirexie rectala (cucea 2°C), oboseala, slabiciune, uscaciunea mucoasei bucale, si dificultati în ingestia delichide si alimente. In forma severa, deficitul depaseste de obicei 7% din greutatea

corporala (5-10 1), manifestarile mentionate devenind foarte intense, aparând în plus si tulburari psihice cu delir si adinamie. La un deficit de cea 15% apar colapsul, coma, apoi

moartea. Diagnosticul se bazeaza pe: prezenta oliguriei cu sare; cresterea clorurii de sodiu în plasma; hiperproteinemie usoara si uremie; modificari ale hematocritului; sudoare hipotona; pierderile de apa si cele de sare pot coexista, una fiind însa cel mai des dominanta, mai ales pierderile de apa. Tratamentul în forma usoara consta în ingestia (în timpul liber) de lichide reci sub forma de apa, limonada, lapte sau ceai pâna la înlocuirea pierderilor. In forma grava

sau severa se impune hidratarea per os cu 6-8 litri apa în primele 24 de ore, si apoi dupa necesitati; calea intravenoasa se impune când bolnavul e inconstient. Repausul la camera e

obligatoriu.

c)  Spolierea de sare apare mai ales la neaclimatizati care beau apa fara sare. Patogenic,spolierea de sare prin transpiratie depaseste 4 g/litru apa, deci 15-20 g/zi, ingestia sieliminarea normale fiind de cea 10 g/zi. Cresterea sodiului extracelular determina

deshidratare extracelulara si hiperhidratare celulara. Când pierderea de sodiu atinge 50%din cantitatea sa din organism, hipovolemia si hemoconcentratia se accentueaza, uremiacreste. La uremia prin hemoconcentratie se poate adauga o noua retentie de uree când* aparhipotensiunea si insuficienta circulatorie, cu scaderea debitului renal. Uremia determinagreturi si varsaturi, care scad si ele ingestia de sare, instalându-se astfel un cerc vicios. Laaclimatizati echilibrul hidrosalin e mentinut prin reabsorbtia de sodiu si clor în tubii renali,continutul în clorura de sodiu al transpiratiei fiind scazut, sub 1/10 din continutul plasmatic,adica sub lg/1. Clinic, evolutia are loc în 3 stadii, care sunt si forme clinice. La un deficitde sare de 0,5 g/kc, dupa 3-5 zile apar oboseala si ameteli, forma fiind usoara. La un deficitde 0,5-0,75 g/kc, manifestarile se intensifica, adaugându-se greturi, crampe musculare siuneori varsaturi (daca apare febra si diaree se impune diferentierea de abdomenul acut saude o infectie digestiva intercurenta), aceste manifestari corespunzând formei medii. Ospoliere de sare peste 0,75 g/kc da o forma grava, caracterizata prin intensificareasimptomelor si semnelor mentionate, la care se adauga hipotensiune si uneori soc

oligoemic. Diagnosticul obiectiv se bazeaza pe scaderea natriuriei sub 85 mEq/1, crestereahemoconcentratiei si a hematocritului, a proteinelor si ureei sanguine. Se impunediferentierea de o afectiune renala. Tratamentul consta în: repaus la pat într-o cameraracoroasa; asigurarea a cel putin 20 g sare/zi prin alimente, bauturi, perfuzie cu serfiziologic 2-4 litri în primele 12-24 ore, din care primul litru în prima ora. Se va urmarievolutia natriuriei care trebuie sa se refaca, în forma usoara ea fiind scazuta, în forma medie

aproape absenta, iar în forma severa lipsind complet.

d)  Crampele calorice apar, ca si spolierea de sare, prin expunere la caldura însotita deefort fizic. Patogenia e insuficient cunoscuta. Nu exista o diferentiere clara fata depatogenia crampelor musculare care pot apare prin spoliere de sare, cu o supradilutie acelulelor musculare si scaderea solubilitatii miozinei; mecanismele par a fi în generalasemanatoare. Clinic exista însa diferente, în crampele calorice starea generala nefiindafectata ca în spolierea de sare. Nu s-au gasit modificari semnificative în ce privesteechilibrul acido-bazic, metabolismul calciului, magneziului, potasiului, glucozei si aciduluilactic. Diagnosticul se bazeaza pe aparitia la sfârsitul zilei de munca sau dupa terminareaacesteia, uneori chiar seara, a unor crampe ale musculaturii striate cu caracter izolat,preponderent la musculatura solicitata prin efort a membrelor inferioare sau bratelor. Informa usoara durerea e moderata, crampele dureaza 1-2 minute, dupa care dispar spontan, reaparând la intervale neregulate. In forma severa muschiul e contractat si foarte dureros, globulos, crampa dureaza 2-3 minute, pentru a reapare dupa o pauza de alte câteva minute.

Obiectiv se constata o usoara tahicardie, cresterea usoara a temperaturii corporale imediat dupa efort, scaderea clorului si sodiului seric, si o natriurie foarte scazuta. Fenomenele diminueaza

de obicei în cea 2 ore, durând însa uneori pâna la 6-8 ore. Diagnosticul diferential se face cu: spolierea de sare, în care starea generala e afectata; tetania, testele pentru tetanie fiind

pozitive, mâna prezentând flexia metacarpienilor, falangelor si extensorilor interfalangieni. Tratamentul în forma severa se face prin administrare intravenoasa de ser fiziologic 0,5-llitru, din care 0,25 litri în primele 5-10 minute; solutia hipertona (5%) se administreaza în

cantitati mici. Se continua cu ingestia de lichide si alimente sarate, pâna la normalizare. Dupa încetarea crampelor, e necesar un repaus de 24 de ore

C. sOCUL TERMIC apare la temperaturi ambiante crescute, cu umiditate mare, radiatii calorice si lipsa curentilor de aer, în prezenta efortului fizic. Factorii predispozanti sunt: lipsa

aclimatizarii; obezitatea; afectiunile degenerative ale cordului si vaselor, cu scaderea capacitatii de transport a caldurii din profunzime spre suprafata corpului; alcoolismul, chiar

la aclimatizati; deshidratarea. Patogenia e insuficient clarificata, pentru explicarea hipertermiei fiind emise diferite ipoteze: tulburarea termoreglarii prin actiunea directa a caldurii asupra centrilor de termoreglare; evaporarea redusa a transpiratiei din cauza

umiditatii crescute a aerului; „oboseala" glandelor sudoripare. Anatomopatologic, prin actiunea hipertermiei pot apare: degenerescente ale neuronilor si înlocuirea lor cu celule

gliale în cortex, cerebel si ganglioni bazali; hemoragii tisulare parenchimatoase si degenerescenta în focar prin anoxie si colaps circulator; ipotetic, caldura ar putea provoca denaturarea si inactivarea enzimelor si a altor proteine. Clinic, debutul poate fi brusc, fara

perioada prodromala, cu pierderea constientei, sau lent, pâna la 5 zile, cu ameteli, slabiciune, sincopa, greturi, varsaturi, uneori crampe musculare si dispnee; încetarea

sudoratiei precede socul. Perioada de stare e caracterizata prin 3 semne importante pentru diagnostic: anhidroza întregii suprafete cutanate, pielea fiind calda si uscata, congestionata si

uneori cianotica, în cazuri severe aparând si petesii; hipertermia de 41-43°C; prezenta simptomelor si semnelor de atingere cerebrala, cu usoara confuzie si dezorientare, urmate de delir, convulsii si coma. Colapsul central sau periferic e inconstant. In faza avansata pot apare

semne de soc: paloare, cianoza, hipotensiune, tahicardie, oligurie; acestea agraveaza prognosticul. Prin examene de laborator se poate face diagnosticul diferential si aprecia

gravitatea bolii, cu urmatoarele mentiuni: nu apar modificari electrolitice în sânge sau hemoconcentratie, cu exceptia unei usoare cresteri a ureei si azotului neproteic în rare cazuri; hiperkaliemia e semn de prognostic grav; uneori apar leucocitoza si trombopenie; e posibila si afectarea hepatica, cu cresterea bilirubinei serice si icter. Evolutia este diferita. Mortalitatea

peste 10%, de obicei în primele 24 de ore, depinde de promptitudinea si corectitudinea interventiei. E posibila revenirea completa, dar cu persistenta unor tulburari ca: instabilitate timp de 3-21 zile a temperaturii corporale, cu posibilitatea unei noi cresteri; revenire lenta,

dupa mai multe zile, a sudoratiei normale; instalarea unor sechele cu tulburari mintale, în caz de coma prelungita; hipersusceptibilitate la noi socuri. Tratamentul consta în:

scoaterea imediata din mediul cu temperatura crescuta si plasarea într-o camera racoroasa; racirea fortata prin imersie în baie cu gheata, aplicarea de cearsafuri ude, dus de aer rece si

uscat, racirea întrerupându-se când temperatura rectala scazut la 39°C; masaj puternic a trunchiului si membrelor pentru activarea circulatiei; repaus în continuare; tratarea unui alt

eventual soc, prin oxigenoterapie si vasopresoare.

D. EFECTELE NESPECIFICE ALE EXPUNERII LA TEMPERATURI ÎNALTE.Temperaturile înalte pot favoriza aparitia unor tulburari sau agrava unele afectiunipreexistente. La nivelul aparatului cardiovascular: poate apare hipotensiune arteriala;hipertensiunea arteriala poate suferi modificari datorate suprasolicitarii cardiovasculare,efectele fiind însa diferite dupa individ; poate fi favorizata ateroscleroza coronariana. Dincauza scaderii diurezei, eliminarea renala a apei scazând sub 50-75% (normal) chiar pânala 10-15% din totalul apei eliminate din organism, urina se concentreaza, putând aparealbuminurie, hematurie si chiar cilindrurie, sodiul urinar scade, litiaza renala poate fiagravata. Din cauza scaderii irigatiei viscerale apare o hipofunctie a glandelor secretoriigastrice, pe când consumul crescut de apa dilueaza sucul gastric, acesta devenind hipoacid;sunt favorizate fenomenele dispeptice, uneori si tulburarile motorii gastrice, hipotoniaputând duce la dilatarea stomacului; scaderea puterii antiseptice a sucului gastricfavorizeaza gastritele si enterocolitele. Sunt favorizate dermatozele cronice, hiperhidrozasi piodermitele. Ar putea fi favorizate si polinevritele (discutabil), psihonevrozele,endarterita obliteranta. S-au mai semnalat scaderea ponderala si bradicardia. Scaderea

randamentului si cresterea riscului de accidente sunt de asemenea posibile.

E. PROFILAXIA. Exista numeroase masuri tehnico-organizatorice ce pot fi aplicateprofilactic: termoizolarea surselor de caldura poate fi realizata cu perdele de apa sau usimetalice cu pereti dubli prin care circula apa, instalate la gura cuptoarelor, sau prinutilizarea de paravane ori scuturi din caramida refractara sau metal cu suprafata lucioasa,sau de paravane racite cu apa s.a. Pentru prevenirea emisiei de caldura sau radiatii caloricepe platformele de lucru, sursele de caldura ale cuptoarelor si instalatiilor de prelucrare a

unor materiale încalzite (metal, sticla s.a.) trebuie amplasate rational în spatiu. Reducereaefortului fizic, automatizarea proceselor producatoare de caldura, ventilatia generala saulocala prin dusuri de aer sau instalatii de conditionare s.a. urmaresc de asemenearespectarea normelor de microclimat si a parametrilor specifici de mediu si fiziologici.îmbracamintea de protectie trebuie confectionata din materiale poroase si rauconducatoare de caldura, si va fi de culoare deschisa, rezistenta la umezeala, si suficient delarga. In conditiile speciale din otelarii, la furnale, la samotarea cuptoarelor s.a. asemenea,se recomanda costume din tesaturi metalizate sau materiale termoizolante, uneori ventilate.Pentru fata, mâini si picioare exista echipamente specifice de protectie. Organizareamuncii va avea în vedere acordarea de pauze pe principii fiziologice. La temperaturi peste30°C: se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator, pentru odihna; sevor instala dusuri de aer, cu respectarea normelor în vigoare privind temperatura,umiditatea si viteza curentului de aer, în functie de nivelul radiatiei calorice si intensitatea

efortului; se vor asigura posibilitati de stropire a corpului cu apa.

Masurile medicale sunt multiple. în ce priveste regimul hidrosalin, când temperatura depaseste constant 30°C, se va asigura apa carbogazoasa salina (lg NaCl/1), 2-4 l/persoana/schimb, cu o temperatura de 16-18°C (NGPM/2002, art.538). Este

recomandabila o diferentiere între neaclimatizati si aclimatizati. La neaclimatizati cu stres termic mare si efort fizic, se poate creste concentratia NaCl în apa carbogazoasa pâna la 2 g/l,

precum si ingestia de sare prin alimente. La aclimatizati cu stres termic moderat, se recomanda ingestia de apa proaspata la 14-16°C, în cantitati mici de cea 250 ml odata; în stresul mare, cu pierdere de cea 1 litru apa/ora, se recomanda ingestia de 4-6 1 apa pe schimb, restul pierderii

fiind compensat în timpul liber. In ce priveste regimul alimentar, se va avea în vedere înlocuirea pierderilor energetice prin efort si microclimat si a celor de vitamine si saruri

minerale, recomandându-se legume si fructe, sucuri nefermentate si citronade. Educatia pentru sanatate va fi axata pe regimul de munca si odihna, regimul hidrosalin si alimentatie.

In ce priveste examenul medical la angajare si controlul medical periodic, se vor respecta prevederile din NGPM/2002, anexa nr. 7, fisa 106 (temperatura ridicata). Bolile

profesionale declarabile sunt socul caloric, colapsul caloric si crampele calorice, iar dintre bolile legate de profesie se mentioneaza hipertensiunea arteriala (temperatura si radiatii

calorice crescute) si afectiunile digestive (temperatura ridicata).

BOLILE PROFESIONALE PRIN EXPUNERE LA TEMPERATURI SCĂZUTE

Se au în vedere 2 categorii de afectiuni, dupa cum actiunea temperaturii scazute e directa sau indirecta. Afectiunile prin actiune directa, rare si accidentale, sunt datorate fie solicitarii mecanismelor de termoreglare locala (degeraturile), fie depasirii capacitatii de termoreglare

generala (hipotermia). Ele vor fi declarate ca boli profesionale. Prin actiune indirecta, temperatura scazuta poate favoriza asa numitele afectiuni „a frigore".

A. DEGERATURILE sunt datorate actiunii locale a,frigului. Etiologic e vorba detemperatura scazuta cu umiditate crescuta, actionând asupra extremitatilor neprotejate ale

corpului. Patogenic intervin urmatoarele mecanisme: vasoconstrictia, cu scaderea aportuluide sânge si a temperaturii locale; tulburari circulatorii; perturbarea echilibrului metabolic si

a permeabilitatii membranei celulare care se instaleaza treptat, înca înainte de punctul deînghet; înghetarea extracelulara, urmata de deshidratarea celulei si distrugerea tesuturilor.Diagnosticul este usor, cunoscând expunerea si facând examenul clinic. Localizarea maifrecventa e la nivelul degetelor mâinii sau piciorului, fiind mai rara la nas, pavilionul

urechii sau obraji. Initial apare senzatia de rece, cu dureri si parestezii (amorteli,furnicaturi), urmate de semne de ischemie locala cu paloare, hipotermie si hipoestezie pâna

la anestezie. Acestea pot dispare în 12-24 de ore daca expunerea înceteaza, sau evolueazaspre necroza tisulara cu inflamatie periferica. Degeraturile pot fi de 4 grade: în gradul 1stratul bazai nu e depasit, existând doar o hiperemie locala superficiala; gradul al 2-lea ecaracterizat prin aparitia de flictene, dar fara depasirea stratului bazai; în gradul al 3-lea

necroza cutanata e profunda si completa, iar în gradul al 4-lea ea se extinde si la tesuturileprofunde, tendoane, oase si articulatii, eventual si cu alterarea starii generale. Degeratura sepoate vindeca complet dar, mai ales la debili si bolnavi, pot apare infectii secundare, rareori

cu anaerobi sau bacili tetanici; în unele cazuri se impune amputarea extremitatii.Tratamentul consta în: scoaterea din mediul rece si introducerea bolnavului într-o

încapere încalzita; efectuarea unui usor masaj al zonei afectate, fiind contraindicate frectiaenergica cu zapada si întârzierea aplicarii caldurii; adoptarea în pat a unei pozitii cu

extremitatea afectata usor ridicata; administrarea de bauturi calde si tonifiante generale.Dupa un tratament chirurgical, plastic sau cu amputare, se recomanda fizioterapie sau

gimnastica medicala.

B.HIPOTERMIA (ÎNGHEŢAREA GENERALĂ). Etiologia implica temperaturascazuta cu umezeala, vânt si umezirea hainelor care favorizeaza evaporarea. Factoriifavorizanti sunt: vârsta înaintata; traumatismele; oboseala; debilitatea; bolile croniceprelungite cu stari carentiale, cum sunt diabetul, mixedemul, anemia, insuficienta renala sauhepatica s.a.; leziunile sistemului nervos central cu tulburari vasomotorii importante;alcoolismul; lipsa de miscare. Patogenia e complexa. Expunerea la frig timp de câteva ore,cu o pierdere de caldura sub 3-4 kcal/min, poate fi compensata, echilibrul termic fiindmentinut. Pierderea a 4-5 kcal/min duce la scaderea în trepte succesive a temperaturiicorporale, întrucât regiunile profunde cedeaza rapid caldura catre regiunile superficiale,pentru a le apara de frig, explicându-se astfel aparitia hiperemiei cutanate. Cândtemperatura corporala a scazut la 30°C, apare o încetinire a scaderii temperaturii^ un fel deefort extrem, dupa care temperatura scade rapid, cedând, putând surveni moartea. Efectelescaderii temperaturii corporale sunt: deprimarea functionala a tuturor tesuturilor, organelorsi sistemelor, cu scaderea metabolismului; o stare confuzionala, desi sistemul nervos centrale cel mai rezistent la aceasta scadere; cordul fiind foarte sensibil, la 29°C apare fibrilatiaatriala, urmata uneori de fibrilatie ventriculara, prin mecanisme reflexe cu punct de plecarenervos-central; tulburari hemodinamice, prin cresterea vâscozitatii sângelui si perturbarimetabolice. Clinic se disting 2 faze evolutive, prima de aparare si a doua de epurare. Infaza de aparare, dupa frison apar dureri musculare, reflexe exagerate, poliurie, polipnee,tahicardie si cresterea tensiunii arteriale. în faza de epuizare se instaleaza bradicardie,bradipnee, respiratie superficiala, hipotensiune arteriala, adinamie, tulburari psihice cuscaderea capacitatii de concentrare, indiferenta si confuzie, urmând pierderea constientei simoarte prin stop cardiac. La debili, faza de aparare poate lipsi. S-au descris 3 forme clinice.In forma usoara temperatura corpului scade la 35-32°C, aparând o lentoare a ideatiei sidizartrie compensata. In forma moderata temperatura e între 32-24°C, cu deprimaremetabolica, bradicardie si bradipnee, hipotensiune arteriala si obnubilare. Informa severatemperatura scade sub 24°C, cu instalarea comei, urmata de moarte prin fibrilatieventriculara. Tratamentul are la baza 2 principii: pastrarea caldurii corpului si încalzirea.Bolnavul trebuie plasat într-un sac de dormit sau o patura, si acoperit cu paturiimpermeabile la umezeala si vânt. Se vor aplica sticle cu apa calda si se vor administrabauturi fierbinti. Se va aplica un tratament energic prin imersie totala în apa calda de 34-35°C, crescând apoi temperatura apei la 40-43°C în urmatoarele 5-10 minute. Cândtemperatura corpului a revenit aproape de normal, bolnavul va ramâne în repaus la pat, fiindbine acoperit. La necesitate se mai pot administra perfuzii cu ser fiziologic, glucoza sivitamina C si, dupa caz, se poate recurge la oxigenoterapie, respiratie artificiala sau masaj

cardiac.

C. BOLILE „A FRIGORE" sunt afectiuni favorizate de temperatura scazuta, variatiilebruste de temperatura cu trecere de la cald la frig, umiditatea crescuta si curentii de aer.Patogenic, trecerea de la cald la rece, când vasodilatatia cutanata e masiva si transpiratiaprezenta, produce o crestere intensa a pierderii de caldura, în conditiile în care centriitermoreglarii au fost frânati anterior de temperatura înalta. Prin scaderea activitatii

fagocitare si a titrului aglutininelor, organismul e predispus la infectii. Formele clinice suntvariate: la nivelul aparatului respirator pot apare rinite, faringite, laringite, bronsite,bronhopeumopatii, pneumopatii; la nivelul aparatului cardiovascular sunt favorizateendarterita obliteranta, cardiopatia ischemica, hipertensiunea arteriala; la nivelul aparatului

locomotor pot apare reumatism poliarticular acut, artroze, lombosciatica s.a.; mai pot apare si afectiuni renale (glomerulonefrita acuta difuza), neurologice (nevrite, nevralgii) s.a.

D. PROFILAXIE. Dintre masurile tehnico-organizatorice fac parte: etansarea deschiderilor spre exterior (usi, ferestre); instalarea de perdele din materiale izolatoare sau de aer cald în fata usilor; introducerea de sisteme adecvate de încalzire, dificil de realizat în halele mari; evitarea muncilor usoare, fiind recomandat efortul fizic; instituirea masurilor de protectie a muncii, pentru prevenirea accidentelor; acordarea de pauze petrecute în spatii fixe sau mobile,

climatizate sau încalzite, cu posibilitati de uscare a hainelor; protejarea prin îmbracaminte din materiale izolatoare si impermeabile, cu mai multe straturi, si cu spatiu subvestimentar suficient; calirea organismului prin factori naturali, exercitii fizice si sport; alimentatie

echilibrata, care sa acopere necesitatile energetice. La locurile de munca cu temperaturi scazute (sub 5°C), se va asigura ceai fierbinte, (0,5-1 l/persoana/schimb).

Examenul medical la angajare si controlul medical periodic se vor efectua tinând cont de NGPM/2002, anexa nr. 7, fisa 107(temperatura scazuta artificial sub 10°C). Bolile

profesionale declarabile sunt hipotermia, degeraturile, urticaria (temperaturi extreme), artrozele cronice si periartritele (microclimat nefavorabil); dintre bolile legate de profesie se

mentioneaza afectiunile osteo-musculo-articulare (microclimat nefavorabil)

EVALUAREA MICROCLIMATULUI LA LOCUL DE MUNCA SI NORMELE DE MICROCLIMAT

Pentru recunoasterea, evaluarea si controlul locurilor de munca cu microclimat nefavorabil, este necesara colaborarea cu un laborator de specialitate pentru efectuarea

determinarilor de mediu, care vor fi corelate cu datele starii de sanatate stabilite prin examene medicale.

A. PLANUL DE EVALUARE va fi întocmit pe baza informatiilor obtinute în faza de recunoastere a conditiilor si noxelor profesionale la nivel de întreprindere, sectie, atelier, încapere, loc de munca, post de munca si grup ocupational, dupa caz. Studiul procesului tehnologic permite recunoasterea surselor de caldura, umiditate, curenti de aer si radiatii calorice, a caracteristicilor si amplasarii lor, precum si a dotarilor de protectia muncii. Studiul procesului de munca si a cronogramei profesionale va stabili natura si durata

operatiilor de munca în diferite conditii climatice determinate de amplasarea punctelor de lucru fata de sursele de noxe. Se vor aprecia si caracteristicile încaperii: dimensiuni, usi,

ferestre, sisteme de încalzire si ventilatie s.a. Datele preliminare obtinute prin recunoasterea conditiilor si noxelor permit sesizarea si aproximarea unor caracteristici importante cum sunt: natura caldurii degajate în încapere (de convectie sau radiatie) si cantitatea acesteia; cantitatea de vapori de apa degajata; intensitatea radiatiei calorice; intensitatea efortului fizic; senzatia

termica a persoanelor s.a.

Planul de evaluare va cuprinde: punctele si momentele în care sunt necesare masuratori ale factorilor climatici, pentru o evaluare cât mai completa în spatiu si timp; indicatorii care

urmeaza a fi utilizati (fizici, biofizici, fiziologici, complecsi) în paralel cu factorii climatici considerati separat. Masuratorile vor fi facute: la 0,5 si 1,5 metri de sol, pentru a surprinde

variatiile pe verticala; cu sau fara ventilatie în functie, pentru aprecierea eficientei acesteia; in cel putin cele 2 sezoane extreme, in 2-4 dintre zilele cele mai calduroase si mai friguroase

ale anului. Planul poate fi rectificat pe parcursul fazelor de evaluare, in raport de rezultatele obtinute.

B. METODELE S1 TEHNICILE de masurare a diversilor parametri ai microclimatului, atat ai celor de mediu cat si ai organismului, s-au perfectionat in raport cu evolutia tehnicii. Metodele pot fi grupate in 3 categorii: metode care se adreseaza separat

fiecarui factor de microclimat (temperatura, umiditate, curenti de aer, radiatii calorice); metode care se adreseaza solicitarii functiei de termoreglare (temperatura corporala,

frecventa cardiaca, bilant hidric, indicatori subiectivi si psihologici ca senzatia termica| timpii de reactie s.a.); metode care se adreseaza stresului termic (temperatura efectiva, indice de

solicitare termica, indice de sudoratie previzibila s.a.). Pentru raportare la normele de microclimat din Romania, sunt necesare doar metodele din prima categorie, celelalte putand fi

aplicate in functie de conditii si necesitati.

Se amintesc mai jos acele metode si tehnici care au fost utilizate curent in ultimii 50 de ani in Romania, desi unele sunt depasite de tehnica actuala.

Temperatura si umiditatea aerului se determina in mod obisnuit cu psihrometrul Assmann; pentru inregistrarea continua si indelungata se folosesc termografe si higrografe. Termometrele cu semiconductori permit citirea in cateva secunde a temperaturii aerului.

Viteza curentilor de aer se determina cu catatermometrul Hill (viteze mici) sau anemometrul (viteze mari). Intensitatea radiatiei calorice se determina cu instrumente bazate fie pe

principiul termobateriei, care dezvolta un curent electric proportional cu cantitatea de radiatie primita (ex. dozimetrul medical), fie pe principiul absorbtiei fluxului de energie

radianta de catre corpurile negre (ex. globtermometrul), rezultand temperatura exprimata in C; o apreciere aproximativa se poate face prin timpul de suportare a expunerii (in secunde) de

catre organism. Temperatura suprafetelor utilajelor si conductelor se masoara cu termometrul cu mercur prevazut cu rezervor plat sau cu termometrul cu semiconductori. Temperatura corporala (cutanata, sublinguala sau rectala) se masoara fie cu termometrul maximal cu mercur, fie cu electrotermometre cu elemente semiconductoare. Volumul transpiratiei si

bilantul hidric se determina prin metoda cantaririj individuate. Pentru indicatorii complecsi ai stresului termic se folosesc formule, tabele sau nomograme, care inglobeaza atat indicatori ai

ambiantei termice cat si fiziologici.

In ultimii am" a luat extindere tot mai mare construirea de aparate si instrumente de masura bazate pe tehnici electronice de acuratete, fiabile si usor de manuit.

C. EXPRIMAREA REZULTATELOR 'se face in functie de natura indicatorilor:temperatura aerului sau a suprafetelor inconjuratoare in grade Celsius (°C); umiditatearelativa a aerului in procente fata de umiditatea maxima (Ur%); viteza curentilor de aer in

metri/secunda (m/s); intensitatea radiatiei calorice in calorii/cm2/minut (cal/cmVmin

D. INTERPRETAREA REZULTATELOR se face prin raportare la valorile normateale parametrilor climatici masurati separat. Se prezinta mai jos prevederile NGPM/2002,

art.533-541, referitoare la microclimat.

Activitatile profesionale se clasifica in functie de metabolismul energetic (NGPM, tabelul 1) (a se vedea capitolul 4). Limitele termice minime admise la locurile de munca sunt cele

prevazute in tabelul 1a, iar limitele termice maxime admise in tabelul 1b.

Tabelul 1a: Limitele termice minime admise la locurile de munca (NGPM/2002, tabelul 10)

Clasa de metabolism (M) (W)

Temperatura la globtermometru(°C)

Viteza curentilor de aer(m/s)

M<117 18 <0,2

117<M<234 16 <0,3

234<M<360 15 <0,4

M>360 12 <0,5

Clasa de metabolism

(M)(W)

Indice WBGT (°C)

Persoana aclimatizata la caldura Persoana neaclimatizata la caldura

Repaus (O) 33 32

Metabolism redus (1)

30 29

Metabolism mediu (2)

28 26^

Metabolism intens (3)

fara miscare perceptibila a

aeralui25

cu mis, care perceptibila a

aerului26

Fara miscare

perceptibila a aerului

22

Cu miscare perceptibila a

aerului23

Metabolism foarte intens (4)

23 25 18 20

Nota: Indicele WBGT se masoara sau se calculeaza cu formula:

- pentru activitati In interior si exterior fara expunere solara

WBGT = 0,7tm+0,3tg

- pentru activitati in exterior cu expunere solara

WBGT = 0,7tm + 0,2t8+0,lta Unde: ta este temperatura uscata a aerului, °C tg este temperatura de globtermometru, °C tun estet temperatura umeda naturala, °C

,,La unele locuri de munca (birouri, camere de comanda, încaperi cu videoterminale, încaperi social-culturale etc.) unde desfasurarea activitatii profesionale necesita confort

termic, trebuie asigurate conditiile expuse in continuare. In perioada vara de: temperatura operativa intre 23-26°C; diferenta pe verticala a valorilor temperaturii aerului la 1,1m si 0,1m deasupra solului (nivelul capului si al gleznelor) mai mica de 3°C; umiditatea relativa a aerului

intre 30-70%; viteza medie a curentilor de aer intre 0,1-0,3 m/s. In perioada de iarna: temperatura operativa intre 20-24°C; diferenta pe verticala a valorilor temperaturii aerului la

1,1m §i 0,1m deasupra solului, umiditatea relativa a aerului si viteza medie a curentilor de aer ca si in perioada de vara; diferente mai mici de 10°C intre temperatura de radiatie a ferestrelor

sau a altor suprafete verticale si temperatura de radiatie a obiectelor din incapere. Temperatura operativa se calculeaza cu formula: to=Ataplus (1-AX; ta este temperatura uscata

a aerului (°C), \ este temperatura medie de radiatie (°C), iar A este un coeficient ale carui valori sunt in raport cu viteza curentilor de aer, anume 0,5 daca viteza e mai mica de 0,2 m/s, 0,6 daca viteza e intre 0,2-0,6 m/s, si 0,7 daca viteza e intre 0,7-1 m/s. Cand viteza e mai mica de 0,2 m/s sau daca diferenta intre temperatura medie de radiatie si temperatura aerului e mai mica de 4°C, temperatura operativa poate fi calculata ca medie a valorilor temperaturii aerului

si a temperaturii medii de radiatie".

Limitele minime §i maxime ale temperaturii si vitezei curentilor de aer la locurile de munca prevazute cu dusuri de aer sunt prezentate in tabelul 1c.

Tabelul 1c: Limitele minime si maxime ale temperaturii si vitezei curentilor de aer admise la locurile de munca prevazute cu dusuri de aer (NGPM/2002,

tabelul 12)Limite minime Temperaturi maxime

Nivelul radiatiilor

calorice(ca1/cm2/

min)

Metabolismul energetic

(M)

(W)

Temperatura aerului (°C)

Viteza curentilor

de aer (m/s)

Temperatura aerului (°C)

Viteza curentilor

de aer (m/s)

1 M<117 25,0 0,5 30 1,0117<M<234 23,0 0,5 28 1,0234<M<360 21,5 1,0 27 1,3

M>360 20,0 1,3 26 1,5

2 M<117 22,0 0,5 28 1,0

117<M<234 20,0 1,0 26 1,5

234<M<360 18,5 1,5 25 2,0M>360 17,0 2,0 24 2,5

>3 M<117 20,0 1,0 25 1,5

117<M<234 18,0 1,5 24 2,0

234<M<360 16,5 2,0 23 2,5M>360 15,0 2,5 22 •3,0

Nota: a) Umiditatea relativa a aerului nu va depasi 60%

b) Valorile temperaturilor si vitezelor curentilor de aer reprezinta valori medii în sectiunea transversala a fluxului de aer la nivelul jumatatii superioare a corpului.

Nivelul radiatiilor calorice se determina prin masurare sau prin apreciere conform tabelului 1d.

Tabelul 1d: Aprecierea nivelului radiatiilor calorice (NGPM/2002, tabelul 13)

Timpul de suportare a expunerii (s) Nivelul estimat al radiatiilor calorice (cal/cmJ/min)

240 1

50 2

20 3 .

Temperatura suprafetelor echipamentelor tehnice sau ale oricaror altor suprafete cu care angajatul vine în contact la locul de munca trebuie sa se situeze sub valorile prevazute în

tabelul 1e.

Tabelul 1 e: Limite maxime admise ale temperaturii suprafetelor (NGPM/2002, tabelul 14)

Material constitutiv al suprafetei

Temperatura suprafetei C'C) pentru durata de contact de :

1 min 10 min >8oreMetal neacoperit 51 48 43Metal acoperit 51 48 43

Ceramica, sticla si piatra 56 48 43Material plastic 60 48 43

Lemn 60 48 43

„Personalul care lucreaza în microclimat cald (peste 30°C) sau rece (sub 5°C) va beneficia de pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare, ale caror durata si frecventa se

stabilesc în functie de intensitatea efortului fizic si de valorile parametrilor de microclimat, scop în care se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator" (NGPM/2002, art.537). „In perioadele în care, din cauza conditiilor

meteorologice nefavorabile se înregistreaza temperaturi exterioare extreme, respectiv temperaturi ce depasesc 37°C sau care, corelate cu conditii de umiditate mare, pot fi

echivalate cu acest nivel, ori temperaturi sub minus 20°C sau care, corelate cu conditii de vânt intens, pot fi echivalate cu acest nivel, se vor lua masuri de protectie a angajatilor în

conformitate cu prevederile legale în vigoare" (NGPM/2002, art.540).

„Daca cerintele procesului tehnologic sau alte conditii speciale nu permit încadrarea parametrilor microclimatului în valorile limita prevazute de norme, angajatorul este obligat sa

asigure protectia angajatilor prin masuri tehnico-organizatorice si medicale" (NGPM/2002, art.541).

Pentru încaperile social-sanitare au fost stabilite norme de temperatura care difera dupa natura încaperii, si care au fost prezentate la capitolul 1.

Normele de microclimat din tabelele prezentate vor fi luate în calcul la proiectarea si realizarea sistemelor de încalzire si ventilatie.

In cazul determinarii unor parametri complecsi, interpretarea se va face în raport cu limitele stabilite prin cercetarile din acest domeniu. Astfel, pentru temperatura echivalent corectata: la neadaptati limitele maxime admise sunt 30° pentru munca usoara, 28° pentru munca medie si 26° pentru munca grea, iar la adaptati acestea sunt mai mari cu 2°. Valorile

limita admise ale unor parametri fiziologici sunt: frecventa cardiaca maxima 110/min ca medie ponderata cu timpul pe ziua de munca; temperatura sublinguala 37,5°C pentru munci zilnice a 8

ore, si 38°C pentru expuneri intermitente la caldura (aceasta din urma fiind considerata

temperatura „de alarma"); debitul sudoral cea 0,5 litri/ora; temperatura cutanata medie 35,6°C. Senzatia termica se apreciaza dupa urmatoarea scala: foarte cald, cald, confortabil, racoare, rece, foarte rece (frig). Indicele de solicitare termica (Heat Stress Index) este un indicator

complex, reprezentând raportul dintre cantitatea de caldura care trebuie eliminata de organism, apreciata prin cata valoare si consum energetic pe de o parte, si cantitatea care poate fi eliminata în functie de factorii de microclimat ambiental pe de alta parte; o valoare peste 100 % indica o

solicitare termica importanta.

MICROCLIMATUL Autor: dr.CRISTINA iVAN

Microclimatul (sau ambianta termica) este caracterizat prin temperatura earului, umiditatea relativa, curentii de aer si radiatia calorica.

Temperatura aerului este in permanenta modificare, in functie de schimbul caloric intre obiectele din spatiul respectiv si aerul zonei de munca. Transmiterea caldurii se face de la un corp mai cald la altul mai rece prin conductibilitate, convectie si radiatie. Umiditatea aerului este data de cantitatea de vapori de apa din atmosfera. Ea poate fi apreciata ca absoluta (totalitatea vaporilor de apa dintr-un anumit volum de aer) sau relativa (raportul de intre cantitatea de vapori in aer la un moment dat si maximum posibil, cind aerul este saturat), exprimata in procente.

Curentii de aer se datoresc circulatiei diferitelor volume de aer din zona respectiva, cauzata de incalzirea inegala a acestora si implicit densitatea lor diferita; se masoara in m/sec.

Radiatiile calorice sunt unde electromagnetice de propagare a unor particule mici (cuante), fiind de fapt o energie calorica in miscare.

Efortul organismului de mentinere a temperaturii corpului in limitele normale (homeotermice) are loc, atat in conditii de microclimat cald cat si rece.

Excesul de caldura se elimina in mediul ambiant in raport cu particularitatile microclimatului din zonele de munca. In conditiile unei ambiante placute, organismul elimina caldura din corp mai ales prin radiatie (situatie valabila si intr-o ambianta rece). Intr-o ambianta calda, evaporarea transpiratiei este forma cea mai eficienta a eliminarii caldurii acumulate in corp.

Supravegherea microclimatului se face prin calcularea indicelui WBGT cu ajutorul aparaturii ce masoara temperatura aerului, temperatura umeda ( umiditatea relativa la locul de munca) si a temperaturii indicate de un glob-termometru, IN GENERAL DE CATRE AUTORITATEA DE SANATATE PUBLICA Acest indice nu trebuie sa depaseasca valorile limita stabilite in functie de categoria muncii efectuate (usoara, medie, grea, foarte grea), a duratei efortului, a felului echipamentului, si al vitezei curentilor de aer la locul de munca.

EFECTELE MICROCLIMATULUI NECORESPUNZATOR

Expunerea la temperatura ridicata obliga organismul la folosirea unor mijloace care depasesc resursele normale pentru mentinerea relativ constanta a temperaturii corpului. Astfel, cresterea debitului sudoral poate ajunge la 1,3 Kg/h, in conditiile in care 1 Kg de transpiratie reprezinta 1,4% din greutatea unui individ de 70 Kg. Daca lichidul respectiv nu este inlocuit se poate ajunge la o stare de deficit hidric in orele de program de 3-6 % din masa corporala, devenind astfel un pericol pentru starea de sanatate.

Trebuie subliniat ca, odata cu transpiratia, se pierd si alti constituenti, dintre care sodiul este cel mai important (la o activitate desfasurata in mediu cald se pot elimina 10 litri transpiratie care contin 10 g NaCl - "sare", plus alte elemente, vitamine etc.). In aceste conditii, inlocuirea lichidelor pe masura pierderii prin transpiratie si mai ales a NaCl este foarte importanta, fiind o regula stabilita prin legislatia in vigoare.

Exunerea la microclimat rece sunt reprezentate de fenomene de "raceala", cu intreg cortegiul de simptome respectiv. Cea mai dura actiune a microclimatului rece este reprezentata de afectarea extremitatilor prin degeraturi, cu evolutie gradata, ca la arsuri.

MASURI DE PREVENIRE

Masurile se adreseaza atit mediului industrial, cat si persoanelor expuse.Astfel, in expunerea la microclimat cald, termoizolarea surselor de incalzire are o mare eficienta. Se folosesc paravane, straturi izolatoare de aer sau perdele

de apa. Mentinerea echilibrului hidrosalin se face prin acordarea de apa carbo-gazoasa salina (cu 1-2 g. NaCl la litru). In expunerea la microclimat rece se impun masuri de asigurare a pastrarii energiei calorice in corp (imbracaminte adecvata - sistemul "foilor de ceapa", mai multe straturi de haine, deoarece si paturile de aer dintre haine sunt izolante). Este necesara o alimentatie bogata caloric, cu un procent mai mare de grasimi. Alcoolul nu protejeaza de frig, ci realizeaza doar o senzatie falsa de caldura.

Igiena muncii

 

                  Microclimatul la locul de munca

Microclimat > temperatura umiditate viteza aerului radiatia calorica                   

In fiecare incapere de lucru pentru o persoana trebuie prevazut un minim de 12m2 aer; inaltimea de la pardoseala pana in tavan -3m; inaltimea de la pardoseala pana la  camera de lucru 2.5m; temperatura aerului optim 22-25°C; umiditatea relativa a aerului 35-70%; concentratia bioxidului de carbon 0.03% ( 0.3la mie) Peste 25oC corpul transpira intre 22-35°C este temperatura corpului normala.Sub 25oC corpul incepe sa tremure ; tremuratul este de fapt contractia muschilor astfel ei indeplinesc 2 elemente esentiale miscare + energie corpul isi regleaza temperatura.            Umiditatea sub 35% ce sintampla : se usuca mucoasele se usuca gura.Umiditatea peste 75% si este cald afara se impiedica evaporarea ( la tropice in special )             Efectele unui microclimat necorespunzator Exemplu la omul care are o activitate fizica ( exemplu( omul care da la lopata)pierde 10l de apa pe canicula + 10 gr se zare din organism.astfel apare deshidratarea> pierde apa >scade tensiunea trebuie consumat apa minerala nu plata - electroliza pierdere de saruri >dureri de cap >lesin >crampe musculare ; intreruperea de munca , hidratare ferire de soare iar dusurile reci nu sunt o solutie deoarece caldura din organism ramane nu se evapora.La fiecare 1l de apa 2gr de saruri minerale Efectele temperaturii scazute asupra organismului -           nu poti sa scrii-           nu poti sa stai pe scaun sa efectuezi nici o lucrare-           extermitati ( degeraturi)nu mai circula sangele ; nas , urechi , degetele de la maini si picioare-           echipamente de protectie cat mai multe straturi-           munca sedentara degeraturi nu actioneaza circulatia-           picior de transee la temperaturi de +1 -(-2)°C stat in umiditate umezeala

            vasoconstrictia degetele de la picioare in      special ; + 0 °C in conditii de umiditate- incaltaminte adecvata nu foarte fixa stanjeneste circulatia

La locul de munca iluminat :            - lucs masura iluminat             - lucsi pluralul Intr-o zi pe lumina zi/ iluminarea in mediul exterior 2000- 100.000lucsii lumina naturala (geamuri ) lumina artificiala Iluminatul natural cel putin o treime din 2000Lumina uniforma pe masa de lucru daca nu este uniforma apar tulbuarari oftalmologice Evitati fenomenul de stralucire (la fel ca si lumina neuniforma) apare obosealaBecurile cu  filament produc caldura daca este cald trebuies luate masuri de protectie daca este frig nu ne deranjeaza.Iluminatul insuficient apar tulburari oftalmologice .            Lucru in schimburi ( din motive de etica schim 3 o luna de zile ca si diferenta de fus orar 12 ziua in Romania 12 noaptea in alta tara.Zgomotul la locul de munca

16-16.000-20.000Sunete joase nu auzim animalele salbatice caini , pisici si de aceea percep cutremurele ; ultrasuntetele ( delfinii)Calitatii- intensitatea DB   (decibe ) [Este unitatea de masura a intensitatii sonore.1dB=1/10 Bell ]Hipocauze expunerea la zgomot se poate la surditate care poate fi laterala sau bilaterala .-           nivel al zgomotului 40-90dB ; concert 120dB, este 90 prezinti semne de nervozitate zgomotul este sursa de stres.            Efectele vibratiilor asupra organismului

-           vibratiile asemanatoare zgomotului-           Vibratii : joasa frecventa                          medie frecventa                           inalta frecventaVibratiile de joasa sau foarte joasa frecventa , vibratiile urechii interne pastrarea echilibrului daca este afectat apar rau de masina , rau de transport,  rau de mare etc.Vibratiile medie frecventa afecteaza vertebrele tulburari gastrice renale , intestinale elicoptere tractoare au osteoporoza nu se pot angaja.Vibratiile de inalta frecventa deregleaza sistem osteoarticular ( oase +  articulatii ) artroza pumnului mi-a intepenit genunchiul afectiuni al peoviroza palmara se lipeste de un degetsi asa ramane degetul trebuie operat.Se intampla des la persoanele cu activitatyi specifice cum ar fi : polizoare , ciocane ( picamar) cismarii.

Efectul presiunii atmosferice crescute asupra organismului la locul de munca

E mai putin frecvent se intalneste la scafandrii , si are o explicatie fizica : aerul compus din azot amestecat cu gaze si oxigen si pentru organism bioxid de carbon ; oxigen 20% .            Legea fizicii lichide + gaze echilibru este data in functie de presiune             Apa daca mareste temperatura cresc vaporii si scade presiunea - se scufunda creste presiunea in vasele de sange dizolva oxigenul , bioxidul de carbon -plamani si celule circulare se vor dizolva si mai multe gaze in lichid boala care apare se numeste CHETOSON .            Gazele -presiune crescuta ajung brusc la presiune mica si se creaza bulele de gaz si se numesc embolie.            Boala decheston brusca

        Noxele atmosferice la locul de munca

 

Notele : -           pulbere -           gaze iritante-           substante chimice nocive

Pulberea particulelor solide care plutesc in atmosfera si intra in organism prin caile respiratorii: plamanul unui nou-nascut este roz Plamanul unui adult nefumator este cenusiu             Pulbere - minerale           - organice

Pulbere minerale sau anorganice bioagresivitatea contin cel mai frecvent bioxid de siliciu Si2 ; nisip practic ;praf ,boala silicoza apare frecvent la mineri . Particulele de nisip irita caile respiratorii iar celulele repara , repara in timp se formeaza cicatricea si dispare elasticitatea             Pulberea de  azbest o forma de cancer pulmonar pri 80-90sediul ONU din Germania a construit o cladire numai din azbest dar dupa cateva cercetarii au ajuns la concluzia ca trebuie daramata datorita formei de cancer .            Concentratia admisa si dimensiunile pulberilor din particule mai mica de 7 mm 1-5mm 50% pulberi de la locul de munca nu se depun Pulberile organice au origine vegetala sau animale . In morarit faina in croitorie firele , Pulbere de origine animala  fulgi ,par

            Firul tors subtire la viteze mari la masina scoat

particule mici si fine care plutesc in aer se inhileaza si pot provoca ca si in cazul silicozei dar si boli mai grave de la reactii alergice , inflamatie fibrasa ; pana la asmul bronsic .            Organismul intra in contact cu o substanta organica si astfel patruns in organism celule albe le identifica si ii distruge " material organic  " persoane predispuse sunt cele alergice la diferite medicamente la arahide  etc. Expunerea la alergeni mai mult decat stranutul te inrosesti .

            Radiatii la locul de munca

Are 2 caracteristici : - energie ; - frecventa

Efecte asupra organismului -ionizarea -reactie electromagneticaRaza X Unitatea de masura : Gray sau prescurtat Gya)         radiere naturala b)         radiere artificiala

Radierea naturala are surse terestre acele roci pentru obtinerea materialului radioactiv (bombe)            Radierea artificiala radiatia cosmica .Iradierea artificiala minereul activ posibila problema de sanatate , in medicina sectia radiologie posibila problema de sanatate , radio-terapie pastile radioactive cine lucreaza cu ele problema de sanatate iradiera la vopseauna florescenta             Boala de iradiere are dupa ce organismul a fost supus la o suficienta doza .Efecte :-           somatice-           genetice             Iradierea 0,25 Gy scad celulele albe din snge , scad globulele albe .-           de 4 * mai mare tulburare grava a maduvei osoase in functie de organism 5-10Gy deces -           intre 0,25leucopie 10Gy produce deces zeci de forme de boali si cancer in functie de tipul de organ ; ca un lant cea mai slaba za poate distruge 10.000 de zaliCel mai sensibil organ este maduva osoasa ea se mentine inca din epoca de embrion si nu se inmulteste * sa nu se cumpere casa in apropierea liniilor de inalta tensiune - moarte curata             Efecte genetice

-           efectele radierii nu asupra organismului ci asupra descendentilor lui -           daca femeia gravida este supusa radierii nu este efect genetic ci efect somatic ; in primul semestru de sarcina fara radierii; si in general pe toata perioada sarcinii pe cat  posibil .

+> ADN             ADN-ul daca este stricat nu se poate face viabilitatea ;  efecte mai putin dramatice nu se produce fertilizarea ; ,  - daca o parte din ADN este stricat si cealalta parte este buna atunci fertilizarea se produce dar fatul iese malformat poate trai ore, zile saptamani sau poate muri             Masuri de radioprotectie -           individuala -           colectiva-           sau a mediului

 

            Radiatii neionizante

 

Radiatii neionizante cuprinde :-           radiatii ultra violeta-           radiatie luminoasa-           radiatii infrarosie-           radiatii microundeRadiatii ultraviolete sunt emise de  soare radiatii cosmica cad asupra plantei si are sanogene ( sanatoase ) in piele stimuleaza vitamina D absorb calciu , daca nu avem vitamina D copiii fac rahitism adulti osteoporeza foarte multi germrni sunt sensibili la radiatii ultraviolete .      Efecte negative :

-           expunerea progresiva bronzeaza pielea -           pielea alba expunerea brusca arde pielea -           expunerea in mod repetat imbatraneste pielea precoce-           daca expunerea este indelungata si tenul este sensibil se poate produce cancer de piele

              Ochii-           radiatiile in exces ; conjuctivita ochii rosi lacrimi umflati de la soare sau aparat de sudura .-           ochelarii  de soare necesari ochelari prosti dilata pupika

Radiatia luminoasa 400-760mm. Intensitatea se masoara in lucsi

Pentru ochii trebuie sa evitam stralucirea .

            INFRAROSU

Radiatiile infrarosu lungimea de unda calorica ; lipsa lor ne provoaca senzatia de frig ; duce la cataracta (albeata ochilor)              Infrarosu ajung la vasele craniene si atunci apare

greata , varsaturi dureri de cap , fotofobie .            CINE DA INSOLATIA ?             INFRAROSU

Sub infrarosu microundele , cuptoarele , telefoanele mobile televizoarele .            Efecte adverse :-           oboseala-           depresie psihica -           tulburari vizuale-           tulburari ale ciclului menstrual -           stres

                         Actiunea substantelor toxice din mediul profesional

Intoxicatia cu plumb.            Baia-Mare risc crescut datorita concentratie foarte mari cu plumb .SATURNISM boala de pumb afecteaza ribichi greata varsaturi ameteala tulburari de somn dureri abdominale , ; minereuri de pumb dar si in alte zone acumulatoare sticla vopseluri betina tuica de cazan cazan plumb daca nu este de arama .; intra pe cale respiratorie , cutanata digestiva 8 ore/400mg plumb .            La locul de munca nu trebuie depasita concentratia de 5micrograme/m3             Masuri de protectie -           masti-           filtre-           ventilatia aerului

            Intoxicatia cu mercur

Afecteaza respiratia , tulburari digestive , Poate sa fie o boala profesionala sau accidentala de fenomene nervoase , fenomene digestive , si boala PARKESTONITA= INFLAMATIEMercurul se cauta sa fie inlocuit se interzice lucrul femeilor care pot avea copii in mediul cu mercur .Arsenicul este folosit in fabricarea de acid sulfuric in industria medicamentelor ; respiratie cutanata             La nivelul pielii poate sa dea cancer de piele ; limita admisa 0.1mg/m3             Gaze

Gazele pot fi: 1.         Gaze asfisiante2.         Gaze iritanteGaze asfisiante intoxicatie cu monoxid de carbon nu are gust culoare

se dizolva foarte repede in sange dureri de cap tulburari ale vederii  inrosirea fetei , ameteala , greata, slabiciuni , varsaturi .Daca se continua apare colaps lesina si moare .

            Acidul ciahidric HCN  }            Monixid de carbon CD }    +    hemoglobina

            Gaze iritante

Bioxid de sulf SO il gasim in celuloza             Da iritatii ale tractului intestinal respirator uscaiune in gat , iritatii la nivel respirator             Gazul hidrogen sulfurat miroase a ou stricat Reactii:  - greata varsaturi dureri toracice

            Alcoolul etilic si alcoolul metilic

     Alcoolul etilic-           Prima etapa apare o stare de euforie dezichilibrare -           Etapa 2 : comportament anormal , furie , depresie-           Etapa 3 : nu  mai respira , intoxicatie acuta si ajunge la moarte             Coma alcoolica poate ajunge la moarte ; duce la orbire ataca nervul optic.

Intr-o gospodarie nu are ce cauta alcoolul etilic , nu are gust miros nici soda caustica sau alte substante toxice