Cercetare - PIP Curr Adaptat

RAPORT DE CERCETARE

Aspecte ale intervenţiei specializate la copilul cu tulburari mintale

Identificarea problemelor

Procesul de recuperare a copiilor cu mintal este un act profesional de mare anvergură, întrucât

variabilele care intervin în acest proces pot conduce la progrese marcabile, într-un timp relativ scurt,

progresele copiilor fiind marcante. Dată fiind această situaţie, cercetarea de faţă îşi propune să

identifice cum implementarea unui program terapeutic structurat, climatul familial în care trăieşte

copilul şi implicarea directă a părinţilor înfluenţează progresul copilului.

Obiectivele cercetării

Urmărind obţinerea unor rezultate cât mai bune în recuperarea copiilor cu dizabilitate, precum şi

sistematizarea unor modalităţi concrete de lucru cu aceşti copii şi cu familiile lor, în cercetarea de

faţă am vizat următoarele obiective:

Obiective generale

Cunoaşterea modalităţilor de îmbunătăţire a performanţelor activităţii de recuperare a copiilor cu

cerinte speciale

Obiective specifice

Să demonstreze impactul factorilor PROGRAM TERAPEUTIC, CLIMAT FAMILIAL şi

IMPLICAREA PĂRINŢILOR în procesul de recuperare al copilului cu CES;

Subiecţi şi metodePentru testarea primelor trei ipoteze cercetarea a fost realizată pe 20 de copii cu probleme

intelectuale, cu vârste între 2 şi 4 ani, şi pe părinţii acestora.

Metode: compararea rezultatelor obţinute prin completarea fişei de evaluare Portage, înaintea

programului terapeutic şi după aplicarea programului terapeutic, completarea şi interpretarea a două

chestionare pentru testarea climatului familial şi al gradului de implicare familială în procesul

terapeutic şi corelarea rezultatelor cu progresul înregistrat după aplicarea programului terapeutic,

aplicarea Scalei de maturitate sociala (Grunzburg) – itemii din aria socializare.

1

Ipotezele cercetăriiIpotezele pe care le-am presupus şi pe care le-am testat în partea statistică a lucrării au fost

următoarele:

1. copiii care participă constant la un program de recuperare individualizat îşi îmbunătăţesc

performanţele în toate ariile dezvoltării.

2. climatul familial favorabil reprezintă un factor de îmbunătăţire a procesului de

recuperare a copilului cu CES

3. implicarea părinţilor în activităţile de recuperare ale copilului asigură succesul

procesului de recuperare.

Pentru verificare primei ipoteze am utilizat următoare procedură: evaluarea iniţială a cazului

(anamneza, testul Portage, interviul cu părinţii, metoda observaţiei), elaborarea programului

terapeutic (obiective, activităţi specifice) pe o perioadă de aproximativ 7 luni, şi reevaluarea

copilului (Testul Potage) şi compararea statistică a rezultatelor obţinute la cele două evaluări.

Celelalte două ipoteze au fost verificate prin aplicarea unor chestionare de evaluare a

climatului familial, respectiv a gradului de implicare al părinţilor în activitatea de recuperare a

copilului şi corelarea statistică a rezultatelor cu rezultatele obţinute în urma reevaluării copilului.

2

Evaluarea climatului familial

Ipoteza 2

Familia este normal constituită

Da Nu

Relaţiile dintre soţi lor sunt lipsite de conflicte

Da Nu

Resursele financiare asigură familiei un nivel de trai decentDa Nu

Locuinţa este proprietatea familiei si asigură confortul membrilor

Da Nu

Lipsa dependentei de alcool in cazul adulţilor din familie

Da Nu

Ceilalţi membri ai familiei sunt lipsiţi de boli sau tulburari Da Nu

Familia are mai mulţi copii

Da Nu

Membrii familiei îşi gestionează corect îndatopririle

Da Nu

Familia lărgită oferă sprijin Da Nu

Familia beneficiază şi de alt sprijin din partea societăţii civile, alte servicii publice

Da Nu

Familia este informata corect despre diyabilităţile copilului şi despre evoluţia sa Da Nu

Toţi membrii familiei accepta dizabilitatea copilului

Da Nu

Familia nu este izolată de restul comunităţiiDa Nu

3

Familia îşi rezervă un timp anume pentru a-l petrece împreună cu copilul Da Nu

Comunicarea între membrii familiei este foarte bună Da Nu

Evaluarea gradului de implicare al părinţilor ipoteza 3

1. Ambii părinţi decid modalitatea de recuperare a copilului lor (Când? Unde? Cine se ocupă de procesul de recuperare?)

Da Nu

2. Ambii părinţi se informează despre posibilitatea reală de recuperare a copilului lor

Da Nu

3. Ambii părinţi participă ca observator la activităţile de recuperare ale copilului lor.Da Nu

4. Ambii părinţi participă la traininguri de instruire privind tehnici şi modalităţi de lucru cu copilul lor

Da Nu

5. În familie, adulţii sunt preocupaţi să continue ceea ce terapeutul a făcut în cadrul activităţilor;

Da Nu

6. Ambii părinţi participă la şedinţe de consiliere;

Da Nu

7. Ambii părinţi îşi petrec timpul în mod egal cu copilul

Da Nu

8. Ambii părinţi au relaţii de prietenie cu familii care au copii cu dizabilitate

Da Nu

4

9. Ambii părinţi încearcă integrarea copilului într-un grup de copii cu vârste apropiate;

Da Nu

10. Ambii părinţi împărtăşesc aceleaşi credinţe vis a vis de viitorul copilului;

Da Nu

11. Ambii părinţi recunosc aceleaşi cauze pentru apariţia problemei copilului;

Da Nu

12. Ambii părinţi cred în ameliorarea stării copilului ca urmare a programului terapeutic

Da Nu

13. Părinţii trec cu uşurinţă peste perioadele de regres ale copilului;

Da Nu

14. Ambii părinţi cred că menţinerea copilului în familie este cel mai important aspect Da Nu

15. Părinţii îl sprijină pe copil în orice activitate care reprezintă un progres pentru el;

Da Nu

5

Tabel cu date brute obţinute pentru testarea ipotezei 1, 2 şi 3

V cronologica Vm 1 QD1 Varsta cronologica Vm2 QD2 Ip. 2 Ip. 3Sb. 1 2.3 2 80 3 2,4 82 4 3Sb. 2 2 1.4 48 2.5 1.9 55 4 4Sb. 3 5 3 60 5.5 3.5 70 7 7Sb. 4 4 2.3 57 4.5 3.5 88 2 4

7

Lotul de subiecțiLotul de subiecți al cercetării a fost format din 4 copiii, cu diferite forme tulburari,

care implică o deficienţă de intelect (testarea ipotezei 1) şi 7 părinţi (testarea ipotezei 2 şi a

ipotezei 3)

Metode utilizate în cercetare

Evaluarea folosind fisa de dezvoltare psihomotrică PORTAGECum se completeaza / interpreteaza testul Portage ?

In testul Portage (ca la marea majoritate a testelor de evaluare ) exista 5 secţiuni care cuprind

întrebări in funcţie de stadiul normal de dezvoltare al unui copil .

Acestea sunt:

SOCIALIZARE

LIMBAJ

AUTOSERVIRE

COGNITIV

MOTOR

Fiecare secţiune are un număr de întrebări la care trebuie răspuns, întrebări împărţite

pe paliere de vârsta de la 0 –1 an ; 1 - 2 ani ; 2 - 3 ani ; 3 - 4 ani ; 4 -5ani ; 5 - 6 ani .

In grila de evaluare trebuie răspuns începând cu întrebarea numarul1 de la fiecare

secţiune (chiar daca copilul are 4 ani si întrebarea 1 se refera la o vârsta de 0 – 1 an).

Răspunsul afirmativ se traduce prin încercuirea numărului întrebării pe grila de

evaluare, iar răspunsul negativ se traduce prin lăsarea

neîncercuita a întrebării respective.

Toate întrebările din test sunt întrebări de genul : “face copilul dvs. asta ?” …

răspunsul nu poate fi decât da sau nu . In condiţiile in care nu sunteţi sigur ca executa in mod

uzual o sarcina, faceţi o proba cu copilul si apoi încercuiţi sau nu răspunsul la întrebarea

respectiva.

De asemenea, daca o face doar din când in când, atunci când vrea el si in marea

majoritate a timpului nu o face, cel mai corect este sa daţi un răspuns negativ la întrebarea

respectiva.

8

Mergând mai departe cu evaluarea, se va răspunde la fiecare întrebare începând cu

întrebarea nr. 1 de la fiecare secţiune. Atunci când răspunsurile dvs. sunt pozitive la un palier

de vârsta in proporţie de 90% din întrebări, treceţi la următorul palier de vârsta; in momentul

in care ajungeţi la un palier de vârsta la care răspunsurile dvs. pozitive sunt sub 50% -60%

din întrebări va opriţi .

Anamneza

Anamneza este foarte importantă pentru stabilirea momentului producerii tulburrii şi

a cauzelor acesteia. Pentru studiul evoluţiei subiectului şi al momentelor mai importante din

viaţa sa. În realizarea acestei forme vor avea loc discuţii cu părinţii, cu rudele cu cei din

anturajul copilului, şi evident, acolo unde este posibil, se iau în consideraţie propriile sale

relatări.

Istoricul va fi totdeauna consemnat sistematic şi în aceeaşi ordine, pentru a avea

certitudinea că punctele importante nu au fost uitate de către psiholog. Există însp nevoie şi

de o anumită doză de flexibilitate, astfel încâzt pacientul sau rudele acestuia să ne se simtă

constrânse.

Observaţia

Are ca scop culegerea unor date cu privire la comportamentul copilului cu CES,

caracteristicile şi evoluţia lor psihică, formarea deprinderilor de activitate şi a aptitudinilor

intelectuale, acumularea cunoştinţelor şi a experienţelor recuperative pentru inserţia socio-

profesională. Observaţia are avantajul de a permite studiul subiectului în condiţii normale de

activitate şi evită situaţiile artificiale. Pentru a fi cât mai eficientă psihologul trebuie să-şi

fixeze dinainte cadrul în care se va desfăşura observaţia, scopul urmărit şi să noteze, sub

formă de protocoale, datele rezultate pe care să le prelucreze ulterior. Pe cât posibil, este

indicat să se apeleze la mijloacele tehnice de înregistrare, dar în acelaşi timp este indicat ca

subiectul să nu ştie că este observat în mod special, pentru a-l feri de impactul cu unele

modalităţi neobişnuite de activitate şi de elaborare a răspunsurilor la variabilele neprevăzute.

Pentru a se delimita de abordare a reflexivă, speculativă a filosofiilor şi a face din

psihologie o disciplină ştiinţifică, psihologii au instituit comportamentul ca obiect principal al

9

studiului lor. Comportamentul este ansamblul actelor accesibile observaţiei directe.

Conţinutul acestei noţiuni este extrem de divers şi se situează la diferite niveluri:

neurofiziologic – a roşi, a transpira, motric – a ridica un braţ, a întoarce capul, al tranzacţiilor

individului cu mediul fizic, al tranzacţiilor între indivizi.

O dată cu dezvoltarea tehnicilor de psihoterapie cognitiv – comportamentală tot mai

mulţi psihologi nu mai utilizează termenul de comportament doar cu referire la manifestările

motorii direct observabile, ci includ în sfera noţiunii de comportament şi alte două tipuri de

manifestări: gândurile sau comportamentul cognitiv şi sentimentele, emoţiile sau

comportamentul psiho-emoţional. Evaluarea clinică promovată de terapia cognitiv –

comportamentală presupune o extindere a definiţiei comportamentului. În multe abordări

clinice este observat nu numai comportamentul ţintă, ci şi antecedentele şi consecinţele

acestuia.

Caracterul sistematic al observaţiei este asigurat de grilele sau ghidurile de

observaţie. Aceste grile conţin mai multe unităţi de comportament ce urmează a fi observate.

În alegerea acestor unităţi trebuie respectate mai multe condiţii:

a. unităţile trebuie să fie discrete şi exclusive. Ele se referă la un număr finit

de comportamente care au în comun anumite proprietăţi prin care se diferenţiază net de

comportamentele care aparţin altei categorii.

b. Fiecare unitate trebuie constituită ca o categorie omogenă, adică să

cuprindă doar comportamente echivalente din punctul de vedere al criteriului folosit

(formă, cauză, efect, funcţie, etc.)

c. Fiecare unitate de comportament trebuie bine precizată şi definită. Scopul

definiţiei este acela de a asigura fidelitatea şi constanţa unui instrument de măsură.

d. Numărul de unităţi dintr-o grilă de observaţie trebuie să fie limitat în

funcţie de obiectivele cercetării. Este dificil să observi şi să notezi un număr mare de

unităţi de observaţie

e. Timpul – ca element al definiţiei unităţilor comportamentale. Anumite

comportamente au tendinţa să se manifeste într-o manieră repetitivă. În acest caz ne

punem întrebarea dacă vom nota o singură apariţie sau toate apariţiile diferite. Dacă, de

exemplu, o categorie a grilei de observaţie a comportamentului unui copil cuprinde

manifestările ludice ale acestuia observatorul va trebui să-şi pună mai multe întrebări: va

nota la rubrica respectivă orice manipulare a jucăriei, va considera că are o altă unitate

comportamentală doar când copilul trece la o altă jucărie? Cât timp va trebui să treacă de

la o secvenţă comportamentală la alta pentru a considera că jocul a fost întrerupt? Pentru

10

ca toţi observatorii să dea aceleaşi răspunsuri la aceste întrebări , în astfel de situaţii,

definiţiile unităţilor comportamentale trebuie să conţină şi informaţii temporale.

Procedee statistice

Statistică primară - medii şi abateri standard

Media aritmetică se calculează doar pentru variabile masurate la nivel de interval sau de

raport şi se defineşte ca rezultate al împărţirii sumei tuturor scorurilor la numărul total de

scoruri din acea mulţime.

Abaterea standard este definită ca fiind rădăcina pătrată din dispersie. Calculul variaţiei

implică ridicarea la pătrat a abaterilor scorurilor individuale faţă de media lor aritmetică.

Abaterea standard poate fi considerată un caz particular al unei cantităţi mai generale,

cunoscute sub numele de medie pătratică de la valoarea arbitrară

Statistica corelaţională (analiza corelaţiilor şi a semnificaţiilor statistice)

Ipoteze statistice: dicţionarele definesc ipoteza, în mod uzual, ca o presupunere, o explicaţie

provizorie, enunţată pe baza unor fapte cunoscute, cu privire la esenţa, cauza, legea,

mecanismul intern al unui fenomen şi care este supusă verificării sau demonstrării. Se

utilizează noţiunea de ipoteză statistică deoarece verificare se face pe baza evidenţei

statistice, pe baza informaţiilor obţinute, în general, de eşantionare. . Verificarea unei ipoteze

statistice este o procedură riguroasă, în sensul că, în final, putem spune că o ipoteză este

adevărată sau falsă. Procesul verificării este complicat, bazându-se pe criteriul

falsificabilităţii (concept lansat de Karl Popper în Logica cercetării), care afirmă că, în timp

ce este posibil să determinăm când o ipoteză este falsă, este mult mai dificil, dacă nu

imposibil, să demonstrăm că o ipoteză este adevărată.

Dacă evidenţa empirică a adtelor este contrară ipotezei, ipoteza este falsă. Dar dacă evidenţa

coincide cu ipoteza, nu rezultă, în mod necesar că ipoteza este adevărată. În acest caz singurul

lucru rezonabil care se poate afirma este acela că evidenţa disponibilă nu a arătat încă

falsitatea ipotezei.

Testul statistic este caracterizat de ipotezele de nul şi cea alternativă:

Ipoteza de nul - H0: între cele două variabile nu există diferenţe semnificative

Ipoteza alternativă - H1 : între cele două variabile există diferenţe semnificativă

Procedura de testare a unei ipoteze constă în:

I. formularea unei ipoteze H0 şi a unei ipoteze H1

II. obţinerea de date statistice

11

III. calcularea unei statistici din datele experimentale, statistică pentru care se ştie repartiţia

în ipoteza H0

IV. decizia pe baza probabilităţii critice şi a nivelului de semnificaţie α fixat

Testele statististice por fi bilaterale sau unilaterale.

V. Testul bilateral: ipoteza alternativă nu fixează sensul abaterii.

VI. Testul unilateral: ipoteza alternativă fixează sensul abaterii.

În cazul cercetăriii noastre este necesară folosirea testelor bilaterale. În mod particular am

aplicat Testul Student pentru eşantioane independente, abateri standard inegale.

Mărimi ale corelaţiei:

Sunt mărimi statistice complemantare testelor de semnificaţie şi permit cuantificarea

importanţei unei relaţii între variabile. Mărimile corelaţiei sunt folosite pentru înţelegerea

relaţiilor cauzale dintre variabile şi pentru predicţia de la o variabilă la alta.

Două variabile sunt corelate dacă distribuţia scorurilor uneia dintre acestea se schimbă sub

influenţa scorurilor celeilalte.

Rezultatele cercetării

Ipotezele de nul ale cercetării sunt:

H01 – Progresul înregistrat (în baza fişei de evaluare Portage) la copiii participanţi la

cercetare nu este influenţat de programul terapeutic;

H02 - Progresul înregistrat în baza fişei de evaluare Portage la copiii participanţi la cercetare

nu este influenţat de climatul familial în care aceştia trăiesc;

H03 - Progresul înregistrat în baza fişei de evaluare Portage la copiii participanţi la cercetare

nu este influenţat de implicarea părinţilor în programul terapeutic.

H04 - comportamentul de adaptare sociala a copilului cu deficienta mintala nu este

determinat de trăsăturile de specificitate ale personalităţii acestora si nivelul intelectual.

Ipoteza 1: copiii care participă constant la un program de recuperare individualizat îşi

îmbunătăţesc performanţele în toate ariile dezvoltării.

12

Tabelul 1. Abaterea standard, media aritmetică la scorurile obţinute la cele două evaluări.

Test Value = 0Grad de libertate T Media Intervalul de confidentialite

IQ1 9.576 3 .000 45.8000 35.7891 55.8109IQ2 11.554 3 .000 57.6000 47.1653 68.0347

Tabelul 2. Valoarea testului t

După cum rezultă din tabelul 2, valoarea obţinută la testul T Student este

semnificativă. Ipoteza noastră conform căreia copiii care participă la un program terapeutic

îşi îmbunătăţesc performanţele se confirmă, valoarea lui t fiind mai mică de 0,05.

Ipoteza 2. Climatul familial reprezintă un factor de îmbunătăţire sau, după caz, înfrânare a

procesului de recuperare a copilului cu CES.

IQ2 CLIMAT_F

IQ2 Coeficientul de variatie Pearson 1.000 .037Nivel de încredere . .876Nr. De cazuri 4 4

CLIMAT_F Coeficientul de varitie Pearson .037 1.000Nivel de încredere .876 .Nr. De cazuri 4 4

Tabelul 3. Valoarea corelaţiei între variabilele IQ2 şi climat familial

Rezultatele obţinute în urma corelării celor două variabile („IQ” şi „Climat familial

favorabil”) nu confirmă ipoteza noastră. Infirmarea acestei ipoteze se explică prin faptul că

părinţii nu au fost oneşti în completarea chestionarului. Întrucât cerinţele metodologice ale

lucrării nu lăsau posibilitatea completării chestionarului sub semnul anonimatului, părinţii

participanţi la cercetare au avut tendinţa de a completa chestionarul astfel încât să menţină

Nr. Sb. Media Abaterea stansard

IQ1 4 45.8000 21.3901IQ2 4 57.6000 22.2956

13

imaginea familiei aşa cum au prezentat-o ei personalului centrului. Pe de altă parte, se face

resimţită şi natura dizabilităţii copiilor, potenţialul lor de recuperare în raport cu tulburarea. O

altă explicaţie ar fi aceea că, fiind incluşi în programul Centrului de Recuperare, copiii stau în

acest centru întreaga zi, 6 zile pe săptămână, în familie mergând doar seara.

Ipoteza 3. implicarea părinţilor în activităţile de recuperare ale copilului asigură succesul


IQ2 IMPL_PAR

IQ2 Coeficientul de variatie Pearson 1.000 .479(*)Nivel de încredere . .032Nr. De cazuri 4 4

IMPL_PAR Coeficientul de variatie Pearson .479(*) 1.000Nivel de încredere .032 .Nr. De cazuri 4 4

* Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Tabelul 4. Valoarea corelaţiei între IQ2 şi gradul de implicare al părinţilor

Datele obţinute la corelaţia variabilelor IQ2 şi implicarea părinţilor confirmă ipoteza noastră.

Spre deosebire de ipoteza anterioară, părinţii au fost nevoiţi să ofere un răspuns onest la

întrebări, întrucât implicarea lor în procesul de recuperare al copilului a fost evident pe toată

perioada derulării procesului.

ConcluziiÎn cadrul acestei cercetări au fost testate trei variabile – program terapeutic, climat

familial, implicarea părinţilor în programul de recuperare al copiilor – stabilind dacă există o

corelaţie între aceste trei variabile şi performanţele copiilor, după o perioadă de 7 luni. De

asemenea, am comparat capacitatea de adaptare a copilului cu deficienţă mintală cu cea a

copilului în normalitate, pentru a vedea dacă trăsăturile de specificitate şi nivelul intelectual

al acestora sunt factori care influenţează în mod direct adaptarea copilului cu CES.

Astfel, au fost stabilite 3 ipoteze, şi anume:

1. copiii care participă constant la un program de recuperare individualizat îşi

îmbunătăţesc performanţele în toate ariile dezvoltării.

14

2. climatul familial favorabil reprezintă un factor de îmbunătăţire a procesului de

recuperare a copilului cu CES

3. implicarea părinţilor în activităţile de recuperare ale copilului asigură succesul


În urma aplicării testelor statistice am constatat că cercetarea noastră confirmă ipoteza

1 şi ipoteza 3 şi 4.

Se observă astfel o influenţă indiscutabilă a factorilor „program terapeutic” şi

„implicarea părinţilor” asupra procesului de recuperare al copiilor cu probleme intelectuale.

Deşi este unanim recunoscută influenţa climatului familial asupra evoluţiei copilului

cu CES, totuşi cercetarea noastră nu confirmă această ipoteză. Explicaţia acestui fapt este

aceea că părinţii nu au fost oneşti în completarea chestionarului. Întrucât chestionarele au fost

completate în nume personal, părinţii au optat pentru acele variante care confirmau imaginea

pe care au creat-o familiei lor. Pe de altă parte , diferenţele mari între specificul tulburarilori

copiilor poate fi o altă explicaţie, plaja afecţiunilor şi implicit gradul de afectare intelectual al

copilului fiind foarte variat. Astfel, procesul de recuperare poate fi influenţat într-o măsură

mai mare de tipul de tulburare. O ultimă explicaţie ar putea fi aceea că, dată fiind faptul că

perioada de şedere în centru este foarte mare (8-10 ore/ zi, 6 zile /săptămână) acest factor nu

influenţează în mod direct performanţele copiilor.

Limitele cercetării sunt date de numărul relativ mic de subiecţi pe care am realizat

cercetare şi de diversitatea tipurilor de tulburare. Aceste limite au fost impuse de cazurile

prezente în centru, iar specificul lucrării, prin faptul că a impus efectiv lucrul cu copiii şi

părinţii o perioadă destul de întinsă în timp, a limitat cercetarea mea doar la acest grup

(practic este imposibil să lucrezi cu copii din alte centre de recuperare). Cercetarea mea o voi

continua în viitor, pe eşantioane omogene din punct de vedere al tulburarii. Cu siguranţă

rezultatele cercetării şi programele – cadru stabilite pot fi generalizate şi la alte eşantioane de

copii, într-o altă categorie de vârstă, întrucât există copii care, chiar dacă au vârsta

cronologică mai mare, vârsta mentală este aceeaşi ca şi a celor din eşantionul analizat.

15

Studii de caz

1. Studiul de caz nr. 1

PREZENTAREA PROGRAMELOR DE INTERVENŢIE SI A CURRCIULUMULUI ADAPTAT

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Arad

PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

1. INFORMAŢII DE BAZĂ:

Numele elevului: Ardelean DanielaPsihodiagnostic: Tipul de deficienţă: Deficienţă mentală, nivel mediu.Informaţii despre starea de sănătate a elevului: Stare relativ bună de sănătate.

2. ECHIPA DE INTERVENŢIE:

Profesor itinerant: Tanchiş AdrianPerioada de interventie: 10.02.2014 – 20.06.2014

3. INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN EVALUARE: chestionare orale; observaţii curente; aplicaţii practice; fişe de lucru utilizate la diferite activităţi; proba de evaluare; convorbire individuală şi în grup; observaţia spontană şi dirijată.

4. OBIECTIVELE PROGRAMULUI:Pe termen lung:

Descoperirea şi folosirea potenţialului psihic de învăţare ale subiectului, a ritmului propriu de achiziţie, prin observarea zilnică şi prin concentrarea tuturor informaţiilor din cadrul familiei; Dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor structurilor gramaticale; Dezvoltarea expresivităţii şi creativităţii; Dezvoltarea motricităţii mâinilor, dar şi a altor părţi ale corpului; Dezvultarea capacităţilor de calcul matematic;

Pe termen scurt:

16

Formarea abilităţilor de comunicare; Formarea abilităţilor de participare la lecţii; Dezvoltarea capacităţilor de scriere; Partciparea la activităţi de grup; Participarea la activităţi specifice matematicii; Dezvoltarea capacităţilor de numărare şi efectuare a calculului matematic, oral şi în scris;

5. SCOPURILE PROGRAMULUI: Reducerea şi eliminarea lacunelor din cunoştinţele elevului; Educarea exprimării verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi

sintactic; Formarea capacităţilor de cunoaştere a literelor şi citire a cuvintelor şi

propoziţiilor; Formarea deprinderilor de scriere corectă a elementelor grafice şi a literelor, precum şi scrierea lizibilă a cuvintelor; Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii; Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme; Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic;

6. DERULAREA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE:PROFESOR PEDAGOG: Stimulează elevul in vederea reducerii dificultatilor de invatare prin exersarea si

dezvotarea proceselor psihice (memorie, atentie, motivatie), a unor trasaturi pozitive de personalitate din domeniul afectiv si motivational, a deprinderilor de munca individuala;

Implica mama pentru a o ajuta sa lucreze cu copilul in asimilarea unor cunostinte esentiale: cunoasterea mediului, coordonare spatio-temporala, dezvoltarea limbajului si a vocabularului, abilitati de relationare sociala;

OBIECTIVE METODE SI TEHNICI MATERIALE UTILIZATE

- efectuarea unor exercitii de relaxare, pentru concentrarea atentiei si dezvoltarea memoriei;

- convorbirea- povestirea- problematizarea- exercitiul de relaxare

- planse- fise de lucru- jocuri de constructie- plastilina- carti- puzzle

- educarea auzului fonematic, a atentiei vizuale, a analizei auditive si imbogatirea vocabularului;

- exercitii de gimnastica respiratorie, linguala;- exercitii pentru formarea priceperilor si deprinderilor de pronuntie corecta a silabelor si cuvintelor;- exercitii de formulare a unor propozitii simple cu sunetul corectat in diferite pozitii;- povestiri dupa imagini, planse;

- planse- fise de lucru- jocuri- carti

17

- demonstratia;- stapanirea si motivarea personala prin gestionarea adecvata a trairilor afective negative;

- exercitii de autocunoastere;- exercitii pentru cresterea stimei de sine si a increderii in fortele proprii;- exercitii pentru managementul emotiilor negative;- convorbirea;- problematizarea;- lauda, incurajerea;

-fise de lucru-desene-minge antistres-joc de rol

- explicarea si formarea unor deprinderi eficiente de studiu;- efectuarea temelor la cabinet cand este posibil;

- efectuarea temelor si invatarea pentru oferirea unui model de lucru;- explicatia;- exercitiul

-carti, caiete;-fise de lucru si cartonase

- organizarea locului de invatare cu eliminarea elementelor distractoare;

- convorbirea;- exercitul;- incurajarea

- sprijinirea copilului in parcurgerea materiei in ritm propriu si ajutor la cererea doamnei invatatoare;

- tratarea diferentiata;- relatie empatica invatator-elev, consilier-elev;- activitati ajutatoare

-planse-jocuri-casete-carti

- construirea unui orar si respecterea lui astfel incat elevul sa isi faca temele, oferirea de recompense de catre familie;

- convorbirea;- exercitiul

-cartonase cu sarcini expuse in camera

- masuri unitare de sustinere a copilului de catre familie;- motivarea familiei in continuarea tratamentului medicamentos;

- consultarea;- informarea- empatia

-monitorizarea succesului prin acordarea de fete vesele

MIJLOACE: probe de evaluare, fişe de lucru, planşe, jetoane, jocuri didactice, rechizitele şi manualele şcolare, obiecte de uz general;

18

Domeniul de intervenţie: limba română

Elevul pronunţă corect cuvintele dar are un vocabular foarte sărac. Răspunsurile sale sunt monosilabice sau în propoziţii incomplete. Nu reuşaşte să povestească texte auzite în clasă ori întâmplări din viaţa personală, pierde firul logic al acestora. Capacitate scăzută de organizare şi coordonare a acţiunilor în conformitate cu comanda verbală. Scrie semne grafice cu trăsături tremurate, fără a respecta spaţiul de scris, pierde rândul, mâzgăleşte foaia.

Obiectivepe termen scurt

Obiectiveoperaţionale Activităţi de învăţare

Criterii minimale pentru evaluarea

progresului

Metode şi instrumente de evaluare

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

- să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului oral- să sesizeze intuitiv corectitudinea unei propoziţii ascultate- să distingă cuvintele dintr-o propoziţie dată, silabele dintr-un cuvânt şi sunetele dintr-o silabă- să sesizeze sensul cuvintelor într-un enunţ dat- să formuleze clar şi corect enunţuri verbale

-exercitii de delimitare a cuvintelor in enunturi;-exercitii de stabilire a pozitiei unui cuvant intr-o propozitie;-jocuri de identificare a pozitiei silabelor in cuvant;-exercitii de distingere a sunetului initial, final sau din interiorul unei silabe sau al unui cuvant;-identificarea cuvintelor ce contin sunetul învăţat si despartirea lor in silabe;-jocuri de punere in corespondenta a unui cuvant auzit cu imaginea corespunzatoare;-exercitii de despartire a cuvintelor in silabe;

- înţelege semnificaţia globală a unui text scurt, după ascultarea repetată a acestuia, sau după lămuriri suplimentare;- formulează răspunsuri la întrebările puse, uneori cu imprecizii, corectate la solicitarea învăţătorului;- distinge şi delimitează cuvintele în propoziţii de două cuvinte, rostite clar de învăţător;- distinge, după auz,

Evaluarea orală şi scrisă Aprecieri stimulative Evaluare cu mai multe reveniri

Evaluări curente formativeProbe scrise, fişe de lucru

20

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

potrivite unor situaţii date- să integreze cuvintele noi în enunţuri

- să identifice litere, grupuri de litere, silabe, cuvinte şi enunţuri în textul tipărit şi în textul de mână- să sesizeze legătura dintre enunţuri şi imaginile care le însoţesc- să desprindă semnificaţia globală a unui text citit- să citească în ritm propriu, corect un text cunoscut- să scrie corect litere, silabe, cuvinte

- exerciţii de trasare a elementelor grafice;- exerciţii de adoptare a poziţiei corecte si comode pentru scris;- exerciţii de scriere a unor elemente grafice pregătitoare, care sa faciliteze scrierea literelor si scriere în duct continuu;- exerciţii de scriere a literelor, silabelor, cuvintelor si propoziţiilor;

- exerciţii de scriere a literelor si a cuvintelor, respectând forma, mărimea lor;- exerciţii de încadrare corecta în pagina a textului (data, alineat);- exerciţii de apreciere corecta a spaţiului dintre cuvinte; - dictări de cuvinte si propoziţii;

silabele şi sunetele, dintr-un cuvânt dat, de 1-2 silabe;- pronunţă, corect, cuvântul integral şi pe silabe, cu imprecizii corectate cu sprijinul învăţătorului;- asociază sunetul cu litera de tipar, sau de mână; citeşte în ritm propriu silabe, cuvinte şi propoziţii alcătuite diin 2-3 cuvinte, uneori cu inversiuni sau repetări, corectate la intervenţia învăţătorului;- citeşte cuvinte scrise, formate din silabe cunoscute;- citeşte fluent şi corect enunţuri cunoscute, cu ezitări sau pauze mai lungi, atunci când întâlneşte cuvinte care conţin aglomerări de

21

- să scrie corect, lizibil şi îngrijit propoziţii scurte

consoane, grupuri de litere etc.;- copiază, transcrie şi scrie după dictare litere, silabe şi cuvinte cu abateri de la regulile grafice;- construieşte în scris propoziţii formate din 2-3 cuvinte, cu mici abateri de la regulile grafice, ortografice şi de punctuaţie, corectate la intervenţia învăţătorului;-copiază/ transcrie/ scrie după dictare, cu unele omosiuni, inversiuni de litere, uneori cu abateri de la normele de aşezare în pagină, sau de la folosirea corectă a semnelor de punctuaţie;

Domeniul de intervenţie: matematică

22

Elevul formează mulţimi, recunoaşte culorile cu dificultate, numără crescător până la 5, dar are probleme în ceea ce priveşte număratul până la 10 sau număratul descrescător, chiar şi cu ajutorul obiectelor. Capacitate scăzută de organizare şi coordonare a acţiunilor în conformitate cu comanda verbală. Scrie semne grafice cu trăsături tremurate, fără a respecta spaţiul de scris, pierde rândul, mâzgăleşte foaia.

Obiectivepe termen lung

Obiectivede referinţă Activităţi de învăţare

Criterii minimale pentru evaluarea

progresului

Metode şi instrumente de evaluare

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de

- să scrie, să citească numerele naturale de la 0 la 20;

- să compare două numere cu diferenţă de o unitate;

- să completeze un şir de numere;- să scrie vecinii numerelor;

- să exploreze modalităţi variate de compunere şi descompunere a numerelor, în concentrul 0 – 20

- exerciţii de numărare cu obiecte de la 0 la 20;- exerciţii de citire şi de scriere a numerelor naturale de la 0 la 20;- compararea şi ordonarea numerelor de la 0 la 20;- exerciţii compunere şi descompunere cu numere naturale de la 0 la 20;- exerciţii de alegere a unei descompuneri potrivite pentru efectuarea unui calcul;- rezolvarea de probleme cu obiecte sau cu desene simple: puncte, cerculeţe, linii etc.;- rezolvarea de probleme cu obiecte sau cu desene simple: puncte, cerculeţe, linii etc..-ex. de descompunere a numerelor în sume şi diferenţe ;

- asociază mulţimi (alcătuite din obiecte identice, uşor de numărat), cu numărul lor (cardinalul mulţimii);- identifică cifra zecilor şi cifra unităţilor în scrierea unui număr de două cifre;-numără corect, crescător şi descrescător, din 1 în 1, în concentrul 0-30;- copiază, transcrie şi scrie după dictare cifrele, cu greşeli privind corectitudinea elementelor grafice, încadrarea în spaţiul de scriere,

Evaluarea orală şi scrisă Aprecieri stimulative

Evaluare cu mai multe reveniri


23

probleme

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea

cu obiecte de sprijin;

- să efectueze operaţii de adunare şi de scădere cu numere naturale de la 0 la 10 fără trecere peste ordin cu obiecte de sprijin;

- să rezolve probleme care presupun o singură operaţie

-ex. de adunare şi scădere cu numere de la 0 la 20 ;-ex. de aflare a numărului necunoscut ;-ex. de verificare a rezultatului prin probă ;-ex. – joc pentru verbalizarea etapelor de calcul-ex. de analiză a părţilor componente ale unei probleme ; -ex de transformare a unei probleme păstrând numerele date-ex. de numărare cu pas dat „înainte” şi „înapoi” cu şi fără sprijin de obiecte sau desene ;-ex. de comparare a numerelor folosind diferite reprezentări ale acestora ;-compunerea şi descompunerea numerelor în z şi u .

înclinarea;-efectuează adunări şi scăderi în concentrul 0-30, fără trecere peste ordin, utilizănd simbolurile +, -, = în scrierea unui exerciţiu;- efectuează corect 50-60% dinexerciţiile cu o singură operaţie cuprinsă într-o listă dată;- descompune numere naturale mai mici decât 10 în sume sau diferenţe, utilizând obiecte;-rezolvă probleme cu date numerice şi enunţ sintetic, care presupun o singură operaţie, cu numere mai mici decât 10, recurgând la modelarea figurală a datelor problemei;- execută, parţial corect, în ritm propriu, comanda

24

matematicii în contexte variate

dintre cele învăţate.

dată, după lămuriri suplimentare;

Prin acest program am urmărit: recuperarea laturilor disfuncţionale; structurarea unor comportamente dezirabile (elaborarea unor modele de comportament cu un grad mare de adaptare şcolară şi socială); consilierea comportamentală; antrenarea elevului în activităţi plăcute pentru a-l stimula; antrenarea elevului în activităţi extracurriculare; dezvoltarea motricităţii generale şi a finei motricităţi; dezvoltarea abilităţilor de numeraţie şi calcul matematic; dezvoltarea abilităţilor de cunoaştere a literelor şi citire a cuvintelor şi propoziţiilor; formarea deprinderilor de scriere corectă şi respectare a spaţiului de scris; îmbogăţirea, precizarea şi activizarea vocabularului; dezvoltarea autonomiei personale şi sociale; dezvoltarea capacităţii de orientare şi adaptare la mediu; dezvoltarea atitudinilor pozitive de relaţionare în grup;

25


PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT (PIP) Numele şi prenumele beneficiarului : COVACIU MADALINAData şi locul naşterii : Arad, 25.05.2000Domiciliul: Curtici

Echipa de lucru:Părinţi, Profesor itinerant: Adrian Tanchis Problemele cu care se confruntă copilul :Deficienta Psihica severaTulburare de spectru autiatÎntârziere în dezvoltarea mentală Priorităţi pentru anul şcolar 2013-2014

Stimularea dezvoltării intelectuale prin exersarea şi dezvoltarea proceselor psihice Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbală şi a unei

atitudini civilizate în relaţiile cu ceilalţi Organizarea schemei corporale şi formarea imaginii de sine Stimularea motricităţii copilului pentru dezvoltarea capacităţilor motrice deficitare Formarea şi dezvoltarea unor deprinderi de igienă alimentară, sanitară şi vestimentară Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de orientare, deplasare şi relaţionare în mediul

social Receptarea semnalelor/stimulilor din mediul apropiat, cu acordarea de semnificaţii

corespunzătoare Dezvoltarea abilităţii de imitare a unor activităţi/ modele acţionale oferite de terapeut

(alternarea rolului şi imitare)

26

Programul de intervenţie personalizat

Domeniul/obiectiv Obiective Exemple de activităţi de învăţare

Perioada de

intervenţie

Criterii minimale de apreciere a progreselor

Metode şi instrumente de evaluare Responsabili

CognitivStimularea şi dezvoltarea

capacităţilor psiho-individuale în

vederea formăriiunor comportamente

independente

Stimularea dezvoltăriiintelectuale prin exersarea şidezvoltarea proceselor psihice

Exerciţii de stimulare a gândirii, memoriei, imaginaţiei, atenţiei,limbajului, voinţei

Anul şcolar

2013-2014

Să alcătuiască obiecte din corpuri mai mici (lego)Să formeze grupuri de obiecte pe planşă magneticăSă reproducă desene, elemente grafice, geometriceSă mimeze acţiuni, comportamente

Aprecieri stimulativeObservaţia Materiale manipulative

EducatorPărinţi

Social-afectivFormarea şi

dezvoltarea unor comportamente

adaptative în relaţia cu mediul

înconjurător (natural şi social)

Exersarea conduitei independente pentru integrarea socială

Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbală şi a unei atitudini civilizate în relaţiile cu ceilalţi

Exerciţii practice de comunicare nonverbală (gesturi cu semnificaţie socială) şi verbală în vederea relaţionării pozitiveJocuri de rol cu aplicarea regulilor însuşite

Anul şcolar 2013-2014

Să recunoască gesturi şi mimică facială

Jocuri de rolActivitate practică Aprecieri stimultive

EducatorPsihopedagogPărinţi

27

Psiho-motorFormarea şi dezvoltarea

componentelor psihomotricităţii

(schema corporală,lateralitatea) şi a

formelor de prehensiune în

vederea construirii comportamentelor

adaptative

Dezvoltarea motricităţii generale

în context social-integrator

Organizarea schemei corporale şi formarea imaginii de sine

Stimularea motricităţii copiluluipentru dezvoltarea capacităţilor motrice deficitare

Educarea/ reeducarea prehensiunii în vederea construirii comportamenteloradaptative

Exerciţii de numire şi indicare a părţilor corpului său şi ale unuipartenerExerciţii de cunoaştere a schemei corporale proprii /a parteneruluiExerciţii-joc de recunoaştere a schemei corporale proprii şi apartenerului: în oglindă / pe un colegExerciţii ludice de introducere a cuburilor cu orificiu pe unax/ a mărgelelor pe sfoară/ a pieselor de şah pe tablaspecială etc.Exerciţii de prindere a obiectelor de dimensiuni diferite, cufolosirea tuturor tipurilor de prehensiune (terminală,subterminală, subtermino-laterală, palmară, prin opoziţiedigito-palmară, latero-laterală).

Anul şcolar 2013-2014

Să indice părţile corpului său şi a unui partener

Să manipuleze obiecte de dimensiuni diferite

Activitate practică Aprecieri stimultiveMateriale manipulativeObservaţia

Kinetoterapeut

Autonomie personală

Formarea şi

Formarea şi dezvoltarea unordeprinderi de igienă

Exerciţii practice de învăţare a poziţiei corecte la masă, de

Anul şcolar

2013-2014

Să aibă o postură corectă în timpul servirii meseiSă identifice şi să utilizeze

Activitate practică Aprecieri stimultiveObservaţia

PărinţiEducator

28

educarea unor abilităţi de întreţinere şi igienă personală şi

a spaţiului delocuit

Formarea şi exersarea conduitei independente pentru integrarea în plan

social

alimentară, sanitară şi vestimentară

Formarea şi dezvoltareadeprinderilor de orientare, deplasare şi relaţionare în mediul social

folosire corectă a veselei şi tacâmurilor din bucătărieExerciţii practice de întreţinere a igienei personale (faţă,dinţi, păr, mâini, corp)Exerciţii practice de utilizare corectă a vestimentaţiei şi aîncălţămintei

Exerciţii practice de recunoaştere a cartierului şi a zonelorînvecinate şcolii şi casei

corect vesela şi tacâmurile din bucătărie

Să recunoască zonele de interes din vecinătatea casei şi şcolii.

Comunicare şi limbaj

Exersarea abilităţii de receptare a

mesajului verbal şi nonverbal

Formarea abilităţilor în plan lexico-grafic

Receptarea semnalelor/stimulilordin mediul apropiat, cu acordarea de semnificaţii corespunzătoare

Dezvoltarea abilităţii de imitare a unor activităţi/ modele acţionale oferite de terapeut (alternarea rolului şiimitare)

Exerciţii de ascultare şi identificare a unor semnale sonore(zgomote, sunete, onomatopee)

Exerciţii de imitare a unor sunete, gesturi, expresii mimicofaciale,acţiuni, cuvinte din repertoriul terapeutului

Anul şcolar

2013-2014

Să localizeze şi să denumească zgomotele specifice mediului ambiant sau provocate;Să identifice şi să reproducă sunetelor emisede animale (onomatopee);Să recunoască vociile persoanelor familiareSă imite sunete, gesturi, expresii mimicofaciale, acţiuni ale terapeutului.

Activitate practică Aprecieri stimultiveObservaţiaMateriale manipulative

PărinţiLogopedEducator

29

Evaluarea periodică • Obiective realizate

• Dificultăţi întâmpinate

• Metode cu impact ridicat:

– pozitiv

– negativ

Revizuirea programului de interventie educational-terapeutică ……………........................................................................................................................................……………........................................................................................................................................……………........................................................................................................................................……………................................................................................................................ Recomandări particulare……………........................................................................................................................................……………........................................................................................................................................……………........................................................................................................................................……………........................................................................................................................................…………….......................................................................................................... Rolul şi modul de implicare a părinţilor în program……………........................................................................................................................................……………........................................................................................................................................……………........................................................................................................................................……………................................................................................................................

Data: Profesor psihopedagog

30


CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

PROGRAM INDIVIDUALIZAT DE INTERVENŢIE PSIHOPEDAGOGICĂ

Numele elevului: Roşca Călin

Clasa: a III-a

Profesor Itinerant: Adrian Tanchiş

Domenii de intervenţie - limba şi literatura română,

- matematică.

Motive de referinţă: tulburări de atenţie şi concentrare

Perioada de derulare a programului: 10.02.2014 – 20.06.2014

Diagnostic- medical: clinic sănătos;

- psihologic: intelect liminar; deficit de atenţie, percepţie slabă, labilitate emoţională

- psihopedagogic:dificultăţi de învăţare - dislexo-disgrafie,

discalculie, dificultăţi de orientare, organizare şi structurare spaţială; - pedagogic: nu face

faţă cerinţelor educaţionale; adaptare inferioară la cerinţele programei şcolare pentru clasa a-I-a şi

a curriculumului, - competenţe sporite în desfăşurarea activităţilor ludice (respectă cu stricteţe

regulile jocului şi duce la capăt sarcina didactică la nivelul propriu);

- capacităţi relativ reduse de învăţare comportamentală prin imitaţie;

- posibilităţi reduse de comunicare orală,gestuală, expresivă;

- nevoia de afecţiune, de integrare, de modele socio-umane şi de sprijin gradat;

- toleranţă scăzută la frustrări,sociabilitate relativ bună;

- feed- back pozitiv în situaţiile de individualizare a sarcinilor de învăţare;

31

Autonomie personală şi socială:

- aria de autoservire: elevul nu are formate deprinderile de igienă personală, cunoaşte

mediul ambiant şi acţiunile din regimul zilnic .Prezintă carenţe în comportamentele

motrice şi în gesturile social-utile de autogospodărire .Se îmbracă singur şi are grijă în

mare măsură de de propria îmbrăcăminte.

- aria de socializare: elevul are o atitudine prietenoasă, s-a acomodat destul de repede unor

reguli şcolare de grup, dezvoltând relaţii interpersonale,însă în privinţa achiziţiilor

cognitive, progresele au fost minime. Comunică cu colegii şi cu prietenii atăt cât să

realizeze un climat de desfăşurare a activităţilor comune.

- Psihomotricitate: elevul prezintă o coordonare şi o stabilitate a gesturilor şi mişcărilor

sale corespunzătoare unei activităţi de învăţare eficientă, dar întâmpină dificultăţi în

organizarea conduitelor şi structurilor perceptiv-motrice de spaţiu, lucru ce duce la slaba

însuşire a tablei adunarii si scaderii cu trecere,calculelor matematice mai complexe.

Schema corporală este structurată parţial corect iar lateralitatea fixată.

Informaţii despre mediul social: Locuieste impreuna cu familia, mama , fratii si

bunica.

- Lipseste tatal din mediul familial

LA ÎNCEPUTUL PROGRAMULUI

Matematică :-capacităţi, competenţe, abilităţi

- are formate deprinderile de numeraţie

corectă în concentrul 0-10, nu înţelege

Limba română:-capacităţi, competenţe, abilităţi

- recunoaşte toate literele;

- capacitatea de a citi in ritm propriu

32

noţiunea de număr compus, -

poate efectua operaţii de adunare şi scădere

fara trecere - compara numerele

naturale de la 0 la 10;

-dificultăţi

- nu poate efectua operaţii de adunare şi

scădere cu trecere peste ordin, exercitii cu

mai multe operatii, alte tipuri de exercitii

- de intelegere si rezolvare de probleme

Scopul programului de intervenţie:

* să numere, să compare numerele naturale de la 100 la 1000;

* să realizeze operaţii de adunare şi scădere fără trecere peste ordin în concentrul 0-20;

* să realizeze operaţii de adunare şi scădere

fără trecere peste ordin în concentrul 0- 30;

* să realizeze operaţii de adunare şi scădere

cu trecere peste ordin în concentrul 0- 20.

- desparte cuvinte in silabe, mai greu cele mai

lungi - construieste propozitii cu

cuvinte date

-dificultăţi- vocabular sărac, posibilităţi de exprimare

reduse, - dificultăţi de exprimare orală

- vorbire rară, ezitantă, încetinită; - vocabular

sărac

- în scris apar omisiuni şi înlocuiri de grafisme;

- dificultăţi de exprimare scrisă

Scopul programului de intervenţie: * să- şi îmbogăţească vocabularul

* să citească intr-un ritm mai alert , propoziţii, texte;

* să scrie după dictare/prin copiere silabe, cuvinte, propoziţii, texte.










- recunoaşte unele literele;

- nu deţime capacitatea de a citi

- desparte greu cuvinte în silabe

- construieste propozitii simple cu cuvinte

date


33

-dificultăţi







* să realizeze operaţii de adunare şi scădere fără trecere peste ordin în concentrul 0- 20; * să realizeze operaţii de adunare şi scădere cu trecere peste ordin în concentrul 0- 20.



sărac





34

PROGRAM DE INTERVENŢIE

Elev:Roşca Călin

Clasa a III- a

Aria de intervenţie : Matematică

NR CRT.

UNITATEA DE INVĂŢARE

OBIECTIVELE INVĂŢĂRII

PERIOADA CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

STRATEGII METODE

OBSERVAŢII

1.

2.

3.

Numere naturale in concentrul 0-50

Adunarea si scaderea în concentrul 0- 30.

Adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 0 la


- să compare şi să ordoneze numerele naturale mai mici decât 50, utilizând simbolurile: <, >, =

- să efectueze operaţii de adunare şi de scădere cu numere naturale de la 0 la 30 fără trecere peste ordin şi cu numere naturale de la 0 la 20 cu trecere peste ordin

- să efectueze operaţii de adunare şi de scădere cu numere naturale de la 0 la

Feb 2014

Mar 2014

Apr 2014

- exerciţii de citire, de numărare crescător şi descrescător, de comparare

- exerciţii de adunare şi scădere fără trecere peste ordin

- exercitţii de adunare şi scădere cu trecere peste ordin în concentrul 0-20


Explicaţia, demonstraţia şi exerciţiul


Explicaţia, demonstraţia

35

4.

5.

6.

50

Numere naturale de la 0 la 50

Adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 0 la 50

.Elemente intuitive de geometrie

100 fără trecere peste ordin şi cu numere naturale de la 0 la 20 cu trecere peste ordin

- să citească numerele naturale de la 0 la 100;


- să efectueze operaţii de adunare şi de scădere cu numere naturale de la 0 la 50 fără trecere peste ordin

-să recunoască figurile plane

-sş deseneze figurile plane

Apr 2014

Apr 2014

Mai 2014

Mai 2014

Mai-iun.

- exercitţi de adunare şi scădere cu trecere peste ordin în concentrul 0-20

- exerciţii de citire, de numărare crescător şi descrescator, de comparare


- exerciţii de recunoaştere a figurilor plane: pătratul, triunghiul, dreptunghiul şi cercul

- exerciţii de desenare a

şi exerciţiul




36

7.

8.

Unităţi de măsură

Recapitulare şi sistematizare

- să scrie prescurtat unităţile de măsură

- să efectueze exerciţii cu unităţile de măsură

- să scrie, să citească numerele naturale de la 0 la 100 şi de la 100 la 1000




- să efectueze operaţii de

2014figurilor plane

- exerciţii de scriere prescurtată a unităţilor de măsură

- exerciţii de adunare şi scădere cu unităţile de măsură



- exercitţii de adunare şi scădere cu trecere peste

şi exerciţiul



37

adunare şi de scădere cu numere naturale de la 0 la 1000 fără trecere peste ordin

- să recunoască figurile plane


ordin în concentrul 0-20


- exerciţii de recunoaştere a figurilor plane: - exerciţii de adunare şi scădere cu unităţile de măsură

38

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

la finele clasei a I – a

Obiectiv cadru Standard

1. Cunoaşterea precară şi utilizarea

conceptelor specifice matematicii

S1. Scrierea, citirea, compararea şi ordonarea numerelor naturale în concentrul 0-20;

S2. Folosirea corectă a terminologiei matematice învăţate în contexte variate;

S3. Efectuarea de operaţii de adunare şi scădere cu numere naturale în concentrul 0-30 fără

trecere peste ordin;

2. Dezvoltarea capacităţilor de

explorare/investigare şi rezolvare de

probleme

S4. Recunoaşterea, reprezentarea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane;

S5. Utilizarea unor raţionamente aritmetice în rezolvarea unor situaţii problemă

S6. Compunerea şi rezolvarea de probleme care presupun efectuarea unei singure operaţii

S7. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate

S8. Utilizarea instrumentelor de măsură neconvenţionale pentru măsurarea şi compararea

timpului, a masei, lungimii şi capacităţii unor obiecte

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de

a comunica utilizând limbajul matematic

S9. Exprimarea orală şi scrisă, într-o manieră concisă şi clară, a modului de lucru în rezolvarea

de exerciţii şi probleme

39

Elev: Roşca Călin

Clasa a III- a

Aria de intervenţie : Limba română

NR CRT.


OBIECTIVELE INVĂŢĂRII PERIOADA CONŢINUTUL INVĂŢĂRII

METODE OBS.

1.

Toamna mândră, darnică

- să recunoască sunetele specifice limbii române;

- să distingă silabe, cuvinte, sintagme în fluxul vorbirii;

-să copieze alfabetul

- să sesizeze utilizarea mărcilor gramaticale şi dezacordurile (dintre subiect si predicat) apărute în exprimarea proprie;

- să coreleze literele de tipar şi corespondenţele lor scrise de mână.

Sept

oct.

.201

- exerciţii de citire a imaginilor;

- exerciţii de povestire după imagini;

- exerciţii de exersare a auzului fonematic;

- exerciţii de citire a grafemelor mici şi mari de mână şi de tipar;

- exerciţii de citire a silabelor, cuvintelor, textelor

- exerciţii de scriere a

Explicaţia , exerciţiul, demonstraţia

40

2.

3.

În familie

Bucuroşi de oaspeţi?

- să citească în ritm propriu şi cu voce tare un text cunoscut;

- să scrie corect respectând forma, mărimea, înclinarea literelor;

- să scrie litere, grupuri de litere, silabe, cuvinte, respectând ortografia specifică.

- să utilizeze convenţii ale limbajului scris (pauza albă, majuscula, punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, scrierea cu majusculă, linia de dialog) .

- să alcătuiască propoziţii pe subiecte familiare

- să citească în ritm propriu şi cu voce tare un text

- să găsească cuvinte cu înţeles asemănător şi cu sens opus

- să scrie cuvinte cu sens

Ian.- feb.

2014

literelor limbii române;

- exerciţii de citire în ritm propriu a unui text cunoscut

- exerciţii de copiere a silabelor, cuvintelor, propoziţiilor, textelor;

- exerciţii de scriere după dictare a silabelor, cuvintelor, propoziţiilor

- exerciţii de alcătuire de propoziţii


- exerciţii de afllare a cuvintelor cu sens asemănător şi cu sens opus

- exerciţii de scriere a cuvintelor cu sens asemănător şi cu sens



41

4.

5.

6.

Hai la joacă!

Cartea cu poveşti

Salutare, primăvară!

asemănător şi cu sens opus

- să alcătuiască propoziţii pe subiecte familiare- să citească în ritm propriu şi cu voce tare un text - să utilizeze convenţii ale limbajului scris (pauza albă, majuscula, punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, scrierea cu majusculă, linia de dialog) .


- să povestească în câteva cuvinte textul

- să scrie cuvinte care conţin grupurile de litere ce, ci ge,gi, che, chi, ghe, ghi



- să scrie cuvinte care conţin

Martie

2014

Aprilie

2014

Mai-iun.

2014

opus


- exerciţii de citire în ritm propriu a unui text cunoscut - exerciţii de copiere a silabelor, cuvintelor, propoziţiilor, textelor;



- exerciţii de povestire orală a unui text cunoscut

- exerciţii de scriere a cuvintelor care conţin grupurile de litere ce, ci ge,gi, che, chi, ghe, ghi (copiere şi dictare)





42

grupurile de litere: ie, ia, ea, ua, uă, .oa

- să-şi exprime propria părere în legătură cu un text citit


- exerciţii de scriere a cuvintelor care conţin grupurile de litere: ie, ia, ea, ua, uă, .oa

- exerciţii de exprimare a propriilor păreri



Activităţi de învăţare Criterii minimale pentru evaluarea

progresului

Metode şi instrumente de

evaluare1.Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

-sa se inteleaga semnificatia globala a mesajului oral- sa distinga cuvintele intr-o propozitie-sa distinga sunetele si silabele dintr-un cuvant dat

-sa construiasca enunturi logice simple

-sa identifice litere, silabe, cuvinte si enunturi in textul tiparitsa asocieze forma grafica

-ex. de ascultare si confirmare a mesajului ascultat

-ex. de delimitare a cuvintelor intr-o propozitie data

-ex. de identificare a sunetelor din structura silabei-ex. de identificare a silabelor dintr-un cuvant dat

Asculta un mesaj si confirma intelegerea lui

Delimiteaza cuvintele intr-o prop. data

Identifica sunetele in structura silabei

Identifica silabele dintr-un cuvant dat, precizand numarul lorConstruieste oral enunturi logice simple



43

2.Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

3.Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

4.Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

a cuvantului cu sensul acestuia sa citeasca in ritm propriu cuvinte monosilabice si bisilabice

sa scrie cu ajutor, litere, silabe, cuvinte scurte

sa scrie, cu ajutor, folosind semnele de punctuatie: punctul, semnul intrebarii

-ex. de asociere a sunetului cu litera-ex. de identificare a literelor mari si mici,de tipar sau scrise de mana

-ex. de asociere a textului cu imaginea

-ex. de exprimare a intelesulu unor cuvinte dintr-un text citit

-ex. de citire a cuvintelor pe silabe

-ex. de scriere corecta a literelor, silabelor, cuvintelor scurte

-ex. de alcatuire a propozitiilor simple pe baza de imagini sau cu

cu cuvinte date

Asociaza sunetul cu litera in citirea si scrierea cuvintelor

Asociaza textul cu imaginea si forma grafica a cuvantului cu sensul acestuiaCiteste in ritm propriu cuvinte monosilabice si bisilabice si prop. scurte

Scrie dupa dictare cu sprijinul invatatorului litere, silabe ,cuvinte scurte si prop. scurteCopiaza si transcrie singur , fara sprijinul invatatorului litere, silabe ,cuvinte si propozitii Participa activ la desfasurarea activitatilor de joc

44

cuvinte date-ex. de scriere folosind semnele de punctuatie invatate-jocuri

45


CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

PROGRAM INDIVIDUALIZAT DE INTERVENŢIE PSIHOPEDAGOGICĂ

Numele elevului: Roşca Diana

Clasa: a III

Profesor Itinerant: Adrian Tanchiş

Domenii de intervenţie - limba şi literatura română,

- matematică.

Motive de referinţă: tulburări de atenţie şi concentrare

Perioada de derulare a programului: 10.02.2014 – 20.06.2014

Diagnostic- medical: clinic sănătos;

- psihologic: intelect liminar; deficit de atenţie, percepţie slabă, labilitate emoţională

- psihopedagogic:dificultăţi de învăţare - dislexo-disgrafie,

discalculie, dificultăţi de orientare, organizare şi structurare spaţială; - pedagogic: nu face

faţă cerinţelor educaţionale; adaptare inferioară la cerinţele programei şcolare pentru clasa a-II-a

şi a curriculumului, -calcul.

- competenţe sporite în desfăşurarea activităţilor ludice

(respectă cu stricteţe regulile jocului şi duce la capăt sarcina didactică la nivelul propriu);

- capacităţi relativ bune de învăţare comportamentală prin imitaţie;

- posibilităţi bune de comunicare orală,gestuală, expresivă;

46

- nevoia de afecţiune, de integrare, de modele socio-umane şi de sprijin gradat;

- toleranţă scăzută la frustrări,sociabilitate relativ bună;

- feed- back pozitiv în situaţiile de individualizare a sarcinilor de învăţare;

Autonomie personală şi socială:

- aria de autoservire: eleva are formate deprinderile de igienă personală, cunoaşte mediul ambiant

şi acţiunile din regimul zilnic .Prezintă carenţe în comportamentele motrice şi în gesturile social-

utile de autogospodărire .Se îmbracă singur şi are grijă în mare măsură de de propria

îmbrăcăminte.

- aria de socializare: elevul are o atitudine prietenoasă, s-a acomodat destul de repede unor reguli

şcolare de grup, dezvoltând relaţii interpersonale,însă în privinţa achiziţiilor cognitive, progresele

au fost minime. Comunică cu colegii şi cu prietenii atăt cât să realizeze un climat de desfăşurare a

activităţilor comune.

- Psihomotricitate: elevul prezintă o coordonare şi o stabilitate a gesturilor şi mişcărilor sale

corespunzătoare unei activităţi de învăţare eficientă, dar întâmpină dificultăţi în organizarea

conduitelor şi structurilor perceptiv-motrice de spaţiu, lucru ce duce la slaba însuşire a tablei

adunarii si scaderii cu trecere,calculelor matematice mai complexe. Schema corporală este

structurată parţial corect iar lateralitatea fixată.

Informaţii despre mediul social: Locuieste impreuna cu familia mama , tata, fratele mai mare si

bunicii. Familia s-a preocupat mereu de situatia fetei, inca de la gradinita frecventeaza Centrul

Speranta, conditiile familiare sunt foarte bune.






- recunoaşte unele literele;

47





-dificultăţi







* să realizeze operaţii de adunare şi scădere fără trecere peste ordin în concentrul 0- 20; * să realizeze operaţii de adunare şi scădere cu trecere peste ordin în concentrul 0- 20.

- nu deţime capacitatea de a citi

- desparte greu cuvinte în silabe

- construieste propozitii simple cu cuvinte

date




sărac





48

PROGRAM DE INTERVENŢIE

Elev:Roşca Diana

Clasa a I

Aria de intervenţie : Matematică

NR CRT.


OBIECTIVELE INVĂŢĂRII

PERIOADA CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

STRATEGII METODE

OBSERVAŢII

1.

2.

3.

Numere naturale in concentrul 0-50

Adunarea si scaderea în concentrul 0- 30.

Adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 0 la




- să efectueze operaţii de adunare şi de scădere cu numere naturale de la 0 la

Sept

2011

Oct.

2011



- exercitţii de adunare şi scădere cu trecere peste ordin în concentrul 0-20





49

4.

5.

6.

50

Numere naturale de la 0 la 100

Adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 0 la 100

.Elemente intuitive de geometrie

100 fără trecere peste ordin şi cu numere naturale de la 0 la 20 cu trecere peste ordin

- să citească numerele naturale de la 0 la 100;


- să efectueze operaţii de adunare şi de scădere cu numere naturale de la 0 la 50 fără trecere peste ordin

-să recunoască figurile plane

-sş deseneze figurile plane

Nov. – dec.

2011

ian

2012

Febr..

2012

Martie

2010

- exercitţi de adunare şi scădere cu trecere peste ordin în concentrul 0-20

- exerciţii de citire, de numărare crescător şi descrescator, de comparare


- exerciţii de recunoaştere a figurilor plane: pătratul, triunghiul, dreptunghiul şi cercul

- exerciţii de desenare a

şi exerciţiul




50

7.

8.

Unităţi de măsură

Recapitulare şi sistematizare

- să scrie prescurtat unităţile de măsură


- să scrie, să citească numerele naturale de la 0 la 100 şi de la 100 la 1000




- să efectueze operaţii de

Aprilie

2012

Mai-iun.

2012

figurilor plane

- exerciţii de scriere prescurtată a unităţilor de măsură

- exerciţii de adunare şi scădere cu unităţile de măsură



- exercitţii de adunare şi scădere cu trecere peste

şi exerciţiul



51

adunare şi de scădere cu numere naturale de la 0 la 1000 fără trecere peste ordin

- să recunoască figurile plane


ordin în concentrul 0-20


- exerciţii de recunoaştere a figurilor plane: - exerciţii de adunare şi scădere cu unităţile de măsură

52

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

la finele clasei a I – a

Obiectiv cadru Standard

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor

specifice matematicii

S10. Scrierea, citirea, compararea şi ordonarea numerelor naturale în concentrul 0-100;

S11. Folosirea corectă a terminologiei matematice învăţate în contexte variate;

S12. Efectuarea de operaţii de adunare şi scădere cu numere naturale în concentrul 0-30 fără

trecere peste ordin;

2. Dezvoltarea capacităţilor de

explorare/investigare şi rezolvare de

probleme

S13. Recunoaşterea, reprezentarea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane;

S14. Utilizarea unor raţionamente aritmetice în rezolvarea unor situaţii problemă

S15. Compunerea şi rezolvarea de probleme care presupun efectuarea unei singure operaţii

S16. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate

S17. Utilizarea instrumentelor de măsură neconvenţionale pentru măsurarea şi compararea

timpului, a masei, lungimii şi capacităţii unor obiecte

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de

a comunica utilizând limbajul matematic

S18. Exprimarea orală şi scrisă, într-o manieră concisă şi clară, a modului de lucru în rezolvarea

de exerciţii şi probleme

53

Elev: Roşca Diana.

Clasa a I

Aria de intervenţie : Limba română

NR CRT.


OBIECTIVELE INVĂŢĂRII PERIOADA CONŢINUTUL INVĂŢĂRII

METODE OBS.

1.

Toamna mândră, darnică

- să recunoască sunetele specifice limbii române;

- să distingă silabe, cuvinte, sintagme în fluxul vorbirii;

-să copieze alfabetul

- să sesizeze utilizarea mărcilor gramaticale şi dezacordurile (dintre subiect si predicat) apărute în exprimarea proprie;

- să coreleze literele de tipar şi corespondenţele lor scrise de mână.

Sept

oct.

.201

- exerciţii de citire a imaginilor;

- exerciţii de povestire după imagini;

- exerciţii de exersare a auzului fonematic;

- exerciţii de citire a grafemelor mici şi mari de mână şi de tipar;

- exerciţii de citire a silabelor, cuvintelor, textelor

- exerciţii de scriere a


54

2.

3.

În familie

Bucuroşi de oaspeţi?

- să citească în ritm propriu şi cu voce tare un text cunoscut;

- să scrie corect respectând forma, mărimea, înclinarea literelor;

- să scrie litere, grupuri de litere, silabe, cuvinte, respectând ortografia specifică.

- să utilizeze convenţii ale limbajului scris (pauza albă, majuscula, punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, scrierea cu majusculă, linia de dialog) .

- să alcătuiască propoziţii pe subiecte familiare


- să găsească cuvinte cu înţeles asemănător şi cu sens opus

- să scrie cuvinte cu sens

Nov.

.2011

Ian.- feb.

2012

literelor limbii române;


- exerciţii de copiere a silabelor, cuvintelor, propoziţiilor, textelor;




- exerciţii de afllare a cuvintelor cu sens asemănător şi cu sens opus

- exerciţii de scriere a cuvintelor cu sens asemănător şi cu sens



55

4.

5.

6.

Hai la joacă!

Cartea cu poveşti

Salutare, primăvară!

asemănător şi cu sens opus

- să alcătuiască propoziţii pe subiecte familiare- să citească în ritm propriu şi cu voce tare un text - să utilizeze convenţii ale limbajului scris (pauza albă, majuscula, punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, scrierea cu majusculă, linia de dialog) .



- să scrie cuvinte care conţin grupurile de litere ce, ci ge,gi, che, chi, ghe, ghi



- să scrie cuvinte care conţin

Martie

2012

Aprilie

2012

Mai-iun.

2012

opus


- exerciţii de citire în ritm propriu a unui text cunoscut - exerciţii de copiere a silabelor, cuvintelor, propoziţiilor, textelor;




- exerciţii de scriere a cuvintelor care conţin grupurile de litere ce, ci ge,gi, che, chi, ghe, ghi (copiere şi dictare)





56

grupurile de litere: ie, ia, ea, ua, uă, .oa

- să-şi exprime propria părere în legătură cu un text citit


- exerciţii de scriere a cuvintelor care conţin grupurile de litere: ie, ia, ea, ua, uă, .oa

- exerciţii de exprimare a propriilor păreri



Activităţi de învăţare Criterii minimale pentru evaluarea

progresului

Metode şi instrumente de

evaluare1.Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

-sa se inteleaga semnificatia globala a mesajului oral- sa distinga cuvintele intr-o propozitie-sa distinga sunetele si silabele dintr-un cuvant dat

-sa construiasca enunturi logice simple

-sa identifice litere, silabe, cuvinte si enunturi in textul tiparitsa asocieze forma grafica

-ex. de ascultare si confirmare a mesajului ascultat

-ex. de delimitare a cuvintelor intr-o propozitie data

-ex. de identificare a sunetelor din structura silabei-ex. de identificare a silabelor dintr-un cuvant dat

Asculta un mesaj si confirma intelegerea lui

Delimiteaza cuvintele intr-o prop. data

Identifica sunetele in structura silabei

Identifica silabele dintr-un cuvant dat, precizand numarul lorConstruieste oral enunturi logice simple



57

2.Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

3.Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

4.Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

a cuvantului cu sensul acestuia sa citeasca in ritm propriu cuvinte monosilabice si bisilabice

sa scrie cu ajutor, litere, silabe, cuvinte scurte

sa scrie, cu ajutor, folosind semnele de punctuatie: punctul, semnul intrebarii

-ex. de asociere a sunetului cu litera-ex. de identificare a literelor mari si mici,de tipar sau scrise de mana

-ex. de asociere a textului cu imaginea

-ex. de exprimare a intelesulu unor cuvinte dintr-un text citit

-ex. de citire a cuvintelor pe silabe

-ex. de scriere corecta a literelor, silabelor, cuvintelor scurte

-ex. de alcatuire a propozitiilor simple pe baza de imagini sau cu

cu cuvinte date

Asociaza sunetul cu litera in citirea si scrierea cuvintelor

Asociaza textul cu imaginea si forma grafica a cuvantului cu sensul acestuiaCiteste in ritm propriu cuvinte monosilabice si bisilabice si prop. scurte

Scrie dupa dictare cu sprijinul invatatorului litere, silabe ,cuvinte scurte si prop. scurteCopiaza si transcrie singur , fara sprijinul invatatorului litere, silabe ,cuvinte si propozitii Participa activ la desfasurarea activitatilor de joc

58

cuvinte date-ex. de scriere folosind semnele de punctuatie invatate-jocuri

59

Anexe

I. Curriculum Adaptat

Numele şi prenumele beneficiarului : COVACIU MADALINAData şi locul naşterii : Arad, 25.05.2000Domiciliul: Curtici

Echipa de lucru:Părinţi, Profesor itinerant: Adrian Tanchis Problemele cu care se confruntă copilul :Deficienta Psihica severaTulburare de spectru autiatÎntârziere în dezvoltarea mentală Priorităţi pentru anul şcolar 2013-2014

Stimularea dezvoltării intelectuale prin exersarea şi dezvoltarea proceselor psihice Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbală şi a unei atitudini

civilizate în relaţiile cu ceilalţi Organizarea schemei corporale şi formarea imaginii de sine Stimularea motricităţii copilului pentru dezvoltarea capacităţilor motrice deficitare Formarea şi dezvoltarea unor deprinderi de igienă alimentară, sanitară şi vestimentară Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de orientare, deplasare şi relaţionare în mediul

social Receptarea semnalelor/stimulilor din mediul apropiat, cu acordarea de semnificaţii

corespunzătoare Dezvoltarea abilităţii de imitare a unor activităţi/ modele acţionale oferite de terapeut

(alternarea rolului şi imitare)

60

Lb. ROMANĂ

Obiective cadru:

1. Dezvoltarea capacittăii de receptare a mesajului oral la nivelul dezvoltării psiho-fizice;

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală după posibilitaţile intelectuale; 3. Dezvoltarea capacitaţii de receptare a mesajului prin imagini si a mesajului scris limitat

la un nr. de litere; 4. Dezvoltarea capacitaţii de exprimare prin desen, mimă şi în scris în funcţie de literele

însuşite;

II. A Obiective de referinţă şi activităţi de învăţare

Obiective de referinţă

1.1.să înţeleagă mesaje orale scurte şi concrete;

1.2.să sesizeze sensul cuvintelor dintr-un enunţ;

1.3. să distingă sunete-le din silabe şi a silabe-lor din cuvinte;

2.1.să poată să formu-leze enunţuri simple în funcţie de o situaţie dată;

III. ACTIVITĂŢI DE

ÎNVĂŢARE

jocuri de executare a unor comenzi scurte şi pre-cise; ex. de asociere a cuvintelor cu imagini; ex. de asociere a cuvintelor sau a unor propoziţii simple cu

mimic`;

ex. de ascultare a dialogului elev-elev, elev-profesor; jocuri de rol de tipul vorbitor –ascultător;

ex. de pronunţare corectă a sunetelor; ex. de găsire şi pronunţare corect` a cuvintelor care să

înceapă cu un sunet fixat anterior; ex. de despărţire a cuvintelor în silabe şi a silabelor în

sunete;

ex. de pronunţare clar` şi corectă a cuvintelor la intuirea imaginilor;

ex. de construire de enunţuti simple pe baza imaginilor din manual;

61

2.2. să se integreze într-un grup, manifestînd interes de a comunica;

3.1.să identifice un nr. limitat de litere, silabe, cuvinte,

3.2. să desprindă sem-nificaţia cuvintelor sau a enunţurilor f. scurte (2 cuvinte);

4.1. să-şi poată expri-ma părerile oral sau prin desen;

4.2. să scrie corect li-tere,silabe şi cuvinte în limita nr. de litere ţnvă-ţate;

ex. de formulare a răspunsurilor la întrebări în contexte diferite;

ex. de dicţie , frămîntări de limbă; ex. de dialog; ex. de folosire a formulelor de salut, de prezentare,de

adresare; ex. de adresare prin desen sau mimă unei persoane la

alegerea sa;

ex. de asociere a sunetului cu litera mică şi mare, de tipar/mână`;

ex. de punere în corespondenţă a cuvintelor cu imaginile; ex. de recunoaştere a literelor în diferite contexte;

ex. de asocierea cuvântului sau enunţului cu imaginea intuită;

ex. de citite a literelor, silabelor,cuvintelor; ex. de analiză şi sinteză pe silabe, cuvinte şi enunţuri

simple; ex. de folosire a manualului;

ex. de exptimare a părerii prin alegere de imagini sau prin desene;

ex. de realizare a unui desen cu cerinţe (exp.un o-biect a cărui denumire să [nceapă cu sunetul “a”);

ex. de scriere a elementelor grafice şi a unor elemente pregătitoare literelor;

ex. de adaptare a poziţiei corecte în timpul scrisului; ex. de scriere a literelor, silabelor,cuvintelor;

B. Conţinuturile învăţării

1. Formarea capacităţilor de citire ţn conformitate cu dezvoltarea şi progresul său intelectual:

- intuirea manualului;- literele mari şi mici (limitat);- citirea silabelor, cuvintelor, limitată de deficienţa sa mentală;

62

2. Formarea capacităţii de comunicare: - comunicare cu accent pe cea orală şi cu material de sprijin; - comunicare prin desen, mimică;

- comunicare scrisă limitată la literele însuşite;

3. Elemente de construcţie a comunicării:- sunetul;- silaba;- cuvântul; - propoziţia simplă;

MATEMATICA

OBIECTIVE CADRU:

1. Cunoaşterea şi utilizarea unei păreri din conceptele specifice matematicii;2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/ investigare în concentrul 0-30;3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând în limita capacităţilor

intelectuale, limbajul matematic;

A. Obiective de referinţă şi activităţi de învătare

63

IV. OBIECTIVE DE REFERINĂ`

1.1.să înţeleagă forma-rea nr. naturale de la 0-10 şi 10-30;

1.2.să scrie, să recu-noască, să compare şi să ordoneze nr.în con-centrul 0-30;

1.3.să efectuieze opera-ţii de adunare şi scăde-re 0-10,10-30;

2.1.să recunoască pozi-ţia relativă a obiectelor ţn spaţiu;

Activităţi de învăţare

ex. de grupare a obiectelor( beţişoare, bile) ex. de comparare a mulţimilor formate; jocuri de numărare;

ex. de scriere a nr. 0-30; ex. de recunoaştere în contexte diferite a nr. însu-şite; ex. de ordonare şi comparare, de numărare înainte şi înapoi;

ex. de intuire şi folosire a semnelor “+”, “-“; ex. de compunere şi descompunere a nr. ex. de înţelegere a relaţiei dintre adunare şi scădere;

ex.de poziţionşri în spaţiu( stânga/dreapta, sus/jos, etc.); ex. de recunoaştere a poziţiei pe care o ocupă un anumit obiect;

2.2.să exploreze moda-lităţi de compunere şi descompunere a unei mulţimi de elemente;

3.1.sî verbalizeze aso-cierea dintre un nr. şi elementele mulţimii;

3.2.s` verbalizeze fo-losirea operaţiei de a-dunare şi scădere;

mul\imidin mai multe elemente în altele mai mici; ex. de compunere din mulţimi mici a unor mul\imi mari;

ex. de scriere a nr. corespunzătoare unei mulţimi; ex. de completare a unei mulţimi cu elemente co-respunz`toare nr. indicat;

ex. de pronunţare şi utilizare a semnelor “+”, “-“; ex de efectuare a operaţiilor de adunare şi scădere în concentrul 0-10;

64

B.Conţinuturile ănvăţării

1. Elemente pregătitoare pentru ţnţelegerea unor concepte matematice raportat la puterea sa de înţlegere şi de acumulare;

-orientare spaţială şI localizări în spaţiu;-formare de mulţimi în diferite condiţii;

2.Numere naturale de la 0-10; de la 0-30;-citire;-scriere;-comparare;

3.Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-10;

ŞTIIN|E

Obiective cadru:1. Dezvoltarea capacităţii de a observa şi înţelege realitatea din mediul apropiat lui;2. Cunoaşterea , înţelegerea şi observarea unor fenomene ale naturii;3. Formarea unor atitudini pozitive faţă de mediul în care se desfăşoară;

A. Obiective de referinţă şi activităţi de învţtare

V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

1.1.Să recunoasc şi să denumească obiecte din clasă, şcoal` şi me-diul familial;

1.2.să recunoască şi să denumească plante şi animale;

2.1. să observe şi sş in-dice unele fenomene ale naturii;

2.2.să utilizeze simbo-luri pentru redarea unor activităţi de învătare;

3.1.să participe la acţi-unile de ţntreţinere a curăţeniei ţn clasă;

3.2. să participe la acţiunile de întreţinerea plantelor din clasă

Activităţăi de învătare

65

să recunoască şi să denumească obiectele din clasă ; să recunoască şi să denumească obiectele şcolarului;

ex. de intuire, recunoaştere şi denumire a plantelor din jur; ex. de intuire, recunoaştere şi denumire a animalelor din jur;

ex. de observare a fenomenelor naturii atunci când se desf`ăoară; ex. de recunoaştere a anotimpurilor;

ex. joc de utilijare a unor obiecte în funcţie de anotimp (exp: iarna - om de zăpadă, sanie);

ex. de făcut ordine la bancă, de servit gustarea corect; jocuri de rol;

ex. de udat florile, de adunat frunzele uscate;

B. Conţinuturile învăţării

1.Elemente ale mediului apropiat:- sala de clasă;- şcoala;- biserica

2.Plante şi animale:- recunoaştere;- denumire;- asociere imagine –denumire;

3.Fenomene ale naturii:-ploaie;-ninsoare;-vânt; -anotimpuri;

3.Copilul şi mediul înconjurîtor:-igiena locului unde lucrează;-îngrijirea plantelor;

66

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă

CURRICULUM ADAPTAT Pentru copii cu deficienţe de învăţare

Primar- Clasa a III-a Nivel I

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Profesor Itinerant: Adrian TanchişElev: Rosca Calin, Rosca Daniela

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacităţii de recepţie a mesajului oral,2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală,3. Dezvoltarea capacităţii de recepţie a mesajului scris, 4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă.

NIVEL I

SCRIERE

Cercetare - PIP Curr Adaptat

Documents

Transcript of Cercetare - PIP Curr Adaptat