CER SENIN Nr. 6 /2014 - defense.ro · Afganistan, echipa româneasca de Instruire, Consiliere şi...

Strada Izvor Nr. 110, Sector 5, BucureştI

Telefon/Fax: +4021.319.56.63;+4021.410.40.40 int. 1001.731

E-mail: [email protected]@mapn.ro

B 0207

COPYRIGHT:

Este autorizată orice reproducere, cu condiţia specificării sursei.

NORME DE COLABORARE:Cititorii pot trimite pe adresa redacţiei texte

şi fotografii care se încadrează în tematica revistei.

Manuscrisele nu se înapoiază.Răspunderea juridică pentru conţi nutul articolelor aparţine în exclusi vitate autorilor,

conform art. 326 CP.

Revistă editată de statul MajoR al aPăRăRii

Prezenta ediţie s-a încheiat la data de: 23.04.2019

Co perta 1: Locotenent-colonel Mircea BARAC

Marius SIMINICEANUCo perta 4:

Foto: Alexandru HelereaCo r eC t u r a:

Centrul Tehnic-Editorial al ArmateiDt p:

Adelaida-Mihaela RAdu

REdacŢia EdiŢiEi

Ediţie realizată cu sprijinul Direcţiei Informare şi Relaţii Publice şi al redacţiilor

„Observatorul Militar”, „Cer Senin”, „Revista Forţelor Terestre”

şi „Marina Română”

cONSiLiUL EdiTORiaLaL REViSTEi

oRizonTuRi osTăşEşTiPreşedinte:

General de brigadădragoş-dumitru iACoB

Preşedinte Fondator:General-locotenent (r.) Adrian TonEA

Redactor Coordonator:Locotenent-colonel Mircea BARAC

Membri:Plutonier-adjutant principal Florea sAs

Plutonier-adjutant principal Florin BănCEAnu

Plutonier-adjutant principalnarcis-daniel sÎMPETRu

Maistru militar principal irinel diMAPlutonier-adjutant principal ilie AndRioAEA

Plutonier-adjutant principal Petre BoRdEiPlutonier-adjutant principal

ioan iulius oniCAMaistru militar principal Cornelia MiHALCEA

Maistru militar principal Ovidiu-Costel BAdiu

Plutonier-adjutant principal Cătălin RAŢăPlutonier-adjutant principal dorin BuHoCiPlutonier-adjutant principal dragoş FăTu

Plutonier-adjutant principal Lucian iRiMiAPlutonier-adjutant principal

Florin-George nEACŞu

REFERENŢI DE SPECIALITATE:Maistru militar principal Marian MiHALACHE

Maistru militar principal Florin AndonE Maistru militar principal Paul-Gheorghe ŞTEFAn

Maistru militar principal Vasile GALiŞ Maistru militar cls. i Vivian PETRoi

Maistru militar cls. a ii-a dan nAGHERnEACMaistru militar cls. a V-a

Andreea Maria iLinCAPlutonier-adjutant principal ion sToiCA

Plutonier-adjutant principal George dARiEPlutonier-adjutant principal Mihai BLAGuPlutonier-adjutant principal Cristian ToMA

Plutonier-adjutant principal Răsvan Erwin oRos

Plutonier-adjutant principal Costel MoLdoVAnu

Plutonier-adjutant principal Florin sToiCAPlutonier-adjutant principal Gabriel nEAGu

Plutonier-adjutant principal dumitru PoPEsCuPlutonier-adjutant principal

Cristian-daniel sTAnCuPlutonier-adjutant principal sorin săFToiu

Plutonier-adjutant principal Alexandru BoTAnPlutonier-adjutant principal

Florentin sebastian CoMănEsCuPlutonier-adjutant principal

Valentin-Florin uŞuRELuPlutonier-adjutant principal

iuliana-Florina dăniLăPlutonier-adjutant principal Vasile BăiCEAnu

Plutonier-adjutant principal Lucian BALPlutonier-adjutant Alin sTAnA

Plutonier-adjutant Romeo GHEoRGHEPlutonier-adjutant Paul ŢiFREA

Plutonier-adjutant Cristian BRăEsCu-iFTiMiE

Plutonier-major Constantin nAnPlutonier-major Veronica nEdELCu

Plutonier-major Maria MÂŢuPlutonier dan VăLEAnu

sergent-major ilie BiRouCaporal Florin LunGuP.c.c. olimpia MoisE

Plutonier-adjutant Lucian iRiMiA

Plutonier-adjutant Alexandru BăLăŞEsCu

Plutonier-adjutant principal Marius BăLăŞoiuPlutonier-major Alexandru uRsu

Plutonier Marius BudEsCuPlutonier-major

samir n. ŞEiCAMETPlutonier-adjutant principal

sorin săFToiuPlutonier

AdRiAn siTARu

FoNdată ÎN aNul 1913,suB deNuMiRea REVISTA SUBOFIŢERILOR

Tipărită laceNtrul tehNIc - edItorIal

al armateI sub comanda nr. ___/2019

| 3 ORIZONTURI OSTĂŞEŞTI • Nr. 1 • 2019 www.defense.ro

EDITORIAL

„Schimbarea”, văzută de jos în sus – de la definiţie, la materializare! 4

Transfer de autoritate a misiunii în nordul Afganistanului 5

Misiune îndeplinită! 5

AGENDĂ

Militari români la cursul „Patrool Craft Advance Training” 6

Curs de leadership – un nou pas în povestea numită „Educaţie”! – 6

Resolute Support 7

Repatrierea militarilor din rotaţia a II-a 7

Militari români medaliaţi în Afganistan 7

14 martie 2019: o dată pentru istorie! 8

Poseidon 2019 9

Exerciţiu în comun româno-francez 9

Convocarea subofiţerilor şi maiştrilor de comandă 10

Bun cart înainte! 10

Premierea performanţei 11

Conferinţa Subofiţerilor de Comandă din Structurile de Forţe ale NATO 11

Promoţia de subofiţeri „Nicolae Bălcescu 200”! 11

O nouă serie de soldaţi profesionişti în Forţele Navale 11

ÎNVĂŢĂMÂNT

Pepiniera ostăşească din Piteşti 12

Catedra de Pregătire Tehnico-Ştiinţifică 14

Catedra de Navigaţie şi Arme sub apă 16

INSTRUCŢIE

Militarii Batalionului 33 Vânători de Munte „Posada”, instrucţie la Vâlsan 18

Antrenament în mediu ostil 19

Instrucţia continuă a cercetaşilor 19

Exerciţiu comun cu I.S.U. 19

Meseria lor e riscul! 20

Cercetaşii bănăţeni – antrenament în poligon – 21

Instruire în comun cu partenerii americani 22

Militari români şi străini, coeziune şi perfecţionare în cadrul exerciţiului Platinum Eagle 19.1 23

În umbra avionului F-16 24

Sea Shield 19 26

Primele paraşutări din acest an pentru militarii Regimentului 317 ISR „Vlădeasa” 28

Vigorous Warrior 2019 – VW’19 29

Dragor maritim românesc sub comandă NATO 32

Evaluarea Fregatei „Regele Ferdinand” 33

OPINII

Mentalitatea, o barieră? 34

Subofiţerii secolului XXI 38

Relaţia ofiţer – maistru militar/subofiţer 40

TEATRE DE OPERAŢII

Şase luni în teatrul de operaţii 44

Fraţii care au consiliat militarii afgani 46

Mereu la datorie! 47

PORTRET DE SPECIALIST

Îmi place ceea ce fac şi sunt deschis să învăţ lucruri noi! 48

Dă tot ceea ce ai mai bun şi caută mereu să fii printre cei mai buni! 50

Militarii români câştigă competiţia „Spur Ride” în Polonia 51

TRADIŢII

File din istoria maiştrilor militari şi subofiţerilor din Armata României 52

NOUTĂŢI INTERNAŢIONALE

Tancul Leopard 2A7+ 56

Testul fizic al armatei SUA, în schimbare 57

Alături de camarazii noştri! 58

Misiune: Promovarea valorilor, a tradiţiilor şi a culturii militare ale corpurilor profesionale

constituite din maiştri militari, subofiţeri şi soldaţi gradaţi profesionişti, prin oglindirea înnoirilor conceptuale şi doctrinare la nivelul armatei române,

precum şi prin ceea ce este modern, eficient şi necesar în eforturile continue de instruire, educaţie şi îndeplinire a misiunilor.

tradiţie – competenţă – determinare

CUPRINS

4 |

EdITORIal

Se spune că singura constantă din viaţa noastră este schimbarea şi, în pofida acestei realităţi universal acceptate, a miilor de pagini scrise despre ea – definire, analize, interpretări şi recomandări – suntem mereu nepregătiţi pentru... schimbare.

Deoarece discutăm despre lumea noastră, a celor ce îmbracă nu numai uniforma militară, ci şi sensul şi valorile ei, cu atât este mai greu de digerat ea, „schimbarea”, paradoxal – invers proporţional cu necesitatea materializării ei.

Da, armata este un organism conservator prin definiţie, însă conser-vatorismul ar trebui să însemne păstrarea acelor elemente, valori şi simboluri ce caracterizează şi reprezintă instituţia militară, materializarea punţii dintre trecut şi prezent, în beneficiul viitorului – afirmarea şi confirmarea identităţii instituţiei militare în raport cu pericolul reprezentat de „prăfuirea” rapidă generată de reflexele pavloviene ce ne sunt induse de vreme şi vremuri şi, în nici un caz, refuzul de a netezi calea spre îndeplinirea misiunii prin neadaptarea instituţiei la cerinţele şi nevoile, nu atât ale prezentului, cât ale viitorului.

Şi ca spectacolul să fie complet, refuzul vine mai mereu de acolo de unde schimbarea ar trebui înţeleasă pentru a fi explicată, generată pentru a fi continuată, cultivată pentru a fi acceptată şi impusă pentru a-i fi stabilit caracterul de necesitate imperativă.

Tragedie? Nu neapărat! Nu aici la pace, la

instrucţia cotidiană. Nu aici în sfânta rutină a ciclului serviciu – casă –familie/diverse şi... din nou!

Nici la o discuţie cu tente filozofice într-un decor cazon cu fum de ţigară, o cafea regulamentară şi ceva trimiteri la sfântul „EU”. Nu, într-adevăr!

Dar va fi! Va fi acolo, pe câmpul de luptă,

unde realitatea nu iartă, iar unii vor fi pierduţi dacă nu sunt pregătiţi pentru ceea ce trebuie să înfrunte!

„Schimbarea”, văzută de joS în SuS – de la definiţie, la materializare!

Şi nu este alegerea lor această înfruntare – este a celor ce nu înţeleg pentru a explica, nu generează pentru a fi continuat, nu cultivă pentru a fi acceptat şi nici nu impun pentru face clară nevoia – şi nici lipsa de adaptare nu le este alegere.

Care câmp de luptă? Să ne reamintim, împreună: meseria

noastră este războiul, războiul în care intrăm pentru a învinge şi supravieţui, altfel... Şi cine poate garanta faptul că „mâine” nu va trebui să o facem?

NU trebuie să emitem judecăţi de valoare despre schimbare atâta vreme cât noi înşine nu suntem capabili a ne schimba măcar (şi mai ales) modul de a gândi! Cu asta începe schimbarea, întotdeauna.

Noi suntem schimbarea, iar gândul – motorul universului!

Abia atunci – când ceea ce pretindem altora vom reuşi a pune noi în practică, când vom convinge măcar unul, doi din jurul nostru să facă la fel, când vom face schimbarea mai puţin pentru noi şi mai mult pentru cei ce ne urmează, când raţiunile ei vor fi instituţionale şi nu pe „persoană fizică”, când vom fi dispuşi la disconfort personal pentru al celuilalt confort – abia atunci ea se va produce!

Nu aşteptaţi schimbarea, căci nu vă va pica în braţe (prin surprindere şi într-un moment potrivit evenimentului) şi nici nu vă va trimite în timp oportun un WARNO, corect întocmit!

Generaţi voi schimbarea, fiţi schimbarea ce v-aţi dorit-o mereu!

Generaţi-o în fiecare clipă a existenţei voastre!

Şi veţi fi cu adevărat extraordinari când o veţi face, conştienţi fiind de faptul că „laptele şi mierea” schimbării nu vor curge şi pentru voi. Iar asta înseamnă atitudine. Atitudinea – o altă poveste!

Schimbarea oferă clipe în schimbul anilor şi nemurire celui ce o face posibilă!

Plutonier-adjutant principal Florea SAS


În data de 24 februarie a.c., în baza militară „Camp Marmal” din Mazar-i-Sharif, a avut loc preda- rea-primirea misiunii echipelor de consilieri militari (TAAC-N).

După şase luni de misiune în Afganistan, echipa româneasca de Instruire, Consiliere şi Asistenţă (Train, Advice and Asist Command) rotaţia a-VII-a din cadrul comanda-mentului TAAC Nord condusă de locotenentul-colonel Silviu GIMIGA a predat autoritatea rotaţiei următoare, în cadrul unei ceremonii de predare-primire a misiunii.

Echipa de consilieri militari rotaţia a-VIII-a, sub comanda locotenentului-colonel Dan CEBUC, a preluat misiunile şi aria de operaţii destinată contingentului românesc în nordul

tranSfer de autoritate a miSiunii în nordul afganiStanului

Text şi foto: căpitan Ovidiu OLTEAN

Afganistanului. În următoarele nouă luni militarii participă la misiunea „RESOLUTE SUPPORT”, asigurând suportul structurilor de comandă, instruirea militarilor şi crearea capa-bilităţilor operaţionale a forţelor de securitate afgane – ANP (Afghan

National Police) şi ANA (Afghan National Army) în diferite domenii de activitate.

Pregătirea militarilor a fost una riguroasă, pregătindu-se pe mai multe module de instrucţie şi antrenamente spcifice pentru a face faţă cu succes misiunilor încredinţate.

Mult succes colegilor din echipa care a preluat autoritatea şi îi aşteptăm, cu drag acasă pe camarazii care şi-au îndeplinit misiunea!

În data de 26.03.2019 a avut loc, la baza din Bemowo Psikie, din Polonia, ceremonia de predare-primire a misiunii şi a Drapelului Naţional al României între Detaşamentul de

miSiune îndeplinită!

Foto: Locotenent Mădălin Enache

Apărare Antiaeriană ,,Liliecii negri”, condus de către maiorul Iulian Stoica, şi Detaşamentul de Apărare Antiaeriană ,,Scorpionii Albaştri”, condus de către căpitanul Sorin Cincă, activitate la care au luat parte atât reprezentanţi ai structurilor din Armata României, cât şi ai aliaţilor.

După 6 luni pline de provocări, militarii detaşamentului ,,Liliecii Negri” pot raporta cu mândrie misiune înde-plinită, şi, în acelaşi timp, mulţumesc partenerilor şi aliaţilor din cadrul Grupului de Luptă Polonia.

Felicitări Liliecilor Negri! Mult succes Scorpionilor Albaştri!

6 |

aGENdĂ

În perioada 03-13.03.2019, echipa de comandă a Comandamentului Forţelor pentru Operaţii Speciale a efectuat o vizită de lucru în unităţi de învăţământ din SUA, precum Naval Small Craft Instruction and Tehnical Training School (NAVSCIATTS) şi Comandamente operaţionale: Air Force Special Operation Command (AFSOC), 7th Special Forces Group (7th SFG), Naval Special Operation War Command (NAVSPECWARCOM).

militari români la curSul „Patrool Craft advanCe training”

Si vis pacem, para bellum!


„Publius Flavius Vegetius Renatus”De Re Militari

Vizita a avut ca scop identificarea de soluţii privind continuarea colaborării în domeniul operaţiilor speciale pe dimensiunea educativă şi de instruire (know how). Cu această ocazie, s-au purtat discuţii referitoare la procesele utilizate de partenerul american pentru testarea şi implementarea tehnologiilor noi în procedurile operaţionale şi în înzestrarea/dotarea structurilor de operaţii speciale.

Pe timpul vizitei, delegaţia română a participat la ceremonia de absolvire a unor cursuri în cadrul NAVSCIATTS, în condiţiile în care Forţele pentru Operaţii Speciale române sunt repre-zentate de un număr de 14 cursanţi la diferite cursuri, cum ar fi:

• Patrool Craft Advance Training;

• Diesel Systems Overhaul and Maintenance;

• International Tactical Communications;

• Intell Fusion Operations and Integration.

Începând cu data de 11.03.2019, cei 14 cursanţi şi-au continuat acti-vitatea in cadrul şcolii pentru cursurile de Combat Lifesaver şi Instructor Development Course.

Vineri, 12 aprilie 2019, la Şcoala de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I”, din Piteşti, s-a finalizat „Cursul de maistru militar/subofiţer de comandă”, seria XXIX, curs adresat actualilor şi viitorilor

Curs de leadership – un nou pas în povestea numită „educaţie”! –


„No one is more professional than I. I am a Non-Commissioned Officer, a leader of soldiers.”

maiştri militari/subofiţeri de comandă.

La iniţiativa subofiţerului de comandă al şcolii, p l u t o n i e r u l - a d j u t a n t principal Marius Bălăşoiu, la acest curs au fost invi-taţi maiştri militari/subofiţeri

de comandă de la toate eşa-loanele care sunt încadraţi pe funcţie, pentru a prezenta diferite teme de interes şi pentru a împărtăşi cursanţilor din experienţa lor profesională.

Unul dintre invitaţi a fost subofiţerul de comandă al Comandamentului Forţelor Întrunite, plutonierul-adjutant principal Florin Bănceanu. În cadrul prezentării acestuia, cursanţii au avut posibilitatea de a parcurge o temă generală cu privire la conducerea operaţiilor în forţele terestre, dar şi o pre-zentare generică a sarcinilor subofiţerului de comandă

în cadrul Comandamentului Forţelor Întrunite.

Luând în calcul faptul că primul curs de acest tip s-a desfăşurat în anul 2004, trebuie apreciată astfel contri- buţia pe care instructorii şcolii şi-au adus-o, în mod permanent, la perfecţionarea pregătirii maiştrilor militari şi subofiţerilor din Armata României, în general, şi la modelarea viitorilor maiştri militari şi subofiţeri de co-mandă, în particular.

Felicitări pe această cale tuturor celor implicaţi şi mult succes în continuare absolvenţilor!


Dezvoltarea capabilităţilor Forţelor de Securitate Afgane reprezintă una dintre priori-tăţile misiunii Resolute Support din Afganistan; în Baza Militară Aeriană Kandahar există mai multe structuri româneşti care au ca scop instruirea, consilierea şi asistenţa Forţelor de

reSolute Supportrepatrierea militarilor

din rotaţia a ii-a

738 de Consiliere Aeriană Kandahar din cadrul Coman- damentului de Instruire, Con- siliere şi Asistenţă al Forţelor Aeriene (Train, Advice and Assist Command/TAAC-AIR), care contribuie la efortul comun de instruire, consiliere şi asistenţă a personalului militar afgan

Securitate Afgane printre care şi cele aparţinând Statului Major al Forţelor Aeriene. Una din structurile cu astfel de atribuţiuni este şi Echipa de Consilieri Men- tenanţă Forţe Aeriene inte-grată în Grupul Expediţionar

din cadrul Kandahar Maintenance Group/Afghan Kandahar Air Wing, în scopul dezvoltării capabili-tăţilor acestora de a genera o structură profesionistă, capabilă şi sustenabilă a forţelor aeriene afgane.

La începutul lunii martie, la Baza 90 Transport Aerian, a avut loc ceremonia militară prilejuită de întoarcerea în ţară a militarilor care au asigurat rotaţia a II-a din responsabilitatea Forţelor Aeriene Române în cadrul misiunii Resolute Support din Afganistan.

Activitatea şi efortul depuse de Echipa de consilieri români din cadrul Train, Advise and Assist Command – South, con- dusă de locotenent-colo-nelul Olimpiu Golea, au fost recunoscute şi apre-ciate de partenerii noştri din coaliţie, cei 10 militari primind medalia „NATO Non-Article 5 for Afghanistan”.

Timp de 6 luni, membrii echipei au consiliat forţele de securitate afgane, linia de efort principal a misiunii Resolute Support. Militarii români au fost

militari români medaliaţi

în afganiStan

Foto: plutonier major Dan VErEş

apreciaţi la superlativ pentru profesionalismul şi implicarea de care au dat dovadă.

Sincere felicitări!

8 |

aGENdĂ

Serviciul de luptă poliţie aerianăServiciul de Luptă Poliţie Aeriană

se activează în situaţii care destabili-zează siguranţa aeriană sau pot indica intenţii ostile şi este în serviciu permanent pentru a interveni în urmă-toarele cazuri: când o aeronavă nu se identifică corespunzător, când se întrerupe legătura cu turnul de control, sau în cazul în care nu sunt înaintate documentele de aprobare a zborului.

Forţele Aeriene Române execută misiuni de Poliţie Aeriană încă de la începutul aderării la NATO, ca o misiune de apărare colectivă pe timp de pace pentru protejarea integrităţii spaţiului aerian al Alianţei.

***În cadrul activităţii de introducere

în Serviciul de Luptă Permanent Poliţie

14 martie 2019: o dată pentru iStorie!

În data de 14 martie 2019 începând cu ora 9.00, avioanele cu numerele 1602 şi 1609, pilotate de căpitan-comandor Dragoş MATEI şi locotenent-comandor Lucian TATULEA, au efectuat prima misiune în Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană sub comandă naţională.

Avioanele F-16 au parcurs procesul de operaţionalizare, în primă fază pentru misiunile de Poliţie Aeriană, începând cu 14 martie 2019 sub comandă naţională, urmând a continua procesul pentru atingerea capabilităţii operaţionale finale. Pentru a putea executa misiuni de Poliţie Aeriană sub comanda NATO, Escadrila 53 Warhawks din cadrul Bazei 86 Aeriene, trebuie să parcurgă şi procesul de certificare NATO.

Aeriană, sub comandă naţională, a aero-navelor F-16 Fighting Falcon, a fost prezentat un exerciţiu de interceptare a unei platforme aeriene care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional.

Din 29.03.2004, România execută Serviciul de Luptă Permanent (SLP) sub comandă NATO, acesta transfor-mându-se în Serviciul de Luptă-Poliţie Aeriană (SL-PA). Misiunea Poliţie Aeriană a rămas aceeaşi (apărarea spa-ţiului aerian naţional, prin interceptarea aeronavelor care pătrund pe teritoriul naţional fără autorizaţie), doar că şi-a extins aria de protecţie, SL-PA intervenind şi în spaţiul naţional al ţărilor NATO, al cărei teritoriu este în responsabilitatea României.

Din 1998 şi până în prezent, serviciul de apărare a spaţiului aerian naţional s-a executat cu aeronave MiG-21 LanceR,

urmând ca până la terminarea resurselor de zbor să fie înlocuită de aeronavele F-16 Fighting Falcon. La momentul actual, aeronavele multirol execută toate tipurile de misiuni specifice, în scop de antrenament pentru menţinerea nivelului de pregătire al piloţilor pregătiţi în Portugalia şi SUA, respectiv pentru antrenarea unui număr suficient de piloţi pentru executarea Serviciului de Luptă Poliţie Aeriană.

Conform art. 6 din Legea nr. 257/ 2001, republicată în anul 2014, privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României, situaţiile în care aeronavele utilizează neautorizat spaţiul aerian al României sunt următoarele:

a) decolarea de pe un aeroport, aerodrom sau un alt loc de pe teritoriul naţional fără a avea autorizare în acest sens de la organele în drept;

b) abaterea de la traiectul de zbor aprobat prin autorizarea primită de la organele în drept, fără înştiinţarea organelor de trafic aerian;

c) intrarea în spaţiul aerian al României fără autorizarea dată de organele în drept prevăzute la art. 4;

d) aterizarea, amerizarea sau apuntarea fără autorizare;

e) întreruperea legăturii radio şi/sau intervenţia ilicită la bordul aeronavei, indiferent dacă se respectă autorizarea primită sau dacă aeronava a fost deturnată;

f) nerespectarea de către echipajul unei aeronave a dispoziţiilor organelor de trafic aerian.

Text: Locotenent Mirela VÎŢĂFoto: Adrian SULTĂNOIU


Dragorul maritim „Lt. Lupu Dinescu” a participat, la sfârşitul lunii martie a.c., la antrenamente în comun cu vânătorul de mine fran-cez „Capricorne” (M-653), în apele teritoriale ale României din Marea Neagră.

Exerciţiul a avut ca obiectiv principal menţinerea

Peste 1100 de militari au participat, în perioada 1-8 martie a.c., la primul exerciţiu multinaţional organizat de Forţele Navale Române în anul 2019, în raioane din apele teritoriale româneşti şi în apele internaţionale din partea vestică a Mării Negre.

Comandamentul Flotei este structura care a planificat şi a condus acest exerciţiu, la care au participat 10 nave militare româneşti, patru nave militare străine din Bulgaria, Germania, Spania

poSeidon 2019

şi Turcia, precum şi două ambarcaţiuni rapide pentru scafandri. Secvenţele aeriene ale exerciţiului au fost asigurate de un elicopter Puma Naval, două avioane MiG-21 LanceR şi două avioane F-16 ale Forţelor Aeriene Române.

Obiectivele principale ale exerci-ţiului au constat în consolidarea interoperabilităţii dintre navele şi echipajele participante în context multi-naţional întrunit, precum şi certificarea

capabilităţilor Forţelor Navale Române puse la dispoziţia NATO în perioada următoare.

Anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, din anul 2014, conflictele îngheţate din Transnistria şi Georgia, situaţia tensionată din estul Ucrainei şi din zona Mării Azov sunt factori generatori de instabilitate în proximitatea estică a Uniunii Europene şi a NATO. Una dintre măsurile de asigurare a securităţii pentru aliaţii din regiunea Mării Negre este aceea de întărire a prezenţei militare navale în bazinul maritim.

exerciţiu în comun româno-francez

ridicată a nivelului de instruire al marinarilor mili-tari români. Activitatea a făcut parte din pachetul de măsuri NATO pentru creşterea încrederii între aliaţi şi pentru întărirea securităţii în zona Mării Negre, contribuind astfel la realizarea interoperabilităţii la nivel tactic.

După încheierea exer-ciţiilor pe mare, nava mili-tară „Capricorne” a făcut o escală în portul Constanţa, în perioada 28-31 martie, în timpul căreia o delegaţie franceză a efectuat vizite oficiale la Comandamentul Flotei, Centrul 39 Scafandri, Divizionul 146 Nave

Minare Deminare, precum şi la autorităţile publice locale din Constanţa. De asemenea, în data de

29 martie, nava militară franceză a primit vizita unui grup de 50 de elevi ai Şcolii gimnaziale „Jean Bart” din Constanţa.

poSeidon 2019

10 |

aGENdĂ

În perioada 20-22 martie la Baza Aeriană de Instruire şi Formare a Personalului Aero- nautic (BAIFPA), de la Boboc, a avut loc Convocarea subofi-ţerilor şi maiştrilor militari de comandă din structurile subordonate Statului Major al Forţelor Aeriene (SMFA).

O activitate intensă, cu obiective care au vizat printre altele, o analiză a evoluţiei şi dezvoltării profesionale a corpurilor de personal din aria de responsabilitate a acestora, identificarea problemelor ivite

convocarea Subofiţerilor şi

maiştrilor de comandăText şi foto: Lucian IrIMIA

în ultima perioadă de timp şi găsirea celor mai bune soluţii legale pentru rezolvarea acestora, dar şi pentru a analiza ultimele noutăţi legislative şi clarificări în domeniu.

Şeful SMFA, general-maior dr. Viorel Pană a fost alături de participanţi, le-a precizat aşteptările sale în concordanţă cu provocările actuale şi viitoare ale Forţelor Aeriene Române, cu misiunile complexe şi rolul crescut al acestor categorii de personal

pentru buna desfăşurare a acestora, conform standardelor în vigoare. Domnia sa i-a asigurat pe participanţi de tot sprijinul său în activitatea lor, reiterând încă o dată importanţa rolului maiştrilor militari şi subofiţerilor de comandă în sprijinul actului de comandă.

Invitaţi la eveniment au fost subofiţerul de comandă al Statului Major al Apărării, plutonier-adjutant principal Florea Sas, subofiţerul de comandă al SMFT, plutonier-adjutant principal Daniel Oancea,

maistrul militar de comandă al SMFN, maistrul militar prin-cipal Irinel Dima.

În cadrul programului au avut loc întâlniri şi discuţii cu cursanţii şi elevii şcolilor militare de la Boboc.

Convocarea a fost orga-nizată şi coordonată de sub-ofiţerul de comandă al SMFA, plutonier-adjutant principal Daniel Sîmpetru, iar gazdele primitoare de la BAIFPA şi-au onorat ca de fiecare dată blazonul.

În perioada 13-15.03.2019 a avut loc, la Constanţa, Convocarea maiştrilor militari de marină şi a subofiţerilor de comandă din unităţile şi marile unităţi ale SMFN.Organizatorul activităţii a fost maistrul militar principal de marină Irinel Cristian Dima, maistrul militar de comandă al SMFN.

bun cart înainte!Plutonier-adjutant principal Florin BĂNcEANU

Foto: cosmin cOSTEA

Din agenda convocării nu au lipsit temele de interes privind forţele navale, dar şi teme generale privind nivelul ordinii, disciplinei şi instrucţiei. Ca element de noutate, la această activitate au fost invitaţi subofiţerii de comandă de la Statul Major al Apărării si Comandamentului Forţelor Întrunite, dar şi cei de la categoriile de forţă.

Din discuţiile avute pe timpul convocării, a rezultat

necesitatea realizării unui cadru de pregătire şi instruire la un nivel superior. Totodată, s-a validat necesitatea impli- cării maiştrilor militari/sub- ofiţerilor de comandă în impu-nerea ordinii şi disciplinei în rândul militarilor din aria de responsabilitate, precum şi implicarea activă în procesul de pregătire şi instruire.

Având în vedere dinamica mediului operaţional şi contextul actual, noţiunea de acţiune întrunită devine o necesitate în modul de lucru şi operare. Convocarea a fost deschisă de Contraamiral de flotilă Mihai PANAIT, locţiitorul pentru operaţii şi instrucţie al Şefului Statului Major al Forţelor Navale.

Le urăm succes tuturor şi aşteptăm punerea în practică a soluţiilor identificate cu ocazia acestei convocări!


În data de 18.04.2019, la Şcoala de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” s-a desfăşurat ceremonia de absolvire – „Cursul de formare pe filiera indirectă a subofiţerilor în activitate”, promoţia „Nicolae Bălcescu 200”!

Plutonierul-adjutant prin-cipal Florea Sas a vut un mesaj pentru tinerii absolvenţi:

“Am avut plăcerea de a vă fi astăzi alături şi de vă împărtăşi, pe lângă emoţia absolvirii şi câteva gânduri.

Sunteţi, de astăzi, lideri ai microstructurilor din Armata României, modelul profesional al viitorilor voştri subordonaţi!

Lucrurile sunt simple - dacă până astăzi a fost dreptul vostru să vă doriţi mereu cei mai buni

promoţia de Subofiţeri „nicolae bălceScu 200”!

militară” şi succes în tot ceea ce va urma!”

După o pregătire intensă, desfăşurată modular, în perioada 07.01 – 19.04.2019, absolvenţii au acumulat cunoştinţe militare de specialitate, precum şi noţiunile necesare pentru formarea deprinderilor de conducere a structurilor de la baza ierarhiei militare.

Cu această ocazie, o nouă promoţie de 375 de subofiţeri, cuprinzând 8 arme şi 9 specialităţi militare, a păşit pe drumul unei cariere pline de provocări şi împliniri.

La final le urăm absolvenţilor multă sănătate, bucurii şi o carieră militară încununată de succes!

Subofiţerul de comandă al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est, plutonierul adjutant principal Ion Victor-Viorel, a participat la a II-a „Conferinţă a Subofiţerilor de Comandă din Structurile de Forţe ale NATO”, organizată de Comandamentul Aliat Terestru la sediul Corpului NATO de Dislocare Rapidă Turcia. Principalele teme de discuţie au privit oportunităţile de dezvoltare ale subofiţerilor şi modul de îmbunătăţire a pregătirii.

Conferinţa Subofiţerilor de Comandă din StruCturile de forţe ale nato

Tinerii au început pregătirea în luna decembrie 2018, au depus Jurământul Militar în luna februarie 2019, iar vineri, 12 aprilie 2019, au primit repartiţia pe funcţiile din unităţile militare ale Forţelor Navale Române, unde îşi vor desfăşura activitatea specifică.

Imediat după ce, în anul 2004, România a devenit membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice, Forţele Navale Române au fost prima categorie de forţe complet profesionalizată din Armata României, prin înlocuirea totală a militarilor în termen cu soldaţi profesionişti.

Din anul 2005 şi până în prezent, câteva mii de tineri şi tinere au parcurs modulele de pregătire profesională pentru formarea soldaţilor profesionişti ai Forţelor Navale, la Şcoala de Aplicaţie „Viceamiral Constantin Bălescu” de la Mangalia. Acestora li se vor adăuga încă 141 de militari, care au absolvit modulul de pregătire militară generală şi modulul de instrucţie de specialitate.

În data de 13 februarie a.c., în aula Şcolii Militare de Maiştri Militari de Marină „Amiral Ion Murgescu” din Constanţa, a avut loc acor-darea burselor semestriale M.m. Cătălin RĂDOI (primul preşedinte al Ligii Maiştrilor Militari de Marină). Liga Maiştrilor Militari de Marină acordă această bursă pentru conduită şi rezultate meritorii

premierea performanţei

Foto

: M.m

.p O

vidi

u O

prEA

obţinute în procesul de învă-ţământ pe semestru I (2018-2019), pentru elevii şcolii.

La anul I s-a evidenţiat cu rezultate foarte bune elev Bota Ioana Marilena, având specialitatea Radiolocaţie Navală, cu media 9.23, iar la anul II de studii, elev caporal Dumitrache Aurelia având aceaşi specialitate, cu media 9.89.

Felicitări!

o nouă Serie de Soldaţi profeSionişti în forţele navale

lideri din lume şi v-aţi dorit-o, sunt sigur, ei bine, de astăzi şi voi sunteţi lideri.

Fiţi ceea ce voi v-aţi dorit de la alţii, ştiţi ce alţii v-aţi dorit a şti, faceţi ce alţii v-aţi dorit a face

şi abia atunci veţi fi cu adevărat lideri!

Şi... faceţi exerciţiul acesta în fiecare zi a existenţei voastre!

Felicitări pentru acest prim pas din călătoria numită “cariera

12 |

ÎNVĂŢĂMÂNT

Elev Oana SÎRbu

Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a For ţe lor Teres t re (SMMMSFT) are o tradiţie bogată în învăţământul militar românesc. Începând din anul 1960, funcţionează

pepiniera oStăşeaScă din piteştiplutonier-major Sonia rAIcU

Plutonier Alina crIşAN

Peste 1.000 de tineri au ales, în acest an de învăţământ, Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre Basarab I, din Piteşti. Dotările, calitatea instructorilor şi faptul că diploma oferită este recunoscută şi în mediul civil sunt doar câteva dintre motive.

sub diferite forme. Misiunea principală este de formare a maiştrilor militari şi subofiţerilor din Forţele Terestre.

În prezent, organizăm cursuri de formare pentru toate categoriile de maiştri militari şi subofiţeri din forţele terestre, din coman-damentele de arme, din direcţiile centrale şi serviciile specializate centrale din

Ministerul Apărării Naţionale, dar şi pentru maiştri militari şi subofiţeri din alte categorii de apărare şi ordine publică – direcţia penitenciarelor, jandarmerie şi poliţie, explică locotenent-colonelul Marius

Stăncilă, şef de stat major al instituţiei.

Pentru fiecare din cele două categorii de personal se organizează concurs separat, iar pregătirea durează doi ani pentru maiştri militari şi un an pentru subofiţeri, pe filiera directă. Subofiţerii de pe filiera indirectă se instruiesc 15 săptămâni.

Oferim pregătire pentru toate armele şi specialităţile

din forţele terestre, respectiv infanterie, vânători de munte, cercetare, artilerie şi rachete, tancuri, geniu şi aşa mai departe, adaugă l o c o t e n e n t - c o l o n e l u l Stăncilă.

Cifra de şcolarizare a crescut gradual în ultimii ani, potrivit nevoilor şi speci-ficului armatei. În prezent, SMMMSFT are la instruire peste 1.000 de cursanţi, 350 pentru fiecare categorie de personal, pe filieră directă, şi aproape 400 de cursanţi pe filiera indirectă.

Suntem o instituţie de învăţământ serioasă, cu o bogată tradiţie în pregătirea militarilor, avem un corp al instructorilor, militari şi civili, foarte bine pregătit, recunoscut la nivel naţional. bine de ştiut este şi faptul că toate categoriile de elevi primesc, la finalul pregătirii, o diplomă recunoscută atât în sistemul militar, cât şi în cel civil.

Printre cei 1.000 de cursanţi se numără şi elevul Andrei Lupu, anul I la arma auto.

Am ales cariera militară pentru că am simţit că am înclinaţii spre acest domeniu, am avut privilegiul de a urma şi un liceu militar, iar restul a venit de la sine. Specialitatea auto îmi plăcea, dar nu am avut oportunitatea de a mă specializa, iar aici am găsit mediul perfect pentru acest lucru, povesteşte elevul. Andrei Lupu are 19 ani şi vine dintr-o comună de lângă Dorohoi, judeţul Botoşani.


Elev Andrei LuPu

Locotenent-colonel Marius STĂNCILĂ

Plutonier-adjutant principal Marius bĂLĂŞOIu

Foto: Eugen MIhAI

Sunt departe de casă, dar merită, pentru că am oportunitatea de a face ceva ce mereu mi-am dorit şi care îmi place foarte mult. Părinţii mei sunt mândri de mine şi zâmbesc de fiecare dată când mă văd în uniformă.

Într-adevăr, uneori le este greu din cauza distanţei, dar s-au obişnuit, de-a lungul timpului. Doar Andrei a plecat de acasă de la 14 ani. Având experienţa liceului

militar, acomodarea la şcoala militară nu a fost o problemă. M-am obişnuit rapid, cu ajutorul cadrelor şi colegilor adaptarea nu a durat mult. Deşi a ales să intre în corpul maiştrilor militari şi subofiţerilor, planul elevului este de a ajunge ofiţer. Şi nu oriunde, ci la Batalionul 151 Infanterie Războieni, din Iaşi. Pe parcursul traseului meu în sistemul militar, am întâlnit multe cadre care au activat la acest batalion şi toţi vorbesc despre el cu drag, din inimă. M-au făcut să-mi doresc să ajung şi eu acolo.

Şi pentru eleva Oana Sîrbu cariera militară a fost o provocare. Este în anul I la arma comunicaţii şi infor-matică, are 20 de ani şi, la fel ca tiza ei, cântă.

Consider că armata este locul în care învăţăm să fim mai responsabili şi ne matu-rizăm, îşi explică alegerea eleva. A fost o provocare şi pentru că eu am studiat muzica şi, când am ajuns aici, am găsit un cu totul alt mediu. Dar sunt foarte fericită că am făcut această alegere.

Nu a avut ca exemplu un militar în familie. Într-o zi, au venit la şcoala ei cei de la un centru zonal şi i s-a părut foarte interesantă propunerea lor. Când a ales arma comunicaţii şi infor- matică, Oana s-a docu-mentat, a pus în balanţă mai multe aspecte şi a decis că asta i se potriveşte cel mai bine. Fără legătură cu urechea muzicală, ne spune, zâmbind.

În momentul în care am ajuns aici, viaţa mea s-a schimbat radical. Pot spune că în lunile acestea, am învăţat foarte multe şi am simţit o schimbare în mine. Eleva este din Timişoara, dar nu ţine neapărat să primească repartiţie aproape de casă. Nu m-am gândit prea mult la următorii paşi în carieră, voi vedea peste doi ani unde voi ajunge şi planul mi-l voi face de acolo. La 20 de ani, are tot timpul din lume…

Din rândul instructorilor, am stat de vorbă cu plutonierul-adjutant principal Marius Bălăşoiu, actualmente subofiţer de comandă al acestei instituţii. În 1999 a venit în această curte, într-o altă structură. Este vorba despre un parteneriat cu 10 militari din forţele armatei americane care ne-au instruit pe noi, 25 de subofiţeri români, pentru a pune bazele acestui tip

de pregătire în viitoarea formare a subofiţerilor.

Unitatea a funcţionat până în 2001, apoi toţi instructorii au fost preluaţi de actuala şcoală, unde au implementat metodele şi tehnicile învăţate.

Subofiţerul este pro-moţie 1994, la arma auto, mecanic conductor TAB şi a participat, în 1995-1996, la prima misiune de menţinere a păcii cu un batalion combatant românesc în afara graniţelor ţării.

Am avut mai multe atri- buţii până să ajungă subofiţer de comandă. Am venit instructor, am fost coman-dant pluton de elevi, subofiţer

de companie şi am îndeplinit şi atribuţii de subofiţer de batalion şi consilier al comandantului şcolii. Iar, de la 1 decembrie 2017, sunt pe această funcţie,

povesteşte plutonierul-adju-tant principal.

Atribuţiile acestei funcţii nu sunt puţine, iar exemplul personal este obligatoriu. un subofiţer de comandă trebuie să fie un model. Nu poţi să le ceri celorlalţi ceva ce tu nu oferi. Permanent îmi fac autoevaluarea, pentru că altfel nu putem să creştem.

În timpul petrecut aici, subofiţerul a fost martorul evoluţiei cerinţelor şi a nivelului seriilor de cursanţi. În momentul de faţă, toate sălile de clasă sunt dotate cu videoproiector şi laptopuri conectate într-o reţea internă de învăţământ, în care elevii, după-amiaza, pot să studieze.

Este o evoluţie pe care nu cred că o găsim în multe şcoli din viaţa civilă. Avem şi două poligoane, unul pentru executarea şedinţelor de tragere şi altul unde se desfăşoară şedinţele din cadrul pregătirii militare generale şi pregătirii tip warrior leader, iar instructorii noştri participă la misiuni externe şi la diferite forme de instruire în străinătate sau în ţară, pentru a putea menţine ridicat nivelul instituţiei.

14 |

ÎNVĂŢĂMÂNT

şcoala militară de maiştri militari şi Subofiţeri a forţelor aeriene „traian vuia”

Catedra de pregătire tehnico-ştiinţifică este unitatea structurală de bază a şcolii care organizează, conduce, controlează şi evaluează acti- vităţi didactice pentru pre-gătirea fundamentală de spe-cializare postliceală, asigu-rând formarea competenţelor de bază în pregătirea de

catedra de pregătire tehnico-ştiinţifică

Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Aeriene „Traian Vuia” este singura instituţie de învăţământ postliceal militar destinată formării iniţiale a maiştrilor militari şi subofiţerilor în armele Aviaţie, Radiolocaţie, Artilerie şi Rachete Antiaeriene.

Din punct de vedere educaţional, şcoala este organizată pe cinci catedre, una de pregătire militară de bază şi leadership, una de pregătire fundamentală şi postliceală şi trei catedre de pregătire în cele trei specializări ale Forţelelor Aeriene Române.

specialitate a maiştrilor militari şi subofiţerilor din Forţele Aeriene. Conţinutul activităţilor a fost adaptat atât la cerinţele şi standardele naţionale în domeniul edu- caţional, cât şi la cele euro-pene, inclusiv cele cu specific militar din NATO.

Catedra pregătire tehnico- ştiinţifică asigură manage-mentul disciplinelor pentru modulu l de pregă t i re fundamentală de specializare postliceală, astfel:

- profilul mecanic (Organe de maşini, Studiul materialelor şi desen tehnic, Mecanica tehnică şi mecanisme, bazele teoretice ale fenomenelor aerodinamice, Teoria motoa-relor, Tehnologia asamblǎrii mecanice, Electrotehnică şi automatizări, Ştiinţe fundamentale, Fundamentele electronicii, utilizarea tehnicii de calcul), în specializările: aeronave şi motoare de aviaţie; armament, rachete, muniţii de aviaţie şi sisteme de lansare.

- profilul electric (Electro-tehnică şi automatizări, Ştiinţe fundamentale, Dispozitive electronice discrete, utilizarea tehnicii de calcul, Electronică analogică, Tehnologii de fabricare a subansamblelor electronice, Măsurări electrice şi electronice, Tehnici de măsurare), în specializările: electromecanică şi automa-tizări de bord de aviaţie;

radioelectronică de bord de aviaţie; artilerie antiaeriană şi rachete sol-aer; radiolocaţie.

Catedra tehnico-ştiinţifică are în compunere următoarele laboratoare şi ateliere: labora-torul de informatică; laboratorul de dispozitive, circuite şi semnale electronice; labora-torul de electrotehnică şi maşini electrice; laborator de mecanică şi mecanisme; atelier de practică electro-nică; atelier şcoală; cabinet de sănătatea şi securitatea în muncă, protecţia mediului şi situaţii de urgenţă.

................................

............


La încheierea cursurilor aferente pregătirii postliceale, elevii obţin competenţe şi îşi formează deprinderi tehnice astfel încât la absolvire să deţină competenţele teoretice şi practice necesare înde-plinirii funcţiilor pe care le vor încadra, astfel:

- să ştie: definiţia, cla-sificarea, parametrii electrici, simbolizarea, marcarea şi uti- lizările principalelor componente şi dispozitive electronice; parametrii semnalelor electrice periodice utilizate în funcţio-narea circuitelor electronice; definiţia, schemele electrice de principiu, diagramele de

tensiune, funcţionarea şi uti-lizările circuitelor electronice şi integrate; conceptul de măsurare, activitatea de măsurare, mijloacele, regulile, metodele şi unităţile de măsurare utilizate în instalaţiile electrice şi echipamentele de automatizare; modul de orga-nizare, dotare, necesităţile şi posibilităţile de lucru ale unui atelier şcoală şi de practică electronică; metodele de construcţie, întreţinere, con-trol şi depanare a unui montaj electronic, a unui circuit sau a unei instalaţii de automatizare; legile şi teoremele de bază ale electrotehnicii atât din punct de vedere electric, cât şi magnetic, precum şi rezolvarea unor aplicaţii

teoretice; construcţia, funcţio-narea, parametrii şi principiile de utilizare ale maşinilor electrice din tehnica de luptă; clasificarea, proprietăţile electrice şi mecanice a materialelor conductoare, semiconductoare şi izolatoare precum şi prelucrarea acestora; legile care guvernează mecanica şi termotehnica, construcţia şi utilizările principalelor tipuri de mecanisme şi organe de maşini; definiţia şi amplasarea componentelor de bază ale unui calculator PC, precum şi rolul lor funcţional, parti-cularităţile lor constructive şi performanţele; tipurile de

programe specifice calcula-toarelor PC şi tipurile de sisteme de operare; rolul şi particularităţile aplicaţiilor din pachetul Microsoft Office; prevederile actelor normative în vigoare privind sănătatea şi securitatea în muncă, protecţia mediului şi situaţiile de urgenţă;

- să facă: recunoaşterea componentelor şi dispozi-tivelor electronice după marcaj şi aspect exterior; schema de legături a diferitelor montaje electronice la sursele de alimentare şi aparatura de măsură şi control; determi-narea unor parametri electrici ai componentelor şi dispo-zitivelor electronice prin măsurători; analiza funcţio-

nalităţii unor circuite electronice cu ajutorul aparatelor de măsură şi control şi interpretarea rezultatelor; măsu-rarea diferitelor mărimi fizice electrice folosind diferite metode şi instrumente de măsură; lucrări de îmbinare între metale sau alt tip de material folosind lipirea cu aliaje sau adezivi; proiecta-rea, realizarea, întreţinerea, repararea şi verificarea unui montaj cu cablaj simplu sau dublu placat; alculul simplificat al transforma-torului de joasă frecvenţă şi mică putere; verificarea aplicabilităţii legilor şi teoremelor în curent con-tinuu; analiza funcţionării maşinilor electrice şi a unor sisteme de comandă a motoarelor electrice; diferite calcule simple pentru diferite mecanisme; diferite lucrări de complexitate mică sau

medie la maşinile de pre-lucrare prin aşchiere şi de lăcătuşerie; recunoaşterea şi asamblarea componentelor unui sistem de calcul; crearea, editarea, salvarea şi tipărirea unor fişiere (rapoarte, proiecte, broşuri, scrisori, pliante) cu ajutorul aplicaţiilor Microsoft Office; interpretarea unui desen tehnic pe profil electric sau mecanic dintr-o docu-mentaţie dată; aplicarea în practică a normelor legale privind sănătatea şi securi-tatea în muncă, protecţia mediului şi situaţii de urgenţă.

La sfârşitul modulului de pregătire fundamentală de specializare postliceală, elevii trebuie să aibă pregătirea de bază pentru abordarea conţinutului ştiinţific al disciplinelor de profil şi specialitate.

............

............

............

16 |

ÎNVĂŢĂMÂNT

Cabinet marinărie 2

Cabinet marinărie 3

Cabinet marinărie 1 Practică Nava Şcoală „Mircea”

Cabinet aparate electrice de navigaţie 4

Generalităţi

Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Navale este o instituţie de învăţământ de nivel postliceal, cu o durată a şcolarizării de doi ani, timp în care elevii beneficiază de gratuitate completă pentru tot ceea ce implică procesul educaţional. După terminarea perioadei de studii, absolvenţii sunt încadraţi, în funcţie de rezultate, la unităţi din Forţele Navale.

Pe durata studiilor, instructorii Şcolii Militare de Maiştri Militari a Forţelor Navale sunt preocupaţi ca elevii să-şi însuşească noţiunile teoretice necesare exercitării competenţelor de luptător, specialist militar şi conducător de grupuri mici. De asemenea, se are în vedere formarea deprinderilor şi abi- lităţilor necesare exploatării, întreţinerii, verificării şi menţinerii în stare operaţională a armamentului şi tehnicii din dotarea navelor militare. În calitate de viitori militari NATO, elevii sunt stimulaţi în dezvoltarea abilităţilor lingvistice, conform Obiectivului Forţei E.0356 – STANAG 1.1.1.1.

O altă prioritate o reprezintă dez-voltarea capacităţilor de a conduce acţiunile grupului (postului de luptă,

şcoala militară de maiştri militari a forţelor navale„amiral ion murgeScu”

p.c.c. cristina SÎMBETEANU

catedra de navigaţie şi arme Sub apă

Cu o tradiţie de peste 120 de ani în peisajul educaţional militar din România, Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu” din Constanţa rămâne singura instituţie de profil din ţară care pregăteşte tehnicieni pentru domeniul maritim si fluvial, fie că este vorba de Forţele Navale sau de alte structuri ale sistemului naţional de apărare.

toate specialităţile studiază, în cadrul acestei catedre, disciplina Pregătire marinărească, iar cunoştinţele acumulate pe timpul şedinţelor teoretice sunt puse apoi în practică la bordul Navei Şcoală „Mircea”, pe durata marşului de instrucţie pe care toţi elevii scolii îl execută la sfârşitul primului an de studii. Pe timpul practicii executate la bordul celui mai faimos velier românesc, elevii sunt însoţiţi de cel puţin un instructor militar din structura catedrei de Navigaţie şi arme

serviciului de luptă, navelor mici) şi instrucţia de specialitate a luptătorului din structuri militare mici (comandant post de luptă). De asemenea, un aspect deosebit de important în educaţia viitorilor maiştri militari îl reprezintă şi formarea personalităţii de cetăţean şi consolidarea deprinderilor comportamentale, civice, morale şi etice.

Structura de învăţământ a şcolii este alcătuită din cinci catedre, după cum urmează:

• Catedra de Ştiinţe Fundamentale• Catedra de Navigaţie şi Arme sub

Apă• Catedra de Artilerie şi Rachete

Navale şi Antiaeriene• Catedra de Electromecanică Navală • Catedra de Electronică şi Infor-

matică.

Obiective

Poate cea mai reprezentativă pentru domeniul militar naval este catedra de Navigaţie şi Arme sub Apă, cu cele două specialităţi militare: Timonerie şi tehnică de navigaţie navală şi Arme sub apă. Important de menţionat este faptul că pe durata perioadei de şcolarizare, în anul I, la Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Navale, elevii de la

sub apă pentru a-i pregăti în domeniul marinăresc. Atingerea obiectivelor spe-cifice perioadei de practică de către toţi elevii la sfârşitul perioadei de instruire este absolut necesară, aceasta constituind baza pregătirii de specialitate în domeniul maritim.


Practică Nava Şcoală „Mircea” Cabinet aparate electrice de navigaţie 3 Cabinet aparate electrice de navigaţie 1

Cabinet arme sub apa

Dintre obiectivele care trebuie atinse pe timpul practicii, putem enumera:

- formarea deprinderilor în utilizarea instalaţiilor şi mecanismelor de punte;

- formarea şi perfecţionarea deprin-derilor în conducerea ambarcaţiunilor cu rame;

- perfecţionarea deprinderilor în ducerea luptei pentru vitalitatea navei în caz de necesitate;

- însuşirea prevederilor regulamentare privind salvarea vieţii pe mare, metodele şi procedeele de supravieţuire pe mare;

- perfecţionarea deprinderilor în folo-sirea mijloacelor de salvare individuale şi colective de la bord.

Baza materială

Catedra de Navigaţie şi Arme sub Apă dispune de o bogată bază materială, menită să asigure însuşirea în condiţii bune şi foarte bune a cunoştinţelor teoretice predate în cadrul disciplinelor de specialitate, dar mai ales formarea de abilităţi şi deprinderi practice necesare elevilor în vederea dobândirii unei pregătiri profesionale de înaltă calitate, în deplină concordanţă cu cerinţele impuse de beneficiari. Astfel, pentru pregătirea corespunzătoare, elevii au la dispoziţie patru cabinete şi două poligoane, toate fiind dotate la standardele actuale necesare pregătirii tehnicienilor militari care vor deservi Forţele Navale:

• Cabinet cu aparate electrice de navigaţie;

• Cabinet de marinărie;• Cabinet de navigaţie;• Poligon de marinărie;• Cabinet de arme sub apă; • Poligon de arme sub apă.

Disciplinele de studiu

Dintre disciplinele studiate de elevii de la catedra de Navigaţie şi arme sub apă, putem enumera:

- la specialitatea Timonier şi tehnică de navigaţie navală:

• Navigaţie maritimă şi fluvială;

• Manevra navelor maritime şi fluviale;

• Piloţi automaţi;• Sonde şi lochuri;• Aparatură giroscopică şi trasoare

de drum;• Aparate de radionavigaţie şi

speciale;• Hidrometeorologie şi salvarea

vieţii pe mare;

• Oceanografie;• Echipamente şi instalaţii de

automatizări;• Circuite integrate;• Tehnica măsurării, calitatea şi

fiabilitatea producţiei.Parcurgerea acestor discipline este

necesară pentru atingerea obiectivelor specifice specialităţii militare, cum ar fi formarea aptitudinilor necesare de a conduce nave mici (nave auxiliare) şi a aptitudinilor necesare pentru a folosi şi menţine în stare de funcţiune tehnica de navigaţie şi de a executa reparaţii curente la aceasta.

- la specialitatea Arme sub apă se studiază următoarele discipline:

• Bombe antisubmarin şi instalaţii de lansare;

• Torpile împotriva navelor de suprafaţă;

• Mine marine;• Centrale de lansare A.S.A.;• Torpile antisubmarin;• Sisteme de dragaj;• Protecţia suprafeţelor metalice;

• Pulberi şi explozivi;• Echipamente şi instalaţii de

automatizări;• Tehnica măsurării, calitatea şi

fiabilitatea producţiei.În urma studierii disciplinelor mai

sus enumerate de către elevii de la specialitatea arme sub apă, obiectivul principal este acela de a-şi forma aptitudini necesare pentru exploatarea şi întreţinerea drăgilor, minelor, bombelor antisubmarin şi torpilelor.

Echivalarea specialităţii militare

De pregătirea viitorilor maiştri militari ai Forţelor Navale, în specialităţile militare specifice catedrei Navigaţie şi arme sub apă, se ocupă o echipă de instructori militari foarte bine pregătită, formată din ofiţeri şi maiştri militari de marină, cu o vastă experienţă în domeniul militar naval.

La finalul perioadei de studii, absolvenţii Şcolii Militare de Maiştri Militari a Forţelor Navale sunt înaintaţi la gradul de maistru militar clasa a V-a, primesc brevet de maistru militar şi certificat de competenţe profesionale, document care permite echivalarea specialităţii din mediul militar, în mediul civil.

Pentru elevii care finalizează cursurile la catedra Navigaţie şi arme sub apă, echivalarea specialităţii militare se face astfel:

- Timonier şi tehnică de navigaţie navală – maistru electronist;

- Arme sub apă – maistru mecanic.

18 |

INSTRUCŢIE

Militarii Batalionului 33 Vânători de Munte „Posada” au început anul în taberele de instrucţie de la munte, la Vâlsan. Pregătirea de specialitate din

Mariana DINU

Foto: Gabriel chIrILOIU, Mariana DINU

„Încrede-te în oameni, foarte puţini te vor dezamăgi, dar cei mai mulţi te vor urma”

Motto-ul Batalionului 33 Vânători de Munte

militarii batalionului 33 vânători de munte „poSada”, inStrucţie la vâlSan

cadrul anului de instrucţie are ca scop dezvoltarea capabilităţilor de a acţiona în teren muntos împădurit, indiferent de anotimp şi de condiţii meteorologice.

„Tabăra de instrucţie la munte, de la începutul anului de instrucţie, reprezintă pentru vânătorii de munte reîntâlnirea cu muntele, iarna. Este o perioadă în care îşi dezvoltă abilităţile în ceea ce priveşte

instrucţia schiului şi instrucţia alpină pe timp de iarnă. Acest lucru presupune marşuri şi exerciţii tactice în condiţii vitrege.” – conform comandantului batalionului, locotenent-colonelul Antonio Alexe.

Pe timpul acestei tabere s-au dezvoltat tehnicile şi procedurile de supravieţuire în mediul montan, s-a executat instrucţia schiului şi s-au desfăşurat exerciţii tactice de nivel pluton. De asemenea, militarii s-au instruit pentru dezvoltarea abilităţilor de a construi adăposturi şi focuri.

În vederea evaluării, militarii Bata-lionului 33 Vânători de Munte „Posada” au desfăşurat un exerciţiu demonstrativ în cadrul căruia au executat asalt asupra unui obiectiv, cu scopul de a elibera ele-mentele de cercetare ale batalionului, capturate anterior de inamic, în urma exe-cutării de recunoaşteri.


În perioada 28.01-08.02.2019, militari din cadrul Batalionul 84 Asigurare Date „Mărăşti”, unitate din compunerea Brigăzii 8 LAROM au desfăşurat, alături de colegii din cadrul forţelor de manevră, sprijin

antrenament în mediu oStilSilviu cOpAcIU

luptă şi logistic, o tabără de instructie în zona montană a Vrancei.

Cercetaşii au trăit în con- diţii de izolare şi au exersat următoarele tehnici de supra- vieţuire: procurarea şi pre- gătirea hranei, confecţionarea

capcanelor şi aprinderea focului în ascuns, amenajarea diferitelor tipuri de adăposturi, proceduri de orientare şi deplasare atât pe timp de zi, cât şi noaptea, în teren muntos şi împădurit, marşuri tactice în vederea dezvoltării capa-cităţii de supravieţuire într-un mediu ostil şi con-diţii de vreme extremă.

De asemenea, au executat misiuni specifice cercetării: procurare, analiză şi trans-mitere a informaţiilor, dar şi exerciţii de rezolvare a unei situaţii tactice care viza ocuparea, amenajarea, mascarea unor posturi de observare şi cercetarea terenului şi ţintelor.

Cercetaşii Batalionului 26 Cercetare Supraveghere Montană „Avram Iancu” se află într-un permanent proces de instruire. În cursul lunii martie a.c., militarii batalionului au executat un exerciţiu specific pentru exersarea şi perfecţionarea tehnicilor şi procedurilor de culegere de informaţii, testarea abilităţilor privind lucrul în echipă, coeziunea şi modul de acţiune în con-diţii dificile.

inStrucţia continuă

a cercetaşilor

Foto: plutonier claudiu DrĂGAN

În a doua jumătate a lunii martie a.c., militarii Regimentului 50 Rachete Antiaeriene „Andrei Mureşianu”, în cooperare cu militari ai Inspecto-ratului pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu” din Cluj, au desfăşurat un exerciţiu de rezolvare a unei situaţii tactice în cazul producerii unui incendiu în interiorul cazărmii.

exerciţiu comun cu i.S.u.

Scenariul exerciţiului a presupus intervenţia forţelor şi mijloacelor proprii de Apărare împotriva Incendiilor pentru localizarea şi limitarea extin-derii incendiului izbucnit şi solicitarea sprjinului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, pentru stingerea

incendiului, evacuarea victimelor şi

acordarea primului ajutor.

Exerciţiul desfăşurat şi-a atins

scopurile propuse. Militarii din com-

punerea subunităţii de intervenţie

în situaţii de urgenţă a unităţii şi-au

perfecţionat abilităţile necesare rezol-

vării unei astfel de situaţii, în co-

operare cu forţele şi mijloacele apar-

ţinând Inspectoratului pentru Situaţii

de Urgenţă Cluj, iar procedurile şi

planurile de cooperare şi intervenţie

au fost verificate şi evaluate.

20 |

INSTRUCŢIE

Indiferent de mediul ope-raţional în care acţionează, militarii Batalionului 495 Protecţia Forţei „Vulturii Negri” demonstrează, prin profesionalism, că pot înde-plini cu succes orice misiune primită.

Spiritul de corp şi cama-raderia întâlnite în rândul paraşutiştilor militari îi fac pe aceştia să fie o castă aparte în cadrul forţelor terestre, iar meticulozitatea punerii în practică a procedurilor învăţate ne dau convingerea că pot face faţă pericolelor întâlnite în teatrele de operaţii.

În contextul pregătirii unei misiuni în Afganistan,

meSeria lor e riScul!Text şi foto: m.m.p. Iulian cADULENcU

se poate distinge cu uşurinţă dorinţa lor de autoperfecţio-nare, iar experienţa fiecărui militar va reprezenta un adevărat test al propriei capacităţi de a acţiona într-un mediu în general ostil, în condiţii de efort fizic şi psihic deosebit. Una din primele etape ale pregătirii constă în familiarizarea cu situaţia politico-militară a

Afganistanului, cu factorii de risc din zonă, cu procedurile standard de operare NATO,

prevederile normelor de drept internaţional umanitar şi regulile de angajare (ROE) specifice.

Sunt mai multe etape de pregătire derulate progresiv atât la nivel de subunitate, cât şi de batalion, care vor fi încheiate printr-un exerciţiu complex de repetare a misiunii, desfăşurat la Centrul Naţional de Instruire

Întrunită „Getica” din Cincu. Comandantul Batalionului 495 Protecţia Forţei „Vulturii Negri”, locotenent-colonel Cezar Cucoş, veteran al teatrelor de operaţii, ne-a explicat că militarii execută etape modulare de instruire, de la simplu la complex, adaptate condiţiilor mediului operaţional în care urmează să se desfăşoare misiunea. Se perfecţionează tehnici şi tactici pe incidente şi eve-

nimente specifice teatrului de operaţii, se lucrează intens la cunoaşterea procedurilor de operare, la coeziunea subunităţilor şi a batalionului în ansamblu.

Beneficiind de facili-tăţile oferite de poligonul de instrucţie Clinceni, Vulturii Negri realizează replici în teren a unor situaţii tactice adaptate şi nuanţate pe tipuri de incidente. Astfel, nu lipsesc, din peisajul creat,

VUlTURII NEGRI


patrule îmbarcate sau debar-cate, destinate asigurării libertăţii de mişcare a forţelor aliate şi civililor ori reacţii la incidentele create de ipotetice forţe insurgente.

De asemenea, militarii se antrenează pentru a face

faţă momentelor iniţiate de dispozitivele explozive improvizate, atacurilor asupra celor care participă la eva-cuarea medicală a unor victime rezultate din atacuri cu foc direct sau indirect. Totodată, se face remarcată

pregătirea militarilor pentru acordarea primului ajutor în cazul plăgilor prin împuşcare, oprirea hemoragiilor, elibe-rarea căilor respiratorii şi verificarea respiraţiei la nivelul toracelui.

De remarcat că deviza Audaces Fortuna Juvat

(Soarta favorizează pe îndrăzneţi) – Virgiliu – călăuzeşte toţi militarii Batalionului 495 Paraşutişti „Căpitan Ştefan Soverth”, mândri ca fac parte dintr-o unitate emblematică a Forţelor Terestre Române.

Militari din Batalionul 32 Cerce-tare Supraveghere „Mircea” au des-făşurat, în cursul lunii februarie a.c., un exerciţiu de antrenament cu forţe în poligonul de instrucţie. Exerciţiul a avut ca scop dezvoltarea deprinderilor, cunoştinţelor şi a capacităţii de reacţie ale militarilor în situaţii specifice de protecţie a forţei, pe timpul misiunilor încredinţate.

Structurile de cercetare au exe-cutat diferite teme de pregătire în

cercetaşii bănăţeni – antrenament în poligon –

plutonier Marius BUDEScU

cadru tactic, îmbarcat şi debarcat, în baza unui scenariu elaborat de statul major al unităţii.

Pe parcursul exerciţiilor s-au pus în aplicare procedurile specifice de operare pentru diferite situaţii, urmărindu-se modul de reacţie al cercetaşilor la apariţia unor incidente. S-a urmărit realizarea unei legături cât mai strânse între elementele de cercetare, precum şi o creştere a coeziunii de luptă.

Călirea fizică şi psihică şi-a pus amprenta asupra cercetaşilor în momentele dificile în care au fost nevoiţi să-şi testeze aptitudinile. Reacţia imediată, în împrejurări de noutate, demonstrează încă o dată flexibilitatea luptătorilor cercetaşi, precum şi capacitatea acestora de adaptare. Un moment aparte l-a con-stituit simultaneitatea unor incidente

create, asfel încât militarii să-şi testeze noi posibilităţi de reacţie.

Plutonierul Adrian Istrate consi-deră că fiecare misiune specifică de cercetare reprezintă o nouă provocare prin punerea în aplicare, în mediul

natural necunoscut, uneori ostil, a procedurilor, tehnicilor şi tacticilor învăţate în sălile de pregătire.

22 |

INSTRUCŢIE

În primele luni ale anului 2019, în garnizoanele Brăila şi Babadag, militari din cadrul Regimentului 528 Identificare, Supraveghere şi Recunoaş- tere „Vlad Ţepeş” al Diviziei 2 Infan-

Text şi foto: Marian crOITOrU,

Tudorel DUMITrAşcU

terie „Getica”, s-au instruit în comun cu partenerii americani din cadrul Batalionului 3-1 Elicoptere de Asalt, dislocat pe aeroportul militar Mihail Kogălniceanu.

La această activitate, militarii români au avut posibilitatea de a exersa infil-trarea în dispozitivul inamicului, pe

calea aerului, cu ajutorul aeronavelor puse la dispoziţie de partenerul american (3 elicoptere Black Hawk, unul fiind echipat cu kit MEDEVAC). Secvenţele de instruire au cuprins marcarea locului

de aterizare, dirijarea aeronavei la aterizare, îmbarcarea şi zborul pe traiect, debarcarea, executarea unei misiuni, solicitarea evacuării medicale, luarea legăturii radio şi transmiterea rapoartelor, securizarea locului de recuperare şi înapoierea în dispozitivul propriu prin acelaşi procedeu.

Secvenţele de instrucţie s-au des-

făşurat atât pe timp de zi cât şi pe timp

de noapte, antrenamenetele executate

în comun dorindu-se a reprezenta o

întărire a cooperării dintre cele două

structuri.

inStruire în comun cu partenerii americani


Faza operaţională a modulului de pregătire în con-text multinaţional „Platinum Eagle 19.1”, derulată la Cen- trul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre din zona localităţii Babadag, judeţul Tulcea, s-a încheiat odată cu exe-cutarea unor trageri de luptă

militari români şi Străini, coeziune şi perfecţionare

în cadrul exerciţiului platinum eagle 19.1

nivel companie de infan-terie, de către militarii români şi străini. Elementul multinaţional a fost alcătuit din aproximativ 200 de infanterişti bulgari, georgieni, moldoveni, ucraineni şi puşcaşi marini americani.

Elementul românesc al exerciţiului a fost constituit din militari aparţinând Batalionului 341 Infanterie (Brigada 9 Mecanizată), Regimentului 307 Infanterie Marină şi Bazei 95 Aeriene (un număr de aproximativ 100 de militari), aşadar, reprezentanţi ai categoriilor de forţe terestre, navale şi aeriene, conferind astfel caracterul întrunit al antre-namentului pentru luptă.

Prin intermediul acestui exerciţiu, s-a ajuns la crearea unei coeziuni reale între militarii aparţinând

diferitelor armate: cama-raderia construită în orele de antrenament în poligon şi traiul în condiţiile puţin generoase ale unei tabere militare, precum cea din poligonul Babadag.

***

„Black Sea Rotational Force” (BSRF) este o iniţiativă regională perma-nentă, condusă de „US

Marine Corps Forces Europe and Africa”, la care participă ţări membre NATO şi partenere din zona Mării

Negre, Balcani şi din regi-unea Caucazului. BSRF este construit pe module de pre- gătire multiple de-a lungul

unui an, în diferite ţări, şi

are drept scop creşterea

nivelului de interoperabilitate

ale forţelor armate, prin

antrenarea în comun a

militarilor în vederea

participării la operaţii de

menţinere a păcii şi de

contra-insurgenţă.

24 |

INSTRUCŢIE

Baza 86 Aeriană Loco-tenent aviator Gheorghe Mociorniţă de la Borcea este casa avioanelor F-16 româneşti. Un loc aflat în plină transformare. Pentru că programul avionului multirol românesc trebuie să continue. El reprezintă viitorul aviaţiei militare româneşti, dincolo de vorbe şi cârcoteli.

Maistrul militar principal Dincă Apostol

în umbra avionului f-16Lucian IrIMIA

Românii au putut admira la mai toate mitingurile aviatice de anul trecut avionul românesc multirol

F-16 Fighting Falcon. Au aplaudat măiestria piloţilor, evoluţia aeronavelor. Înapoia acestora stă munca

multor oameni, printre care şi a maiştrilor militari care au grijă de păsările lor de dural.

Am fost în zona ope-raţională, la hangare, acolo unde cele 12 avioane româ-neşti F-16 sunt întreţinute şi exploatate. Peste tot se simte tinereţea şi suflul proiectului. Piloţi, ingineri şi maiştri militari ce vor să transforme vorbele în fapte. Şi asta se vede la tot pasul.

Media de vârstă a celor implicaţi în mentenanţa

avioanelor F-16 este mică. O echipă ce se sudează zi de zi. Pe unii îi vedeam studiind documentaţia de mentenanţă, pe alţii urcaţi pe avioane, folosind diferite dispozitive, pentru a verifica sistemele aeronavelor. În linia de avioane, alţi maiştri militari munceau pe lângă păsările de dural.

Tinerii implicaţi în programul F-16 vor să schimbe părerea despre generaţia lor. Peste tot vezi implicare, responsabilitate şi acţiune. Este o vorbă veche a teh-nicilor în aviaţie: zâmbind, ei spun că au grijă de avioanele lor, iar piloţii doar le împrumută pentru o scurtă perioadă de timp cât se află în aer.

Pe maistrul militar clasa a III-a Gabriel Olteanu l-am zărit cum discuta cu un inginer militar. L-am urmărit cum îşi îndeplinea misiunea. Conştiincios, responsabil, mai ales că ştie cât valorează avioanele de care are grijă. Făcuse teste funcţionale şi acum luase o pauză.

Gabriel este din Râmnicu Sărat, a absolvit şcoala mili-tară în 2010. Lucra la baza aeriană de la Boboc. A venit

provocarea programului F-16 şi … nu a dat înapoi! Am simţit că pot face altceva şi să-mi schimb viaţa. Alegerea a fost pentru aviaţie, nu pentru viaţa mea socială, a spus Gabriel.

A urmat pregătirea în Portugalia, unde a învăţat un an şi zece luni. A adunat multă experienţă, lucrând efectiv alături de colegii portughezi, lovindu-se de tot felul de defecţiuni apărute în exploatarea avionului F-16.

A ajuns să vorbească limba portugheză. Ultimele şase luni era ca şi unul de-al lor. A învăţat mult, fiindcă ştia că vine acasă şi aici trebuie să fie la un standard ridicat.

Are deja doi ani de când e la Borcea, la Baza 86 Aeriană. Este specialist la atelierul de combustibil şi hidrazină. Îi mai ajută pe colegii de la sisteme, hidraulică, pneumatică şi climatizare.

Pentru mine, baza 86 Aeriană este plăcută, locaţia, hangarele, zborul, unitatea sunt ok. Dacă era mai aproape de un oraş mărişor era şi mai bine. Nu prea se mai găsesc apartamente de închiriat, Feteştiul e deja ocupat de militari, aşa că preţurile au crescut aberant. Am reuşit să găsesc în Slobozia. E cam mult cu naveta, dar e mai bine. Într-adevăr, lipseşte un oraş mare, în care să ai şi altceva

de făcut, a afirmat maistrul militar clasa a III-a Gabriel Olteanu.

Munceşte mult, are satis-facţii pentru că tot ceea ce înseamnă F-16 este altceva. Alături de colegii săi ştie că au o mare responsabilitate, dar nu îi sperie. Fiecare, la locul său de muncă, pune umărul pentru ca totul să iasă foarte bine şi avioanele să poată zbura în siguranţă şi să-şi îndeplinească misiunile.


Maistrul militar clasa a III-a Gabriel Olteanu

Foto: Adrian SULTĂNOIU

Zâmbind, îmi spune că vin mulţi copii la hangar, dar nu prea sunt interesaţi de mentenanţă. Ei văd la televizor doar zborul, nu şi activitatea dinapoia zborului, la fel de importantă. Le arată sistemele, văd un avion desfăcut şi nu le vine să creadă că furnicile albastre

(aşa cum sunt cunoscuţi maiştrii militari de aviaţie) montează totul la loc şi avionul zboară apoi pe cerul României.

Unul dintre cei cu multă experienţă este maistrul mili-tar principal Dincă Apostol, promoţie 1991. Este de loc

de lângă Urziceni, judeţul Ialomiţa. A vrut iniţal la ofiţeri, dar s-a reorientat către maiştri militari. La sfatul unui cumnat, a ales aviaţia. Este pe Borcea de 27 de ani. A lucrat mult timp la MiG-21, cel clasic, apoi LanceR.

Era mai simplu, nu necesita aşa multe verificări.

E o altă generaţie! Anii au trecut, căpătasem multă experienţă. Executam şi serviciul în celula de alarmă. Am lucrat ani buni la hangar, la structură comenzi, la paraşute. Apoi am fost detaşat la Mihail Kogălniceanu doi

ani, a declarat maistrul militar principal Dincă Apostol.

A venit provocarea F-16. A spus că mai are ceva ani până la pensie şi ar putea încerca ceva nou, la care se adăuga oportunitatea de a merge în Portugalia. A făcut şi cursuri de engleză şi a zis să materializeze ce a învăţat. Noua structură de mentenanţă s-a format pe scheletul celor de la MiG, dar au venit foarte mulţi din afara bazei şi din şcoală. Încă sunt în formare, până să se facă echipa care a fost la MiG. Dar se lucrează intens la asta!

Sunt diferenţe şi la formare. La MiG, maiştrii militari veneau cu multe cunoştinţe din şcoală şi intrau direct în pâine. Parcă era mai uşor. La F-16 e mai complicat! Toată documentaţia este în engleză, pentru început, şi e o barieră. Apoi, pe unii dintre ei îi sperie condiţiile din Feteşti, un oraş mic, neatractiv. Trebuie făcut şi aici ceva! Tinerii vin, dar nu e deloc indicat să avem acel flux de venit şi plecat.

unii sosesc, se pregătesc, se cheltuiesc mulţi bani cu instruirea lor şi apoi pleacă. Ne şi încurcă uneori!, spune maistrul militar principal Apostol.

Este în poziţia în care coordonează o inspecţie majoră la avion care se execută la fiecare 200 de ore de zbor. Îşi doreşte să pună toate lucrurile la punct şi să meargă strună. Au logistica necesară în proporţie de 99%. Mai rămâne problema personalului. Dar e optimist.

Până ies la pensie vreau să fie echipa completă să meargă lucrurile mult mai repede. Anul acesta, sunt cerinţe mai mari, cu mai multe ore de zbor, a afirmat maistrul militar principal Dincă Apostol.

26 |

INSTRUCŢIE

Luni, 8 aprilie, navele militare participante la Exer-ciţiul „Sea Shield 19” au ieşit din porturile Constanţa şi Mangalia pentru a pune în aplicare scenariul fictiv al exerciţiului, la care au parti-cipat aproximativ 2.200 de militari.

În prima zi a activităţilor planificate pe mare, s-au executat manevre navale şi treceri printr-un canal dragat, acţiuni de respingere a atacului unor ambarcaţiuni rapide ostile, precum şi trageri cu sistemele de artilerie de la bord (tunul calibru 76,2 mm). La aceste secvenţe au participat navele din gruparea SNMG-2 (Standing NATO Maritime Group), respectiv HMNLS „Evertsen”, HMCS „Toronto”, TCG „Yildirim”, BGS „Drazki”, fregata „Regele Ferdinand”, precum şi BGS „Bodri”, HS „Ritsos”, fregata „Mărăşeşti”,

Sea Shield 19Ionuţ FELEA

cristian VLĂScEANU

Forţele Navale Române au organizat, în perioada 5-13 aprilie, cel mai mare exerciţiu multinaţional naval, în apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării Negre. La exerciţiul din acest an au participat 14 nave militare româneşti şi şase nave militare din Bulgaria, Canada, Grecia, Olanda şi Turcia, cu un total de aproximativ 2.200 de militari.

În exerciţiu au fost implicate şi aeronave româneşti, americane dar şi din Turcia, iar un detaşament din compunerea Brigăzii 9 „Mărăşeşti” a protejat căile de comunicaţii terestre şi ale portului Constanţa.

Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM) a desemnat să participe la Exerciţiul „Sea Shield 19” Gruparea Navală Permanentă (SNMG-2), care operează în Marea Neagră, începând cu 28 martie 2019.


corvetele Bărbuneanu” şi „Macellariu”, navele purtă- toare de rachete „Pescăruşul” şi „Zborul”, dragoarele maritime „Dinescu” şi „Nicolescu”, RMS „Grozavul”, nava rapidă de scafandri „Venus”, iar manevrele portuare au fost asigurate de către remor-cherele „Viteazul”, „Vârtosul” şi „Voinicul”.

În cadrul exerciţiului s-au desfăşurat secvenţe de luptă împotriva ameninţărilor

În ultima zi a Exer-ciţiului „Sea Shield 19”, nivelul de complexitate al activităţilor de instruire în cadru multinaţional a fost completat cu o secvenţă a Exerciţiului NATO în domeniul medical „Vigorous Warrior 19”, care a vizat modalităţile de intervenţie şi de acţiune pentru situaţii de evacuare medicală de pe mare.

aeriene şi de respingere a atacului aviaţiei inamice, care au fost asigurate, din aer, de către aeronave militare ale forţelor aeriene şi forţelor navale române, precum şi de aeronave de patrulare maritimă din SUA (P-8 „Poseidon”) şi Turcia (P-235).

În data de 10 aprilie au fost programate secvenţe de luptă împotriva ameninţărilor submarine. De asemenea, Bulgaria, Polonia şi SUA au trimis ofiţeri în statul major al exerciţiului. Grecia a trimis o echipă mobilă de instructori de la Centrul NATO de Instruire pentru Operaţii de Interdicţie Mari- timă (NMIOTC), iar Turcia a trimis o echipă de observatori de la Centrul de Excelenţă pentru Operaţii de Securitate Maritimă (MARSEC COE).

unui accident cu victime multiple, la bordul fregatei „Regele Ferdinand”.

Evacuarea de la bordul navei se va realiza pe cale aeriană, iar caracterul inter- departamental şi interinsti-tuţional va fi pus în evidenţă de către structurile medicale specializate ale Forţele Navale

Române, ale Direcţia Medicală a Ministerului Apărării Naţionale, ale Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, ale Centrului NATO de Excelenţă pentru Medicină Militară (MILMED COE) din Ungaria, precum şi ale Comandamentului Maritim Aliat al NATO (MARCOM).

Interconectarea dintre cele două exerciţii multina-ţionale majore a fost reali-zată, în premieră, în portul militar Constanţa, vineri, 12 aprilie, când a fost simulată acordarea asistenţei medicale în cazul producerii

28 |

INSTRUCŢIE

Militarii Regimentului 317 ISR ,,Vlădeasa” au parti-cipat, timp de două săptă-mâni, la primele exerciţii

primele paraşutări din aceSt an pentru militarii regimentului 317 iSr „vlădeaSa”

Text şi foto: Maior Mircea şErENI, Adrian DULĂU

de paraşutare din acest an pe aerodromul Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii, în perioada 18-29 martie.

Cercetaşii au efectuat paraşutări din aeronave C-130 Hercules şi C-27 J Spartan de la înălţimi de până la 300 m cu paraşuta rotundă şi de la înălţimi de până la 4000 m, cu paraşuta

tip aripă. Lansările s-au executat în condiţii meteo normale sau grele, ziua, în teren impropriu marcat

sau nemarcat, cu sau fără materiale, cu deschidere comandată sau automată.

Obiectivul principal al antrenamentelor l-a consti-tuit verificarea iniţială a personalului aeronavigant paraşutist şi dezvoltarea deprinderilor în executarea pătrunderii în dispozitivul inamicului prin procedeul ,,prin paraşutare”, după exe-cutarea zborului tactic pe traiect din aeronave izolate.


Istoric şi contextExerciţ i i le Vigorous

Warrior sunt singurele exer-ciţii medicale multinaţionale dedicate ale NATO, orga-nizate bi-anual de către Centrul NATO de Excelenţă pentru Medicina Militară (CO MILMED COE, Budapesta, Ungaria) şi o naţiune gazdă voluntară. Obiectivele sale

vigorouS Warrior 2019 – vW’19

În perioada 1-15 aprilie a.c. s-a desfă-şurat exerciţiul Vigorous Warrior 2019. Exerciţiile Vigorous Warrior sunt cele mai mari exerciţii NATO cu focus medical şi oferă participanţilor, militari dar şi civili, mediul în care pot exersa concepte doctrinale experimentale, într-un mediu multinaţional. Anul acesta, România a fost naţiunea gazdă organizatoare.

Pentru acest exerciţiu, majoritatea componentelor terestre (civile şi militare) au fost dispuse în Centrul Naţional de Instruire Întru- nită „Getica” din Cincu, componenta aeriană la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” Câmpia Turzii, multiple unităţi în diferite locaţii din Bucureşti, componenta navală în Constanţa şi în Marea Neagră. Locaţiile strategice de evacuare au fost dispuse în Germania (Spitalul Militar Landshtul US Role-4), Marea Britanie şi Ungaria. De asemenea, mai multe spitale din România au luat parte la procesul de evacuare medicală.

au ca scop întotdeauna să abordeze cele mai relevante aspecte din domeniul militar-medical într-un cadru multinaţional şi sub auspi-ciile NATO. Seria de exer-ciţii datează încă din 2011, în Ungaria, cu 5 naţiuni participante, extins la 11 naţiuni până în 2013 în Germania, 14 în 2015 în Republica Cehă, 26 în 2017 în Germania din nou şi în 2019 în România cu

39 de naţiuni şi o componentă civilă considerabilă. Exerciţiul a crescut, de asemenea, în domeniul de aplicare, concentrându-se pe diverse aspecte, variind de la Cadrul Naţional Concept la Protecţie Sănătăţii Forţelor, manevrarea cu unităţile medicale, Evaluarea Medicală (MEDEVAL), Dezvoltarea Conceptelor şi Experimen-tarea (CD & E) şi multe alte

Sosirea la ROL 3 a primilor pacienţi (simulaţi)

ROLE3 este cea bine dotată facilitate din Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica”/Cincu JNTC, dispune de 3 săli chirurgicale de operaţii, un tomograf mobil, stomatologie, oftalmologie, medicină internă,

uPu, săli postoperatorii şi multe altele

30 |

INSTRUCŢIE

Caporal clasa a II-a Dragoş TuDOR

un medic realizează o operaţie folosindu-se de aparatură VR de ultimă generaţie

laturi ale ariei militar-me-dicale.

VW’19 este inclus în Programul de Pregătire şi Exerciţii, dar şi în Iniţiativa Îmbogăţită de Pregătire Întrunită Combinată NATO.

România este una din Naţiunile Sponsor ale Centrului de Excelenţă al NATO pentru Medicină Militară, iar anul acesta România a fost Naţiunea Gazdă a exerciţiului Vigorous Warrior 19.

Toate exerciţiile din seria Vigorous Warrior s-au desfă-şurat pe teritoriul unei Ţări

Sponsor deoarece facilitează organizarea şi cooperarea între NATO MILMED COE şi Naţiunea Gazdă.

În cadrul exerciţiului desfăşurat anul acesta în România, au fost jucate mai multe scenarii. De exemplu, în Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu, a avut loc un exerciţiu care a avut ca scop instruirea şi evaluarea abordării modulare a unui sistem de sprijin medical

multinaţional întrunit, dar şi instruirea C4I medical (Comandă, Control, Comu-nicaţii, Calculatoare şi Infor-maţii), la toate nivelurile

implicate.Au fost aduşi militari

care jucau rolul de răniţi, iar grupele medicale ale Statului Major al Forţelor Terestre le-au făcut triajul primar şi i-au repartizat în funcţie de urgenţe. Li s-a efectuat tratamentul medical specializat sub atenta supraveghere a observatorilor, au fost stabilizaţi în ceea ce priveşte funcţiile vitale şi au fost pregătiţi pentru evacuarea medicală către

centrele medicale specializate. Aproximativ 2000 de militari şi voluntari civili au exersat continuitatea îngrijirii medicale, inclusiv evacuarea strategică cu aeronave militare.

Evoluţia Vigorous Warrior, prin ochii lui DragoşCaporalul clasa a II-a

Tudor Dragoş este încadrat la Batalionul 812 Infanterie din Bistriţa din Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” pe funcţia de sanitar la plutonul medical şi este unul din oamenii care a parti-cipat şi la ediţia precedentă a exerciţiului.

„Am participat pentru prima dată la un exerciţiu din seria Vigorous Warrior în 2017, la Lehnin, Germania. Totodată, am două misiuni în Afganistan şi abia m-am întors din Kandahar Airfield, unde am fost încadrat pe funcţia de sanitar în cadrul plutonului medical. În 2017 a avut loc certificarea ROLE1 Românesc, cu echipe medicale din Forţele Terestre Române şi DM. Ţin minte că atunci erau 28 de state, SMuRD

şi participanţi civili precum voluntarii de la Crucea Roşie.

România a fost evaluată încă din primele zile foarte bine. Eram la echipa galbenă şi mă ocupam de pacienţii prioritari, unde făceam sta-bilizarea sau resuscitarea acestora. Erau trimişi ulterior către o facilitate ROLE2 sau ROLE3.

Aici, în Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica”/ Cincu JNTC, mă ocup de triaj şi evacuarea răniţilor şi, totodată, alături de medicul şef al facilităţii coordonăm echipele din ROLE1. Exerciţiul impresionează nu doar prin numărul de participanţi (39 de state, DSu, IGSu, şi 10 ONG-uri), ci şi prin cum a evoluat Armata României la capitolul medical.

Am observat o îmbună-tăţire majoră a modului de funcţionare a facilităţii ROLE1 care este dotată acum cu o sală de operaţii, deja avem proceduri standard de operare şi venim cu expe- rienţa exerciţiului precedent dar şi a teatrelor de operaţii.”Imaginile din Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica”/Cincu JNTC

demonstrează că exerciţiile NATO sunt defensive, planificate din timp şi transparente. Nu ne ascundem, ne instruim pentru a fi capabili

să reacţionăm oricăror situaţii


Foto: Sergiu IOSUBPlutonier-major Nicolae TONEA

Caporal clasa a II-a Oana STOICA

Nu voi uita niciodată privirea militarilor care îşi puneau viaţa în mâinile noastreSunt cuvintele pluto-

nierului-major Tonea Nicolae căruia, veteran cu şapte misiuni în Teatrele de Ope-raţii, cinci în Afganistan, una în Irak si încă una în Kosovo. A fost dislocat pentru participarea la exer-ciţiul Vigorous Warrior 19, în Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica”/Cincu JNTC, iar la unitate îndeplineşte funcţia de comandant pluton medical

în Batalionul 817 Artilerie „Petru Rareş”, Prundu Bârgăului, din Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”, Bistriţa.

„Pe timpul Vigorous Warrior 19, când văd pacienţii care vin în ROLE 1, cu răni care par atât de reale, îmi aduc aminte de trăirile din Afganistan. Patru misiuni le-am înde-plinit pe funcţie de sanitar

(asigurare medicală reală) la plutonul medical. După expertiza dobândită în tot acest timp, am mai executat trei misiuni pe funcţie de consilier şi instructor al for ţe lor a fgane , Afgan National Defence Security Forces. Nimic nu se compară cu sentimentul pe care îl ai când ştii că cineva depinde de tine şi trebuie să fii atent la fiecare detaliu care i-ar putea salva viaţa.

Când eram în Teatrul de Operaţii, nu treceau câteva zile şi aveam cazuri grave cu răniţi. Îmi amintesc si acum

ziua de Paşte din 2007, când eram în misiune în Camp Lagman în Probincia Zabul, alături de partenerii americani şi colegii români.

Ne-au intrat în acea zi aproape 35 de răniţi, pacienţi, răniţi în urma luptelor cu insurgenţii talibani. A fost o zi lungă, dar nu voi uita niciodată privirea militarilor care îşi puneau viaţa în mâinile noastre.”

Trup şi suflet pentru viaţa camarazilorPe Stoica Oana am

observat-o cum îşi intrase atât de bine în rolul de sanitar încât era evident că e pasionată de ceea ce face şi are o poveste de spus. Este caporal clasa a II-a şi e încadrată din 2009 la Batalionul 206 Artilerie „General Mihail Lăcătuşu” din Ghimbav. A participat la două misiuni în Afganistan, o dată în 2015 cu Batalionul 33 Vânători de Munte „Posada” şi în 2018 cu Bata-lionul 30 Vânători de Munte „Dragoslavele”.

A fost dislocată în Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica”/Cincu JNTC şi, împreună cu colegii ei din Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”, a asigurat funcţionalitatea ROLE 1 pe timpul exer-ciţiului multinaţional Vigorous Warrior 19.

„Cu siguranţă este un exercitiu complex şi, perso-nal, am reuşit să aplic foarte multe lucruri pe care le ştiam de la unitate sau le-am trăit în Afganistan.

Îmi amintesc şi acum o zi greu de uitat, 30 apri-lie 2018 în Kandahar. Eram

Relaţiile bune dintre militarii noştri şi specialiştii de la Departamentul pentru Situaţii de urgenţă, colegii de la IGSu – Inspectoratul General

pentru Situaţii de urgenţă, România, voluntarii de la Crucea Roşie Română, dar şi cu ceilalţi membri ai organizaţiilor participante la Vigorous Warrior 19,

fac ca acest exerciţiu să fie un real câştig pentru toate părţile

sanitar de serviciu în acea dimineaţă la infirmeria de pe Kandahar Airfield, am ieşit până la uşa infirmeriei să dau o sticlă de apă unui coleg şi am mai rămas puţin de vorbă cu el să mai povestim despre familii.

Deodată, s-a auzit o explozie urmată de un fum negru, la o distanţă nu foarte mare de noi. Nu a trecut mult de la explozie şi a sunat telefonul infirmeriei să ne anunţe că o patrulă românească a luat un VbIED. În cel mai scurt timp posibil am plecat cu medicul bata-lionului spre ROLE 3, unde trebuia să ajutăm partenerii americani la preluarea răni-ţilor. Emoţiile erau mari, tensiunea creştea, nimeni nu ştia încă numărul răniţilor, iar medicii parteneri pre-găteau tot mai multă apara-tură medicală. Într-un final am aflat numărul, erau 8 în total. Au fost aduşi la spital într-un timp foarte scurt şi s-a trecut la stabilizarea lor. După câteva ore de eforturi susţinute au fost stabilizaţi.

Nu este o amintire tocmai plăcută şi ţin să îi mulţumesc lui Dumnezeu şi astăzi pentru simplul fapt că a fost acolo cu noi şi ne-am întors TOŢI acasă!”

32 |

INSTRUCŢIE

Dragorul maritim „Lt. Lupu Dinescu” s-a integrat, în perioada februarie-martie a.c., în Gruparea Navală Permanentă a NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 (Standing NATO Maritime

dragor maritim româneSc Sub comandă nato

conceptul Strategic: apărarea colectivă, gestionarea crizelor şi securitatea prin cooperare”.

Pe timpul celor trei săptămâni ale prezenţei grupării SNMCMG-2 în Marea Neagră, navele au participat la Exerciţiul bilateral româno-bulgar „Poseidon 19”, fiind programate şi escale în porturile Varna şi Constanţa.

Dragorul maritim „Lt. Lupu Dinescu” este comandat de către locotenent-co-mandorul Ionuţ Diaconu şi are un echipaj alcătuit din 78 de militari.

Counter Measures Group), care a desfăşurat acţiuni specifice în Marea Neagră, pentru asigurarea securităţii colective a NATO pe flancul estic. Din gruparea navală au mai făcut parte nave militare din Bulgaria, Germania, Spania şi Turcia.

Misiunea principală a dragorului maritim românesc a fost de a asigura implementarea măsurilor de securitate, adoptate la Summit-ul NATO de la Bruxelles din anul 2018, conform cărora „Alianţa va continua să promoveze o abordare de tip 360 de grade a securităţii şi să îndeplinească în mod eficient toate cele trei sarcini fundamentale stabilite în


O echipă complexă for-mată din specialişti din cadrul Comandamentului Forţelor Întrunite şi a Centrului de Instruire, Simulare şi Eva-luare al Forţelor Navale a executat, în perioada 13-14 martie, evaluarea fregatei Regele Ferdinand, în vederea participării la misiuni în cadrul grupării

evaluarea fregatei „regele ferdinand”

Foto: Ionuţ FELEA

navale NATO permanente de luptă la suprafaţă.

Echipa de evaluare a fost condusă de contraaamiralul de flotilă Vicenţiu Cătăneanu, şeful de stat major al Comandamentului Forţelor Întrunite.

După evaluarea statică realizată la cheu, pe mare au fost desfăşurate exerciţii specifice, de luptă în toate cele trei medii, de salvare a vieţii pe mare, de vitalitate, de evacuare medicală sau exerciţii de remorcaj.

Fregata Regele Ferdinand va continua pregătirea în vederea participării la misiuni în cadrul grupării navale

NATO permanente de luptă la suprafaţă SNMG-2, ca parte a contribuţiei României la întărirea măsurilor de asigurare a apărării colective a Alianţei.

34 |

OPINII

mentalitatea, o barieră?

plutonier-adjutant Lucian [email protected]

Armata română, la fel ca şi societatea românească, a fost supusă transformării şi schimbărilor de subsatnţă atât înainte de accederea în

NATO, cât şi ulterior. Subofiţerii, maiştrii militari, soldaţii şi gradaţii profesionişti au fost şi sunt implicaţi direct în acest proces complex.


Lupta cu reflexele mentale

Transformările care implică orga-nismul militar sunt vizibile. Militarii nu uită ce însemna armata în anii ’90 şi nivelul la care s-a ajuns în prezent. Adolescenţii Revoluţiei din 1989 au ajuns acum să aibă experienţa războiului modern. Un salt enorm, de la un organism ce părea cu picioare de lut, la realitatea zilelor noastre, la modul de cooperare interarme, cunoscut mai ales sub titulatura de joint, la rezultatele obţinute în teatrele de operaţii.

Trecerea armatei de la conscripţi la voluntari a însemnat alt mare pas înainte. O profesionalizare foarte bună şi benefică. Subofiţerii, maiştrii militari, soldaţii şi gradaţii profesionişti au intrat şi ei în malaxorul transformărilor. În plin proces de reformă, s-a auzit de multe ori cuvântul mentalitate. De multe ori spusă în sens negativ: Nu ai cu cine lucra, nu înţelege, are altă mentalitate!, spuneau tinerii la începutul anilor 2000. Au venit apoi şi misiunile internaţionale, plus cursurile absolvite împreună cu partenerii din NATO. Celor ce veneau înapoi le era foarte greu să implementeze ceea ce-au învăţat. Era oare o problemă de mentalitate?

În unităţi, lupta dintre vechi şi nou era dură. Încă persistă amintirile

despre cum mulţi tovarăşi au devenit peste noapte domni, de unii care doreau să nu se schimbe nimic, de cei care dădeau ordine să nu se meargă la cursuri sau facultăţi civile. Subofiţerii şi maiştrii militari aveau sarcini mici, administrative, de mentenanţă, funcţii de mecanici-conductori, şoferi, ici-colo

în statul major. De asemenea, din punct de vedere numeric, erau minoritari.

Era bine la parcul auto, în magazii sau la ateliere. O lume mică, cu regulile respectate, dar în care nu se schimba nimic! Aşa se proceda de mai bine de treizeci de ani şi lucrurile funcţionau... Aşa se spunea! Pregătirea privea strict partea tehnică. Implicarea era redusă

din partea subofiţerilor. Importantă era tehnica, nu omul. Se ieşea din şcoala militară, ... gradele veneau, apoi trecerea în rezervă. Nimic care să motiveze dezvoltarea personală. Era o linişte a carierei, fiindcă pentru mulţi subofiţeri şi maiştri militari singura problemă era să fie cât mai aproape de casă. Pregătirea tactică a subofiţerilor viza cel mult nivel pluton, în cazul în care funcţia nu era încadrată de ofiţer. Valorile, principiile, mentalităţile, bune sau rele se copiau de la cei mai vechi şi se duceau mai departe. Un cerc vicios pentru subofiţeri şi maiştri militari, care făcea ca doar foarte puţini să se dezvolte!

Mentalitatea, conform DEX, este felul particular de gândire a unui individ, a unei colectivităţi. Aceasta se formează în timp şi între cei apropiaţi, în familie sau la serviciu. Contează persoana, studiile, dar şi caracterul şi personalitatea sa. Un cumul care implică societatea, armata în cazul

nostru. Subofiţerii şi maiştrii erau ceea ce li se cerea. Nimic mai mult! Ici, colo, câte un ofiţer creştea un subofiţer, să-l ajute în multitudinea de documente ce trebuiau şi atunci întocmite. Puţini, foarte puţini subofiţeri erau implicaţi în leadershipul militar. Se aflau de multe ori la muncile de toamnă sau la construcţia unor importante obiective naţionale.

36 |

OPINII

Repet, aşa se dorea, aşa se întâmpla, iar oamenii nu aveau altă şansă decât de a se conforma. Mentalitatea subofiţerilor şi maiştrilor militari era formată în acest sens.

Aşa funcţiona sistemul atunci... Şi au venit anii transformărilor!

Schimbarea priorităţilor

La începutul reformei, în anii ’90, planurile păreau întocmite corect, cu termene, cu proceduri, semn că militarii acelor ani s-au sacrificat cu demnitate, cu profesionalism şi au înţeles perfect unde se dorea să se ajungă. Pe hârtie, părea perfect. Toţi priveau cu optimism spre viitor. Şi totuşi, unde am ajuns?

Uşor, uşor, a început contactul cu NATO, cu misiunile externe. Cei ce veneau de acolo erau schimbaţi, aveau o altă mentalitate. Doreau o schimbare! Acasă însă erau întrebaţi despre PX-uri (n.r. – magazine militare din campuri) şi mai puţin de proceduri, tehnici sau tactici. Pe de altă parte, subofiţerii nu erau luaţi în considerare de cei cu vechime, dar erau ca un burete de stors pentru cei tineri. Era o luptă între generaţii. Au fost ani de frământări, de alegeri bune sau treceri în rezervă.

Alte dorinţe, alte visuri, alte misiuni.... Au apărut alţi oameni. Să nu

uităm de calitatea umană ce venea în şcolile militare şi concurenţa de atunci. De motivaţia salarială, de locul în societatea românească, de oportunităţile ce se iveau pentru viitor! Mulţi mili-tari au absolvit facultăţi, cursuri, au obţinut masterate, au făcut cursuri postuniversitare. În ciuda unora care

puneau beţe în roate, atât comandanţi, cât şi colegi. Dar să nu îi uităm pe cei care au sprijinit iniţiativele, care au împins lucrurile. Deh... bat-o vina de mentalitate!

Au fost mulţi subofiţeri, maiştri militari ce au absolvit facultăţi. Alţii au fost autodidacţi. Pentru că simţeau că pot mai mult, că pot da mai mult pentru sistemul militar. Alţii erau cu gânduri de promovare. Au început şi cursurile militare, conforme cu NATO, cele de limbi străine, în special engleză. În unităţi se simţeau deja diferenţele de mentalitate, de opinii, erau reacţii la transformări. Concomitent, au fost clipe grele pentru toţi militarii, de desfiinţări de unităţi, de relocări ale familiilor. Cei care erau spre finalul carierei au preferat să treacă în rezervă, profitând şi de ofertele avantajoase ale acelor ani. Toate cu speranţa de mai bine, fiindcă planurile ... aşa spuneau.

Un lucru îmbucurător a fost apariţia

multor funcţii de subofiţer, inclusiv în statele majore. La companii/similare, subofiţerii au început să devină acei lideri de microstructuri. Se dorea ca modelul NATO de subofiţer să fie imple-mentat şi în armata română. Nu a fost deloc uşor, mai ales că acesta se realiza odată cu reducerile numărului de unităţi militare, ceea ce a implicat, la fel ca la ofiţeri, multe schimbări de garnizoane. O transformare dureroasă, dar care s-a realizat. Subofiţerii şi maiştrii militari s-au adaptat şi doar în câţiva ani au reuşit să fie foarte eficienţi în munca lor, fie că vorbim de nivel companie/similare sau de statele majore. În schimb, motivaţia salarială a scăzut de la an la an, deficitul de personal apărut mai ales ca urmare a ieşirilor din sistem a făcut ca subofiţerii să fie încărcaţi cu multe funcţii prin cumul, fară nicio creştere salarială. Nici la ora actuală, ei nu beneficiază de indemnizaţie de comandă (n.r. posibil din anul 2022, conform celor mai recente ordine) şi încă există acea mentalitate de a nu promova oameni din sistemul propriu, ci este preferabil să se aducă personal civil. Oare nu contează deloc experienţa militară? Preferăm numai începuturi, lucruri bune duse până la jumătate? Să fie de vină mentalitatea?

S-a început bine, încă de la formarea


iniţială din şcolile militare, inclusiv pentru filiera indirectă. Rezultatele obţinute în primii ani după 2000 au fost foarte bune. De asemenea, numărul mare de misiuni externe a pregătit mental mulţi subofiţeri sau gradaţi profesionişti, care au devenit subofiţeri.

Lipsa viziunii pe termen lung

Aderarea la NATO în 2004 a adus alte provocări. Nevoia mare de subofiţeri conform noilor state de organizare a făcut ca pregătirea de bază să fie afectată de numărul mic de zile de instruire. A contat mai mult cantitatea, decât calitatea. A fost necesară umplerea acelor goluri, dar pregătirea ulterioară a stagnat. Alt program dus până la jumătate, din păcate… Probleme au apărut atunci când trebuia efectuată completarea de studii, cursurile de carieră pe care mulţi tineri subofiţeri proveniţi pe filieră indirectă nu au mai dorit să le urmeze, aspecte coroborate cu diferite lacune legislative.

Legislaţia neconformă cu realitatea, chemările în activitate concomitent cu acordarea unor grade mari, menta-itatea păguboasă a unor lideri lipsiţi de viziune privind dezvoltarea pro-fesională pe timp mediu şi lung a subofiţerilor, a maiştrilor militari, a soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, evoluţia galopantă a pieţei muncii a dus uşor, uşor la creearea mentalităţii că merge şi aşa. Excepţiile au devenit reguli, iar educaţia care trebuia să fie primordială şi necesară, în toate etapele de formare, a devenit facultativă.

Un pas foarte mare pentru schimbarea mentalităţii la subofiţeri, maiştri militar, soldaţi şi gradaţi pro-fesionişti a fost reprezentat de executarea misiunilor externe şi instruirea prin cursuri internaţionale. Rezultatele obţinute în mediul internaţional arată că ei şi-au făcut treaba foarte bine, profesionist, şi au adus multe aprecieri pozitive la adresa armatei române.

executat o misiune externă. Rezultatele se ştiu. Şi totuşi...

Experimentele implementate peste noapte, care nu au fost bine studiate, aplicate şi înţelese, au făcut să apară zeci de probleme în cariera subofiţerilor şi maiştrilor militari. Peste toate, slaba motivaţie salarială, cumulul de funcţii, creşterea sarcinilor zilnice, toate adunate au condus către o slabă atracţie a profesiei de subofiţer. Transformările şi experimentele au avut ca rezultat plecări premature din sistemul militar, au apărut multe funcţii neîncadrate, inclusiv de ofiţeri, ce au fost preluate de subofiţeri sau maiştri militari. Responsabilităţi mari, motivaţie mică, nerespectarea planurilor iniţiale de reformă au dus la perimarea statutului de subofiţer, astfel că puţini soldaţi şi gradaţi profesionişti doresc să pro-moveze. Ultima decizie neinspirată este aplicarea legii salarizării. S-a format un alt cerc vicios, care are ca rezultat formarea unei mentalităţi greşite, fiind uneori urmată chiar de blamare. Cei cu

În primii ani după 1990, ofiţerii noştri arătau spre subofiţerii din NATO şi spuneau că acolo trebuie să ajungem. Acum se primesc aprecieri pentru munca depusă. Aproximativ 60-70% din subofiţerii şi maiştrii militari au

experienţă doresc trecerea în rezervă cât mai repede, cei tineri pleacă din sistem. Generaţiile s-au rupt, nu s-a mai realizat transferul de experienţă. Poluri de reuşită au fost totuşi batalioanele ce au îndeplinit misiuni în teatrele de

operaţii. Aici s-a dorit să se ajungă, aici s-a ajuns! Lipsa de viziune, ama- torismul, lipsa de implicare, o men-talitate greşit orientată tinde să aibă rezultate negative, în ciuda unor planuri iniţiale foarte bune.

Mentalitatea se formează ca urmare a educaţiei, a personalităţii fiecăruia şi colectivităţii din care face parte, de-a lungul timpului. Militarul se ghidează după un set de valori bine statuate. Ce facem când acestea sunt afectate sau nu mai sunt în timp cu vremurile? Scade performanţa muncii sale? La provocările actuale, este mentalitatea o barieră în calea trans-formării, sau o poate influenţa pozitiv?

În cazul nostru, subofiţerii , maiştrii militari, soldaţii şi gradaţii profesionişti sunt la o răscruce a mentalităţii. Provocările actuale sunt imense, volumul de muncă este mare, aşteptările de la ei au crescut, dar sistemul îi ajută să se dezvolte?

38 |

OPINII

Subofiţerii Seniori (Supe-riori), (E7-E9) îndeplinesc două roluri în unitatea/subunitatea în care sunt încadraţi, atât ca lideri, cât şi ca mentori în cadrul organizaţiei. Ei trebuie să caute şi să găsească modalităţi de a motiva subordonaţii prin conducere, valori militare, compe-tenţă şi judecată clară pe timpul planificării, pregătirii şi executării multitudinii de activităţi ce con-duc organizaţia către îndeplinirea misiunii. Urmărirea nevoilor de dezvoltare profesională ale sub-ofiţerilor superiori este necesară pentru dezvoltarea lor ca lideri holistici şi le permite acestora să-şi pregătească subordonaţii pentru momentul când aceştia vor deveni lideri şi mentori, la rândul lor.

Subofiţerii Secolului xxiDr. Evelyn hOLLIS, Statele Unite ale Americii,

US Army Sergeant Major Academy

Până la începutul seco-lului XXI, cea mai mare parte a dezvoltării profesionale se baza pe experienţa operaţională şi nu exista un plan concret de pregătire doctrinară care să încurajeze educaţia la un nivel superior. Pentru a atrage atenţia asupra acestui decalaj în dez-voltare, un studiu de caz a fost realizat explorând variabilele din mediul operaţional şi orga-nizaţional (Hollis, 2017). Această cercetare a furnizat o bază pentru a înţelege procesul de dezvoltare şi activităţile care susţin pro-gresul actual al calificărilor şi feedback-ul oferit de subofiţeri. Pentru a acoperi domeniile negli-jate, o schimbare în paradigmă

a fost imperativă, aceea de a structura un proces de dezvoltare funcţional pentru subofiţerii superiori, bazată pe învăţarea şi analizarea experienţelor din toate sursele/domeniile, şi nu doar cea bazată pe experienţa de la locul de muncă.

Acest studiu nu numai că a creat o schimbare a ipotezelor de bază privind dezvoltarea, dar de asemenea a luat în considerare diversitatea, tehnologia, managementul cunoştinţelor şi dife-renţele dintre generaţii. Studiul de caz a oferit o înţelegere a contextului de dezvoltare, a activităţilor şi a practicilor utilizate pentru instruirea subofi-ţerilor şi a permis o cale de urmat pentru dezvoltarea completă a subofiţerului lider.

Contextul dezvoltăriiTempoul operaţional crescut

pe care subofiţerii l-au experi-mentat în ultimele două decenii, a condus la nevoia de lideri care să răspundă atât din punct de vedere operaţional, dar şi care să deţină educaţia/cunoştinţele necesare ca să ia decizii rapide, decizii bazate pe o cunoaştere temeinică a problemei. Potrivit lui Vane (2011), liderii trebuie să fie adaptabili, pregătiţi din punct de vedere cultural, flexibili şi pregătiţi pentru a face faţă cerin-ţelor mediului de lucru modern. Comandamentul de pregătire a armatei americane şi doctrină (TRADOC) a dezvoltat modelul

de dezvoltare al liderilor militari Army Training Leader Development Panel, (ATLDP) pentru ofiţeri, subofiţeri şi maiştri militari, pentru a evalua condiţiile de dezvoltare a liderilor la toate nivelurile, răspun-zând astfel provocărilor şi complexităţilor câmpurilor de luptă actuale (Departamentul Armatei, 2000). Modelul de dezvoltare a liderilor militari a produs câteva implicaţii pentru dezvoltarea acestora, cea mai importantă fiind aceea că programul de dezvoltare şi antre-nament al liderilor trebuie să aibă relevanţă la mediul operaţional contemporan şi că actualele pro-grame de dezvoltare nu mai sunt actualizate (Department of the Army, 2000). În plus, modelul propus a sugerat necesitatea de a accentua abilităţile de flexi-bilitate, adaptabilitate şi agilitate pentru liderii actuali şi viitori (Department of the Army, 2002).

TRADOC a implementat proceduri şi modele pentru a dezvolta lideri gata să se angajeze în cerinţele armatei pe toată durata operaţiunilor militare, lideri capabili să se adapteze spectrului complet de operaţiuni

militare. Aceste măsuri limi-tează rolul liderului de a se baza pe experienţa operaţională ca principală strategie de dezvoltare şi accentuează în schimb învăţarea şi creşterea prin combi- narea experienţelor operaţionale, educaţionale şi de auto-dezvol-tare (TRADOC, 2015).

Iniţiative de dezvoltareÎn cadrul domeniului opera-

ţional, atât cursurile de nivel/carieră, cât şi participarea pe câmpul de luptă, în teatrele de operaţiuni militare, contribuie la dezvoltarea talentului, abilită-ţilor, comportamentelor şi poten- ţialului unui militar (Department of the Army, 2000). Pe timpul carierei unui subofiţer superior, cea mai mare parte a timpului, aproximativ 60-75%, este folo-sită în misiuni operaţionale care necesită rezolvarea problemelor în baza unor scenarii în timp real (Department of the Army, 2015). În timp ce misiunile operaţionale sunt cruciale pentru succesul armatei pe scena mondială, detaşările la diferite cursuri, în special a celor cu componentă scrisă (writting component), sunt, de asemenea, necesare pregătirii

Dr. Evelyn Hollis este profesor asistent la United States Army Sergeants Major Academy. Este doctor în management, cu specializarea în leadershipul organizaţional la Universitatea din Phoenix. Ultima poziţie a Dr. Hollis a fost cea de subofiţer de comandă (Command Sergeant Major) la Batalionul 1, din cadrul Apărării Antiaeriene.


subofiţerilor superiori pentru a-şi dezvolta gândirea creativă şi abilităţile de luare a deciziilor (Griffing, 2019). Maximizarea deprinderilor teoretice şi practice va continua să joace un rol suplimentar vital în dezvoltarea subofiţerilor superiori pentru a fi flexibili, adaptivi, agili şi capabili de succes în mediile operaţionale viitoare.

Select, Train, Educate and Promote (STEP) reprezintă un proces progresiv pentru dezvoltarea profesională a subofiţerilor (Select – Train – Educate – Promote, 2015). Pentru a finaliza procesul STEP, este necesar un nivel adecvat de edu- caţie formală, cum ar fi cursurile de bază, avansate şi de subofiţer superior. Cunoştinţele şi abili- tăţile dobândite dintr-o educaţie formală sprijină cele patru domenii de învăţare a armatei (Army Learning Areas (ALAs) şi cele 14 rezultate generale de învăţare (General Learning Outcomes) (GLOs), oferind sub- ofiţerilor superiori multiple atuuri în domeniile de pregătire a forţei, operaţii, managementului

instrucţiei, managementul programelor, comunicare şi leadership. Conceptul de învăţare şi educaţie al Armatei (The Army Learning Concept for Training and Education) stabileşte condiţiile pentru a educa subofiţerii superiori cu cunoştinţele şi abilităţile nece-sare performării în condiţii de ambiguitate şi haos, care pot fi atinse prin ambele metode, respectiv educaţie formală şi experienţă operaţională (Department of the Army, 2017b).

Implicaţii asupra dezvoltăriiCercetările şi studiile de

caz oferă o claritate abordării holistice stabilite în doctrină, care indică intenţia concentrată pe punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare pentru a crea un lider complet. (Departamentul Armatei, 2000; Hollis, 2017).

O interpretare a constatărilor subofiţerilor a modelului de dezvoltare a liderilor militari (ATLDP) din cadrul subcomi-tetului demonstrează necesitatea unei concentrări profunde asupra activităţii de mentorizare, obser- vând lipsa de înţelegere a liderilor, a ceea ce reprezintă mentorizarea, precum şi pro-cesele şi rezultatele acestui proces (Department of the Army, 2002).

Relaţiile subofiţerilor supe-riori create prin interacţiunile cu mentorii şi antrenorii şi prin feedback, atât la nivel formală, cât şi informal, conduce la urmărirea rapidă a dezvoltării abilităţilor de leadership. Alyssa Rapp a declarat în articolul ei din revista Forbes, în 2018: „un procent remarcabil de 75% din personalul executiv spune că mentorizarea a fost esenţială pentru dezvoltarea carierei” (paragraful 1). Acest lucru arată că atât în sectorul militar, cât şi în sectorul privat, cunoştinţele şi experienţele împărtăşite prin mentorat sunt necesare pentru a dezvolta lideri eficienţi.

Practici pentru dezvoltareSublinierea intenţionată a

capacităţilor, aşa cum se evi-denţiază în Conceptul de învă-ţare a armatei 2020-2040 (Army Learning Concept 2020-2040), oferă cadrul pentru a transforma şi susţine mediul de învăţare esenţial pentru subofiţerii superiori (Department of the Army, 2017a). Sunt necesare strategii practice pentru integrarea dez-voltării abilităţilor individuale cu dezvoltarea competenţelor organizaţionale. Programele posibile ar putea include o serie de întâlniri faţă în faţă şi on-line pentru a facilita construirea unei reţele din care liderul să-şi îmbunătăţească prezenţa şi inte-lectul (Department of the Army, 2017a). Această practică poate fi o modalitate de a conştientiza valoarea timpului şi a raportului cost-eficienţă pentru a echilibra dezvoltarea, promovând în acelaşi timp colaborarea, gândirea critică

şi abilităţile de rezolvare a pro-blemelor.

ConcluzieStudiul şi punerea în apli-

care a programelor şi iniţiati-velor de dezvoltare a liderilor, precum şi succesul sau defectele acestora, sunt benefice pentru îmbunătăţirea leadershipului militar în ansamblu. Aceasta nu numai că va spori şansele armatei de a câştiga viitoarele conflicte pe câmpurile de luptă viitoare şi imprevizibile, ci va creşte şi mai mult retenţia în sistem, deoarece un leadership de calitate va motiva soldaţii să rămână în armată şi să-şi înceapă propriul drum spre a deveni un subofiţer superior.

Referinţe• Griffing, A. (2019, February

4). Stewardship of the profession through writing. NCO Journal. Retrieved from https:// www.armyupress.army.mil/Journals/NCO-Journal/Archives/2019/February/Stewardship-Through-Writing/

• Headquarters, Department of the Army. (2000). The Army training and leader development panel officer study report to the Army. Washington, DC: Government Accounting Office. Retrieved from http://www.au.af.mil/au/awc/awcgate/army/atld-panel/off_report.pdf

• Headquarters, Department of the Army. (2002). The Army training and leader development panel NCO study report to the Army. Retrieved from http://www.dtic.mil/docs/citations/ADA401192

• Headquarters, Department of the Army. (2015). DA Pam 600-25: U.S. Army noncommissioned officer professional development guide. Retrieved from http://data.cape.army. mil/web/character-development-project/repository/ dapam600-25-2017.pdf

• Headquarters, Department of the Army. (2017a). The U.

S. Army learning concept for training and education 2020- 2040. Retrieved from http://www.tradoc.army.mil/tpubs/ pamndx.htm

• Headquarters, Department of the Army. (2017b). AR 350-1: Army training and leader development. Retrieved from https://armypubs.army.mil/epubs/DR_pubs/DR_a/pdf/ web/ARN6701_AR350-1_Web_FINAL.pdf

• Hollis, E. (2017). Flexible, adaptive, and agile leaders: A qualitative case study of experiences in leading and development (Doctoral dissertation). Retrieved from ProQuest Dissertations and Theses Global. (UMI No. 10615689)

• Rapp, A. (2018, October 2). Be one, get one: The importance of mentorship. Forbes. Retrieved from https://www.forbes. com/sites/yec/2018/10/02/be-one-get-one-the-importance-of-mentorship/

• Select-Train-Educate-Promote. (2015, August 24). Army. mil. Retrieved from https://www.army.mil/standto/archive_2015-08-24

• United States Army Training and Doctrine Command. (2015, December 4). NCO 2020 strategy: NCOs operating in a complex world. Retrieved from https://www.tradoc.army.mil/Portals/14/Documents/NCO2020.pdf

• Vane, M. A. (2011). New norms for the 21st century soldier. Military Review, 91(4), 16. Retrieved from http://usacac. a r m y. m i l / C A C 2 / M i l i t a r y Review/

40 |

OPINII

relaţia ofiţer – maiStru militar/Subofiţerrelaţia ofiţer – maiStru militar/Subofiţerplutonier-adjutant principal Daniel-Narcis SÎMpETrU

Motto: Să formezi o echipă este doar începutul, să rămâi împreună este

progresul, să lucrezi împreună este succesul. Henry David Thoreau

Activitatea structurilor militare se bazează pe o multitudine de factori, pe coduri etice şi pe valori, pe ierarhii militare şi mai ales pe legi, regulamente

şi standarde care, însumate, reglementează responsabilităţile, rolul şi activitatea instituţiei militare. Buna relaţionare între membrii structurilor militare are la

bază ierarhii, grade, diagrame şi tipuri de relaţii, fie acestea de subordonare, fie de colaborare sau de cooperare, toate pentru a defini rolul şi locul militarului în cadrul

unităţii respective.


Rolul de consilierÎntr-un cadru instituţional

deosebit de complex precum sistemul militar, relaţia ofiţer – maistru militar/subofiţer/soldat şi gradat profesionist – MMSOFSGP este una foarte importantă şi are la bază înţelegerea responsabilităţilor celor două corpuri de militari, concentrate pe atingerea ţelului comun – îndeplinirea misiunii. Ofiţerii stabilesc poli- ticile, planurile, standardele sau obiectivele misiunii, iar MMSOFSGP sunt cei care pun în practică ordinele, înţeleg intenţia comandanţilor, primesc din partea ofiţerilor îndrumările necesare, odată cu resursele necesare pentru îndeplinirea misiunilor.

Astfel, încă de la primul lor contact, fie cu comandantul unităţii sau cu alţi ofiţeri, subofiţerii şi maiştrii militari au posibilitatea de a-şi face cunoscute calităţile, nivelul de pregătire profesională, abilităţile, caracterul, curajul şi determinarea. Ei trebuie să sprijine permanent atingerea obiectivelor unităţii, să aplice ordinele primite de la coman-danţii nemijlociţi şi să conducă proprii subordonaţi într-o manieră eficientă. În acest fel, subofiţerul sau maistrul militar va câştiga încrederea, respectul şi aprecierea ofiţerilor din uni-tate, demonstrând fără echivoc că este militarul, camaradul şi omul pe care colegii se pot baza, în orice împrejurare.

Pentru a avea succes în acest rol critic, subofiţerii şi maiştrii militari trebuie să înţeleagă ordinele/mesajele comandantului despre ceea

ce trebuie să se execute pentru îndeplinirea misiunii. Capacitatea de a înţelege intenţia liderului structurii, împreună cu încrederea câştigată, reprezintă piatra de temelie a relaţiei ofiţer – MMSOFSGP. Această înţe- legere întăreşte unitatea de co-mandă, asigură continuitatea misiunii, creşte coeziunea structurii şi insuflă încrederea în rândul personalului.

În orice structură militară există un singur comandant. Subofiţerul sau maistrul militar de comandă este consilierul său, o sursă de competenţă şi de informaţii utile ce sporeşte capacitatea ofiţerului de a comanda în mod eficient. Dacă subofiţerii/maiştrii militari înţeleg acest concept testat şi validat în timp, direcţionând eforturile lor în sprijinul comandantului, degrevându-l de sarcinile de rutină şi preluând activităţile pe care acesta le poate delega conform competenţelor şi pregătirii lor, se realizează o forţă multipli-catoare a efortului conjugat cu un consum de timp şi resurse acceptabil.

Pe de altă parte, subofiţerii/maiştrii militari pot contribui la dezvoltarea unor cursuri de acţiune bazate pe realităţi sau lecţii învăţate practic, validate pe câmpul de instrucţie sau în teatrele de operaţii. Ei vorbesc din experienţă şi spun deschis ce se poate face şi ce nu pentru a realiza execuţia - actul final, cel mai dificil aspect. Fără execuţie, oricât de strălucit ar fi planul, va rămâne o simplă hârtie. Apelând constant la experienţa lor, dobândită în ani

de carieră militară, la sfaturile lor bazate pe gândirea critică, pe mii de lecţii învăţate în mod personal sau trăite colectiv, un comandant poate primi un sprijin valoros şi infomaţii utile în exercitarea actului de comandă.

În plus, odată înţeleasă intenţia comandantului, sub- ofiţerii/maiştrii militari contri-buie la punerea în aplicare a deciziilor comandantului şi sprijină fără ezitare eforturile organizaţiei militare. Şi, poate cel mai important aspect, contează faptul că ei sunt vocea personalului militar de la baza ierarhiei, atunci când sunt discutate problemele cu care acesta se confruntă zilnic în actul de execuţie, în materializarea ordinelor primite. Cu o singură condiţie – încă din prima zi de carieră militară, ofiţerii şi subofiţerii/

maiştrii militari ar trebui să înţeleagă adevărata importanţă şi profunzimea acestor stări de fapt, încercând să stabilească imediat reperele unei relaţii profesionale viabile.

Rolul de mentorS u b o f i ţ e r u l - m a i s t r u l

militar reprezintă o ,,placă turnantă” care asigură conti-nuitatea activităţilor unei microstructuri, un păstrător al tradiţiilor militare şi un garant al respectării standardelor, conform atribuţiilor. Este militarul care cunoaşte foarte bine nu doar tehnica, cât mai ales oamenii, depozitar al unor informaţii preţioase cu privire la realizările sau problemele vechi ori noi ale structurii. În general, acesta este militarul ce

asigură o stare de continuitate la nivelul microstructurii sale!

În mod firesc, subofiţerii/maiştrii militari devin, cu timpul, mentori şi un sprijin valoros pentru tinerii militari sosiţi în unităţi. Sfatul lor, pertinent şi argumentat, venind din partea unui militar profesionist cu experienţă, trebuie privit ca fiind un factor normal, procesul de mentoring fiind uzitat în toate armatele moderne. Astfel, nu de puţine ori, sublocotenenţii şi tinerii ofiţeri numiţi pe funcţii de comandă, vor învăţa din experienţa „înţelepţilor” şi vor avea o perspectivă de ansamblu asupra instituţiei militare, dacă acordă atenţie şi manifestă deschiderea necesară pentru o relaţie pro-fesională solidă cu subofiţerii sau maiştrii militari din unitatea lor. Dezvoltarea şi

maturizarea profesională pot fi modelate în mod pozitiv de către militarii cu experienţă şi generează efecte pe termen lung nu doar asupra tinerilor ofiţeri, dar şi asupra celorlalţi colegi, subofiţeri, maiştri militari, soldaţi-gradaţi profe- sionişti mai tineri din structură.

Pe de altă parte, odată cu accederea României în NATO şi creşterea complexităţii acţiunilor militare, au crescut rolurile şi aşteptările de la corpurile subofiţerilor şi maiştrilor militari. Au apărut noi funcţii şi sisteme de arme avansate, noi responsabilităţi şi noi cerinţe educaţionale, deci noi provocări. A devenit necesară o creştere rapidă a nivelului de educaţie pro-fesională a acestor specialişti,

42 |

OPINII

fără a perturba integritatea organizaţională. Viitorul şi noul mediu de securitate global impun, mai mult ca niciodată, ca această resursă umană valoroasă să fie pregătită adecvat, conform standardelor Alianţei.

Măsura este generată de foarte mulţi factori, de cerinţele sistemelor de arme moderne şi interoperabilitatea cu aliaţii. Ce este de făcut? Sunt multe de pus la punct, dar o relaţie ofiţer-subofiţer profesională

eficientă şi solidă, în beneficiul unei instituţii militare aflate într-un proces continuu de transformare, constituie una dintre soluţiile viabile care a fost validată deja de multe armate moderne atât pe timp de pace, cât şi în teatrele de operaţii.

3C - competent, credibil şi capabilPentru a avea succes în

construirea şi susţinerea unei relaţii profesionale eficiente cu ofiţerii, subofiţerii/maiştrii militari trebuie să fie în primul rând competenţi, credibili şi capabili.

Ei trebuie să fie compe-tenţi din punct de vedere profesional, tehnic şi tactic, mai buni decât subordonaţii lor şi gata să-şi asume următoarea sarcină, mai importantă sau, poate, mai complexă. Prin cunoştinţele lor practice şi abilitatea de a se adapta în orice situaţie, subofiţerii/maiştrii militari trebuie să îi completeze pe ofiţeri în actul de comandă, să-şi sporească atât propria lor performanţă, dar şi pe cea a comandanţilor.

Prin acţiuni certe, măsuri viabile şi planuri realizabile şi mai puţin prin vorbe, relaţia subofiţer/maistru militar-ofiţer va creşte, devenind acel fundament solid pe care se sprijină orice echipă puternică.

Credibilitatea este foarte importantă. Relaţia bazată pe încredere, se construieşte în general în timp, fiind extrem de dificil a o recupera, în cazul în care s-a pierdut. Mai ales în vremuri dificile şi pline de incertitudine, credibilitatea

s u b o f i ţ e r i l o r / m a i ş t r i l o r militari va cântări greu în luarea deciziilor ofiţerului. Atunci când ofiţerii şi subofiţerii/maiştrii militari se alătură unei structuri militare, ei vin cu experienţa acumulată în misiunile sau unităţile precedente. Cu acest prilej este timpul unei autoevaluări serioase, pentru a vedea dacă reputaţia şi credibilitatea lor sunt acceptate sau nu. Aceasta este, probabil, baza de la care se construieşte sau se pierde credibilitatea în actul de comandă. Furnizarea de recomandări credibile şi rele-vante ofiţerului, vor deveni în mod treptat chestiuni normale în activitatea curentă. La aceste date, subofiţerul/maistrul militar mai adaugă informaţiile care ţin de execuţie, dar şi acel feedback necesar comandan-tului după acţiune. Cunoscând punctele forte şi punctele slabe ale unităţii, după ce studiază şi aprofundează misiunea structurii şi cunoaşte nivelul de instruire al oamenilor, subofiţerii/maiştrii militari vor deveni esenţiali mai ales în instruirea militarilor, şi asta îi va ajuta

la fel de mult în obţinerea credibilităţii.

Indiferent de problemele specifice care pot apărea în cadrul organizaţiei, o relaţie o f i ţ e r- subof i ţ e r /ma i s t ru militar puternică, bazată pe încredere, va contribui întot-deauna la succes. Construirea şi cultivarea încrederii în această relaţie sunt esenţiale pentru ordinea şi disciplina structurii, iar încrederea este fundamentul unei unităţi. Să nu uităm faptul că ceea ce poate fi dat, se poate pierde sau lua. Odată ce încrederea este câştigată, ea trebuie să fie protejată. În cazul în care aceasta se pierde din cauza unor acţiuni necorespunzătoare, este foarte dificil să fie recâştigată. Credi- bilitatea subofiţerilor-maiştrilor militari, dar şi a ofiţerilor sau a gradaţilor profesionişti, este strâns legată de încredere. Dacă ofiţerul se bazează pe subofiţeri/maiştri militari/sgp pentru îndeplinirea misiunii, fără a exercita o supraveghere directă sau constantă a modului de execuţie, aceştia se bazează la rândul lor pe faptul că ofi- ţerul îi va conduce la victorie. Încrederea nu trebuie să fie afectată nici o clipă. Credibi-litatea militarilor creşte atunci când demonstrează că sunt de încredere. Credibilitatea creşte în timp, la fel şi încrederea.

Ideea este că acţiunile vor vorbi mai tare decât cuvintele, iar oamenii nu doar ascultă ce le spui, ei privesc atent ceea ce faci. În luptă trebuie să existe permanent încredere în militarul de lângă tine, pentru că viaţa ta poate depinde de iscusinţa şi

pregătirea lui şi a celorlalţi camarazi de arme. Victorie sau înfrângere – militarii nu au alte opţiuni. because, at war we fight together and we will die together, if necessary!

Subofiţerii şi maiştrii militari sunt competenţi şi cre-dibili, dar ceea ce-i aduce în prim-plan este faptul că sunt capabili. Adică pot să aplice cunoştinţele de specialitate sau să rezolve sarcinile primite. Aceştia trebuie să fie capa-bili să aplice tactici/metode diferite într-un mediu controlat, atât la instrucţie dar şi în câmpul tactic din teatrele de operaţii. Aşa cum oţelul de calitate se căleşte în foc, un militar profesionist se căleşte pe câmpul de instrucţie şi mai ales în luptă!

Pot oare aceiaşi subofiţeri/maiştri militari să execute toate acele Tehnics/Tactics/Procedures (TTP) exersate îndelung, atunci când sunt sub focul inamic? Sunt ei capabili de autocontrol în condiţii de stres şi confuzie? Sunt oare ei în măsură să îndeplinească misiuni variate, să fie foarte determinaţi şi motivaţi, să acţioneze nesupravegheaţi şi să obţină rezultatele dorite? Noi credem că da, iar istoria a dovedit acest fapt, demonstrat prin faptele de arme şi eroii căzuţi pentru ţară, conform jurământului militar: ,,Jur

să-mi apăr ţara, chiar cu preţul vieţii!”.

Atunci când subofiţerii/maiştrii militari sunt recu-noscuţi pentru munca, corecti-tudinea şi implicarea lor, ei pot deveni un puternic factor de multiplicare pentru cei din jur şi îi pot ajuta atât pe


comandanţi, cât şi structura din care fac parte.

La modul figurativ, ei sunt la fel ca un brici, dar aceast brici trebuie să fie ascuţit frecvent pentru a-şi menţine relevanţa. Atunci când este doar utilizat, dar nu este ascuţit, devine plictisitor şi mai puţin util. Militarul este o fiinţă umană care evoluează permanent, social sau profe-sional. Foarte mulţi subofiţeri şi maiştri militari se preocupă continuu pentru a evolua pro-fesional şi a-şi îmbunătăţi capacităţile, devenind utili şi nepreţuiţi atât pentru sistemul militar, cât şi pentru familiile din care fac parte.

Competent, credibil şi capabil sunt cei trei C, folosiţi pentru a ilustra o formulă bine conturată pentru subofiţerii/maiştrii militari seniori, care permite executarea misiunilor

în mod eficace. Dar atitudinea şi accesibilitatea joacă un rol la fel de important în relaţia ofiţer-subofiţer/maistru militar. Subordonaţii răspund pozitiv la un leadership de calitate şi marcat de o prezenţă puternică. Attitude reflects leadership!

Abordabilitate, accesibilitate şi eticăDacă subofiţerii/maiştrii

militari sunt modeşti, dar pro-fesionişti în meseria armelor, contribuţia lor la relaţia ofiţer- soldat/gradat profesionist, o altă relaţie importantă în organizaţia militară, se va reflecta pozitiv în întreaga comandă. Dacă subofiţerii şi maiştrii militari vor fi interesaţi doar de propria persoană şi de alte câştiguri sau avantaje personale, colegii

din jurul lor vor observa aceste mici ,,derapaje” morale. Promovarea unei imagini de sine slăbeşte conducerea, ea otrăveşte rapid climatul de comandă. Modestia, onoarea, corectitudinea, curajul, fără a cere alte beneficii personale, reprezintă repere ale angaja- mentului subofiţerilor/maiştrilor militari pentru meseria armelor. Acest ecran de performanţă altruistă şi de loialitate pentru ţară, va cimenta şi creşte încre- derea în relaţia ofiţer-sub-ofiţer/maistru militar.

Subofiţerii/maiştrii militari pot fi competenţi, credibili şi capabili, dar totuşi să nu fie accesibili. A fi abordabil este, de asemenea, esenţial atunci când aceştia se relaţionează cu ofiţerii, subordonaţii şi colegii. Subofiţerii/maiştrii militari seniori trebuie să menţină şi să cultive un climat de

lucru bazat pe o comunicare permanentă cu ofiţerii. Ideal ar fi ca ei să înţeleagă, împreună, calea de urmat pentru multe lucruri, plecând de la cum doresc aceştia să-şi impună stilul de comandă, care sunt aşteptările sau viziunile asupra problemelor de care se lovesc mereu, şi terminând cu chestiuni aparent banale dar uneori importante.

În centrul acţiunilor trebuie să fie întotdeauna oamenii, colegii, echipa şi unitatea. Comunicarea eficientă repre-zintă cheia sucesului şi permite rezolvarea multor probleme sau situaţii neprevăzute.

Subofiţerii/maiştrii militari seniori care nu comunică, nu relaţionează, sau sunt inabor-dabili, vor avea un efect opus

şi ar putea descuraja, fie în mod involuntar sau intenţionat, o relaţie ofiţer-subofiţer/maistru militar productivă. Dacă sub- ofiţerii/maiştrii militari sunt accesibili şi ştiu cum şi ce să comunice, ofiţerii vor beneficia de plusul lor de experienţă, acumulată în timp.

A fi abordabil nu repre-zintă un semn de slăbiciune, ci mai degrabă un semn de încredere şi putere. Prin comunicare şi dialog se pot realiza multe lucruri. Comandantul şi subofiţerul/maistrul militar de comandă trebuie să fie exemple pentru militarii unităţii. Echipa de comandă trebuie să fie un exemplu pentru toţi, iar acest lucru implică mult mai mult decât vorbele, o politică sau regulamente. Nu este greu pentru un militar să facă ceea ce este drept şi corect, conform legilor şi regulamen-telor în vigoare, însă acesta nu trebuie să cadă în capcana de a face ceva ce pare pe moment convenabil. Dacă apare o problemă, un risc, o vulnerabilitate, atunci trebuie luate măsuri imediat.

Etica este şi ea foarte importantă în stilul de con-ducere şi în această relaţie o f i ţ e r- subof i ţ e r /ma i s t ru militar. Etica reprezintă o parte a conştiinţei unităţii, un teren sensibil şi important unde nimeni nu va dori să dezamă-gească. În esenţă, subofiţerii/maiştrii militari profesionişti pot fi şi trebuie să devină acea busola morală pentru tinerii lor colegi, modele de urmat şi lideri, o busolă care conduce la atingerea obiectivelor şi îndeplinirea misiunilor. Este nevoie de perseverenţă,

curaj, asumarea responsabi-lităţilor şi tărie de caracter pentru ca militarul să devină un exemplu, dar merită efortul deoarece demersul va produce efecte pozitive şi de durată pentru întreaga forţă.

În concluzie, relaţia ofiţer-subofiţer/maistru militar este una foarte importantă pentru mediul militar. Aceasta este construită pe recunoaşterea şi înţelegerea reciprocă a rolurilor şi responsabilităţilor specifice celor două corpuri, pe o multitudine de factori şi situaţii, pe o adevărată apre-ciere a rolului şi contribuţiei fiecărui militar la buna funcţio- nare a structurii respective.

Relaţia ofiţer-subofiţer/maistru militar poate fi una de succes şi extrem de benefică structurii, dar poate fi şi toxică, pasivă sau cu efecte negative, la aceste rezultate contribuind în mod determinant ceea ce fiecare militar aduce în prim plan. Toate aceste stări de fapt pot genera efecte profunde în multe domenii, afectând într-un fel sau altul şi în mod diferit, fie climatul organizaţional şi moralul personalului, fie capacitatea unităţii de a performa unitar şi eficient, pentru a-şi îndeplini misiunea.

Arta de a construi şi con-solida aceste tipuri de relaţii, depinde în cele din urmă de voinţa şi determinarea mili-tarilor implicaţi, de abilitatea lor profesională, caracterul, diplomaţia şi dorinţa acestora de a înţelege importanţa apli-cării principiilor şi reperelor amintite anterior, în beneficiul instituţiei militare.

44 |

TEaTRE dE OPERaŢII

„Contingentul Resolute Support şi-a încheiat rotaţia în teatrul de operaţii” la sfârşitul lunii februarie a.c. Militarii s-au întors pe meleaguri natale în prima zi a lunii martie 2019, după executarea misiunilor de protecţia forţei (Guardian Angels) şi consilierea personalul tehnic afgan în executarea mentenanţei la aero-navele din dotare. Au aterizat la Baza 90 Transport Aerian Otopeni „Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu”, unde au participat la Ceremonia de repatriere, în prezenţa şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, general-maior Viorel PANĂ.

şaSe luni în teatrul de operaţii

Aeriene – Mediaş, ca şef de promoţie pe specialitatea Instalaţii Electrice, Aparatură de bord şi Oxigen, fiind repartizat la baza 71 Aeriană Câmpia Turzii. În 2012 am absolvit Facultatea de Inginerie Electrică „Hermann Oberth” Sibiu cu specialitatea Inginerie Electro-mecanică.

Pentru mine este prima misiune în afara ţării, una specifică activităţii noastre de acasă, doar că aici nu reparăm aeronave, ci consiliem personalul afgan pentru a putea să desfăşoare singuri activităţi de mentenanţa specifice Forţelor Aeriene.

Din punct de vedere profesional am acumulat cunoştinţe noi despre cum se exploatează tehnica de aviaţie într-un mediu mult mai aspru decât cel din ţara noastră. Am intrat în contact cu procedurile vestice din domeniu, diferite de cele ale noastre, cu personalul militar american şi afgan din Forţele Aeriene, mi-am dezvoltat abilităţile de comunicare în limba engleză.

Pe timpul misiunii, în afara programului de muncă cu personalul afgan, am încercat să ne «îndulcim» şederea în baza KAF prin diferite activităţi în comun ale Consilierilor cu colegii Guardian Angels, cu care am legat prietenii din timpul pregătirii misiunii: volei, tenis cu piciorul, tenis de masă, biliard, jocuri. Din punct de vedere personal, consider că experienţa acestei misiuni m-a schimbat în bine, deoarece am intrat în contact cu mai multe culturi ale lumii, care s-au adunat sub cerul fierbinte al Afganistanului şi am pus umăr la umăr pentru reuşita misiunii Resolute Support.

Relaţia cu familia a fost şi este pentru mine una specială, fiindcă zi de zi am fost alături sufleteşte de soţia şi copilul meu. Consider că soluţia actuală de a păstra legătura zilnică cu familia prin intermediul internetului este una foarte bună. Dorul de casă şi de familie a fost destul de puternic pentru mine, dar am fost susţinut de „fetele mele” care m-au îmbărbătat la nevoie. Pentru moment nu cred că aş mai încerca încă o misiune deoarece am petrecut 10 luni departe de familie (pregătirea misiunii şi misiunea). Dar cine ştie ce va fi peste câţiva ani?”.

Maistrul militar clasa a III-a Daniel CHERECHES, consilier armament şi muniţii, cu 10 ani vechime în Forţele Aeriene Române: „Este prima mea misiune internaţională, şi a fost o provocare personală, pentru că nu ştiam la ce să mă aştept, şi îmi doream să arăt că sunt un tehnician de aviaţie profesionist şi să mă ridic la nivelul celorlalţi parteneri

Pentru majoritatea militarilor detaşa-mentului a fost prima experienţă de dis-locare într-un teatru de operaţii, pe când alţii mai fuseseră şi în alte misiuni, dar au subliniat clar că fiecare „plecare” e diferită, în funcţie de atribuţiile pe care le au de îndeplinit sau de vreun alt context personal. Impresiile lor au fost puse pe hârtie în ultima săptămână de staţionare în Teatrul de Operaţii, aflându-se acolo în perioada septembrie 2018 - februarie 2019.

Maistru militar clasa a II-a Marius MATEI, Secţia Mentenanţă Echipamente Militare, Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii: „În 2003 am absolvit Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor

Text: Locotenent Mirela VÎŢĂFoto: plutonier Bogdan Aaron pANTILIMON


de coaliţie. Mă aşteptam la o misiune mai intensă şi periculoasă, dar probabil că liniştea şi mediul sigur se datorează şi detaşamentului de Protecţia Forţei. Din punct de vedere profesional pentru mine a fost un plus pe toate domeniile, atât cele specifice aviaţiei, cât şi în privinţa pregătirii militare generale. Aici mi-am descoperit capacitatea de a fi diplomat în orice situaţie, inclusiv în cele critice.

Cea mai mare şi grea provocare atât pentru mine, cât şi pentru soţia şi fiica mea a fost distanţa, dar datorită sistemelor de comunicaţii moderne am reuşit să ne mai alinăm dorul. Presimt că în momentul întoarcerii acasă voi fi copleşit de sentimente de fericire alături de familia mea minunată.

un aspect relevant al misiuni este să îţi dai seama care este rolul tău şi cum să contribui cât mai mult la îndeplinirea misiunii, să înţelegi că afganii au o altă cultură şi au un alt mod de a face lucrurile. Răbdarea şi perseverenţa sunt cele mai importante atribute ce trebuie să le aibă un consilier de aviaţie.

Toate rezultatele mele din această misiune se datorează soţie mele, care e o adevărată soţie de militar, a ştiut cum să gestioneze toate situaţiile deosebite în lipsa mea şi unele dintre ele chiar au fost dificile, şi a ştiut să nu mi le împărtăşească în acel moment ca să nu mă îngrijorez şi să nu îmi pierd concentrarea”.

Maistru militar clasa a II-a Aurelian ORHEANU, de 22 de ani este specialist avion-motor în cadrul Escadrilei 711 din Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii: „Am mai participat la baltica 2007 (Lituania – trei luni) şi alte misiuni în Serbia şi ungaria. Spre deosebire de celelalte misiuni, unde am participat cu aeronavele pe care le exploatez, cea din Afganistan a fost cu totul diferită.

Scopul misiunii noastre a fost consi-lierea tehnicienilor afgani în procesul lor de exploatare a aeronavelor din dotare: Mi-17, MD-530, A-29, uH-60 şi C-208.

Din punct de vedere profesional pot spune că a fost o experienţă unică întrucât am putut vedea zilnic cum lucrează u.S. Air Force atât direct cu tehnica, cât şi cu logistica ce susţine întreaga lor activitate. Provocarea misiunii mele a fost să-i ajut pe partenerii afgani să lucreze în acest

Maistrul militar clasa a III-a Nicu Robert SIMINISKI este şef patrulă celulă-motor în cadrul Escadrilei 903 Elicoptere, Baza 90 Transport Aerian: „Este prima misiune la care am participat, a fost o experienţă şi o provocare inedite de a intra în contact cu oameni şi mentalităţi noi, atât din rândul afganilor, cât şi din

mod. Aici are un rol important diferenţa dintre culturile ţărilor noastre, cât şi provenienţa tehnicienilor afgani, unii dintre ei fiind simpli soldaţi înaintea înrolării în Forţele Aeriene Afgane.

Experienţa mea de 22 de ani în cadrul Forţelor Aeriene Române m-a ajutat să îndeplinesc toate sarcinile primite, partenerii americani fiind mereu impresionaţi de ajutorul dat de către tehnicieni români.

un fapt deosebit a fost să merg «la serviciu» în fiecare zi cu armamentul pe mine, să fiu atent atât la tehnică, cât şi la oameni, şi la alte indicii ce ar putea pune în pericol viaţa mea sau a colegilor mei. Dar asta înseamnă o misiune în T.O.

După şase luni, pot spune că aş dori să mai particip la o astfel de misiune”.

rândul americanilor. Părerea mea este că mi-am atins scopul acela de a consilia şi de a îmbunătăţi mentenanţa aviaţiei afgane, afganii înţelegând importanţa acesteia în lupta ce o duc cu insurgenţii, dar şi pentru siguranţa proprie. Am trecut peste ideile preconcepute despre cultura afgană şi despre afgani în general, care s-au dovedit persoane foarte sociabile şi deschise la discuţii în orice probleme aveam de dezbătut. Lipsa confortului şi a dorului de casă s-au resimţit spre finalul misiunii, dar am reuşit prin activităţi organizate şi amuzante să ne detaşăm de rutina zilnică şi să întărim relaţiile cu colegii. Cu cei de acasă am menţinut contactul permanent şi asta m-a ajutat să trec mai uşor peste momentele în care simţeam ca misiunea nu se mai termină. Aş reveni cu plăcere aici într-o misiune asemănătoare, dar după o binemeritată pauză în care aş putea să îmi dezvolt abilităţile de comunicare şi de adaptare având experienţa primei misiuni”.

46 |

TEaTRE dE OPERaŢII

fraţii care au conSiliat militarii afgani

căpitan Dorin chIrcA

Plutonierul adjutant Dorin Alupoaie se află pentru a treia oară în Teatrul de Operaţii Afganistan şi poate spune că fiecare misiune a venit cu provocări diferite specifice tipului de misiune şi funcţiei îndeplinite. De această dată, alături de el este fratele lui Viorel, care se află la prima misiune în Afganistan.

Face parte din Brigada 9 Mecanizată „Mărăşeşti”, unde ocupă funcţia de sub- ofiţer de stat major în cadrul coman-damentului acestei structuri.

Şi-a început cariera militară în anul 1998, odată cu admiterea în Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri „Basarab I” – Piteşti, arma Artilerie şi Rachete Terestre, pe care a absolvit-o în anul 2000. O carieră militară care însumează aproape 19 ani, perioadă în care a ocupat funcţii în structuri de diferite nivele ierarhice.

„În comparaţie cu celelalte misiuni, aceasta se diferenţiază prin caracterul activităţilor executate, fiind în principal pe linie de consiliere şi asistenţă a struc-turilor de securitate afgane, pe diferite domenii de activitate. De remarcat este şi nivelul structurilor consiliate, beneficiarii activităţilor de consiliere executate de către Train Advise Assist Command-South (TAAC-S) au fost de nivel corp.”

O echipă unită, formată din oameni minunaţi, specialişti,

fiecare deosebit în felul lui„Cum este alături de fratele meu în

misiune? Păi, ce să spun, cum să fie? Ca şi cum am fi acasă! Nu încetează să mă impresioneze, mi-a demonstrat, încă o dată, deşi nu trebuia, că tratează sarcinile primite cu maturitate şi seriozitate, la fel de bine, poate uneori chiar mai bine decât cei cu mai multă experienţă. S-a integrat cu uşurinţă aici. Cred că 50%, meritul este al echipei din care am făcut parte. O echipă unită, formată din oameni minunaţi, specialişti, fiecare deosebit în felul lui.”

Îndeplinind funcţia de instructor artilerie terestră în cadrul Echipei de instructori pentru armata afgană, Viorel şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Centrului Militar Regional de Instruire – Kandahar, dispus în apropierea Bazei Militare Kandahar.

...am avut emoţii doar în prima lui zi de misiune în afara bazei,

dar m-am simţit uşurat la sfârşitul zilei când s-a întors

şi a început să-mi povestească cele întâmplate peste zi.

„Ştiind măsurile de securitate asi-gurate pe timpul misiunilor de instruire executate de fratele meu, am avut emoţii doar în prima lui zi de misiune în afara bazei, dar m-am simţit uşurat la sfârşitul zilei când s-a întors şi a început să-mi povestească cele întâmplate peste zi. Emoţiile acestea însă au atins cotele cele mai ridicate în ziua executării primului Exerciţiu cu trageri reale – LFX cu piesa de artilerie, în poligonul Tarnak. Exerciţiul marca finalul cursului de artilerie condus de Viorel şi căpitanul Mihai Tănăsele.”

Plutonierul adjutant Dorin Alupoaie este căsătorit de 17 ani

şi are o fetiţă de 11 ani, Riana.„Familiile noastre ştiu ce înseamnă

viaţa de militar cu avantajele şi dezavan-tajele ei. Părinţii noştri, chiar dacă poate inima le spunea altceva ne-au susţinut deciziile noastre, dar faptul că eram împreună i-a bucurat, ştiind că ne putem baza unul pe altul în orice moment. Oricum, depărtarea este astăzi mai mică, dacă aş putea spune aşa, datorită tehnologiei ce ne permite să vorbim cu cei dragi în fiecare zi, să ne alinăm dorul de ei. ”

În cadrul echipei de consilieri am înde- plinit funcţia de consilier pe linie de ope- raţii până la sfârşitul lunii octombrie 2018, iar din luna noiembrie 2018 am îndeplinit funcţia de consilier pe linie de instrucţie şi educaţie, ambele funcţii în sprijinul structurilor afgane de securitate din zona de responsabilitate a TAAC-S. Pe linie naţională am îndeplinit şi funcţia de subofiţer de comandă al echipei de consilieri TAAC-S.


Această misiune pe lângă provocările şi experienţele trăite, mi-a oferit posibilitatea să cunosc şi oameni de cultură şi educaţie diferită. A fost o misiune antrenantă ce ne-a ţinut în permanenţă activi şi angrenaţi, totul pentru îndeplinirea misiunii asumate. Am fost o echipă de 10.

Chiar dacă este a treia misiune în Afganistan, o ţară plină de istorie, cultură

şi tradiţionalism, aceasta nu încetează să mă fascineze, de fiecare dată aud despre noi obiceiuri, tradiţii sau tipuri de mâncare.

Despre oamenii, pe care consider că am avut şansa să-i cunosc şi să interacţionez cu ei, pot spune că sunt inediţi, fiecare cu caractere şi tabieturi diferite, deschişi şi sufletişti, dispuşi să împartă din puţinul lor. Shah, Rahim, Dawlat, Zab, Zee, Farid, Abdul, Noor, Jamal, Mustafa, Asar sau Jabar sunt afgani din triburi diferite, dispuşi la sacrificii pentru ţara şi religia lor, deschişi la nou, fiecare cu opinii personale şi trăiri, unici în felul lor, afgani care cred că vor reuşi să facă Afganistanul să strălucească din nou.

Chiar dacă am mai avut încercări în trecut, aceasta este prima misiune

desfăşurată în TO Afganistan.Plutonierul Viorel Alupoaie şi-a

început cariera militară în urmă cu 14 ani în cadrul Batalionului 345 Artilerie Mixta „Tomis”, iar din anul 2017 ocupă o funcţie de subofiţer de stat major în comandamentul Brigăzii 9 Mecanizate „Mărăşeşti”. Este căsătorit de 11 ani şi are o fetiţă, Bianca, de 8 ani.

„Ce au spus părinţii? Întrebaţi-l pe Dorin.

Tata mi-a spus să-l ascult şi să am grijă de el.”

„Ţinând cont de faptul că este prima mea misiune în TO Afganistan, mai ales din cauza lipsei unei experienţe anterioare, am ştiut că va fi o provocare pentru mine. Dar ştiind că din această echipă de consiliere va face parte şi fratele meu, am avut încredere în experienţa sa şi am ştiut că, indiferent de greutăţile şi obstacolele pe care am să le întâlnesc pe timpul misiunii, el va fi lângă mine să mă susţină şi să mă sprijine să trec cu uşurinţă peste ele. Avându-l lângă mine ştiam că voi avea un umăr pe care mă puteam sprijini oricând.”

În cadrul echipei de consilieri TAAC-S a îndeplinit funcţia de instructor de artilerie terestră. Activităţile de instruire pe linie de artilerie fiind toate executate în cadrul Centrului Regional Militar de Instruire – Kandahar din subordinea Corpului 205 ANA. De asemenea, pe linie naţională a asigurat partea administrativă necesară desfăşurării în bune condiţii a activităţii membrilor echipei.

„Despre cultura afgană nu ştiam nimic înainte să încep pregătirea pentru misiune, dar cred că diferenţele culturale şi religioase dintre ei şi noi au fost o provocare pentru mine, m-au îndemnat să citesc, să aflu mai multe despre Afganistanul anului 1397 (2018).”

mereu la datorie!

Cei patru top coveri ai Plutonului 3 „Diamonds” veghează de sus la siguranţa colegilor.

Caporalul clasa a III-a Chirlacofschi Marcel, caporalul clasa a III-a Trofin Cristian, caporalul clasa a III-a Frunză Ionaşcu Ionică şi fruntaşul Pungă Gigel sunt „ochii” comandantului de patrulă, cei care se asigură că totul este în regulă de-a lungul unei misiuni de patrulare în aria de responsabilitate.

Foto: plutonier major Dan VErEş

Locotenent Mirela cĂpÎLNEAN

o altfel de miSiune

Prin misiunile de tip KLE – Key Leader Engagement, realizate de către militarii specialişti CIMIC– Cooperare civili-militari, se intră în contact cu liderii locali ai comunităţilor afgane şi cu realităţile vieţii cotidiene a populaţiei locale. Astefel, sunt identificate problemele cu care aceştia se confruntă şi, în funcţie de priorităţi, militarii români oferă sprijin în rezolvarea acestora.

Succesul unei astfel de misiuni constă în principal în modul de abordare a misiunii din punctul de vedere a atitudinii generale a militarilor faţă de cei cu care intră în contact, atitudine ce este imperios necesar să denote respect, pentru a crea premisele unei colaborări reale cu aceştia, în vederea asigurării unui mediu de securitate cât mai stabil.

48 |

PORTRET dE SPECIalIST

Plutonierul Constantin Emilian Prescură face parte din Batalionul 635 Apărare Antiaeriană „PRECISTA” al Brigăzii 15 Mecanizate „Unirea Principatelor” şi, de puţin timp, a încheiat cu succes a patra misiune în Teatrul de Operaţii Afganistan.

îmi place ceea ce fac şi Sunt deSchiS

Să învăţ lucruri noi!căpitan Dorin chIrcĂ

În cele şase luni de misiune a înde-plinit funcţia de consilier şi instructor pe probleme medicale, având ca prin-cipale atribuţii consilierea conducerii compartimentului medical Afgan Border Force şi pregătirea cursanţilor în cadrul cursurilor Combat Lifesaver şi Security Point, organizate de SFAAT – Police Training Team.

Ultima misiune a fost tot de consilier pe probleme medicale, dar în cadrul echipei Train Advise Assist Command-North (TAAC-N). Consilierea pe medical a urmat aceeaşi linie, diferenţa fiind făcută de cursurile la care a fost instructor, escorta şi noua echipă din care a făcut parte.

„Afganistanul este o ţară cu potenţial mare, iar dacă reuşeşti să câştigi încrederea afganilor, aceştia te vor respecta şi îţi vor oferi ce au mai bun. În prima misiune am locuit cu militarii afgani într-un FOb (Forward Operating Base), iar după ce ne-am împrietenit, relaţiile au fost foarte strânse şi s-au „deschis” faţă de noi, fiind dornici să-i învăţăm cât mai multe.

Police Training Team (PTT), din care am făcut parte, s-a dovedit a fi o echipă puternică din toate punctele de vedere, sprijinind instruirea unui număr impresionant de militari şi poliţişti

afgani. Aceştia au deprins cunoştinţe noi de Security Point, Combat Lifesaver şi EOD care, cu siguranţă, îi vor ajuta în specificul luptei. Echipa a fost formată din militari americani, contractori americani (foşti poliţişti şi FbI) şi români.

Militarii afgani au o capabilitate ridicată de a asimila cunoştinţe noi, acest lucru fiind înlesnit şi de translatorii afgani cu care am avut o relaţie foarte bună.”

Ca să-l citeze pe şeful echipei, camaradul nostru ne-a spus: „Nici dacă ne-ar fi ales, n-ar fi reuşit să adune o echipă atât de bună!”.

„Echipa, din care cu mândrie am făcut parte, a fost definită de unitate, respect, bun simţ şi ajutor reciproc necondiţionat, cuvântul care ne-ar descrie cel mai bine fiind frăţie.”


Un om cu o gândire pozitivă, în prezenţa căruia te molipseşti de opti-mismul pe care îl degajă, deşi eforturile făcute pentru îndeplinirea obiectivelor personale şi profesionale au făcut să-i apară prematur primele fire de păr alb. Trecut de pragul celor 30 de ani, caporalul clasa a III-a Ionuţ BRÎNZĂ a rămas aceeşi persoană activă, implicată în toate activităţile pe care le desfăşoară, cu dorinţa de cunoaştere şi curajul să înfrunte necunoscutul caracteristice unui adolescent, dar pe care experienţa de viaţă îl ajută să poată fi un soţ şi tată iubitor, în cadrul familiei, un coleg pe care te poţi baza, la serviciu, şi un adversar redutabil pentru concurenţii întâlniţi în cadrul competiţiilor sportive.

Ionuţ s-a născut într-un sat de lângă Oneşti, judeţul Bacău, şi s-a hotărât să intre în armată pentru a ajunge militar dar şi pentru a locui într-un oraş mare care să-i ofere posibilitatea să practice un sport de performanţă, de preferat un sport de contact, dorinţe pe care le avea încă din adolescenţă. După absolvirea cursurilor de instrucţie individuală de bază şi de specialitate, făcute la Făgăraş şi Piteşti, în anul 2008 a ocupat o funcţie de şofer în cadrul Bazei 95 Aeriană „Erou Căpitan Aviator Alexandru Şerbănescu”, din Bacău. În acelaşi an, Ionuţ a început antrenamentele de kickboxing în cadrul clubului Respect Gym Bacău.

O perioadă de aproximativ doi ani, pe lângă serviciul din cadrul Bazei 95 Aeriană, el mergea la antrenamentele de kickboxing şi urma cursurile Facultăţii de Psihologie din cadrul Universităţii Ecologice din Bucureşti, filiala Oneşti. După absolvirea facultăţii, în anul 2010,

militar cu Spirit de învingător

plutonier-adjutant principal Alex BĂLĂNEScU

a dedicat mai mult timp antrenamentelor iar la prima participare la Campionatul Naţional de Kickbox, în decembrie 2011, la Bucureşti, a obţinut titlul de vicecampion naţional, la categoria 71 kg, stilul low-kick (reguli de K1, dar fără lovituri de genunchi).

Anul următor, pe 26 mai 2012, la Ploieşti, la a doua participare la un campionat naţional de kickboxing, mai exact Campionatul Naţional de K1, a reuşit să obţină locul 1 la categoria 75 kg, repetând performanţa şi în anul următor, la Bucureşti. În anul 2014, după 6 ani de antrenamente aproape zilnice, a obţinut al treilea titlu naţional la kickboxing, tot la categoria 75 kg, doar că de data aceasta la stilul low-kick, tot în Bucureşti.

După obţinerea celor trei titluri de campion naţional la kickboxing,

perioadă în care a avut un stil de viaţă extrem de sănătos, bazat pe o alimentaţie vegetariană, a dorit să-şi diversifice acti-vităţile sportive şi a început să participe, cu lotul sportiv al Forţelor Aeriene Române, la concursurile aplicativ-mili-tare de vară şi de iarnă, ceea ce a făcut din vara anului 2014 şi până în prezent. Cu acest lot sportiv a reuşit să se claseze de patru ori pe locul doi la proba de patrulă militară în cadrul concursurilor aplicativ-militare de vară, de două ori pe locul trei la proba de patrulă militară

în concursurile aplicativ-militare de iarnă şi de două ori pe locul doi la Campionatele Militare de Pentatlon, reprezentând cu cinste Forţele Aeriene în competiţiile organizate de către Ministerul Apărării Naţionale.

Începând cu întâi ianuarie 2017, caporalul clasa a III-a Ionuţ Brînză a fost numit instructor de educaţie fizică şi sport, în cadrul Bazei 95 Aeriană. Experienţa din domeniul sportiv şi importanţa sportului în viaţa fiecărui individ şi în societate a aşternut-o pe hârtie în cadrul unui capitol scris de el în cartea „Picături de suflet în contul înţelepciunii sale”, autor principal Aurelia Grosu, publicată în anul 2014 la editura Self Publishing. Pentru rezultatele sportive obţinute, dar şi pentru conduita profesională şi morală ireproşabilă, el a obţinut locul 1 la concursul „Omul

Anului 2015”, etapa pe Statul Major al Forţelor Aeriene, la secţiunea „Sănătate şi sport”. De asemenea, pentru rezultatele meritorii obţinute în activitatea profe-sională desfăşurată în Forţele Aeriene, la 20 iulie 2016 i-a fost conferită „Emblema de Onoare a Forţelor Aeriene”.

Ionuţ este căsătorit, soţia sa Victoriţa şi minunea de fetiţă, Evelina, făcându-l să se simtă împlinit din punct de vedere personal iar în căldura căminului conjugal găseşte originea puterii de a continua afirmarea în plan profesional şi sportiv.

50 |

PORTRET dE SPECIalIST

– Daniel, felicitări pentru titlul de „Soldatul anului 2018” în Forţele Terestre. Spune-mi, ce a însemnat pentru tine această performanţă notabilă?

– Aşa cum este normal, orice victorie generează sentimente pozitive. Şi în cazul meu, prin clasarea pe cea mai înaltă treaptă a podiumului am simţit o bucurie, chiar dacă nu mă aşteptam să îmi aud numele ca fiind declarat cel mai bun dintre cei buni. Iar asta deoarece, până la ceremonia de decernare a premiilor, nu s-a ştiut cine şi pe ce loc s-a clasat la finalul concursului. Pentru mine, cel mai important aspect l-a constituit faptul că „testul” reprezentat de această competiţie a fost trecut. De asemenea, mă bucură şi faptul că obiectivul fixat, cel de a mă clasa pe un loc pe podium, atât în etapa pe Divizia 4 Infanterie „Gemina”, unde m-am clasat al doilea, cât şi clasarea pe cea mai înaltă poziţie a podiumului în etapa finală pe Forţele Terestre a fost dus la îndeplinire.

Să ating această performanţă nu a fost un obiectiv lesne de obţinut, însă nici ceva imposibil. Nu a fost uşor deoarece, cel puţin în etapa de la nivelul diviziei, veneam în concurs după o accidentare şi nu eram recuperat fizic complet. A fost şi prima dată când am participat la acest concurs şi pot spune că până să particip efectiv nu am avut cum să simt cu adevărat „pulsul” şi momentele tensionate ale acestei frumoase competiţii.

– După o clasare merituoasă în etapa pe divizie, a urmat marea victorie – obţinerea titlului de „Soldatul anului 2018” în Forţele Terestre. Care a fost secretul acestei perfor-manţe?

– Secretul? Pot spune că simpla provocare, oferită de clasarea pe locul secund în etapa pe divizie, în condiţii „vitrege” precum lipsa de atrenament în condiţiile competiţiei, capacitate de efort fizic diminuată, nefiind recuperat complet fizic, dar şi pierderea primului loc

„Soldatul anului 2018” în Forţele tereStre

dă tot ceea ce ai mai bun şi caută mereu Să fii printre cei mai buni!

Interviu realizat de plutonierul Ovidiu Sfîriac cu fruntaşul Daniel MuDuRE din R. 317 ISR „Vlădeasa”, câştigătorul competiţiei „Soldatul anului 2018” în Forţele Terestre.

„la mustaţă” la şedinţa de tragere cu armamentul de infanterie, mi-au oferit suficiente motive încât să îmi doresc şi mai mult. Apoi, având în vedere că fac parte dintr-o unitate cu tradiţie în câştigarea acestei competiţii, Regimentul 317 ISR „Vlădeasa”, sarcina de a duce mai departe prestigiul unităţii mi-a revenit mie. Faptul că ziua în care am revenit în unitate după concurs cu cupa de învingător a coincis cu „Ziua Cerce-taşilor Militari”, sărbătoarea familiei noastre, a cercetaşilor, a dat reuşitei o şi mai mare consistenţă.

– Şi totuşi, care au fost factorii deter-minanţi în atingerea acestei performanţe?

– În primul rând, în cele aproximativ 30 de zile avute la dispoziţie între etape, secretul succesului l-a constituit antrenamentul, cot la cot cu colegii din lotul sportiv al unităţii care, la rândul lor, se aflau în pregătire pentru o altă competiţie. Astfel, am avut prilejul să mă antrenez acolo unde am simţit că am pierdut puncte preţioase în etapa precedentă, beneficiind astfel de sfaturi şi suport din partea colegilor, unul dintre ei fiind un fost câştigător al competiţiei, plutonierul Călin Bumb. Am primit sprijin din

partea comenzii unităţii, prilej cu care doresc să le mulţumesc tuturor pentru implicarea de care au dat dovadă. Practic, pentru a câştiga această competiţie ai nevoie de o bună pregătire militară generală şi de specialitate, condiţie fizică şi să fii un bun trăgător. Apoi, pentru mine, cel care reveneam în unitate după o perioadă de aproape nouă ani, timp în care am lucrat în mediul civil, dorinţa de a demonstra că încă mă mai număr printre cei mai buni militari ai unităţii era şi mai mare. Iar de la revenirea mea din vara anului 2017, şi până în prezent, am arătat că

îmi merit locul în acest regiment cu tradiţie, unitate din care, la un moment dat, am ales să plec pentru a-mi rezolva o situaţie personală şi economică, iar atunci când am avut posibilitatea am revenit cu drag în familia cercetaşilor clujeni.

– Vorbeşti cu drag despre această unitate de elită a Diviziei 4 Infanterie „Gemina”. Despre parcursul tău professional, ce ne poţi spune?

– A fi militar, pentru unii, este un vis, pentru alţii, o alegere. În cazul meu a fost o combinaţie între cele două, eu îndrăgind armata încă de pe vremea când bunicul depăna din amintirile sale militare. Apoi, fiind atestat ca paraşutist sportiv încă de pe băncile liceului, şi satisfăcând stagiul militar obligatoriu în această unitate de cercetare, în perioada februarie 2003 – 2004, atunci când am avut ocazia să intru în sistemul militar nu am stat pe gânduri.

Dorinţa de a fi militar mi s-a materializat în toamna anului 2004, când am fost încadrat cercetaş pistolar. Nu am fost „din prima” paraşutist militar. Mai întâi a fost necesar să fiu declarat „apt paraşutist”, în urma unei vizite medicale desfăşurată la singura instituţie abilitată din ţară,

Institutul Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială din Bucureşti. Apoi, în urma unui modul de pregătire teoretică şi a unor salturi de paraşutare de verificare, am fost atestat şi ca paraşutist militar. De la acel moment şi până în anul 2009 au urmat ani frumoşi petrecuţi în această unitate, precum şi o perioadă de şase luni în teatrul de operaţii din Irak, între august 2006 şi februarie 2007, aceasta din urmă constituind un examen real al carierei mele militare. Apoi, în anul 2009, din cauza climatului socio-economic şi a unei oportunităţi de a obţine nişte venituri


mai mari într-un timp relativ scurt, cu scopul de a achiziţiona o locuinţă personală, nu am avut altă alternativă decât să îmi dau demisia din sistemul militar pentru a putea să execut, ca sanitar, contractor-civil, misiuni specifice în Irak, timp de un an.

– Dintre toate armele şi specialităţile militare, cum ai ştiut că eşti potrivit pentru a fi cercetaş militar şi de unde dorinţa de a relua cariera militară de la zero?

– Pe lângă pasiunea mea pentru paraşutism, consider că toate acestea au fost posibile datorită înclinaţiei mele spre ceea ce înseamnă a fi cer-cetaş. Deviza mea este: „dă tot ceea ce ai mai bun şi caută mereu să fii printre cei mai buni!”. Prin urmare, misiunile încredinţate le-am dus întotdeauna la îndeplinire. O vreme, din cauza normelor legislative în vigoare, nu a mai fost posibilă revenirea mea în sistem. Anii au trecut, desfăşurându-mi activitatea ca agent de pază la un mare magazin de construcţii, ulterior fiind promovat ca şef al securităţii magazinului, însă vestea aflată de la CMZ Cluj, în anul 2017, m-a bucurat nespus. Aflasem că era posibilă reangajarea ca soldat/gradat profesionist. Astfel că, după selecţia de la Centrul Militar Zonal de Selecţie şi Orientare din Alba Iulia, şi două luni de pregătire de specialitate la Centrul de Instruire pentru Cercetaşi de la Buzău, în vara aceluiaşi an am revenit în cea de-a doua mea familie, Regimentul 317 ISR „Vlădeasa”, fiind avansat la gradul de fruntaş în anul 2018.

– Cât de mult a contat în concurs faptul că eşti cercetaş militar?

– Consider că prea puţin. Asta deoarece sunt detalii competiţionale, pe care nu ai cum să le cunoşti decât, fie dacă participi în alte competiţii militare, fie dacă eşti îndrumat ce şi cum să faci. Un exemplu îl constituie poziţia de tragere la precizie, diferită faţă de şedinţele de instrucţie, aspect cu care dacă nu eşti familiarizat, duce la săderea dinamicii punctajului obţinut. Apoi, depinde şi de vârsta concurentului, care în cazul meu, la cei 35 de ani împliniţi, a reprezentat o provocare să concurez cu alţi militari cu „suflu” tânăr. Totuşi, în această competiţie, a fi cercetaş e o chestiune cu două tăişuri. Pozitivă, datorită faptului că fie eşti foarte bine pregătit, cercetarea întrunind o varietate vastă a cunoştinţelor şi a procedurilor militare, dar sunt şi aspecte negative, aş spune, din cauza unei uzuri inerente, rezultat al multitudinii activităţilor de instruire, ce-i implică pe cercetaşi, în general.

– Totuşi, în pofida „pauzei” în această profesie şi a vârstei tale, ai obţinut o perfor-manţă frumoasă.

– Da, într-adevăr, mi-am dorit foarte mult acest lucru, mai ales că ştiam că în urma unor ediţii anterioare, câştigătorii erau propuşi pentru a fi chemaţi în activitate ca subofiţeri, fapt ce motiva puternic. La rândul său, competiţia este un adevărat examen. Cuprinde probe complexe şi extrem de diverse: verificarea noţiunilor de pregătire militară generală şi cunoaşterea limbii engleze, pregătire fizică, trageri cu armamentul de infanterie, deplasarea pe timp de noapte, în teren necunoscut, instrucţie genistică, apărare CBRN, comunicaţii, topografie militară, instrucţie sanitară, instrucţie de front, cu alte cuvinte tot ceea ce trebuie să ştie un luptător modern.

Mulţumim pentru detaliile oferite şi mult succes în viitor!

Fruntaşul George Floricică şi caporalul Ionuţ Idriceanu au terminat cursa

şi au câştigat mult râvniţii pinteni argintii ale ultimelor două ediţii

Patru militari din cadrul Deta-şamentului de Apărare Antiaeriană „Scorpionii Albaştri” s-au aliniat la startul competiţiei „Spur Ride”, cursă organizată de către trupele americane prezente în baza din Bemowo Piskie, în cadrul Grupului de luptă din Polonia, în perioada 15-17 aprilie a.c.

În februarie ac.c., opt militari din cadrul Detaşamentului de Apărare

militarii români câştigă competiţia „Spur ride” în polonia

Antiaeriană „Liliecii Negri” s-au aliniat la startul aceleiaşi competiţii, caporalul Ionuţ Idriceanu cel reuşind să câştige pintenii argintii.

„The Order of the Spur” cum mai este numit, este o tradiţie în rândul cavaleriei Armatei Statelor Unite ale Americii. Această competiţie implică parcurgerea unor teste extrem de solicitante din punct de vedere fizic şi mental.

Militarii sunt testaţi timp de 36 de ore pentru dreptul de a câştiga o pereche de pinteni argintii. Probele se axează pe evaluarea capacităţii de

lider a militarilor, dar şi pe experienţa tehnică şi tactică privind: montarea şi demontarea armamentului, exe-cutarea unor şedinţe de tragere cu diferite tipuri de armament (pistol M-9, puşca de asalt M-4), purtarea măştii contra gazelor în barem şi alergarea pe diferite distanţe, asamblarea şi dezasamblarea unei staţii radio HARRIS, solicitarea spri-

jinului prin foc, aruncarea grenadei la distanţă şi precizie, orientarea în teren cu ajutorul hărţii şi busolei pe timp de zi şi pe timp de noapte, evacuarea unui rănit dintr-o zonă de conflict, acordarea primului ajutor şi solicitare MEDEVAC. De asemenea, concurenţii sunt supuşi şi unui test de cultură generală.

Nu în ultiimul rând, militarii au de parcurs trei marşuri: în prima zi, alergare pe distanţa de 6,5 km, apoi 24 km de marş forţat şi altul de 7 km în a doua zi, având asupra lor tot echipamentul individual.

Felicitări!

Foto: locotenent Mădălin Enache

52 |

TRadIŢII

Înfiinţarea unităţilor de grăniceri în Transilvania şi ecoul lor în epocă

Avându-şi începuturile în procesul de reorganizare a armatei române moderne, corpul subofiţerilor şi maiştrilor militari evoluează odată cu Armata României, participând împreună cu celelalte categorii de ostaşi ai ţării la marile momente din istoria poporului român.

În Transilvania, apariţia corpului subofiţerilor coincide cu crearea unor unităţi militare româneşti distincte, respectiv trupele de grăniceri.

Potrivit Patentei din 16 martie 1764, semnată de împărăteasa Maria Tereza, existau posibilităţi ca în posturi de comandă în unităţi grănicereşti din Transilvania să fie numiţi subofiţeri din rândurile populaţiei româneşti. Însă românii transilvăneni au sesizat că aceste unităţi erau menite să slujescă scopuri străine intereselor naţiunii române, motiv pentru care înrolarea românilor în regimentele grănicereşti a întâmpinat deseori opoziţie.

Statutul grănicerilor din 1766 prevedea că dintre soldaţii grăniceri români, aceia care vor manifesta dorinţă şi vor dovedi o aplicaţie deosebită şi vor arăta isteţime şi înclinare pentru serviciul militar să fie recomandaţi pentru a ocupa posturi de subofiţeri şi chiar de ofiţeri. Aplicată destul de rar, această prevedere va fi materializată abia în 1771, când în Regimentul 2 românesc de grăniceri (Năsăud) se constată prezenţa unor subofiţeri români ca Ioan din Suplai şi Ioan Lupşai din Ilva Mare.

În 1775 au fost numiţi în fruntea unor comune subofiţeri cu o pregătire corespunzătoare, care manifestau interes şi spirit de iniţiativă în aplicarea

file din iStoria maiştrilor militari şi Subofiţerilor din armata româniei

„Eroul din Războiul de Indepen-denţă ale cărui fapte de vitejie l-au inspirit pe Vasile Alecsandri a fost Constantin Ţurcanu, sergent în Regi-mentul 13 Dorobanţi, născut în oraşul Vaslui la 1 martie 1854. După ce în 1877 a luptat la Plevna împotriva otomanilor, în 1916, deşi trecuse de 60 de ani, prototipul lui Peneş Curcanul s-a înrolat în armată şi a luptat la Oituz împotriva trupelor germane”.

Maistru militar principal cornelia MIhALcEA

Motto: „Nemurirea oamenilor s-ar stinge de n-ar avea în cuget amintirea trecutului.”

Miron Costin

dispoziţiilor date de comandantul regi-mentului. Ca o consecinţă pozitivă, în urma militarizării, în fiecare comună unde era organizat sediul companiilor s-au înfiinţat şcoli în care se pregăteau copiii grănicerilor.

Eroismul grănicerilor năsăudeni a fost cunoscut în toată Europa în prima parte a secolului al XIX-lea. În ziua de 22 iunie 1815, Batalionul I de câmp din Regimentul II Năsăud, aflat în marş spre Verona, a intrat în componenţa corpului austriac. În această calitate a participat la lupta de la Waterloo, în care armata Franţei a fost înfrântă, Napoleon fiind silit să abdice pentru a doua oară.

În războaiele purtate de Imperiul Austriac, grănicerii năsăudeni au dat mari jertfe de sânge pe diferite câmpuri de luptă din Europa. În războiul cu turcii din 1788-1791, Regimentul II Năsăud a pierdut 1218 oameni, iar în câmpiile austro-franceze din perioada 1792-1801, pierderile acestui regiment au fost de 1534 de soldaţi. La această cifră se mai adaugă şi numărul celor căzuţi (1497) în luptele din perioada 1805-1815.

Înfiinţarea miliţiilor pământene în Moldova şi Ţara Românească

Deşi înfrântă, Revoluţia de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, a dus la restabilirea domnilor pământeni, atât în Ţara Românească, cât şi în Moldova. În această situaţie, necesitatea consti-tuirii unei armate naţionale, capabilă să sprijine realizarea idealurilor de libertate, unire şi independenţă ale românilor, se va impune din ce în ce mai mult în programele politice ale vremii. În mod deosebit s-a pus accent pe refacerea instituţiei ostăşeşti în ţările române, odată cu noul statut dobândit de acestea ca urmare a Păcii de la Adrianopol. La punctul 4 al Convenţiei anexate Tratatului de Pace de la Adrianopol, se stipula că în cele două principate – Moldova şi Ţara Românească, se puteau înfiinţa „carantine” pentru paza hotarelor, numărul oamenilor din miliţie ce trebuia să asigure serviciul carantinelor urmând să fie stabilit de domnitori împreună cu divanurile din fiecare principat. În baza prevederilor acestei convenţii, în anul 1831, Divanul din Muntenia a întocmit Regulamentul ostăşesc pentru miliţia pământenească a Prinţipatului Valahia, document adoptat ulterior cu foarte puţine modificări şi în Moldova.


În rândul cadrelor armatelor pământene reorganizate potrivit celor două reglementări menţionate se întâlnesc şi instructori, categorie care-i include şi pe cei care ulterior vor primi denumirea de subofiţeri. Astfel, după datele pe care le prezintă Nicolae Iorga în lucrarea „Istoria armatei româneşti”, în anul 1834, în unităţile militare din Muntenia erau încadraţi

51 de subofiţeri – denumiţi cu un termen străin „unterofiţeri”, în anul 1850 aproape 400 de subofiţeri, iar în 1843, în unităţile din Moldova existau 182 de subofiţeri. Prin urmare, se poate aprecia că apariţia subofiţerilor este strâns legată de momentul formării armatei române moderne.

La început, principala modalitate de recrutare a subofiţerilor consta în promovarea în acest corp a celor mai destoinici ostaşi, cu ştiinţă de carte, care se remarcau prin întregul lor comportament. Regulamentul ostăşesc din anul 1831 preciza că subofiţerii trebuie să aibă ca pregătire „şcoala recruţilor” şi „învăţătura de companie”.

Primele forme de învăţământ militar destinate subofiţerilor

În anul 1833 au fost înfiinţate în Muntenia „comenzi de învăţătură” – primele forme de învăţământ militar destinate şcolarizării şi pregătirii de specialitate a soldaţilor susceptibili

să fie promovaţi subofiţeri. În aceste „comenzi de învăţătură”, cursanţii căpătau cunoştinţe elementare, îşi însuşeau normele de conduită în cazarmă şi în afara acesteia, precum şi cunoştinţe teoretico-practice necesare îndeplinirii misiunilor de ajutoare ale ofiţerilor, în procesul de instruire a trupelor şi de menţinere a ordinii şi disciplinei militare.

a gradelor inferioare, pentru obţinerea căruia era necesar un stagiu de cel puţin 6 luni în gradul de caporal sau brigadier şi trecerea unui examen.

Nu exista încă stabilită o modalitate de înaintare în grad, ci doar avansare în funcţie (furier, secretar, armurier sau funcţii superioare de sergent major, sergent adjutant, plutonier adjutant), ca şi unele gradaţii la solde, la pensii şi recompense. După satisfacerea serviciului militar activ, subofiţerii (sergenţii) se puteau reangaja pe o perioadă între doi şi patru ani, până la împlinirea vârstei de 47 de ani. Prin urmare, existau două categorii de subofiţeri: în termen şi reangajaţi.

Privită în ansamblul ei, perioada cuprinsă între anii 1821-1878 a repre-zentat pentru corpul subofiţerilor, ca şi pentru întreaga armată română, o etapă de acumulări care va duce la conturarea statutului social al acestei importante categorii de militari.

Diversele măsuri care vizau îmbu- nătăţiri ale conduitei sociale şi pro-fesionale a subofiţerilor s-au dovedit insuficiente pentru a le conferi acestora prestigiul şi autoritatea necesară în faţa trupei, cât şi pentru a se asigura o încadrare corespunzătoare sub raport cantitativ şi calitativ a uniăţilor cu subofiţeri.

În anii 1838-1839, la şcoala pentru subofiţeri din Bucureşti, denumită „Şcoala de carte pentru infanterie”, a predat viitorul militant de frunte al

În Moldova, această treaptă de învăţătură a primit denumirea de „Lesnicioasa învăţătură la lagăr” (lagăr – termen folosit în epocă cu înţelesul de tabără militară).

Gradul de subofiţer (sergent) consti-tuia în acea epocă cea mai înaltă treaptă

54 |

TRadIŢII

Revoluţiei Române de la 1848, Nicolae Bălcescu.

În anul 1844, în Moldova, la Iaşi şi Galaţi au luat fiinţă şcoli pentru subofiţeri ale căror cursuri durau şase luni şi se încheiau cu un examen public.

În anul 1845, domnitorul Mihail Sturza, participând la examenul de absolvire a unei serii de cursanţi, s-a declarat mulţumit de răspunsurile cursanţilor „care au reuşit să înveţe tot ceea ce le trebuia pentru a-şi îndeplini serviciul”.

Prin „Porunca către oştire nr. 132” din 23 noiembrie 1865, domnitorul Mihail Sturza a hotărât că nu mai pot fi avansaţi subofiţeri, decât acei militari care fac dovada calităţilor lor prin examen. În acelaşi an, în Ţara Românească, în „Porunca către oştire nr. 137”, domnitorul Gheorghe Bibescu hotărăşte că subofiţerii se aleg din rândul soldaţilor care posedă aptitudini şi cunoştinţele necesare în urma susţinerii unui examen.

Beneficiile reformelor adoptate pe timpul domniei lui Cuza

În timpul Revoluţiei Române de la 1848, în Muntenia, încadrarea armatei a reflectat într-o anumită măsură un spirit înnoitor. Astfel, concomitent cu înlăturarea din armată a elementelor ostile prefacerilor revoluţionare preconizate de fruntaşii paşoptişti, au fost luate măsuri pentru completarea efectivului permanent atât cu ofiţeri, cât şi cu subofiţeri. În luna iulie 1848 au avut loc peste

70 de „ridicări în grad” a unor ostaşi la gradul de subofiţer şi a unor subofiţeri şi cadeţi la gradul de sublocotenent.

Până la actul istoric al Unirii Principatelor Române în 1859, numărul subofiţerilor în cadrul oştirii române a cunoscut o continuă creştere. În cele trei regimente mixte care formau armata Munteniei erau 372 subofiţeri la un efectiv total de 4676 de militari, revenind în general câte un subofiţer la 13 soldaţi. În Moldova, unde era un singur regiment mixt cu un efectiv de 1129 de militari, erau 62 de subofiţeri, proporţia fiind de 1 la 18.

Alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor prin-cipate a făcut ca, prin „Legea asupra recrutaţiei” din 7 septembrie 1859 să se anuleze reglementările conform cărora „se apără clasele privilegiate de a da recruţi” şi s-a stabilit principiul egalităţii în drepturi, dar şi în obligaţii militare pentru toţi cetăţenii ţării. Legile

de organizare a armatei din 1868 şi 1872 dezvoltă această prevedere, stabilind principiul obligativităţii serviciului militar prin conscripţie. Potrivit acestui principiu, „Toţi locuitorii ţării pământeni, de la etatea de 21 de ani împliniţi, sunt datori a purta armele”. În acest mod s-au generalizat obligaţiile militare pentru toţi cetăţenii tării, cu implicaţii majore în compoziţia şi nivelul de pregătire a subofiţerilor în raport cu modificările structurale pe care le-a cunoscut Armata Română după Marea Unire din 1859.

Începând cu 1858, oştirea română păşeşte într-o nouă fază a evoluţiei sale, materializată în principal prin măsurile

intreprinse de domnitorul Cuza, în scopul sporirii efectivelor, înfiinţării unor noi genuri de arme, modernizarea structurilor existente, perfecţionarea sistemului de pregătire a cadrelor, dar şi a instrucţiei şi educaţiei trupelor.

Una dintre reformele înfăptuite de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost şi înfiinţarea unor şcoli speciale pentru perfecţionarea pregătirii subofi- ţerilor pe diferite specialităţi. Prin Ordinul de zi nr. 62 din 30.03.1860, ia fiinţă Şcoala Regimentală de gradul I, care era împărţită în patru clase şi era subordonată direct coman-dantului de regiment. Militarii erau învăţăţi să scrie, să citească şi să socotească după sistemul lancasterian (întemeietorul şcolilor în secolul al XIX-lea, Joseph Lancaster) cu ajutorul a patru monitori (caporali sau soldaţi) şi a unui monitor general (sergent). Absolvenţii acestor şcoli erau avansaţi sergenţi şi intrau, de fapt în

rândurile subofiţerilor.Un pas important în pregătirea

subofiţerilor s-a făcut şi în baza Înaltului Ordin de Zi nr. 984 din 12 octombrie 1863, când s-a trecut la organizarea primei şcoli în cadrul căreia s-a asigurat pregătirea intensă a militarilor ce urmau să intre direct în corpul subofiţerilor. Este vorba de Şcoala Copiilor de Trupă, din Iaşi, în cadrul căreia elevii se recrutau din rândul copiilor de trupă din unităţi (câte 4 din fiecare unitate) şi care, la absolvirea cursurilor erau avansaţi la gradul de sergent.

Continuarea în numărul viitor


Tehnici şi principii de dezvoltare personalăCu siguranţă, fiecare are propria definiţie

privind dezvoltarea personală. Pentru mine, înseamnă progres în toate aspectele vieţii: în familie, în cercul de prieteni, cu colegii de serviciu, samd. Caut să mă dezvolt continuu, fiind receptivă la experienţe de viaţă şi oamenii din jur. Toţi cei cu care intru în contact şi toate lucrurile care mă înconjoară mă învaţă câte ceva, chiar dacă nu este evident la momentul respectiv. Am învăţat că este important să fiu mereu ‘open-minded’ şi să dau dovadă de toleranţă.

Dezvoltarea personală este un proces care are la bază următoarele elemente: asumarea responsabilităţii pentru propriul proces de învăţare şi dezvoltare, auto-eva luare periodică (pentru a verifica efi cienţa procesului de învăţare), reflecţie (auto-analiza), luare de atitudine/măsuri (implementarea unor schimbări care să ducă spre „mai bine”).

Tehnicile şi principiile de dezvoltare personală iţi dezvăluie cum să:

• obţii greutatea ideală, să te bucuri de o sănătate înfloritoare şi de o energie debordantă;

• scapi imediat de temeri, fobii şi de veşnicele amânări;

• îţi descoperi resursele interioare extra ordinare, cum să-ţi exploatezi puterile incredibile de care dispui şi să le foloseşti pentru a-ţi crea un viitor irezistibil;

• îţi foloseşti puterea magică a gândului pentru a-ţi atinge toate obiectivele, indiferent cât de măreţe ar fi acestea;

• îţi elimini definitiv obiceiurile proaste şi cum să-ţi formezi pentru totdeauna obiceiuri folositoare;

• îţi creezi relaţii de calitate – atât cu tine însuţi. cât şi cu ceilalţi;

• îţi stăpâneşti emoţiile şi să le foloseşti în avantajul tău;

• preiei controlul asupra gândirii, vieţii şi destinului tău;

• te îmbogăţeşti rapid;• devii o persoană influentă;• devii un expert în managementul

timpului;• îţi dezvolţi o încredere în tine însuţi de

nezdruncinat;

• obţii performanţe de vârf;• rezolvi eficient orice problemă cu care

te confrunţi;• îţi transformi datoriile în bunăstare –

chiar şi în timpul unei recesiuni.

Planul de dezvoltare personalăDezvoltarea personală înseamnă să devii

conştient de abilităţile şi competenţele pe care le ai, pentru a reuşi să realizezi nu doar cerinţele de la serviciu, ci şi propriile obiective. Aplicarea unui plan personal de performanţă te poate ajuta în dezvoltarea personală.

Planul de dezvoltare personală este foarte important atunci când decizi să faci un pas înainte. Acesta te va ajuta să înţelegi cine eşti, dar şi ce trebuie să îmbunătăţeşti şi unde poţi să ajungi. Cu ajutorul acestui plan, poţi afla care îţi sunt punctele tari, dar şi cele slabe şi care sunt şansele reale de succes. Totodată, îţi oferă posbilitatea de a face ajustări în modul de derulare a învăţării, astfel încât să îţi creşti şansele de reuşită. O planificare amănunţită te ajută să vezi cum vei evolua în timp şi face ca deciziile să fie mai uşor de luat.

De fapt, scopul final al auto-dezvoltării îl reprezintă obţinerea succesului, de aceea dezvoltarea personală a devenit oarecum sinonimă cu „ştiinţa succesului”.

Aşadar, domeniile cele mai impor tante ale dezvoltării personale sunt:

• managementul timpului; • stabilirea obiectivelor;• identificarea valorilor şi a convin-

gerilor;• schimbarea obiceiurilor;• motivaţia;• disciplina;• îmbunătăţirea cunoaşterii de sine; • dezvoltarea talentelor; • imbunatatirea sanatatii.Procesul dezvoltării personale necesită

un efort deosebit, astfel că este necesar să ai o motivaţie puternică, dar şi disciplină pentru a reuşi. Pentru ca dezvoltarea personală să fie de succes, este nevoie ca ceea ce faci să-ţi aducă satisfacţie. Prin urmare, este foarte important să te cunoşti. Răspunsul la întrebările: Cine sunt? Încotro mă îndrept? Pentru ce trăiesc? reflectă stilul tău de viaţă şi îţi pot oferi indicii despre cum arată cariera ta, dar şi viaţa în afara serviciului, care ai vrea să fie efectele în dezvoltarea personală, cum ai putea evolua în viaţă şi carieră, şi constituie prima parte a planului tău de dezvoltare personală.

Stabilirea unui obiectiv este primul pas concret în dezvoltarea personală. Atâta timp cât obiectivele stabilite sunt realizabile şi te motivează, succesul nu va întârzia să apară. Trebuie să fixezi totul în spaţiu şi timp, să indici cum se vor desfăşura lucrurile, să fixezi un reper în timp, persoane care te vor însoţi. Trebuie să fii realist în legătură cu ceea ce vrei şi să ştii unde eşti în prezent şi unde vrei să ajungi. Ce trebuie să faci pentru a-ţi atinge scopul? Ce acţiuni trebuie să întreprinzi?

dezvoltarea perSonală, cheia SucceSului!plt. ddj. princ. (psiholog) Mihaiela Avrămescu

Definită uneori auto-dezvoltare, dezvoltarea personală se referă la studiul şi practica de a-ţi îmbunătăţi propria viaţă, din toate punctele de vedere: evoluţie în carieră, educaţie, relaţii personale, sănătate, spiritualitate etc., prin efortul tău propriu. Este vorba despre strădania permanentă a fiecărui om de a deveni mai bun, de a se autodepăşi, de a se perfecţiona din ce în ce mai mult. Este un proces continuu de auto-îmbunătăţire, care durează toată viaţa (adică ar fi bine să dureze toată viaţa).

Care este scopul pentru care faci ceea ce faci? Aceasta este o altă întrebare pe care trebuie să o ai în minte, pentru a-ţi răspunde la întrebarea dacă ceea ce faci e bun pentru tine sau/şi pentru alţii. Indiferent de decizia pe care o iei cu privire la următorii paşi pe care vrei să-i faci in viaţa ta, cel mai important este să nu te autosabotezi, să nu abandonezi planul. Şi când te atrage mai tare perna sau telecomanda la televizor, atunci e momentul să te automotivezi mai tare, să îţi autoadministrezi acel imbold şi să te ţii de planul iniţial.

Iar atunci când eşti înconjurat de personaje negative, trebuie să înţelegi că acestui tip de personaj, psihologic, îi este frică de succesul altora, fapt pentru care tot ce trebuie să faci este să îţi urmezi scopul şi să te asiguri că ceea ce faci tu îţi aduce atât ţie, cât şi celor din jur, fericire.

ConcluzieDrumul către dezvoltarea personală şi,

implicit, către succes, este la îndemâna ta. Pe măsură ce analizezi şi înţelegi ceea ce ai, ceea ce doreşti şi poţi obţine, rezultatele vor fi reale şi viaţa ta va urma o cale ascendentă.

Aşadar, primul lucru la care trebuie să te gândeşti este „întrebarea cea MARE”, acea întrebare care te va ajuta să afli direcţia ta de deplasare, drumul tău, şi anume: Care este, de fapt, scopul vieţii tale?

Iar pentru a ajunge la răspuns trebuie să îţi pui întrebări suficient de profunde, astfel încât să identifici dorinţa autentică, cea care îţi va oferi „adevărul-adevărat”. Ai nevoie de un loc unde să fii destul de liniştit ca să găseşti răspunsurile. Aşa că, duminica viitoare, ia-ţi câteva ore pauză de la tot, eliberează-ţi mintea, ieşi la o plimbare în parc sau în locul tău preferat şi gândeşte-te la tine şi numai la tine – cine eşti tu şi ce îţi doreşti de la tine!

56 |

NOUTĂŢI INTERNaŢIONalE

Staţie telecomandată de armament KMW_KS_FLW200,

cu mitralieră calibrul 12,7 mm, M2 browning

GeneralităţiLeopard 2A7+ este ultima generaţie

de tanc, dezvoltat pentru armata germană de către Krauss-Maffei Wegmann (KMW), din Munchen, Germania.

Tancul Leopard A2, cu toate varian-tele sale, A1, A2, A3, A4, 2 Marksman, A5, Stridsvagn 122, A6, 2E, A6, 2 PSO, A7, A7+ şi derivate a fost construit în

tancul leopard 2a7+Plutonier-adjutant principal Florea SAS

peste 3200 de bucăţi din anul 1979 până în prezent, la un cost de aproximativ 5,74 milioane dolari/bucată (varianta A6, la nivelul anului 2007) şi este utilizat de armatele a 18 de ţări.

Noul tanc este o dezvoltare a variantei A6, cu caracteristici de protecţie şi recunoaştere îmbunătăţite.

Poate fi utilizat atât în conflicte de intensitate joasă, cât şi în cele de intensitate mare.

A fost prezentat pentru prima dată la expoziţia Eurosatory 2010, din Franţa, testat şi admis de forţele terestre germane sub denumirea de UrbOp (Urban Operations).

A fost introdus şi testat în luptă, în Afganistan, de către armata canadiană, în cadrul misiunii ISAF. Consiliul Federal de securitate al Germaniei a aprobat în luna decembrie 2018 vânzarea a 44 de tancuri Leopard 2A7+ către Ungaria, această ţară devenind al doilea utilizator, ca număr, al acestui tip de tanc, după Qatar (62 de A7+). Arabia Saudită şi-a manifestat, de asemenea, interesul pentru achiziţia unui număr impresionant de A7+, undeva între 600 şi 800 de bucăţi.

Design şi caracteristici:- Este construit pe platform tancului

Leopard 2;- Conceptul se bazează pe digitalizare

şi multifuncţionalitate obţinându-se un grad sporit de fiabilitate/rezistenţă/pro-tecţie/eficienţă, în toate tipurile de mediu şi climă;

- Interior climatizat;- Lungime – 10.97 m;- Lăţimea – până la 4 m;- Înălţimea – 2.64 m;- Greutate – 67.500 kg;- Echipaj – 4 militari;- Interfaţă exterioară de comunicare

între militarii debarcaţi şi membrii echipajului;

- Protecţie circulară pasivă a echi-pajului împotriva ameninţărilor de tip: Dispozitive Explozive Improvizate, mine, rachete antitanc etc.;

- Posibiltăţi de ataşare a diverse echipamente ajutătoare de tip: lamă buldozer, mine roller, dragor de mine etc.

- Generatoare de electricitate supli-mentare pentru misiunile de tip „Punct de control”.

Armament:- Armamentul principal îl constituie

tunul cu ţeavă lisă, Rheinmetall Rh 120,

termală Attica, cameră TV de zi, funcţiuni de fuziune a imaginii, giroscop cu fibră optică şi telemetru laser sigur pentru vedere (safe-eye);

- Postul ochitorului tancului este dotat cu dispozitiv de ochire stabilizat EMES 15 şi unul auxiliar de tip FERO Z18;

- Echipamenat combinat de observare/conducere de tip termal şi intensificator de imagine pentru mecanicul conductor, faţă şi spate;

- Echipamente optoelectronice îmbu-nătăţite de observare la distanţe mari, ziua şi noaptea.

Motorizare şi performanţe:- Motor diesel tip MTU MB 873,

1500 CP;- Viteză – până la 72 km/h;- Autonomie – 450 km.Blindaj:- Generaţia a treia, compzit, incluzând

aici oţel înalt aliat, tungsten şi plastic umplut cu componente ceramice;

Alte firme implicate:- Grupul Rheinmetall – tunul

Rheinmetall Rh-120 şi muniţie calibrul 120 mm, sisteme electronice de conducere a focului şi senori electro-optici pentru staţia telecomandată de armament;

- Cassidian Optronics, subsidiară a Airbus Defence and Space – echipamente optice şi optoelectronice.

Referinţe:• https://en.wikipedia.org/wiki/Leopard_2• https://commons.wikimedia.org/w/index.

php?curid=6243895 • https://en.wikipedia.org/wiki/Rheinmetall_

Rh-120 • https://www.kmweg.com/home.html • https://www.hensoldt.net/solutions/land/

optronics/peri-r17/

L 55/ L44 calibrul 120 mm, care poate trage cu muniţie standard NATO, dar şi cu noul tip de obuz exploziv programabil, calibrul 120 mm, elevaţie - 9 la + 20 grade;

- Mitralieră coaxială calibrul 12.7 mm, de tip M2 Browning sau calibrul 7.62 mm;

- Staţie de armament telecomandată de tip FLW 20090 destinată protecţiei apropiate şi luptei în localitate, cu capa-bilităţi de detectare şi urmărire automată a vehiculelor, zi şi noapte, cu elevaţie cuprinsă între -15 grade şi 70 de grade, ce poate fi echipată cu mitraliere calibrul 12,7 mm, 7,62 mm sau aruncător automat de grenade calibrul 40 mm;

- Lansatoare de grenade fumigene.Observare şi conducere a focului:- Postul comandantului tancului este

echipat cu noul periscop optic stabilizat, PERI RTWL de observare la distanţe mari, zi/noapte. Este a treia generaţie a dispozitivului de observare cu imagine


Testul fizic al armatei SUA în forma sa actuală, şi care se regăseşte şi la noi, este aproape de a fi modificat dacă este să dăm crezare prestigioasei publicaţii ArmyTimes.com.

Oficialii armatei americane au dez-văluit faptul că pregătesc un nou test de pregătire fizică (PT) neutru, pentru gen şi vârstă, care urmează să înlocuiască actualul test folosit în ultimele patru decenii. Astfel, se aşteaptă ca noul test să fie lansat până la sfârşitul anului 2020.

teStul fizic al armatei Sua, în Schimbare

plutonier-adjutant principal cătălin rAŢĂ

Studiul a început în luna octombrie în 60 de unităţi de tip batalion pentru a putea seta baremele de îndeplinit pentru întreg personalul. Generalul-maior Michael Frost, citat de publicaţia sus amintită a declarat că „este o schimbare generaţională şi culturală a pregătirii fizice în u.S. Army şi va fi piatra de temelie a pregătirii individuale de luptă a soldaţilor”.

Probele propuse pentru implementarea noii metodologii de testare sunt urmă-toarele:

• Ridicarea unei greutăţi între 120 şi 420 de pounzi(50 kg la 108 kg), funcţie

de individ. Trebuie executate trei repetări în cinci minute. Această probă simulează ridicarea de lăzi de muniţie, a unui camarad, raniţe sau alt echipament cu masă mare.

- Două minute de odihnă.• Aruncarea de pe loc. Se va arunca

o minge medicinală de 5 kg pe deasupra capului spre înapoi. În timp de trei minute trebuie executată o aruncare pentru încălzire şi două pentru calificativ. Se punctează cea mai bună aruncare din cele două. Proba testează explozia musculară necesară pentru propria ridicare sau, de ce nu, ridicarea unui camarad peste un obstacol.

- Două minute de odihnă.• Flotări cu desprinderea mâinilor.

Se porneşte din poziţia consacrată pentru flotări, se coboară pieptul pe podea, moment în care se ridică mâinile de pe sol după care se face flotarea propriu zisă. Timpul acordat pentru cât mai multe repetări este tot de trei minute. Proba este destinată întăririi forţei părţii de sus a corpului.

- Două minute de odihnă.• Sprint-tragere-transport. În patru

minute, se va executa deplasarea pe o distanţă de 25 de metri, înainte şi înapoi de cinci ori. Fiecare deplasare va include o activitate diferită: sprint, tragerea unei sănii, executarea unei deplasări laterale,

transportul a două marmide sau cutii de muniţie de 20 kg, apoi din nou sprint. Proba simulează scoaterea unui camarad din zona de foc, deplasarea pentru adă-postire sau pentru ocuparea unei poziţii de tragere, sau transportul muniţiei spre o poziţie de tragere sau vehicul.

- Două minute de odihnă.• Ridicarea picioarelor la piept.

Din poziţia atârnat la bară se vor ridica genunchii la coate de cât mai multe ori posibil în interval de două minute. Exerciţiul întăreşte musculatura corpului din moment ce se foloseşte forţa dublă necesară tradiţionalului abdomen.

- Cinci minute de odihnă.• Alergare doi kilometri pe o pistă sau

pe un drum/şosea în barem de 20 minute. Chiar dacă baremul pare destul de generos, trebuie avut în vedere faptul că probele sunt succesive şi, în nicio situaţie nu se pot depăşi timpii de odihnă.

Specialiştii americani spun că acurateţea acestui test de a evalua capacitatea de luptă a unui militar este de 80%, comparativ cu 40% pentru testul din prezent.

Testarea curentă are 3 probe, califica-tivele se acordă în funcţie de sex şi vârstă, durează maxim 2 ore cu un timp de odihnă de 10-20 minute. Prin comparaţie, noul mod de testare are 6 probe, nu este departajat pe genuri, se desfăşoară în 50 de minute iar timpii de pauză sunt de 2 minute între primele cinci probe şi cinci minute înainte de alergare.

Iată că, după 38 de ani de folosire a acestui test, perioadă în care standardele de performanţă au fost schimbate de 6 ori, armata americană se pregăteşte de schimbare.

58 |

NOUTĂŢI INTERNaŢIONalE

Sâmbătă, 13 aprilie 2018, o zi normală de misiune pentru infanteriştii Batalionului 300 Pro-tecţia Forţei „Sfântul Andrei”. La plecarea din bază îi regăsim pe militarii Plutonului 2 „Panther”, ca de fiecare dată, pregătindu-şi materialele, armamentul şi echipamentele, cu seriozitate, dar şi cu voie bună.

Aceşti bravi militari au parcurs până acum zeci de kilometri patrulând, îndeplinind diferite tipuri de misiuni, atât ziua, cât şi noaptea. Ei, militarii Plutonului 2 „Panther”, şi-au îndeplinit misiunile încredinţate şi s-au întors, de fiecare dată, sănătoşi în bază.

Cu toate acestea, acea sâmbătă de 13 avea să fie o zi cu grele încercări pentru ei. Ora locală 11:30, 10:00 ora României. La scurt timp după ce şi-au început misiunea de patrulare, la o distanţă de aproximativ 4 km de

alături de camarazii noştri!Locotenent Mirela cĂpÎLNEAN

Foto: Dan VErEş

Patru militari români au fost răniţi sâmbătă, 13 aprilie, în jurul orei 10 (ora României), când o coloană de vehicule blindate MRAP (Mine Resistant Ambush Protected – vehicule rezistente la exploziile minelor şi protejate împotriva ambuscadelor) operate de militarii Batalionului 300 Protecţia Forţei “Sfântul Andrei”, aflaţi în misiune în zona de responsabilitate din Provincia Kandahar, Afganistan, a fost atacată cu un dispozitiv exploziv improvizat, urmat de un atac cu armament uşor de infanterie executat de insurgenţi.

Infanteriştii români au acţionat conform procedurilor şi au respins atacul insurgent, având sprijin terestru şi aerian din partea forţelor americane. Cei patru militari răniţi în urma incidentului au fost evacuaţi pe cale terestră către spitalul militar al Bazei Aeriene Kandahar, toţi fiind conştienţi şi în stare stabilă. În urma evaluării medicale, militari au fost internaţi, doi dintre ei cu fracturi în zona membrelor inferioare, unul cu traumatism cranian închis şi cel de al patrulea cu fractură toracală.

Militarii răniţi în atac sunt plutonierul Dănuţ Donţu şi caporalii clasa a III-a Cosmin-Cătălin Goleanu, Cristian Gabăr şi Ionel Cristea.

Caporalii clasa a III-a Cristian Gabăr şi Ionel Cristea au fost transportaţi în data de 16 aprilie a.c. la Centrul Medical Regional din Landstuhl, Germania, pentru investigaţii medicale suplimentare şi tratament de specialitate, starea lor de sănătate fiind stabilă. Caporalul clasa a III-a Cosmin Cătălin Goleanu a rămas internat în spitalul militar al Bazei Aeriene Kandahar pentru investigaţii suplimentare, iar plutonier Dănuţ Donţu a fost externat şi s-a întors în campul românesc, unde rămâne sub supravegherea echipei medicale a detaşamentului.

Baza Militară Kandahar, primul echipaj al plutonului a acţionat un dispozitiv exploziv improvizat. În urma impactului, un zgomot puternic a zguduit pământul, iar primul MRAP din coloană a fost distrus. În acea maşină, se aflau cinci militari.

Aflându-te acolo şi văzând suflul exploziei, un nor mare de fum şi praf, cu greu ai putea crede că acei oameni nu au murit.

Aceasta a fost imaginea pe care comandantul de pluton a văzut-o, fiind cu o maşină mai în spate. Cu greu, prin staţiile radio, s-a auzit vocea comandantului echipajului 1 şi s-a putut lua legătura cu ei. Militarii erau răniţi şi aveau nevoie de ajutor.

În frunte cu comandantul de pluton, militarii celorlalte trei echipaje au acţionat ca o echipă unită, securizând zona şi ajutându-şi colegii. Plutonierul Dănuţ Donţu, caporalii clasa a III-a Cosmin Cătălin Goleanu, Cristian Gabăr

şi Ionel Cristea erau răniţi şi aşteptau să fie evacuaţi spre spital. Deşi resimţea şi el dureri mari, plutonierul Valentin Ionuţ Secu, comandantul echipajului 1, a ales să rămână în teren să îşi ajute camarazii. Până la sosirea MEDEVAC-ului, caporalul Ciprian David, sanitarul plutonului, împreună cu ceilalţi colegi, au acordat primul ajutor răniţilor şi au avut grijă ca să rămână stabili şi conştienţi.

„Am ajuns cât am putut de repede la ei. Mi-a fost uşor să îi triez pntru că am avut indici. După ce le-am acordat primul ajutor, le-am aplicat, pe rând, garouri, comprese şi pansamente. Am făcut tot ce a fost nevoie pentru a-i menţine în

stare stabilă. Ceilalţi colegi m-au ajutat să îi pun pe targă şi să îi transport în alte maşini, pentru a fi la adăpost” – ne-a povestit sanitarul.

În timp ce militarii se străduiau să îşi salveze colegii, echipajele s-au lovit de o altă încercare grea. Patrula a fost atacată cu foc de către insurgenţi. Top coverii şi-au făcut treaba, au reuşit să respingă atacul. Nimeni nu a mai păţit nimic.

În scurt timp, militarii răniţi au ajuns la spitalul militar din bază, conştienţi şi în stare stabilă. Nu după mult timp, au ajuns şi ceilalţi camarazi ai lor. Ce a fost în sufletul lor, numai ei ştiu. La prima vedere, pe chipul lor nu se citea nicio expresie, uşor nu le-a fost, îi consolează însă gândul că nu s-a întâmplat ceva mai rău.

Într-o situaţie de criză, minu-tele se scurg extrem de repede, lucrurile se desfăşoară cu o viteză crescută. Comandantul de pluton ne-a precizat: „În momentul exploziei, pentru câteva secunde am crezut că mi-am pierdut oamenii. Tot ce am văzut a fost un dreptunghi portocaliu, foarte

mult fum şi praf. Am avut noroc că fiecare militar a ştiut ce are de făcut şi şi-a făcut treaba. Oamenii au reacţionat bine, au fost calmi şi nu s-au impacientat. Sunt mândru de oamenii mei, modul în care au acţionat a contat foarte mult. Sper ca acest incident să ne întărească şi să ne ducem la bun sfârşit misiunea”.

Militarii Plutonului 2 „Panther” au fost puşi în faţa unor grele încercări, după doar două luni şi jumătate de misiune. Au acţionat conform procedurilor, luptând pentru a salva vieţile camarazilor răniţi şi dând dovadă de mult curaj şi tărie de caracter. Infanteriştii din Plutonul 2 „Panther” sunt uniţi, bine instruiţi şi demonstrează că sunt o echipă, iar misiunea lor merge mai departe!

Le dorim însănătoşire grabnică militarilor răniţi, mult succes şi putere, întregului pluton!

CER SENIN Nr. 6 /2014 - defense.ro · Afganistan, echipa româneasca de Instruire, Consiliere şi...

Documents

Transcript of CER SENIN Nr. 6 /2014 - defense.ro · Afganistan, echipa româneasca de Instruire, Consiliere şi...