Academia de studii ECONOMICEMaster Economie EuropeanaCentrala de producere a biogazului si energiei electrice din biomasaCuprins

CAPITOLUL I. Biomasa . Notiuni teoretice..........................................1.1 Avantajele utilizarii biomasei.. 5

1.2 Impactul biomasei in lume............................................................... 7

1.3 Potentialul Romaniei in ceee ce priveste resursele de biomasa .... 8

1.4. Concluzii:... 9

CAPITOLUL II . PERSPECTIVE DE INDEPLINIRE A COTEI DE SURSE REGENERABILE DE ENERGIE (SRE) IN ANUL 2020............................. 10

2.1 Consumul de energie.................................................................................... 10

2.2. Diverse sisteme de energie regenerabila si contributia lor...................... 10

2.3 Contributia bionergiei in 2020.................................................................... 11

2.4 Utilizarea bioenergiei in diferite segmente de piata in 2020 ................... 12

2.5 Rezultate.......................................................... 15

CAPITOLUL III. CENTRALA DE PRODUCERE A BIOGAZULUI SI ENERGIEI ELECTRICE DIN BIOMASA....................................................................... 17

3.1 Situaia actual i informaii despre entitatea responsabil cu implementarea proiectului......................................................................................................... 17

3.2 Descrierea investiiei............................................................................... 19

3.3 Identificarea investiiei i definirea obiectivelor ................................... 37

3.4 O alta abordare inovativa de producere a energiei electrice si termice din surse regenerabile ...................................................................................................... 53

Concluzii ........................................................................... 55

Capitolul I. Biomasa . Notiuni teoretice

Biomasa, ca energie solara acumulata sub forma chimica in materia de origina vegetala sau animala este una dintre cele mai pretioase si diversificata resursa de pe pamant. Ea ofera nu numai hrana ci si energie, materiale de constructie, hartie, medicamente si chimicale.

Biomasa a fost folosita in scopuri energetice de cand a fost descoperit focul. Termenul de biomasa acopera un domeniu larg de produse, subproduse si deseuri provenite din domeniul forestier, agricultura inclusiv cele provenite de la cresterea animalelor, precum si deseurile municipale si cele industriale. Conform legislatiei Uniunii europene, biomasa reprezinta fractia biodegradabila a produselor deseurilor si reziduurilor din agricultura (inclusiv substantele vegetale si cele animale), domeniul forestier si industriile conexe acestuia, precum si fractia biodegradabila din deseurile municipale si cele industriale Biomasa este considerata una dintre resursele regenerabile de baza ale viitorului ce poate fi folosita la scara mica si mare. Ea contribuie in prezent cu 14% la consumul mondial de energie primara. Pentru 3/4 din populatia globului ce traieste in tarile in curs de dezvoltare, biomasa reprezinta cea mai importanta sursa de energie. In cele 25 de state ale Uniunii europene, sursele regenerabile de energie au contribuit cu 6% la productia totala de energie din 2002 [1]. tinta Comisiei Uniunii Europene este ca pana in 2010, energia regenerabila sa aibe o contributie de 12%. Circa doua treimi din energia din sursele regenerabile folosite in Europa revin biomasei (fig. 1).

Intreaga viata de pe pamant se bazeaza pe plantele verzi, care transforma dioxidul de carbon si apa din atmosfera in materie organica si oxigen folosind energia oferita de soare. Acest proces se numeste fotosinteza.

Dioxidul de carbon din atmosfera si apa de pe pamant sunt combinate prin procesul de fotosinteza rezultand carbohidratii care formeaza elementele constitutive ale biomasei. Energia solara este acumulata prin fotosinteza in legaturile chimice ale componentelor structurale ale biomasei. Cand biomasa este arsa, oxigenul din atmosfera se combina cu carbonul din plante producand dioxid de carbon si apa. Procesul este ciclic pentru ca dioxidul de carbon ajuns in atmosfera este absorbit din nou de plante (fig. 2).

In ultimele cateva sute de ani, omul a exploatat biomasa fosilizata sub forma de carbune. Acest combustibil fosil este rezultatul unei transformari chimice foarte lente, ce converteste fractia polimerilor de glucide intr-o compozitie chimica ce seamana cu fractia lignina. Astfel, legaturile chimice suplimentare din carbune fac din el ca si combustibil o sursa mai concentrata de energie. Toti combustibilii fosili-carbunele, pacura si gazul natural reprezinta o biomasa foarte veche. De-a lungul milioanelor de ani, pamantul a ingropat plantele si le-a transformat in acesti combustibili valorosi. Dar desi combustibilii fosili contin aceeasi constituenti-hidrogenul si carbonul ca si biomasa proaspata ei nu sunt considerati regenerabili pentru ca ei necesita un timp foarte indelungat ca sa se formeze.

Compozitia chimica a biomasei difera multa in functie de specie, insa se poate spune ca plantele contin (15-30% in stare uscata) lignina (C40H44O6) si carbohidrati (zaharuri sau glucide). Fractia de carbohidrati consta din mai multe molecule de glucide legate impreuna in lanturi lungi sau polimeri. Cele doua categorii de carbohidrati reprezentative sunt (40-45%) celuloza (C6H10O5) si (20-35%) hemi-celuloza. Fractia de lignina consta din molecule diferite de cele ale glucidelor. Polimerii celulozei lungi sunt folositi de catre natura pentru a construi fibrele care confera plantei soliditate. Fractia de lignina actioneaza ca un liant ce tine fibrele de

celuloza legate.

Mai jos sunt date costurile viitoare estimate ale unui kWh produs prin diverse tehnologii inclusiv din biomasa.

1.1 Avantajele utilizarii biomasei:

Ea poate fi folosita atat pentru producerea de electricitate si caldura cat si pentru producerea unei game largi de produse: combustibili lichizi pentru transport, combustibili solizi si gazosi si alte produse Biomasa ca materie prima se prezinta sub diverse forme, care se gasesc din abundenta in toate partile lumii inclusiv Europa In ultimii ani s-au dezvoltat tehnologii avansate de conversie a biomasei in combustibili sau de ardere eficienta Biomasa reprezinta in acelasi timp o sursa importanta de alimente, cherestea, hartie si cateva chimicale valoroase. Cultivarea biomasei este o activitate rurala, intensa, care poate duce la crearea de locuri de munca in zonele rurale si poate opri migratia de la sate la orase oferind in acelasi timp posibilitatea dezvoltarii altor industrii rurale. Resursele de biomasaPrincipala sursa de biomasa o reprezinta lemnul. Alaturi de lemn exista o larga varietate de resurse ca:

A.culturile cu scopuri energetice:

- copaci cu viteza mare de crestere: plopul, salcia, eucaliptul;

- culturile agricole: trestia de zahar, rapita, sfecla de zahar;

- culturi perene: miscanthus;

- plante erbacee cu viteza mare de crestere: Switchgrass sau Panicum virgatum (o planta perena ce creste in America de Nord), Miscanthus sau iarba elefant (iarba de Uganda).

B.reziduuri:

- lemnul provenit din toaletarea copacilor si din constructii;

- paiele si tulpinile cerealelor;

- alte reziduuri provenite din prelucrarea unor produse alimentare (trestia de zahar, ceaiul, cafeaua, nucile, maslinele).

C. deseuri si sub-produse:

- deseurile de la prelucrarea lemnului: talas, rumegus;

- deseurile de hartie;

- fractia organica din deseurile municipale;

- uleiurile vegetale uzate si grasimile animale.

- metanul capturat de la gropile de gunoi, de la statiile de tratare a apelor uzate si din balegar.

Exista un potential mare de biomasa ce poate fi si mai mult marit printr-o utilizare mai buna a resurselor existente si prin cresterea productivitatii culturilor

1.2 IMPACTUL BIOMASEI IN LUME

1.3 POTENTIALUL ROMANIA IN CEEA CE PRIVESTE RESURSELE DE BIOMASA

CONCLUZII:

A fost descris potentialul existent de folosire a biomasei ca sursa de energie in UE. Exista diferite tipuri de biomasa ce poate fi convertita printr-o diversitate de procese in produse utile. Multe dintre aceste procese sunt deja bine dezvoltate, iar altele sunt in dezvoltare.

Exista o dorinta a UE si a statelor membre de a permite largirea productiei si utilizarea energiei produse din biomasa in viitor. In 1997, UE a stabilit obiectivul de a produce 12% din necesarul de energie pe baza resurselor regenerabile, mai ales pe seama biomasei. Intre timp au fost facuti pasi pentru a sprijini realizarea acestui obiectiv. A fost desfasurata o cercetare de succes pentru dezvoltarea si imbunatatirea proceselor, reducerea costurilor si sprijinirea dezvoltarii standardelor. Au fost luate un numar mare de masuri legislative. Cu toate acestea, analizele recente au aratat ca dezvoltarea este inca lenta pentru realizarea obiectivului de 12% pana in 2010. Obiectivul UE de a produce 12% din necesarul de energie din energia regenerabila a fost introdus prima data de Comisia Europeana in Cartea Alba Energy for the future: renewable sources of energy, COM(97)599, publicata in 1997. In comunicatul Comisiei Europene catre Consiliul si Parlamentul European The share of Renewable Energy in the EU, publicat in mai 2003 sunt analizate realizarile din sectoarele individuale. Se recunoaste ca utilizarea efectiva a bioenergiei in viitor va depinde de interactiunile potrivite dintre toate politicile asociate, cum ar fi cele pentru energie, agricultura, deseuri, dezvoltare rurala, mediu, taxe fiscale si piata. Actiunile viitoare de incurajare a utilizarii tot mai largi a bioenergiei vor cuprinde toate aceste domenii.

Biomasa va constitui principala sursa de energie regenerabila a UE. Comisia Europeana a stabilit in 2005 Planul de Actiune pentru Biomasa, pentru a asigura promovarea bioenergiei prin actiuni la nivel european, national si regional. Planul va co-ordona si optimiza mecanismele financiare ale Comunitatii Europene, va redirectiona eforturile si va elimina obstacolele in utilizarea biomasei in scopuri energetice.CAPITOLUL II. PERSPECTIVE DE INDEPLINIRE A COTEI DE SURSE REGENERABILE DE ENERGIE (SRE) IN ANUL 2020

Prezentul capitol se bazeaza pe studiul potentialului si posibilelor scenarii de dezvoltare, privind productia de biomasa in Romania, precum si pe informatiile oferite de experti romani din domeniul bioenergiei.

2.1 Consumul de energie

Consumul brut final de energie al Romaniei, in 2020, a fost prognozat initial de catre Comisia Europeana pe baza studiilor ce au utilizat modelul PRIMES. In cadrul

documentului SEC (2008) 85/3 DOCUMENT DE LUCRU AL COMISIEI PRIVIND

EVALUAREA IMPACTULUI1, s-a preconizat un consum final pentru Romania, in 2020, de 34,9 milioane tep.

Studii mai recente iau in considerare o valoarea mai mica si anume de 30,48 milioane tep. Tabelul din documentul previzional privind ER al Romaniei ia in considerare valoarea de 31212 mii tep pentru consumul final brut de energie, si 28507 mii tep pentru consumul final de energie. Comitetul National de Prognoza a emis de atunci alte prognoze (24 martie 2010), si anume consumul final de enegie este redus cu 1267 mii tep in comparatie cu estimarea anterioara, avand valoarea de 27240 mii tep. Aceasta reducere poate fi transferata si la consumul final brut de energie. Cea mai recenta estimare pentru consumul final brut de energie in 2020 poate fi gasita in propunerea de Plan National de Actiune in domeniul Energiilor Regenerabile, scenariul aditional al eficientei energiei, si este de 30278 mii tep. In consecinta aceasta ultima valoare va fi folosita ca referinta in continuare, ceea ce inseamna ca procentul de 24% este indeplinit de 7267 mii tep din surse regenerabile de energie. Mentionam faptul ca, independent de analiza PNAER, estimarea proprie facuta in studiul Scenarii pentru Biomasa are o valoare foarte apropiata, si este de 7200 mii tep.

2.2. Diverse sisteme de energie regenerabila si contributia lor

Pe parcursul studiilor, pe baza informatiilor disponibile in acest moment, s-a estimat contributia maxima posibila a tehnologiilor SRE pana la 2020. Aceste estimari se pot modifica pe parcurs, in functie de dezvoltarea pietei. Este firesc ca societatea sa aleaga cea mai potrivita dar si cea mai ieftina tehnologie disponibila. Atingerea cotei cu

minimum de costuri este o alegere rationala pentru o tara cu resurse financiare limitate,

dar aceasta alegere se poate dovedi neconvenabila pe termen mediu si lung, dupa anul

2020. Trebuie efectuat un compromis intre fortele pietei si obiectivele politice, acesta

fiind de fapt rolul documentelor strategice, cum este Planul de Actiune pentru Biomasa.

S-au facut estimari proprii referitoare la celelalte surse regenerabile de energie in afara

biomasei, valorile fiind apropiate fata de cele prezentate in PNAER. In final datele din

PNAER au fost luate in considerare ca si referinta:

- Strategia HIDROELECTRICA ia in considerare o productie de hidroenergie de 20 TWh in cadrul facilitatilor sale (inclusiv instalatii hidroelectrice mici), in timp ce studii recente privind instalatiile hidroelectrice mici (ex: PHARE 2008) indica 2,3 TWh. Valoarea normalizata pentru energia provenita din sursa hidro este de 19,46 TWh (1673 mii tep) conform cu varianta draft a PNAER.

- TRANSELECTRICA ia in considerare integrarea unei capacitati maxime de cca 3000 MW energie eoliana in retea. Cel mai probabil, pana la 2020, in urma dezvoltarii retelei (peste nivelul planificat actual) si a unei mai bune distribuiri a dezechilibrelor, pot fi integrati 3600-3700 MW. In varianta draft PNAER se ia in considerare 8,4 TWh (722 mii tep)

- Energia geotermala este preconizata sa aiba o crestere moderata in termeni

absoluti, de la stadiul actual (aproximativ 35 mii tep) pana spre 70 mii tep

(Strategia SRE a Romaniei HG 1535/2008 estimeaza o crestere de 24 mii tep

intre 2011 si 2015)

- Energia solara este preconizata sa aiba o contributie similara pana la 2020,

aproximativ 75 mii tep.

- In PNAER este mentionata o contributie de 350 GWh (30 mii tep) din sursa

fotovoltaica. In orice caz, impactul combinat al energiei geotermale si solare este

mic, in intervalul 2-3% din contributia necesara SRE.

2.3 Contributia bionergiei in 2020

Considerand informatiile din capitolele anterioare (2.1, 2.2) rezulta ca bionergia va avea inevitabil o contributie esentiala la SRE. Figura 2 ilustreaza valoarea contributiei

bioenergiei care va trebui sa fie de 4690 mii tep (196 PJ).

Din punct de vedere al resurselor cel putin, bioenergia poate avea o contributie decisiva,datorita potentialului semnificativ neexploatat, provenit din suprafata agricola

disponibila. Pe parcursul consultarilor ce au avut loc in cadrul proiectului G2G, expertii romani din domeniul biomasei au convenit ca biomasa va avea o contributie mare la atingerea obiectivelor stabilite de Directiva. Biomasa va avea un procent mare din totalul de surse regenerabile de energie. De asemena, expertii au indicat ca este nevoie de un plan integrat, care sa contina masuri pentru utilizarea eficienta a terenelor agricole (destinate biomasei), precum si sugestii de marire a eficientei energetice a instalatiilor de biomasa, prin intermediul programelor si instrumentelor financiare.

In concluzie, biomasa (inclusiv biocombustibilii pentru transport) va fi principalul

contribuitor la cota de SRE mai mult de 65% din total, si anume aprox. 4690 mii

tep/an, pornind de la aprox. 3350 mii tep/an (140 PJ/an) in prezent. Aceste estimari

ofera o motivatie suplimentara atribuirii unui rol major Master Planului pentru Biomasain

cadrul politicilor de dezvoltare a SRE.

Scenariu pentru contributia SRE in 2020 (mii tep)

2.4 Utilizarea bioenergiei in diferite segmente de piata in 2020

Bioenergia poate fi utilizata in multe segmente de piata (electricitate, caldura,

biocombustibili). Pentru a determina potentialul acestor segmente de piata trebuie luate

in considerare urmatoarele aspecte.

Biocombustibili

Vom pleca de la premisa ca tinta minima obligatorie de 10% pentru utilizarea

biocombustibililor in transport va fi atinsa in 2020, inclusiv pentru scenariile cu

consumuri mai mari de combustibili pentru transport. Se considera, in concordanta cu

valoarea estimata a consumului de energie in transport, un consum de biocombustibili

de 550 mii tep/an in 2020. Acest obiectiv trebuie obtinut intr-un mod eficient din punct

de vedere al costurilor.

Incalzirea rezidentiala:

Datele statistice disponibile pentru anii 2006-2008 privind consumul de biomasa indica un consum final mediu de cca. 140 PJ/an (3350 mii tep/an), impartit intre 121 PJ (2890 mii tep/an) consumati in instalatii de incalzire traditionale rurale (cu cca 18% randament) si 19 PJ (455 mii tep/an) in instalatii din industrie si sectorul tertiar.

Sobele folosind biomasa locala vor ramane un consumator important, dar contributia lor va scadea in timp deoarece randamentul noilor sisteme rurale de incalzire va creste. In cazul in care guvernul va sprijini achizitionarea boilerelor rezidentiale eficiente, pe baza de biomasa, si va promova utilizarea unitatilor eficiente mici de incalzire rezidentiala, contributia biomasei locale va scadea si mai mult.

Tabelul urmator ilustreaza felul in care modernizarea sistemelor rurale de incalzire existente conduce, pentru sistemele modernizate, la reducerea consumului brut final de biomasa.

Evolutia posibila a utilizarii biomasei de la 140 PJ (3350 mii tep/an) in prezent,

la 112 PJ (2675 mii tep/an) in anul 2020

Evolutia intre 2010 - 2020Comentarii

Inlocuirea sobelor traditionale cu lemne si deseuri cu noi sisteme centralizate de incalzire pe baza de biomasaaprox. 20%

din sobeConduce la scaderea

consumului cu aprox. 18 PJ

Inlocuirea sobelor traditionale cu boilere rezidentiale pe biomasa

eficiente*aprox. 8%

din sobeConduce la scaderea

consumului cu aprox. 7 PJ

Consumul de biomasa pentru incalzirea in sobele ramase

aprox. 86 PJ/an

Consumul de biomasa pentru boilere rezidentiale eficiente, care inlocuiesc 8% din sobe

aprox. 4 PJ/an

Consumul de biomasa pentru sistemele noi de incalzire centralizata, care inlocuiesc 20% din sobe

aprox. 6 PJ/an

Modernizarea unor boilere

industriale existenteCresterea medie

a eficientei

boilerelor cu

aprox. 15%Conduce la scaderea

consumului cu aprox. 3 PJ

Consumul de biomasa in boilere industriale existente si modernizate

aprox 16 PJ/an

TOTAL 112 PJ/an

*Directiva SRE, art. 13.6, solicita din partea Statelor Membre promovarea boilerelor cu

eficienta mare pentru incalzirea rezidentialaCo-combustia (arderea mixta)

Co-combustia pe baza de biomasa trebuie incurajata doar pentru unitati de co-generare

pe baza de carbune. De asemenea, este discutabil daca ar trebui incurajata cocombustia

pe baza de biomasa in cazul centralelor termice, mari si ineficiente. Tinand cont de faptul ca utilizarea combinata biomasa-carbuni poate duce la uzura mai rapida a instalatiilor, trebuie luata in considerare doar promovarea tehnologiilor noi de cocombustie.

Mai mult, co-combustia poate consuma rapid resursele de biomasa in lipsa imbunatatirilor tehnologice clare. Neincluderea energiei din co-combustie pe biomasa ca

eligibila pentru Certificate Verzi poate fi justificabila.

Deseuri municipale

Utilizarea deseurilor municipale pentru obtinerea energiei, pana in 2020, este

considerata o masura importanta de protectie a mediului. In plus, deseurile municipale

pot fi o importanta sursa de materii prime.

Incalzirea centralizata (DH) si cogenerarea

Restul necesar de energie din biomasa ramane de obtinut prin intermediul tehnologiilor

moderne de utilizare a biomasei, recomandate pentru Romania: incalzire centralizata

locala pe biomasa solida (ce utilizeaza boilere eficiente sau unitati de cogenerare) si

cogenerare pe baza de biogaz.

2.5 Rezultate

Figura 3. Contributia biomasei la cota SRE a Romaniei in 2020

Luand in considerare posibila scaderea sus-mentionata a consumului biomasei de la 140 PJ la 112 PJ, trebuie definite noi optiuni de crestere a consumului de la 112 PJ la 196 PJ in Romania. Mai multe optiuni sunt prezentate in Tabelul 2. Urmatorul capitol este dedicat atingerii acestui obiectiv.

Scenariu privind tehnologiile de biomasa pentru obtinerea energiei, pana in 2020, inclusiv biocarburantii

Scenariu pentru contributia biomasei la cota SRE a Romaniei in 2020, in functie de tehnologie, (reprezentare grafica a Tabelului )

CAPITOLUL III. CENTRALA DE PRODUCERE A BIOGAZULUI SI ENERGIEI ELECTRICE DIN BIOMASA

Date generale

1. Denumirea obiectivului de investiii

Centrala de producere a biogazului si energiei electrice din biomasa

2. Amplasamentul (judeul, localitatea, strada, numrul)DJ 709B Municipiul Targu-Mures, Judetul Mures3. Beneficiarul investiieiSC Biomass Power SRL

Informaii generale privind investitia3.1. Situaia actual i informaii despre entitatea responsabil cu implementarea proiectuluiSC Biomass Power SRL cu sediul in Targu-Mures, judetul Mures, si-a nceput activitatea in 1996 in domeniul prestrilor de servicii si comer cu produse agricole. Profiturile realizate din activitatea desfurata au fost reinvestite in domeniul agriculturii pentru nfiinarea unei exploataii agricole pe o suprafaa de 700 ha teren agricol, arendate de la persoane fizice. Societatea a continuat sa-si reinvesteasc profitul obinut din exploataia agricola, realizndu-si in anul 2004 o baza proprie de cereale la o capacitate de 5000 tone.

Avnd o experiena de peste ani in domeniul agriculturii, societatea a cutat mereu sa-si diversifice activitatea desfurata, datorita greutilor din sectorul agricol, orientndu-se spre domenii tangente activitii agricole cum ar fi cel al producerii energiei din biomasa, domeniu susinut att pe plan naional cat si prin politica C.E.

Orientarea spre acest domeniu are o dubla motivaie pentru societate, pe lng aceea de susinere pe plan naional si comunitar, ar fi:

In perioade (ani) de criza, exploataia agricola existenta va fi susinuta prin veniturile realizate ritmic (lunar) din activitatea energetica propusa prin proiect; Activitatea din domeniul energetic a societii are susinere in anumite perioade deficitare in aprovizionarea cu materie prima prin producerea biomasei proprii asigurndu-si astfel continuitatea procesului de producie; Produsul natural rezultat in urma procesului din activitatea energetica este un bun ngrmnt ecologic si poate fi valorificat de societate in activitatea propriei exploataii agricole.

Energia electrica produsa din surse regenerabile de energie va trebui sa reprezinte 33% din consumul intern brut de energie electrica in anul 2013, 35% in anul 2018 si 40% in anul 2020. Cotele obligatorii anuale de certificate verzi pentru perioada ncepnd cu anul 2021 vor fi stabilite de Guvernul Romniei cel trziu in anul 2015. Valoarea anuala a cotei obligatorii poate fi modificata in perioada 2008 - 2020, in prima decada a lunii decembrie, prin ordin al preedintelui Autoritii Naionale de Reglementare in domeniul Energetic.

SC Biomass Power SRL este o societate privat, care dorete s implementeze i s promoveze utilizarea de biomas vegetal, materie regenerabil in vederea obinerii de bioenergie respectiv energie electric i termic, pentru a contribui la unele obiective, cum ar fi: ndeplinirea angajamentelor privind schimbrile climatice, asigurarea securitii in aprovizionarea compatibila cu mediul si promovarea utilizrii surselor regenerabile de energie. Alternativa viabil din punct de vedere al asigurrii cu resurse energetice primare pentru Romnia este utilizarea surselor regenerabile de energie. n aceast direcie sunt elaborate legi care promoveaz acest gen de investiii:

HG 443/2003 HOTARARE privind promovarea produciei de energie electrica din surse regenerabile de energie;

Hotrrea nr. 90/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reelele electrice de interes public;

Legea nr. 14/1997.

Acorduri internaionale ale statului care oblig partea romn la realizarea investiiei: Acordul european care a instituit o asociere intre Romnia, pe de o parte, si Comunitile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993, privind promovarea produciei de energie electrica din surse regenerabile de energie;

Protocol cartei energiei privind eficienta energetica si aspecte legate de mediu Lisabona - 17 dec.1994;

Protocolul de la Kyoto la Convenia-cadru a Naiunilor Unite asupra schimbrilor climatice, referitor la respectarea angajamentelor de limitare cantitativ i reducere a emisiei de gaze cu efect de ser fa de nivelul anului 1989, n perioada obligatorie 2008- 2012, adoptat la 11 decembrie 1997;

Tratatul Cartea Energiei.

3.2. Descrierea investiiei:

Pe lot se amplaseaz o central ecologic de producere a biogazului, varianta agreat fiind cea de producere a biogazului n fermentatoare orizontale.Proiectul prevede realizarea urmtoarelor obiecte-cldiri i utiliti:

Siloz de stocare porumb n tranee;

Digestoare orizontale 2 buc;

Alimentator - dozator utilaj de alimentare a fermentatoarelor;

Post digestor vertical 1 buc;

Stocator nmoluri;

Grupul de cogenerare (CHP) este alctuit din 2 containere si o fclie de siguran;

Container tehnic;

Bazin de dejecii;

Bazin colectare a apelor pluviale;

Rezervor vidanjabil subteran cu capacitatea de 10 mc;

Acces carosabil, platforme carosabile i pietonale cu racord la drumurile publice din zon;

Platforma gospodreasca cu dimensiunea de 5.0 m x 5,0 m;

Spaii verzi.

Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse(n cazul n care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiii pe termen lung)

In continuare sunt prezentate doua scenarii tehnico-economice analizate in vederea alegerii modalitatii adecvate din punct de vedere tehnic si economic de realizare a investitiei propuse:

Scenariu I

Centrala de producere a biogazului si energieie electrice din biomasa cu fermentare pe vertical. Se prevede realizarea urmtoarelor obiecte-cldiri i utiliti:

Rezervoare de fermentare cu ( 25,50 m i capacitatea de 2.570 m3 - 2 buc;

Sistem de alimentare (dozator);

Siloz de stocare biomasa n tranee de 26,80 m x 79,65 m, cantitatea de 12.807,00 mc;

Bazine de stocare nmoluri, cu diametrul de 28,88 m si inaltime de 6 m, cu un volum net de 3.710 m3;

Bazin dejectii animale de 4m x 4m x 3m subteran, cu capacitatea de stocare de 32,00 mc;

Grupul de cogenerare este alctuit din 2 containere ce conin motoare si generatoare;

Container tehnic cu dimensiunea de 5,00 m x 9,00 m si birou tehnic, vestiar si grupuri sanitare. Containerul are dimensiunea de 5,00 m x 9,00 m si nlimea de 2,80 m, adpostete sala de comand i control pentru instrumentele necesare inclusiv biroul sefului de unitate, vestiarul i grupul sanitar necesar personalului de deservire si se va realiza containere prefabricate din panouri de tabl tip sandwich pe structur metalic amplasate pe o plac de beton.

Rezervor vidanjabil cu capacitatea de 10 mc subteran, cu acces carosabil.

In procesul tehnologic se utilizeaz 55,7 t biomasa, 10 t ap i 6 t dejecii animaliere pe zi.

Scenariu II

Centrala de producere a biogazului si energieie electrice din biomasa pe cu fermentare orizontal prevede:

Digestoare (fermentatoare) orizontale (2 buc) cu dimensiunea de 24,00 m x 6,50 m x 6,50 m, capacitatea de 805,00 mc i cupol cu nlimea de 3,50 m; Alimentator (dozator) buncrul de alimentare are o capacitate de 80 mc, confecionat din otel carbon vopsit in cmp electrostatic; Silozul de stocare biomasa n tranee - are form trapezoidala cu 67,8 m x 50,30 m, aria construita de 3.435,00 mp si cantitatea de depozitare 20.610,00 mc; Post digestor (fermentator) vertical (1 buc) cu aria construita de 490,60 mp i capacitatea de 2.943,75 mc; Stocator nmoluri cu aria construita 908,00 mp i capacitatea de 7.718,00 mc; Bazin dejectii animale cu dimensiunile 4,00 m x 4,00 m x 3,00 m, subteran, cu capacitatea de stocare de 32,00 mc; Grupul de cogenerare (CHP) alctuit din 2 containere cu dimensiunile de 3,50 m x 9,125 m si nlimea de 2,80 m, coninnd 2 uniti de cogenerare.

Fclia (1 buc) este un utilaj tehnologic de control al cantitii de biogaz; Container tehnic cu dimensiunea 3,50 m x 9,125 m cuprinde partea propriu zisa de container tehnic i un vestiar cu grup sanitar; Rezervor vidanjabil cu capacitatea de 10 mc, subteran si cu acces carosabil; Bazin de colectare a apelor pluviale n exces cu aria construita de 28,05 mp i inaltimea 3,00 m, cu capacitatea de stocare 69,255 mc;

Post de transformare; Acces carosabil, platforme carosabile si pietonale cu racord la drumurile publice din zon. Limea drumului este de 3,5 m sau 4 m. Descrierea detaliat se regsete n memoriul de specialitate. Platforma gospodreasca cu dimensiunea de 5,0 m x 5,0 m; Lucrri exterioare, spaii verzi, racorduri edilitare.Fiecare obiect este racordat la reele de incint de alimentare cu ap i energie electric, canalizare menajer i pluvial, n funcie de nevoile tehnologice specifice.

In procesul tehnologic se utilizeaz zilnic 48,03 t biomasa i dejecii animaliere la pornirea procesului.

Scenariul recomandat este cel cu fermentare in digestoare orizontale, scenariul 2.

Avantajele scenariului recomandat

Se reduce substanial volumul construciilor att la procesul de fermentare ct i la cel de post fermentare.

Se elimin cantitatea masiv de ap din procesul de fermentare, care crea un volum mult mai mare de digestat lichid, ceea ce a condus la reducerea volumului de stocare si automat a preului de investiie.

Se reduce substanial volumul de depozitare a digestatului, ca urmare a eliminrii apei din procesul tehnologic. Aceast reducere cu aproximativ 25% creeaz posibilitatea stocrii suprateran a digestatului, fa de scenariul I unde bazinul era subteran, construit din beton armat hidroizolat, pe o suprafa de 2.063,82 mp cu o adncime de 5,00 m.

Se reduc cheltuielile de exploatare.

Se creeaz posibilitatea mririi stocrii silozului cu 27%.

Se produce o amestecare pe orizontal cuprinznd ntregul amestec, ceea ce determin creterea volumului de gaz produs la aceiai cantitate de mas verde, echivalentul a cca. 2 t/zi (economie). Este o fermentare mult mai complex, amestecul fiind mult mai omogen, datorit agitatoarelor care sunt pe orizontal avnd o mai buna amestecare.

Fermentarea pe orizontal a eliminat parial cantitatea de dejecii din fluxul tehnologic, acestea utilizndu-se doar la pornirea instalaiei i periodic, pentru intretinerea procesului de fermentare.

Fermentatoarele pe orizontal, fa de cele verticale, sunt prevzute cu guri de evacuare a eventualelor sedimente introduse concomitent cu masa verde, ceea ce conduce la o golire fr oprirea fluxului tehnologic.

Acest sistem de fermentare orizontal este cea mai noua tehnologie din domeniu.

Descrierea constructiv, funcional i tehnologicDate generale

Amplasarea i funcionalitate construciilor propuse sunt n concordan cu tema de proiectare i nevoile locale de derulare a investiiei. Funciunea principal a parcelei va fi cea de zon industrial de producere a energiei termice si electrice.

Proiectul prevede realizarea unei centrale de producere a biogazului si energiei electrice din biomasa de 988 kw energie electrica.

Cantitile de materii prime utilizate n procesul de producie sunt in principal masa verde in cantitate de 48,03 t/zi (17.530 t/an), dejecii animale la pornirea procesului tehnologic si periodic pentru intretinerea fermentarii, i apa.

Produse rezultate

Producia de biogaz / Echivalent gaz metan

m zilnicm anualm zilnicm anual

10.489,183.828.552,225.454,381.990.848,70

Producia de energie / Energia disponibil

kWh-el/ankWh-th/ankWh-el/ankWh-th/an

8.222.136,008.238.785,128.222.136,006.457.872,00

Putere instalat generator / Energie disponibil - pe or

kW-elkW-thkW-elkW-th

988,00990,00988,00776,00

Descrierea constructivaProiectul prevede realizarea urmtoarelor obiecte-cldiri i utiliti:

Digestoare (fermentatoare) 2 buc

Toate construciile destinate fermentrii vor fi realizate din perei tip sandwich din segmeni de tabl de oel inoxidabil cu 10 cm de vat minerala i tabl vopsit n cmp electrostatic la exterior, cu structur de rezistent din nervuri ambutisate cu fundaii de beton armat i acoperit cu o manta alctuit din membrane speciale PVC cu inserii de materiale textile rezistente la radiaii ultraviolete fixate n centuri de siguran, pentru a se evita pierderile de biogaz produs.

Digestoarele au forma paralelipipedica cu o lime exterioara de 6,50 m, o nlime de 6,50 m si o lungime de 24,00 m, avnd un volum util de 805,00 mc, sunt confecionate din otel carbon si izolate termic cu un strat de material termoizolant tip vata minerala si acoperite cu tabla galvanizata pentru protecie contra intemperiilor. In interior se gsete un malaxor cu padele format din 2 pri, dispuse coaxial, puse in micare de un motor electric de 22 kw cu frecventa variabila cuplat cu un reductor planetar, asigurnd o turaie medie de 3 rotatii/min. In partea inferioara este amplasat un sistem de golire a impuritilor (nisip,etc.) acumulate in digestor.

In partea superioara este montata o membrana dubla cu strat de aer intermediar, sub care se stocheaz biogazul produs. nlimea cupolei este de 3,50 m.

Pe pereii digestorului sunt amplasate evile circuitului de apa fierbinte care nclzesc substratul din digestor.Fundaiile sunt de beton armat. Alimentator - dozator

Buncrul de alimentare/Alimentatorul-dozator are o capacitate de 80 mc, confecionat din otel carbon vopsit in cmp electrostatic,

La dozator se prevede o fundaie cu dimensiunea de 4,00 m x 6,00 m.

Pentru ncrcarea rezervoarelor se va construi o platforma betonat pentru dozator, care este un utilaj specializat, de unde necurile vor alimenta ambele digestoare orizontale.

Silozul de stocare biomasa n tranee

Are form trapezoidala cu 67,80 m x 50,30 m, aria construita de 3.435,00 mp, capacitatea de depozitare fiind de 20.610,00 mc.Pentru depozitarea masei verzi, se vor realiza perei de beton cu nlimea de 6,00 m, pe trei laturi, cu pardoseal de asfalt i elevaii de beton arma la fundaii i la perei.

La silozuri, colectarea mustului rezultat din stocarea masei verzi se realizeaz prin rigola carosabila cu pompare n rezervorul de ape pluviale.

Accesarea si compactarea masei verzi se va realiza de pe platforma carosabila amplasat pe latura vestic.

Post digestor vertical 1 buc

Are o suprafata construita de 490,60 mp i o capacitate de 2.943,75 mc. Construcia post digestorului va fi realizat din perei tip sandwich din segmeni de tabl de oel inoxidabil cu 10 cm de vat minerala i tabl vopsit n cmp electrostatic la exterior, cu structur de rezistent din nervuri ambutisate cu fundaii de beton armat i acoperit cu o manta alctuit din membrane speciale PVC cu inserii de materiale textile rezistente la radiaii ultraviolete fixate n centuri de siguran, pentru a se evita pierderile de biogaz produs. Fundaiile sunt de beton armat. Obiectul va fi dotat cu 4 agitatoare submersibile capsulate, scri de acces i platforme de siguran.

Stocator nmoluriAre o suprafata construita de 908,00 mp i o capacitate de 7.718,00 mc. Construcia va fi realizat din perei tip sandwich din segmeni de tabl de oel inoxidabil cu 10 cm de vat minerala i tabl vopsit n cmp electrostatic la exterior, cu structur de rezistent din nervuri ambutisate cu fundaii de beton armat.

Fundaiile sunt de beton armat cu o placa armat i izolat hidro-termic i hidro.

Nmolurile rezultate sunt foarte bune ngrminte naturale i vor fi transportate pe terenurile agricole pentru practicarea de culturi ecologice ncurajate prin subvenii de Comunitatea Europeana.

Bazin dejecii animale

Are dimensiunile de 4 m x 4 m x 3 m, subteran, i o capacitate de stocare de 48,00 mc.Este o construcie subteran din beton armat cu perei, radier general i planeu din beton armat. Pereii interiori se vor impregna cu soluie din material hidroizolant.

Asigur depozitarea materialului de fermentare pentru deschiderea procesului de fermentare i pentru nnoirea substraturilor.

Va fi realizat din beton hidroizolat n interior pentru evitarea pierderilor de lichid i acoperit cu un capac de beton care va avea o trapa pentru alimentare. Acesta va fi dotat cu filtre de extracie a prii solide, care pot constitui composturi pentru fertilizarea terenurilor ce urmeaz a fi utilizate ca terenuri agricole pe care se pot practica culturi ecologice.

Pentru accesare se va utiliza un chepeng metalic i scara metalic. Placa de beton, de la partea superioar va avea un sorb pentru deversarea dejeciilor.

Container generator termo-electric (CHP) 2 buc Exista 2 containere cu dimensiunile de 3,50 m x 9,125 m si nlimea de 2,80 m.Containerele prefabricate sunt realizate din panouri de tabl tip sandwich pe structur metalic amplasate pe o plac de beton.

Acoperiul va avea nvelitoare din panouri Ondatherm cu pant de 1%, cu scurgere la jgheaburi i burlane exterioare. nchiderile exterioare vor avea pe lng panouri Ondatherm i tmplrie de aluminiu.Fiecare container conine 1 unitate de cogenerare format dintr-un motor turbo gaz i un generator de curent electric, comandate de la un tablou de comand cu sistem de control, avnd dotrile tehnice aferente.

Unitatea de cogenerare este de 537 kW, folosete drept combustibil biogazul rezultat din procesul de fermentare a biomasei unde se produc 10.489,18 mc/zi biogaz echivalent a 5.454,38 mc gaz metan.

Generatoarele termo-electrice (CHP) sunt utilizate pentru valorificarea biogazului. Acestea sunt compuse dintr-un motor cu ardere intern, care este cuplat mecanic cu un generator care produce energia electric care va fi valorificat in reea, iar energia termic va fi valorificat ctre CET Targu Mures. Prin cogenerare rezult de asemenea energie termic care va fi utilizat n parte la nclzirea digestoarelor, iar energia termic disponibil va fi valorificat ctre teri.

Acestea vor fi aezate pe o platforma cu pmntare de 3,50 m * 9,50 m.

Fclia 1 bucEste un utilaj tehnologic de control al cantitii de biogaz.Construcia utilajului, respectiv camera de combustie nchis este un dispozitiv de ardere a biogazului i are rolul de echipament de siguran. Se amplaseaz pe unul dintre generatoarele termo-electrice i este dotat cu camera de combustie i tubul de ardere de 3,00 m nlime, pentru arderea gazului in exces.

Container tehnic Are dimensiunile de 3,5 m x 9,125 m si cuprinde partea propriu zisa de container tehnic i un vestiar cu grup sanitar.Containerul adpostete sala de comand i control pentru instrumentele necesare inclusiv biroul sefului de unitate, vestiarul i grupul sanitar necesar personalului de deservire si se va realiza din panouri de tabl tip sandwich pe structur metalic amplasate pe o plac de beton.

Acoperiul va avea nvelitoare din panouri Ondatherm cu pant de 1%, cu scurgere la jgheaburi i burlane exterioare.

nchiderile exterioare vor fi avea pe lng panouri Ondatherm i tmplrie de aluminiu

Pardoseala prevzut este de gresie ceramica.

Finisajele interioare i exterioare sunt cele obinuite rezultate din materialul utilizat - tabla vopsit n cmp electrostatic. nchiderile se vor realiza din panouri de tabl tip sandwich cu izolaie de vat mineral cu grosimea de 9 cm.

Sala de comand a centralei este dotat cu un computer de supraveghere general a ntregii staii care asigur supravegherea permanent a ntregului proces de la faza de ncrcare, la cele de dozare, omogenizare i fermentare, cu semnalizarea avariilor la panoul de comand a instalaiei de biogaz, a generatoarelor termo-electrice (CHP) cu vizualizare i telefon mobil n 4 cascade.

Izolaii hidrofuge: folii de P.V.C., membrane bituminoase i bitum sub ziduri.nvelitoare din panouri sandwich de tabl ondulat.Clasa de importan a construciei este stabilit a fi clasa III cldire de importan normal, iar categoria de importan conform anexei de calcul este C.

Post de transformare

Suprafata construita este de 23,70 mp, aria utila de 18,90 mp, aria desfasurata de 23,70 mp i inaltimea de 3,00 m.

Imobilul este o construcie de zidrie de crmid plin cu fundaii de zidrie nvelitoare tip terasa. nchiderile sunt din zidrie plin i tmplrie de aluminiu.

Adpostete utilajele necesare funcionrii postului trafo.

Rezervor vidanjabil Are o capacitate de 10 mc, subteran, cu acces carosabil.Este o construcie subteran din beton armat cu perei, radier general i planeu din beton armat. Pereii interiori se vor impregna cu soluie din material hidroizolant.

Va fi realizat din beton hidroizolat n interior pentru evitarea pierderilor de lichid i acoperit cu un capac de beton care va avea o trapa pentru alimentare. Pentru accesare se va utiliza un chepeng metalic i scara metalic. Placa de beton, de la partea superioar va avea un sorb pentru evacuare.

Bazin de colectare a apelor pluviale n exces.

Aria construita este de 25,50 mp, inaltimea de 3,00 m si capacitatea de stocare de 69,255 mc.

Va fi realizat din beton hidroizolat n interior pentru evitarea pierderilor de lichid i acoperit cu un capac de beton care va avea o trapa pentru evacuare. Apa colectat va fi utilizat pentru ntreinerea spaiilor verzi din incint.

Acces carosabil, platforme carosabile i pietonale Cu racord la drumurile publice din zon. Limea drumului 3,50 m. Platforma gospodreasca Are dimensiunile de 5,0 m x 5,0 m. Este realizat dintr-o plac de beton dotat cu un robinet de ap i racordat la canalizarea menajer, pentru igienizarea facil a spaiului.

Perimetral va avea perei de zidrie de 1,50 m nlime din blocuri de beton prefabricate, pe 3 laturi. Aici se vor depozita euro pubelele i se va colecta gunoiul menajer.

Spaii verziZonele verzi sunt amplasate n spaiile rmase libere dintre obiectele tehnologice, n lungul cilor de acces i circulaie rutier, n lungul mprejmuirii ca plantaii de aliniament i protecie, acestea ocupnd o suprafa de 2.064 mp.

Racorduri edilitareFiecare obiect este racordat la reele de incint de alimentare cu ap i energie electric, canalizare menajer i pluvial, n funcie de nevoile tehnologice specifice. Se va realiza o reea de incendiu dotat cu hidrani de incendiu i iluminat exterior al incintei.

Evacuarea apelor meteorice, se va realiza prin burlane i jgheaburi.

Descrierea tehnologic i flux tehnologic

Initierea procesului de punere in functiune a centralei

Procesul de pornire al centralei va fi in sarcina si pe cheltuiala furnizorului tehnologiei, fiind monitorizat permanent, pana la aducerea instalatiei la parametrii proiectati de functionare.

Punerea in functiune a centralei se va face prin parcurgerea urmatoarelor etape:

Se alimenteaza cele doua digestoare orizontale cu dejectii, pompandu-se dejectiile lichide din bazinul destinat pana la nivelul de 90% fata de plin (1.449 mc = 2 digestoare x 805 mc x 90%);

Se alimenteaza digestorul vertical (fermentatorul secundar) cu dejectii lichide pana la 50% - 60% din capacitatea maxima astfel incat sa acopere conductele de incalzire (1.300 mc);

Procesul de umplere poate dura 3 zile; Se pornesc mixerele (agitatoarele) si apa calda pentru incalzirea dejectiilor din cele trei fermentatoare, temperatura fiind adusa la 37-40oC si se asteapta cateva zile pana cand biogazul produs are un continut mai mare de 50% metan; Se incepe alimentarea cu siloz cu circa 10% din cantitatea normala de siloz zilnic, adica 4,8 to/zi timp de o saptamana; Saptamanal se creste cantitatea de siloz alimentata cu 10% zilnic, adica a doua saptamana 9,6 to/zi, pana se ajunge la 48 to/zi in saptamana a 10-a, adica nivelul normal de alimentare pe parcursul a celor 365 zile dintr-un an; Cantitatea maxima de gaz poate fi obtinuta deja din a 8-a saptamana, in functie de calitatea dejectiilor si a silozului.Balanta de energie a centralei proiectate

Principalele coordonate ale balantei de energie a centralei proiectate sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr.Element(modalitate de calcul)ValoareUM

1Numar de zile functionare pe an365zile

2Numar de ore functionare pe zi uzina biogaz24,00ore/zi

3Numar de ore functionare anual uzina biogaz(24,00 ore/zi x 365 zile/an)8.760,00ore/an

4Numar de ore de functionare anual grupuri cogenerare(24,00 ore/zi x 346,75 zile/an)8.322,00ore/an

5Cantitate materie prima necesara zilnic48,0274to/zi

6Cantitate materie prima necesara annual(48,0274 to/zi x 365 zile/an)17.530,00to/an

7Pondere substanta uscata materie prima35,00%

8Cantitate substrat utilizata anual17.530,00to/an

9Cantitate biogaz unitara generata zilnic218,40mc/to

10Cantitate biogaz totala generata zilnic(218,40 mc/to x 48,0274 to/zi)10.489,18mc/zi

11Cantitate biogaz generata pe ora(10.489,18 mc/zi / 24 ore/zi)437,05mc/h

12Putere calorica biogaz4,7065kcal/mc

13Energie primara(4,7065 kcal/mc x 437,05 mc/h x 1,163 / 1.000)2,392MW

14Randament electric grup cogenerare41,30%

15Energie electrica vanzare terti(2,392 MWh x 41,30%)988,00kWe

16Consum propriu energie electrica165,67kWe

17Randament termic grup cogenerare41,38%

18Energie termica generata(2,392 MWh x 41,40%)990,00kWt

19Energie termica utilizata incalzire apa racire motor- temperatura 70-90oC496,00kWt

20Consum propriu energie termica(21,61% x 990 kWt)214,00kWt

21Energie termica de la esapament concept de incalzire494,00kWt

22Energie termica de la apa incalzita concept de incalzire(496 kWt - 214 kWt)282,00kWt

23Energie termica utila 95oC (disponibila pentru vanzare)(494 kWt + 282 kWt)776,00kWt

24Fertilizant rezultat anual12.441,00t/an

In continuare este prezentata balanta de energie a centralei de biogaz din materia prima siloz porumb:

Balanta de energie a centralei de biogaz din materia prima siloz porumb

Fluxul tehnologicBiogazul se formeaz prin procese anaerobe ntr-un bazin de fermentare numit n continuare fermentator sau digestor. n fermentatoare/digestoare este un amestec format din materia prim care intr n proces, n cazul de fa siloz de porumb (48,0274 t/zi). La nceputul procesului se alimenteaz cu dejecii i ap, compoziie denumit n continuare substrat.

Pe tona de biomas se genereaz 218,40 mc biogaz zilnic, care prin cogenerare realizeaz o cantitate de energie electrica de aproximativ 2,26 KWh/mc, concomitent cu 2,26 KWh/mc energie termic.

Alimentarea cu substraturi are loc dup o reet de furajare depus n memoria calculatorului care deservete staia.

Procesul de generare a biogazului ncepe cu ncrcarea substratului bine mrunit in buncrul de alimentare (alimentator-dozator) cu o capacitate de 80 mc, confecionat din otel carbon vopsit in cmp electrostatic, de unde, printr-un sistem de transport conveior cu nec (confecionat din otel inox pentru o durabilitate crescuta), este introdus in fermentatoarele/digestoarele orizontale dup o cntrire prealabila. Acest proces are loc in mod automat de mai multe ori pe zi, compensnd cantitatea de substrat digestat si pompata in post digestorul vertical.

Digestoarele orizontale au un malaxor cu padele format din 2 pri, dispuse coaxial, puse in micare de un motor electric de 22 kw cu frecventa variabila cuplat cu un reductor planetar.

Din digestoare se pompeaz digestatul intr-un cutter unde se mrunete pentru a stimula procesul de fermentare anaeroba, iar de aici substratul este pompat in post digestorul vertical. In partea superioara a post digestorului vertical, sunt montate 4 agitatoare care au rolul de a omogeniza digestatul. Digestatul rezultat este pompat in bazinul de stocare final (stocatorul de namoluri), care are o capacitate neta de depozitare 7.500 mc.

Generatoarele termo-electrice (CHP) sunt utilizate pentru valorificarea biogazului. Acestea sunt compuse dintr-un motor cu ardere intern, care este cuplat mecanic cu un generator care produce energia electric, care va fi consumat n societate parial, in timp ce surplusul se introduce in reea.

Prin cogenerare rezult de asemenea energie termic care va fi utilizat n parte la nclzirea digestoarelor, iar energia termic disponibil va fi livrat la CET Targu Mures.

Silozul de porumb utilizat, este depozitat intr-un siloz de stocare biomasa in transee special construite, de unde se consum n tot timpul anului.

Dejeciile de bovine sunt necesare la pornirea procesului de fermentare sau periodic la renoirea procesului. Aceste dejecii au rolul de a reinnoi bacteriile din proces. Fluxul instalaiei este continuu tot timpul anului.

Dup faza de fermentare/digestare nmolul rezultat este depozitat n stocatorul de namoluri, iar de aici este transportat cu vidanje pe terenurile agricole pentru fertilizare.

Gazul rezultat este denumit biogaz datorit faptului c rezult dintr-un proces biologic. Acesta este purificat prin desulfurare biologic, uscat, monitorizat, urmnd a se dirija spre cele doua generatoare termo-electrice din incinta unitatii.

n urma cogenerrii, se obin 988 kWe i 990 kWt pe or.

Pentru asigurarea sigurantei in procesul de exploatare, centrala va fi echipata cu o faclie de siguran. Aceasta este un sistem de protecie care supravegheaz depozitele de biogaz cu sarcina de a arde gazul n supraplus pentru ca acesta sa nu ajung n atmosfer unde metanul coninut este duntor.

Uzina va produce biogaz timp de 24 ore/zi pe tot parcursul anului (8.760 ore/an), in timp ce grupurile de cogenerare vor functiona numai 8.322 ore/an.Caracteristici tehnice ale substratului si ale namolurilor rezultate

Principalele caracteristici tehnice ale substratului utilizat si ale namolurilor rezultate sunt prezentate in tabelele urmatoare:

Fermentare

ElementValoareUM

Cantitate substrat17.530tone/an

Continut substanta uscata in masa proaspata35%

Continut materie organica in substanta uscata96%

Perioada medie retentie in fermentator61zile

Volum de fermentare necesar4.110mc

Incarcare volumica3,89Kg SUO/mc/zi

Parametrii instalatiei

ElementValoareUM

Biogaz3.828.552,22mc/an

Continut gaz metan1.990.847,15mc/an

Energie totala bruta19.908.381,66kWh/an

Timp de functionare8.322,00ore/an

Putere instalata988,00kWe

Digestat / Stocator namoluri final

ElementValoareUM

Digestat12.441tone/an

Cantitate de gaz din cantitate totala de substrat29%

Timp ocupat in stocatorul final6luni

Volum ocupat in stocatorul de namoluri6.912mc

Date principale digestat

ElementUMIntrare (input)Digestat

Continut substanta uscata%35,008,42

Din care, substanta organica%96,0076,56

Gradul de descompunere a substantei organice%-86,39

Ingrasamant (fertilizator)

ElementUMIntrare (input)Digestat

Azot%0,460,65

Azotat de amoniu%-0,42

Fosfat P2O5%0,190,27

Potasiu K2O%0,781,09

Oxid de calciu CaO%0,210,30

Oxid de magneziu MgO%0,070,09

Studii de terenEvaluarea potenialului resursei regenerabile

Combustibilul folosit pentru functionare centralei este de origine vegetala (siloz de porumb). Termenul de biomas, traducere din englez a termenului biomass, este abrevierea pentru masa biologic i prin aceasta se indic, de obicei, orice substan organic, vie sau moart, derivat direct sau indirect din fotosinteza clorofilei.

Din punct de vedere energetic, prin acest termen se indic combustibilul de provenien organic, folosit pentru producerea energiei, direct sau transformat n alte forme de combustibil, datorit proceselor termo-chimice i bio-chimice. Prin urmare, putem s distingem n ceea ce privete forma:

Biomas folosibil n form solid: cherestea, achii, pelei;

Biomas folosibil n form gazoas: biogaz;

Biomas folosibil n form lichid: biodiesel, bioetanol.Masuri impuse la functionarea obiectivului

1. Protectia calitatii apelor si solului

Vor fi construite platforme betonate impermeabilizate (silozuri) pentru stocarea materiilor prime (biomasa) care vor fi prevazute cu pereti de sprijin. Efluentii lichizi si apele pluviale scurse de pe silozuri, precum si cele din zona rezervorului subteran pentru stocarea dejectiilor, vor fi preluate de canale colectoare betonate si vor fi colectate intr-un bazin impermeabilizat, cu o capacitate corespunzatoare pentru prevenirea deversarilor, urmand a fi folosite la udarea spatiilor verzi.

Apele pluviale de pe platformele carosabile vor fi preluate de rigole, preepurate intr-un separator de produse petroliere, inainte de evacuarea in santurile adiacente.

Retelele de apa pluviala de pe amplasament vor fi construite distinct fata de reteaua de canalizare menajera.

Platformele betonate, canalele si bazinele (pentru stocarea dejectiilor, pentru colectarea apelor uzate fecaloid-menajere, pentru colectarea apelor pluviale si pentru colectarea fertilizantului) vor fi dimensionate corespunzator pentru evitarea deversarilor necontrolate si vor fi impermeabilizate.

Fundatiile fermentatoarelor/digestoarelor si postfermentatorului/postdigestorului vor fi construite corespunzator, pentru evitarea fisurilor care pot conduce la scurgerea materiilor prime sau fertilizantului. Radierele din beton vor fi hidroizolate.

Conexiunile dintre sectoarele din care vor fi construite fermentatoarele/digestoarele si postfermentatorul/postdigestorul vor fi etansate corespunzator, pentru evitarea oricaror scurgeri, urmand a fi verificate periodic pe parcursul functionarii.

Alimentarea cu apa potabila si apa de racire se va face din reteaua de alimentare cu apa a Municipiului Targu Mures. Apele uzate menajere, vor fi preluate de canalizarea menajera din incinta si vor fi colectate in bazin vidanjabil. La realizarea retelei de canalizare in zona, titularul are obligatia bransarii la aceasta si dezafectarea bazinelor vidanjabile, in conformitate cu prevederile art. 6, paragraful (1) si (2) din Anexa la HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediu acvatic a apelor uzate, cu completarile si modificarile ulterioare.

Transportul dejectiilor lichide de la ferme la instalatie si a fertilizantului rezultat se va face numai cu autovehicule specializate (autovidanje), performante, echipate corespunzator pentru evitarea scurgerii acestora pe drumurile publice. Vor fi respectate distantele legale de protectie fata de canalele, de drumul judetean si calea ferata din apropierea amplasamentului.

2. Protectia calitatii aerului

Emisiile de gaze cu efect de sera vor fi reduse prin stocarea pe termen scurt a mareriilor prime (biomasa, dejectii) si asigurarea fermentarii acestora numai in fermentatoare/digestoare.

Hidrogenul sulfurat, generat in timpul proceselor de fermentare, va fi oxidat la sulf elementar prin procedeu biologic, pentru reducerea oxizilor de sulf din gazele de ardere. Instalatia va fi prevazuta cu un analizor de gaz, care va urmari inclusiv concentratia de hidrogen sulfurat din biogaz, in vederea optimizarii procesului de desulfurare.

Evacuarea gazelor de ardere de la cogenerator (format din motoare pe biogaz si generatoare electrice) si cele rezultate de la arderea excesului de biogaz (faclia de siguranta) se va face prin cosuri a caror inaltime va fi calculata respectand prevederile OM nr. 462/1993 al MAPPM pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei, astfel incat sa asigure o dispersie corespunzatoare a acestora. Supravegherea continua a proceselor de fermentare/postfermentare/cogenerare pentru prevenirea suprapresiunii in rezervoare care sa conduca la evacuari masive de gaze cu efect de sera (prin supapele de suprapresiune) sau arderea acestora in faclie.

Vor fi verificate periodic toate traseele de biogaz, pentru evitarea colmatarilor, fisurarii conductelor sau blocarii ventilelor/supapelor.

3. Protectia biodiversitatii

Se vor asigura plantarea si intretinerea de arbori, aliniamente cu rol de protectie si amenajarea de spatii verzi pe o suprafata de minim 20% din suprafata de teren alocata uzinei de biogaz, in conformitate cu HG 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism.

4. Gospodarirea deseurilor

Fertilizantul rezultat dupa fermentarea materiilor prime va fi stocat intr-un rezervor amplasat suprateran, impermeabilizat, partea lichida va fi refolosita la initierea procesului. Namolul rezultat va fi folosit la fertilizarea terenurilor agricole.

Dejectiile lichide vor fi stocate in bazin hidroizolat, accesul facandu-se pe drumuri betonate.

Deseurile menajere vor fi colectate selectiv in pubele/containere amplasate pe platforma betonata (platforma gospodareasca) si vor fi preluate de un operator de salubritate autorizat.

Analiza cost-beneficiu:

3.3 . Identificarea investiiei i definirea obiectivelor

Identificarea proiectului

Proiectul propus spre realizare de catre SC Biomass Power SRL consta in construirea unei centrale de cogenerare energie electrica si termica din biomasa, care reprezinta o sursa de energie regenerabila, fiind o investitie cu impact minim asupra mediului inconjurator. Aceasta centrala va livra in Sistemul Energetic National o cantitate de 0,988 MW energie electrica si va produce o cantitate de 0,990 MW energie termica, din care destinata vanzarii o cantitate de 0,776 MWt.

In prezent, societatea nu desfasoara activitatea de producerea a energiei electrice si/sau termice, proiectul propus urmand a contribui la diversificarea activitatilor desfasurate de catre societate. Unitatea de analiza in acest caz o reprezinta proiectul propus spre realizare, urmand a fi utilizata metoda incremenentala, pentru a asigura identificarea impactului proiectului propus, fara a tine cont de activitatea curenta a societatii.

Implementarea proiectului propus spre realizare de catre societate presupune realizarea urmatoarelor componente ale proiectului:

Realizarea lucrarilor de constructii si achizitionarea echipamentelor necesare pentru asigurarea accesului la utilitati;

Achizitionarea de servicii de consultanta pentru realizarea documentatiei de proiect si pentru implementarea proiectului;

Achizitionarea de servicii de proiectare si asistenta tehnica;

Achitarea taxelor legale pentru obtinerea acordurilor, avizelor si autorizatiilor necesare;

Realizarea lucrarilor de amenajare a terenului si a lucrarilor de constructii necesare:

Lucrari de amenajare a terenului;

Organizarea de santier;

Lucrari de constructie aferente instalatiei tehnologice; Construirea drumurilor si platformelor necesare;

Lucrari de amenajarea a terenului pentru protectia mediului;

Achizitionarea instalatiei tehnologice complexe care va produce energie electrica si termica utilizand biomasa aceasta instalatie va fi compusa din urmatoarele elemente principale:

Fermentatoare orizontale 2 buc;

Fermentator vertical 1 buc;

Stocator namoluri 1 buc;

Container tehnic 1 buc;

Containere cogenerare 2 buc.

Achizitionarea echipamentelor si utilajelor cu si fara montaj necesare pentru asigurarea desfasurarii fluxului productiv complet:

Cisterna agricola 1 buc;

Mixer 1 buc;

Tractoare cu remorca 4 buc;

Incarcator functional cu brat telescopic 1 buc.

Prin realizarea infrastructurii propuse, se va realiza producerea de energie electrica si termica utilizand resurse energetice regenerabile, in acest caz, biomasa vegetala (siloz de porumb).

Beneficiarii directi ai proiectului sunt:

SC Biomass Power SRL in urma realizarii proiectului societatea va beneficia de o infrastructura moderna pentru producerea energiei electrice si termice, ceea ce ii va permite sa desfasoare aceasta activitate in conditii optime, cu implicatii majore asupra eficientei economico-financiare a activitatii desfasurate de catre societate;

Entitatile economice care desfasoarea activitati agricole in zona in care se va implementa proiectul aceste entitati economice vor avea la dispozitie o sursa de fertilizanti la costuri extrem de avantajoase, ceea ce va conduce la reducerea cheltuielor de productie ale acestora;

Furnizorii de energie electrica in momentul de fata acestia sunt obligati, conform sistemului de cote obligatorii in vigoare, sa achizitioneze cote obligatorii de energie electrica produsa din resurse regenerabile in vederea vanzarii catre consumatorii deserviti. Acoperirea cotei obligatorii se face prin achizitionarea unui numar de certificate verzi egal cu cota de energie electrica din surse regenerabile de energie impusa. Prin crearea unei noi infrastructuri de producere a energiei electrice utilizand resurse regenerabile, va creste numarul de certificate verzi disponibile pe plan national;

Forta de munca neangajata din regiune in urma realizarii proiectului propus, se vor crea noi locuri de munca, atat in faza de implementare a proiectului, cat si ulterior, in faza de productie/functionare a infrastructurii realizate.

Pe langa beneficiarii identificati anterior, de pe urma implementarii proiectului propus si, ulterior, a functionarii infrastructurii realizate vor mai beneficia si urmatoarele categorii de beneficiari indirecti:

Populatia din regiune si din tara prin crearea unei infrastructuri moderne de producere a energiei electrice si termice care va functiona prin utilizarea unei resurse energetice regenerabile, se asigura protejarea mediului prin reducerea emisiilor poluante aferente utilizarii combustibililor fosili, populatia fiind beneficiarului final al acestei reduceri a poluarii a aerului;

Entitatile economice care vizeaza demararea unei investitii in domeniul producerii energiei din resurse regenerabile prin implementarea proiectului propus, societatea va oferi un exemplu de buna practica in domeniul investitional.

Definirea obiectivelor si indicatorilor

Analizand proiectul propus spre realizare, sunt identificate obiectivele proiectului si prezentate in continuare.

Obiectivul general al investitiei propuse spre realizare de catre SC Biomass Power SRL prin prezentul proiect consta in producerea de energie electrica si termica prin utilizarea de resurse regenerabile.

In vederea indeplinirii obiectivului general propus de catre societate, au fost definite o serie de obiective specifice, prezentate in continuare:

producerea si livrarea in Sistemul Energetic National o cantitate de 0,988 MW energie electrica;

valorificarea energiei termice produse, prin vanzarea catre CET Targu Mures, ceea ce va conduce la obtinerea de venituri suplimentare de catre solicitant;

valorificarea namolului rezultat din activitatea de productie, prin vanzarea catre terti, contribuindu-se astfel la dezvoltarea mediului de afaceri din regiune prin oferirea de fertilizanti la preturi convenabile, ceea ce va conduce la cresterea eficientei activitatilor agricole desfasurate de catre entitatile economice (cresterea competitivitatii si corelarea cu alte activitati desfasurate in regiune);

crearea de 7 noi locuri de munca, pentru forta de munca disponibila din regiune, contribuindu-se astfel la reducerea somajului.

Proiectul propus spre realizare, raspunde direct cerintelor formulate prin obiectivele Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice 2007-2013, ale Axei Prioritare 4 Cresterea eficientei energetice si a sigurantei furnizarii, in contextul combaterii schimbarilor climatice, ale Domeniului Major de Interventie 2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi si ale Operatiunii Sprijinirea investitiilor in modernizarea si realizarea de noi capacitati de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (in unitati cu putere instalata mai mica sau egala cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale si a altor resurse regenerabile de energie.

Astfel, prin realizarea proiectului si valorificarea energiei termice prin vanzarea catre terti, se contribuie direct cresterea competitivitatii si corelarea cu alte activitati desfasurate in regiune. Prin achizitionarea fertilizantului la preturi convenabile, entitatile economice din regiune isi vor putea creste eficienta activitatii agricole desfasurate prin reducerea costurilor, ceea ce se va reflecta direct in capacitatea de a concura pe pietele pe care isi desfac productia. Proiectul propus spre realizare raspunde direct obiectivului general al POS CCE 2007-2013 de crestere a productivitatii companiilor romanesti, in conformitate cu principiile dezvoltarii durabile si reducerea decalajelor fata de productivitatea la nivelul UE astfel incat Romania sa atinga, pana in anul 2015, un nivel de aproximativ 55% din valoarea medie a productivitatii din UE.

Proiectul propus de catre solicitant raspunde obiectivului Axei Prioritare 4 Cresterea eficientei energetice si a securitatii furnizarii, in contextul combaterii schimbarilor climatice, asigurandu-se realizarea unei infrastructuri moderne de producere a energiei electrice si termice, ceea ce va conduce la cresterea eficientei energetice. Resursele energetice utilizate pentru producerea energiei electrice si termice sunt resurse regenerabile, ceea ce va conduce la reducerea utilizarii combustibililor fosili. In cazul investitiei propuse spre realizare, biocombustibilul folosit pentru instalaia de producere a energiei va fi de origine vegetala.

Prin realizarea obiectivului general si a obiectivelor specifice identificate ale proiectului, acesta va raspunde urmatoarelor obiective definite in Ghidul Solicitantului pentru DMI 2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi si ale Operatiunii Sprijinirea investitiilor in modernizarea si realizarea de noi capacitati de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (in unitati cu putere instalata mai mica sau egala cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale si a altor resurse regenerabile de energie:

reducerea dependentei de importurile de resurse de energie primara si imbunatatirea sigurantei in aprovizionare pentru producerea energiei electrice si termice prin utilizarea infrastructurii propuse spre realizare prin proiect se va utiliza ca materie prima biomasa de origine vegetala (siloz de porumb), ceea ce va conduce la reducerea consumului de combustibili fosili pentru producerea energiei electrice si/sau termice, ceea ce va conduce la reducerea nivelului importurilor de resurse de energie primara, biomasa utilizata provenind de la entitati economice romanesti;

protectia mediului prin reducerea emisiilor poluante si combaterea schimbarilor climatice prin neutilizarea combustibililor fosili in productia de energie electrica si termica, se asigura reducerea emisiilor poluante asociate arderii combustibililor fosili, ceea ce va conduce la combaterea schimbarilor climatice;

diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor si infrastructurii pentru productia de energie electrica/termica prin proiect se propune utilizarea unei surse alternative si regenerabile de producere a energiei, valorificarea acesteia prin utilizarea unei tehnologii inovative de producere a energiei electrice si termice, raspunzandu-se astfel cerintei implicite in acest obiectiv;

crearea de noi locuri de munca in diferite zone ale tarii prin realizarea/modernizarea capacitatilor de producere a energiei din surse neconventionale proiectul raspunde acestui obiectiv prin crearea unui numar de 7 locuri noi de munca in vederea operarii infrastructurii de producere a energiei electrice si termice, in plus creand si premisele crearii de noi locuri de munca in cadrul entitatilor economice cu care societatea va intretine relatii comerciale (furnizori de materie prima, clienti pentru vanzarea fertilizantului, executanti lucrari de constructii pentru implementarea proiectului, furnizori de instalatii si echipamente pentru implementarea proiectului, etc);

implicarea mai activa a mediului de afaceri (companiilor private din tara si din strainatate), precum si a autoritatilor publice locale, in procesul de valorificare a resurselor regenerabile de energie prin implementarea proiectului si, ulterior, prin operarea infrastructurii realizate prin proiectul propus, va creste gradul de implicare directa sau indirecta in procesul de valorificare a resurselor regenerabile de energie; furnizorii de materie prima si consumatorii fertilizantului valorificat de catre solicitant prin vanzare, sunt entitati economice private din tara, iar nivelul de implicare al acestora va creste prin aportul lor substantial la functionarea infrastructurii realizate prin proiect.

Indicatorii de implementare care reflecta modul de indeplinire a obiectivelor specifice, stabiliti pornind de la obiectivele identificate anterior:

capacitatea de productie a energiei electrice pentru infrastructura propusa spre realizare prin proiect se estimeaza o capacitate de productie de 0,988 MWe;

capacitatea de productie a energiei termice se estimeaza o capacitate de productie de 0,990 MWt, din care pentru vanzare va fi disponibila o cantitate de 0,776 MWt;

numarul de locuri de munca create se estimeaza crearea unui numar de 7 locuri noi de munca.

Perioada de referinta

Pentru investitiile care vizeaza producerea de energie electrica si termica prin utilizarea biomasei in centrale de cogenerare se recomanda utilizarea unei perioade de referinta de 20 de ani.

In tabelul urmator sunt prezentati indicatorii obtinuti:

ArticolCost de producere a energiei corespunzator perioadei de analizaComentarii

Cost total producere energie electrica cogenerare biomasa (EGC1)360,17lei/MWheIndicatorul include costul investitional, precum si costurile de operare si mentenanta ale infrastructurii.

Cost productie energie electrica (EGC2)144,18lei/MWheIndicatorul cuprinde numai costurile de operare aferente.

Cost investitional unitar (EGC3)215,99lei/MWheIndicatorul cuprinde numai costul investitional aferent realizarii infrastructurii propuse.

Analizand informatiile existente privind costurile de productie aferente energiei electrice produsa in cogenerare, pentru tehnologii asimilabile celei propuse prin proiect se identifica urmatoarele valori de referinta:

Pe site-ul www.wikipedia.org se regasesc informatii privind costurile producerii energiei electrice pentru centrale noi construite in 2010, unde pentru resursa energetica biomasa se indica un cost de productie cuprins in intervalul 77,1-115,5 euro/MWhe;

Pe site-ul http://bioenergy.ornl.gov/ se prezinta o comparatie intre costurile producerii energiei electrice prin utilizarea a doua tehnologii diferite: una bazate pe utilizarea unei turbine cu aburi si una care se bazeaza pe gazificare avansata, amandoua fiind tehnologii destinate utilizarii biomasei pentru producerea energiei electrice.

Comparand costurile prezentate se poate observa faptul ca tehnologia bazata pe gazificare avansata prezinta importante avantaje la nivelul costurilor implicate, costul total de productie al energiei fiind estimat la 465 USD/MWhe, fata de 640-1.130 USD/MWHe in cazul utilizarii unei turbine cu aburi.

Pe langa costul total de productie unitar, care include si costurile investitionale, sunt prezentate si costurile de productie pentru energia electrice, luandu-se in considerare numai costurile de operare aferente. Se obtin valorile de 40 USD/MWhe, si respectiv 220-280 USD/MWhe.

Pe site-ul www.iea.org se regasesc informatii privind costurile de capital si costurile de operare unitare aferente investitiilor in tehnologii de cogenerare utilizand ca resursa energetica biomasa.

In tabelul urmator, preluat de pe pagina web mentionata, sunt prezentate costurile tipice pentru investitiile realizate in centrale de producere a energiei electrice din biomasa.

Estimarea veniturilor

In continuare sunt prezentate ipotezele care stau la baza estimarii veniturilor ce vor fi obtinute in urma operarii infrastructurii proiectate. Se estimeaza obtinerea de venituri din urmatoarele activitati/surse:

A. Venituri din vanzarea energiei electrice;

B. Venituri din vanzarea certificatelor verzi;

C. Venituri din vanzarea energiei termice;

D. Venituri din vanzarea fertilizantului;

E. Venituri din activitatea curenta a societatii

Productia anuala de energie electrica:

( 0,988 MWe * 8.322,00 h/an ) = 8.222,136 MWhe/an Productia anuala de energie termica:

( 0,776 MWt * 8.322,00 h/an ) = 6.457,872 MWht/anIn continuare vor fi prezentate valorile anuale estimate pentru cele 5 categorii de venituri, cu prezentarea ipotezelor si formulelor de calcul utilizate.

A. Venituri din vanzarea energiei electrice

Pentru valorificarea productiei de energie electrica a societatii se analizeaza urmatoarele alternative:

Oportunitatea valorificarii energiei electrice prin vanzare pe Piata Centralizata pentru Contractelor Bilaterale (PCB).

Avand in vedere volatilitatea Pietei Centralizate pentru Contracte Bilaterale, se poate determina valoarea medie a pretului unitar pentru a se utiliza in estimarea veniturilor. Se porneste de la preturile medii de tranzactionare a ofertelor tip estimate pentru anul 2010, disponibile pe site-ul web al operatorului pietei de energie electrica din Romania (www.opcom.ro):

Luna de livrarePret mediu -Vanzare/Cumparare-(lei/MWh)

ian.10166,95

feb.10166,95

mar.10166,95

apr.10166,95

mai.10166,95

iun.10166,95

iul.10166,40

aug.10166,40

sep.10166,40

oct.10166,40

nov.10166,40

dec.10166,40

Medie anuala166,68

Sursa: www.opcom.ro

Oportunitatea valorificarii energiei electrice prin vanzare la pretul reglementat prin Ordinul ANRE 44/2007

Conform Ordinului ANRE nr. 44 din 01 noiembrie 2007 pentru stabilirea modului de comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie n uniti de producie calificate pentru producii prioritare, Art. 2:

Art. 2 - Productorii de energie electric deintori de uniti de producere calificate pentru producie prioritar necontrolabil/controlabil, care beneficiaz, potrivit legii, de schema de susinere prin certificate verzi pot vinde energia electric produs la preul reglementat de 132 lei/MWh.

Analizand cele doua oportunitati si tinand cont de recomandarile din Anexa 4 Analiza cost-beneficiu instructiuni de elaborare, se opteaza pentru determinarea veniturilor utilizand pretul reglementat.

Utilizand pretul reglementat de 132,00 lei/MWhe si cantitatea de energie electrica estimata de 8.222,136 MWhe/an se determina un nivel al veniturilor anuale din vanzarea energiei electrice de 1.085.321,95 lei/an.

B. Venituri din vanzarea certificatelor verzi

Conform indicatiilor prezentate in Ghidul Solicitantului, din motive de comparabilitate a proiectelor, in vederea evaluarii si selectiei, pretul certificatului verde se va calcula la nivelul de 40 de euro/1 certificat, la rata de schimb anuala prognozata de Institutul de statistica pentru fiecare an al perioadei de analiza.

Informatiile sunt disponibile la adresa www.cnp.ro:

2010201120122013

Rata de schimb anuala previzionata leu/euro4,204,174,124,07

Sursa: Prognoza pe termen lung 2009-2020 varianta de primavara 2009

Tinand cont de aceste informatii, se va lua in considerare pentru intreaga perioada de referinta (20 de ani, in intervalul sep.2013 aug. 2033) cursul de schimb previzionat pentru anul 2013 (4,0700 lei/euro).

Utilizand informatiile prezentate anterior, se poate determina nivelul pretului unitar pentru certificatele verzi, valabil pe intreaga perioada de referinta:

40 euro/1 certificat * 4,0700 lei/euro = 162,80 lei/1 certificatCertificatele verzi reprezinta un document, care atesta o cantitate de 1 MWh de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie. Furnizorii de energie electrica sunt obligati conform legislatiei in vigoare sa achizitioneze un numar de Certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii (stabilita prin Sistemul de cote obligatorii) si cantitatea de energie electrica furnizata anual consumatorilor finali.

Certificatele verzi sunt emise de catre Operatorul de Transport si Sistem pentru cantitatea de energie electrica produsa din surse de energie regenerabile livrate in retele.

Pentru determinarea nivelului veniturilor, trebuie stabilit numarul de certificate verzi ce vor fi emise catre societate. In conformitate cu HG 1479/25.11.2009 (publicat n MO Partea I nr. 843/ 7.12.2009), mecanismul de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile este sistemul cotelor obligatorii i certificate verzi, schem de promovare care a fost trimis la Comisia Europeana.

Pn la primirea aprobrii din partea Comisiei Europene, se va aplica sistemul de sprijin stabilit prin HG 1892/2004 cu modificrile i completrile ulterioare (conform art. 6 alin 3 din HG 1479/2009) si Ordinul ANRE Nr. 22/2006.

Calculele aferente se vor efectua luand in calcul 1 certificat verde pentru 1 MWh energie electrica produsa.

Pornind de la informatiile prezentate anterior se poate determina numarul de Certificate verzi ce vor fi vandute de catre solicitant:

8.222,00 MWhe * 1 Certificat verde/MWhe = 8.222,00 Certificate verzi.

Nivelul veniturilor anuale ce vor fi obtinute din vanzarea certificatelor verzi este de 1.338.541,60 lei/an.

C. Venituri din vanzarea energiei termice

In urma derularii activitatii de generare de energie electrica si termica conform ipotezelor prezentate, la nivelul unui an de functionare se vor obtine 6.457,872 MWht/an.

Pentru determinarea nivelului veniturilor ce vor fi obtinute din valorificarea productiei de energie termica, este necesara estimarea unui nivel mediu al pretului pentru energia termica. Tinand cont de schimbarile dese in ceea ce priveste nivelul preturilor de referinta reglementate, la care se adauga si faptul ca aceste preturi difera in functie de reglementarile la nivel local, pentru realizarea previziunii veniturilor vom porni de la urmatoarele ipoteze privind preturile:

Se va lua in considerare pretul energiei termice furnizata de catre distribuitorul local de energie termica (SC Centrala Electrica de Termoficare Targu Mures SA), si care precizeaza pe site-ul propriu (www.cet. Targu Mures.ro) preturile si practicate pentru energia termica furnizata, valabile de la 26.02.2009.

Avand in vedere localizarea investitiei, si faptul ca vanzarea energiei termice se va realiza in intregime catre SC Centrala Electrica de Termoficare Targu Mures SA, se va lua ca pret de referinta pretul pentru energia termica furnizata populatiei 214,80 lei/Gcal (184,69 lei/MWht). Pornind de la pretul de referinta mentionat anterior, se determina pretul care va fi practicat de catre societate pentru vanzarea energiei termice la un nivel reprezentand 90% din pretul reglementat, asigurandu-se astfel atractivitatea pretului practicat pentru consumatorii energiei termice produse de catre societate:

184,69 lei/MWht * 90% = 166,22 lei/MWhtPornind de la ipotezele prezentate anterior, se poate determina nivelul anual al veniturilor societatii din vanzarea energiei termice, nivel care va fi de 1.073.427,48 lei/an.

D. Venituri din valorificarea fertilizantului

In urma derularii activitatii de generare de energie electrica si termica conform ipotezelor prezentate, la nivelul unui an de functionare se vor obtine 12.441,00 t/an fertilizant.

Pentru determinarea nivelului veniturilor ce vor fi obtinute din valorificarea fertilizantului, se poate estima un pret de 8,00 euro/t, conform precontractului atasat, pret care exprimat in lei ar insemna o valoare de 32,57 lei/t.

Se poate determina nivelul anual al veniturilor societatii din vanzarea fertilizantului, nivel care va fi de 405.203,37 lei/an.

E. Venituri din activitatea curenta a societatii

In prezent societatea deruleaza activitati agricole si de depozitare a produselor agricole, in baza de depozitare a societatii. Activitatea curenta a societatii nu va avea un impact semnificativ asupra activitatii propuse prin proiect, deoarece materia prima care va fi utilizata pentru producerea energiei electrice si termice va fi achizitionata in intregime de la terti.In realizarea analizei financiare aceste venituri se vor considera ca fiind egale cu cele prezentate in situatiile financiare de la nivelul anului 2009, nivelul estimat al acestora fiind de 8.135.732,00 lei/an.

Pornind de la elementele prezentate anterior se estimeaza veniturile in perioada de referinta:

Venituri in perioada de referintaValoare

(lei fara TVA)

Venituri din valorificarea energiei electrice1.085.321,95

Venituri din valorificarea certificatelor verzi1.338.541,60

Venituri din valorificarea energiei termice1.073.427,48

Venituri din valorificarea fertilizantului405.203,37

Venituri din activitatea curenta8.135.732,00

Total venituri estimate12.038.226,40

Estimarea costurilor de operare

Costurile de operare aferente activitatii curente a societatii vor fi considerate constante si egale cu cele prevazute la nivelul anului 2009, in mod similar cu estimarea veniturilor din activitatea curenta a societatii.

In continuare sunt prezentate ipotezele care stau la baza estimarii costurilor de operare aferente infrastructurii propuse, care vor fi luate in considerare la realizarea proiectiilor fluxurilor de numerar, separat pentru fiecare categorie de costuri:

1. Costuri directe de productie

i. Materii prime si materiale

ii. Salarii

iii. Servicii

iv. Intretinere, reparatii, inlocuiri

v. Cheltuieli generale de productie

2. Costuri administrative si generale

3. Costuri legate de vanzare si distributie

4. Impozite si taxe

Inainte de a prezenta estimarea costurilor anuale de operare se vor prezenta ipotezele care au stat la baza estimarii valorilor aferente:

1. Costuri directe de productie

In aceasta categorie de costuri intra toate acele costuri care sunt legate direct de nivelul activitatii de productie desfasurate, nivelul acestor costuri osciland direct proportional cu productia societatii.

i. Materii prime si materiale

ii. Salarii

iii. Servicii

iv. Intretinere, reparatii, inlocuiri

v. Cheltuieli generale de productie

2. Costuri administrative si generale

3. Costuri legate de vanzare si distributie

4. Impozite si taxeConcluzii privind riscurile asociate proiectului:Nr.Risc identificatConcluzii/Masuri de eliminare/diminuare

1Riscul de a nu se respecta preturile stabilite prin contractul de achizitionare sau prin orice alt angajament care conduce la vanzarea energiei la un pret stabilit.

Risc de venit risc crescut

Acesta este un risc deosebit, in conditiile in care in Romania exista un grad ridicat de instabilitate legislativa, existand oricand posibilitatea modificarii pretului reglementat. Cu toate acestea, exista si posibilitatea desfacerii energiei electrice pe piete care pot asigura obtinerea unui pret superior, in conditiile in care pretul reglementat scade (Piata de Ziua Urmatoare si Piata Centralizata a Contractelor Bilaterale).

In urma analizei de senzitivitate se poate observa ca aceasta variabila nu reprezinta o variabila critica.

Masuri de diminuare/eliminare:

Acest risc nu tine direct de entitatea care va detine infrastructura, insa pentru diminuarea acestui risc se va realiza monitorizarea continua a pietelor de tranzactionare a energiei electrice, pentru a se identifica si valorifica oportunitatile ce pot aparea.

2Riscul de a nu valorifica certificatele verzi la nivelul de pret estimat sau de nu se mentine numarul de certificate verzi acordate.

Risc de venit risc mediu

Acest risc a fost analizat in detaliu prin intermediul variabilei critice identificate pretul certificatelor verzi (VC 2).

La fel ca si in cazul pretului energiei electrice, in conditiile in care in Romania exista un grad ridicat de instabilitate legislativa, existand oricand posibilitatea modificarii pretului certificatelor verzi.

In urma analizei de senzitivitate se poate observa ca indicatorii de performanta ai proiectului nu scad sub un nivel acceptabil decat in urma unei scaderi semnificative (-77,59%) a pretului certificatelor verzi, nivel care se afla sub pragul minim prevazut in legislatia in vigoare de 27 euro/certificat.

Masuri de diminuare/eliminare:

Se va analiza in fiecare moment situatia preturilor pentru certificatele verzi de pe piata interna, in paralel cu cele de pe pietele europene de profil, urmand a se opta pentru vanzarea acestor certificate pe piete externe, in conditiile in care preturile interne scad sub un prag acceptabil de profitabilitate.

3Riscul ca costul investitional sa depaseasca valorile estimate.

Risc de finalizare risc redus

Acest risc a fost analizat in detaliu prin intermediul variabilei critice identificate costul investitional (VC 1).

Prin intermediul analizei de senzitivitate si risc, au fost realizat simulari extensive ale impactului pe care modificarea costului investitional le are asupra indicatorilor de performanta a proiectului.

Astfel, desi costul investitional a fost identificat ca variabila critica a proiectului, valoarea de comutare este de +58,50%, ceea ce indica faptul ca riscul asociat cresterii valorii costului investitional pana la un nivel care sa conduca la scaderea valorii indicatorilor de performanta sub un nivel minim care sa justifice realizarea proiectului, este relativ redus.

Masuri de diminuare/eliminare:

Pentru a se diminua acest risc, la realizarea bugetului proiectului, pentru toate elementele din bugetul proiectului au fost solicitate oferte de la furnizori potentiali identificati, ceea ce asigura realizarea unui buget realist si de actualitate.

4Riscul ca finalizarea proiectului sa fie intarziata din motive tehnice sau financiare.

Risc de finalizare risc mediu

Acest risc tine de planificarea proiectului, precum si de eventualele evenimente neplanificate care pot determina intarzieri in derularea implementarii proiectului

Masuri de diminuare/eliminare:

La realizarea planificarii implementarii proiectului propus s-au avut in vedere eventualele perioade de intarziere justificata sau nejustificata, si de aceea, pentru fiecare activitate, a fost prevazuta o durata acoperitoare, incluzand si o rezerva de timp.

In plus, pentru asigurarea unui management al investitiei care sa asigure premisele organizatorice pentru incadrarea in planul de implementare, au fost contractate serviciile unui furnizor de servicii de consultanta, cu o experienta extinsa in implementarea de proiecte de investitii cu finantare din surse nerambursabile.

5Riscul tehnologic generat de faptul ca nivelul costurilor de operare si mentenanta depasesc valorile previzionate.

Risc de operare risc mediu

Acest risc a fost analizat in detaliu prin intermediul variabilei critice identificate costurile de operare (VC 3).