Practica de Producere

77
2 Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare din Moldova Universitatea Agrara de Stat Din Moldova Catedra Agroecologie si Stiinta Solului DARE DE SEAMA PE PRACTICA DE PRODUCTIE DIN IE FLORESTI EFECTUAT DE : Student in anul III,gr.A3-a Facultatea de Agronomie

Transcript of Practica de Producere

Page 1: Practica de Producere

2

Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare din Moldova

Universitatea Agrara de Stat Din Moldova

Catedra Agroecologie si Stiinta Solului

DARE DE SEAMA PE PRACTICA DE PRODUCTIE DIN IE

FLORESTI

EFECTUAT DE : Student in anul III,gr.A3-a

Facultatea de Agronomie

Lai Andrei

VERIFICAT DE : Conf. Univ. V. Andriuca

Page 2: Practica de Producere

3

Page 3: Practica de Producere

4

Cuprins

Introducere.............................................................................................................................3

Capitolul I. Protecția aerului atmosferic...................................................................................4

Aspecte generale privind poluarea aerului atmosferic...........................................................4

Potențiale surse de poluare a aerului atmosferic....................................................................4

Monitorizarea obiectivelor de poluare a aerului atmosferic...................................................6

Căile de protecție și ameliorare a calității aerului atmosferic................................................7

Capitolul II. Protecția resurselor acvatice.................................................................................8

2.1. Aspecte generale privind poluarea obiectelor acvatice.........................................................8

2.2. Potențiale surse de poluare a resurselor acvatice................................................................10

2.3. Măsuri și propuneri de protecție a resurselor acvatice........................................................12

Capitolul III. Protecția resurselor funciare..............................................................................13

3.1. Aspecte generale privind resursele funciare ale raionului..................................................13

3.2. Surse de poluare a solurilor.................................................................................................15

3.3. Probleme prioritare în domeniul protecției solurilor pentru anul 2012. Propuneri.............17

Capitolul IV. Protecția florei și faunei.....................................................................................18

Capitolul V. Deșeurile ca una din sursele potențiale de poluare a mediului............................22

5.1. Aspecte generale privind gestionarea deșeurilor.................................................................22

5.2. Cauzele ce stau la baza poluării aerului atmosferic............................................................27

5.3. Tipurile de deșeuri...............................................................................................................29

5.4. Ierarhia măsurilor de prevenire a producerii deșeurilor și de gestionare a lor....................32

5.5. Programul național ce prevede valorificarea deșeurilor de producție și menajere.............34

Capitolul VI. Protecția mediului.............................................................................................35

Capitolul VII. Protecția muncii...............................................................................................39

Capitolul VIII. Concluzii și propuneri......................................................................................39

Bibliografie .................................................................................................................................40

Page 4: Practica de Producere

5

Introducere

Locul de desfășurare a practicii de producție : Inspectoratul Ecologic de Stat Florești

Conducătorul practicii : Ciorba Vitalii– Inspector-șef Inspecția Ecologică Florești

Perioada desfășurării practicii : 4 Septembrie – 29 Septembrie

Raionul Floreşti este situat în partea de nord-vest a Republicii Moldova. Se învecinează

cu următoarele raioane administrative: la Nord cu raionul Soroca, la Sud cu raionul Teleneşti şi

Sîngerei, la Vest cu raionul Drochia şi Bălţi, la Est cu raionul Şoldăneşti.

Din punct de vedere administrativ, raionul Floreşti include 3 oraşe şi 71 localităţi urbane

în componenţa a 40 primării. Comparativ cu alte raioane ale republicii este unul dintre cele mai

mare raione, avînd un teritoriu de 1108 km2 şi o populaţie de circa 89,3 mii locuitori.

Actualmente suprafaţa raionului constitue 110820ha dintre care terenuri: agricole-34739

ha, arabile-71945 ha, livezi-4652 ha,vii-1126 ha, păşuni-11574 ha..

Pe teritoriul raionului Floreşti actualmente activează - 141 agenţi economici. 40 din ei –

activează în domeniul agriculturii, 4 în domeniu dobîndirii zăcămintelor minerale, 64 în

domeniul energetic, 9 în domeniul transportului , 15 în industrie şi 27 staţii de alimentare.

Cele mai mari întreprinderi din raion sunt: „Aeroportul Internaţional Mărculeşti”,

SRL”Nefis”, SRL”DigoMobil”, SA”Mărculeşti Combi”, SA”Fabrica de unt”, SA”Natur Bravo”,

SA”Fabrica de fermentare a tutunului”, SA”Rusnac Moldaqua” ş.a.

În raion sunt – 131 de izvoare ce alimentează cu apă localităţile. 4 izvoare (s. Gura

Căinarului) sunt folosite pentru îmbutelarea apei minerale - SRL”RusnacMoldaqua”. Un izvor

este întrodus ca arie natural protejată hidrologică s. Bursuc pr. Japca.

La evidenţă în raion se găsesc 108 sonde din care 85 administrate de primării, iar 21 de

agenţii economici.

Permanent funcţionează doar 39 prize apa cărora este utilizată pentru necesităţi potabile,

67 sonde nu sint exploatate dintre care 65 sunt conservate şi 2 sunt în rezervă.

Suprafaţa raionului împădurit este de – 13043,34 ha din care fondul forestier de Stat

5858,43 ha, terenul împădurit al primăriilor este de 7184,91 ha. şi perdelele forestiere de

protecţie ocupă o suprafaţă de 1012,98 ha.

Page 5: Practica de Producere

6

I. Protecția aerului atmosferic1.1. Aspecte generale privind poluarea aerului atmosferic

Asigurarea protecţiei aerului atmosferic este considerată o parte indispensabilă a politicii

de mediu. Politica naţională de protecţie a aerului atmosferic, conform Legii nr. 1422-XIII din

27.12.1997 privind protecţia aerului atmosferic are drept obiectiv păstrarea purităţii şi

ameliorarea calităţii aerului atmosferic.

Pe teritoriul raionului sunt amplasate 136 de obiecte cu impact negativ asupra bazinului

aerian cu cantitatea reală a emisiilor de noxe în atmosferă 624,152 t/an. Obiecte de gradul I

>500 pe teritoruil raionului Floreşti nu-s. Obiecte cu impact moderat de gradul II 50-499 de

poluare a aerului atmoisferic sunt două întreprinderi şi anume SA”Uzina utilaj

termitehnic”,cantitatea reală de emisii a noxelor în atmosferă e de 41,411 t/an, cantitatea

autorizată 157,280 t/an, pentru micşorarea limitelor admisibile de degăjare a substanţelor nocive

în atmosferă din cauza lipsei pieţii de realizare a producţiei finisate SRL”DigoMobil”

(SA”Cristal Flor”) – 246,476 t / an. Cantitatea reală şi obiecte cu impact redus sau inert de gradul

III – 0,1 – 49 care generează poluarea aerului atmosferic pe teritoriului raionului Floreşti sunt la

evidenţa 135 de unităţi( în anul 2012 s-a înregistrat întreprinderi noi – „Aeroportul Internaţional

Mărculeşti”, ÎS”Drumuri Sănătăuca”, SRL”Saverin Prim”, SRL”Tegulum”, ÎM”Flor Siliciu”,

DP”Ciumac I.”, SRL”Autotehnica” or. Floreşti, SRL”Autotehnica” or. Ghindeşti,

SRL”Frigotehsor”, SRL”GusStul Spicului” .

1.2. Potenţiale surse de poluare a aerului

Sectorul energetic

Subsectorul electroenergetic – 2

Subsectorul termoenergetic – 59

Sectorul „Procese industriale şi construcţii”- 15 întreprinderi(4 întreprinderi noi –

SRL”Autotehnica”or. Floreşti, SA”Tegulum”, DP”Ciumac Ion”, SRL”Gustul Spicului”);

întreprinderi agricole - 0

Sectorul Alte produceri (întreprinderi de alimentare şi consum) – 23

( SRL”FrigoTEhSor”)

Sectorul transport – 9 (3 întreprinderi noi - SRL”Autotehnica” or.

Ghindeşti, „Aeroportul Internaţional Mărculeşti”, SA”Drumuri

Sănătăuca”);

Page 6: Practica de Producere

7

întreprinderi de prelucrare a petrolului - 0

staţii de alimentare cu petrol – 27 (1 întreprindere nouă - SRL”Saverin

Prim” s. Prodăneşti SACG – 34);

Ministerul Sănătăţii - 1

Sectorul transport, ca parte componentă a economiei naţionale, este una din principalele

surse de poluare. Acțiunea lui se manifestă prin poluarea mediului cu substanțe solide, lichide și

gaz. De către transportul auto în atmosferă se aruncă CO, NO, SO2, funingină, etc. Pericolul

major îl prezintă faptul că toate aceste substanțe sunt eliminate în stratul inferior al atmosferei –

biosfera – spațiul activității intense de viață, prin activitatea sa transportul auto provoacă

probleme ecologice majore de diferite dimensiuni cum ar fi, zgomotul, vibrațiile, mirosurile

neplăcute care au influență negativă locală. În aglomerațiile urbane, cît și rurale concentrația de

SO2 este limitată. Sursa principală de emisie a SO2 este transportul auto care funcționează pe

motorină. În scopul reducerii impactului produs de transport asupra mediului în ultimii 10 ani în

Republica Moldova s-a interzis importul de benzină etilată și motorină cu conținut ridicat de

plumb.

Gradul de poluare asupra mediului depinde de mai mulți parametri caracteristici

transportului auto și condițiile necesare pentru funcționarea lui normală. Printre factorii care

influențează gradul de poluare pot fi enumerați:

calitatea combustibiului

starea tehnică

gradul de uzură al autovehiculelor

calitatea rețelelor de drumuri

Este necesar de menționat că în ultimii zece ani a crescut vertiginos numărul unităților de

transport auto. Această situație stimulează creșterea intensității traficului rutier, ceea ce duce la

degradarea mediului atmosferic.

Menționăm că, pînă la momentul actual, în Republica Moldova nu este monitorizat

impactul produs asupra mediului. Evidența acestor date ar permite calculul diferenței de impact

produs de automobil la mișcarea normală.

În raionul sunt prezente următoare tipurile de transport: auto şi aerian. De către Poliţia

Rutieră Floreşti sunt înregistrate 9942 unităţi de transport, din care 7668 unităţi de transport

aparţin persoanelor fizice şi 2274 unităţi de transport aparţin persoanelor juridice. Din numărul

de trasport înregistrat în raion 6049 unităţi de transport auto se alimentează cu benzină şi 3206

unităţi de transport auto se alimentează cu motorină, 687 unităţi de transport auto se alimentează

cu zag lichifiat. Pe teritoriul raionului Floreşti sunt amplasate întreprinderi de trasport BTA - 14

Page 7: Practica de Producere

8

care dispune 93 unităţi de transport, autobuze şi microbuse pentru transportare pasagerelor.

Întreprinderea sus numită dispun de inventarierea surselor de poluare, de autorizaţie pentru

emisia poluanţilor în atmosferă şi achită plata pentru poluarea mediului.

- numărul unităţilor de transport – 9942 unităţi inclusiv avia – 15 unităţi;

- numărul bazelor petroliere – 1 (Baza de aprovizionare cu produse petroliere or.

Mărculeşti SRL”Tirex Petrol” capacitatea 15 mii m3 );

- numărul staţiilor de alimentare cu carburanţi şi gaz – 25.

SRL”Lucoil Moldova”s. Gura Camencii(SACG), SRL”Lucoil Moldova” or.

Floreşti( SACG), SRL”Bemol Retail”(SAC), SRL”Petrom Moldova”(SAC), SRL”Ialtop” (8

SACG), SRL”Tirex Petrol”(4 SAC şi 1 SACG Floreşti), SRL”Inox Gaz” (1 SAG or. Floreşti şi 3

PÎG), SRL”Moldintergaz”, SRL”Sveiser”(SRL”Iugogaz”), SRL”Saverin Prim” s. Prodăneşti.

Controlul eficacităţii instalaţiilor de purificare a aerului este implimentat la

intreprinderile: „SRL”DigoMobil” (SA”Cristal Flor”), SRL”Nefis”,SA”Uzina utilaj

termotehnic”. Controlul de laborator a emisiilor în atmosferă se petrec la 3 intreprinderi în

corespundere cu contractul încheiat cu laboratorul AE Bălţi.

Emisiile de poluanţi în atmosferă de pe teritoriul raionului s-au majorat în legătura cu

adaosul emisiilor de poluanţi de la şcolili raionului.

1.3. Monitorizarea obiectivelor de poluare a aerului atmosferic

În baza inventarierilor surselor de poluare a întreprinderilor şi formelor statistice 1- aer ,

în atmosferă au fost emanate 624,152 t. de substante nocive de la 1041 de surse de poluare a

aerului atmosferic, din ele 572 surse neorganizate şi 469 surse organizate din 110 sunt dotate cu

instalaţii de purificare a aerului. Pe teritoriul raionului Floreşti sunt amplasate 136 obiecte cu

impact negativ asupra bazinului aerian, din care 78 întreprinderi de Stat: „Aeroportul

Internaţional Mărculeşti”, ÎS”Drumuri Floreşti”, ÎS”Drumuri Sănătăuca” , SA”Fabrica de unt,

SA”Mărculeşti Combi”, SA”Cereale flor” , SA”Moldtelecom” şi 60 de casangerii de la

instituţiile de învăţămînt şi Ministerul Sănătăţii:

Din 77 întreprinderi, toate întreprinderii dispun de autorizaţii pentru emisii

poluanţilor în atmosferă. Autorizaţii sustrase nu-s;

Nu dispun de autorizaţii pentru emisia poluanţilor în atmosferă 102 casangerii de la

instituţii de învăţămînt, care sunt obiecte de stat. Magazinele specializate de construcţie, de

comercializare a pesticidelor, chimicalelor, cabinete medicale şi stomatologice, farmacii ş.a. pîna

la momentul actual nu au fost inspectate de asemenea beneficiarii nu au fost conştiintizaţi cu

Page 8: Practica de Producere

9

“Legea privind protecţia aerului atmosferic” Nr. 1422-13 din 17.12.1997 din ce motiv nu dispun

de inventarierea surselor de poluare;

Întreprinderi care consumă substanţe în volum mai mare ce distrug stratul de ozon

sunt cu instalaţii frigorifice pe freon - 69 şi a nume SA”Fabrica de unt”, SA”Mărculeşti Combi”,

SRL”Rusnac Moldaqua” utilizează 336,14 kg pe freon R22, R-407 ş.a.

Întreprinderi importatoare de freon în raion lipsesc;

Întreprinderi cu compresoare pe amoniac -2( SA”Fabriica de unt”, SA”Mărculeşti

Combi”) – 4,7 t. Clorină de var utilizează Spitalul Raional Floreşti- 350 kg., SA”Fabrica de unt”-

50 kg. ş.a.

Întreprinderi care utilizează clor – 1 SA”Servicii Comunale” 0,1 t.

Întreprinderi care utilizează în tehnologie de producere a oxidului de sulf lipsesc.

1.4. Căile de protecție și ameliorare a calității aerului atmosferic

Căile de protecţie şi ameliorare a calităţii aerului atmosferic la sursa de poluare sunt

prevăzute în actele legislative şi normative în vigoare, realizarea cărora necesită acţiuni concrete

la diferite niveluri de administrare în conlucrare cu organelle de protecţie a mediului.

Pentru diminuarea poluării aerului atmosferic cu substanţe nocive propunem:

1.Organizarea periodică cu organele de poliţie a raidurilor de verificare a securităţii

ecologice a mijloacelor de transport auto referitor la determinarea noxelor din gazele de

eşapament effectuate.

2.Perfecţionarea sistemului de achitare a plăţilor pentru poluarea mediului înconjurător;

3.Înterzicerea exploatării şi utilizării surselor staţionare şi mobile cu încălcarea normelor

şi cerinţelor de protecţie a mediului înconjurător.

4.Îmbunătăţirea metodelor de calcul a prejudiciului adus aerului atmosferic de la arderea

miriştii, ierbii şi frunzelor uscate, deşeurilor menajere ş.a.

5.Instruirea şi perfecţionarea cadrelor în domeniul protecţiei aerului atmosferic;

6.Utilizarea tehnologiilor noi poluante de către ?ntreprinderile poluatoare a aerului

atmosferic.

II. Protecția resurselor acvatice2.1. Aspecte generale privind poluarea obiectivelor acvatice

Resursele acvatice a raionului Floreşti sunt reprezentante de 6 rîuri şi rîuleţe cu lungimea

totală de circă 155 km, rîul Răut, Nistru, Cubolta Căinari, Soloneţ, Ciorna ş.a. În sector există 93

Page 9: Practica de Producere

10

iazuri cu suprafaţa totală de 1096,84 ha.( tab. 2). Lungimea intravelană/extravelană în localităţile

raionului este 22,7/119,5 km.

Tabelul 2.1. Starea bazinelor acvatice IE Florești

Localitatea/întreprinderea

Sup

raf.

(ha)

Apartenenţa Modul de utilizare(unităţi)

Starea baraj.

(unităţi)

Stareazonelor

de protecţie

Stareabazinului (unităţi)

Pro

prie

tate

Pub

lică

a

stat

ului

Pro

prie

tate

Pub

lică

a U

TA

(pri

măr

ii)

Pro

prie

tate

pr

ivat

ă

Fol

osin

ţă

Fol

osin

ţă

spec

ială

Fol

osin

ţă

sepa

rată

Sat

isfă

căto

are

Ava

riat

Sat

isfă

căto

are

Lip

seşt

e

Înnă

mol

it

Usc

at

1 3 4 5 6 7 8 9 12 13 14 15 16 17 s. Rădulenii Vechi

„Bogdan Ion”ÎI10,06 - 1 - - 1 1 - 1 - - -

5,03 - 1 - - 1 1 - 1 - - -s.Roşietici

„Ţurcanu Radu”ÎI9,02 - 1 - - 1 1 - 1 - - -

4,59 - 1 - - 1 1 - 1 - - -3,70 - 1 - - 1 1 - 1 - - -

s. Alexeevca „Bogdan Ion”ÎI

8,19 - 1 - - 1 1 - 1 - - -

s. Ştefăneşti „Cosovan Andrei”ÎI

31,93 - 1 - - 1 1 - 1 - - -

23,31 - 1 - - 1 1 - 1 - - -s. Nicolaevca

SRL”Veris Vin”45,26 - 1 - - 1 1 - 1 - - -

6,64 - 1 - - 1 1 1 - - -s. Putineşti SA ”Piscicol Nord”

54,27 1 - - - - 1 1 - 1 - - -

s. Prodăneşti SA „Piscicol Nord”

27,78 1 - - - - 1 1 - 1 - - -

s. Băhrîneşti SA „Piscicol Nord”

20,19 1 - - - - 1 1 - 1 - - -

s. Domulgeni SA „Piscicol Nord”

24,62 1 - - - - 1 1 - 1 - - -

s. Rădulenii Noi„Bogdan Ion”ÎI

14,50 - 1 - - 1 1 - 1 - - -

s. Pragila SRL”Demeder

com”

31,09 - 1 - - - 1 - - 1 - - -

1,81 - 1 - - - 1 - 1 1 - - 12,60 - 1 - - - 1 - - 1 - -2,08 - 1 - - - 1 - - 1 - -

s.Coşerniţa SRL „Fauna SRC”

14,8 - 1 - - - 1 1 - 1 - - -

s. Coşerniţa GŢ„Iluşca M”

4,17 - 1 - - - 1 1 - 1 - - -

s. Frumuşica SRL „Tehnologi”

9,07 - 1 - - - 1 1 - 1 - - -

s. Cuhureştii de Jos cet. Ţipordei V.

8,23 - 1 - - - 1 1 - 1 - - -

3,70 - 1 - - - 1 1 - 1 - - -s. Ghindeşti cet.

Sergheev9,77 - 1 - - - 1 1 - 1 - - -

Page 10: Practica de Producere

11

s. Ştefăneşti cet. Beliniuc V.

14,97 - 1 - - - 1 1 - 1 - - -

s. Caşunca 16,51 - 1 - - - - 1 - 1 - - -s. Cerniţa 8,99 - 1 - - - - 1 - 1 - - -s. Ciripcău 2,08 - 1 - - - - 1 - 1 - - -

s. Cuhureştii de Sus 0,62 - 1 - - - - 1 - 1 - - -6,15 - 1 - - - - 1 - 1 - - -5,42 - 1 - - - - 1 - 1 - - -0,60 - 1 - - - - 1 1 - - -

s. Gura Camencii 18,84 - 1 - - - - 1 - 1 - - -4,41 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -1,45 - 1 - - - - 1 - 1 - - -3,48 - 1 - - - - 1 - 1 - - -14.13 - 1 - - - - 1 - 1 - - -

s. Gura Căinarului 6,25 - 1 - - - - 1 - 1 - - -18,87 - 1 - - - - 1 - 1 - - -

s. Iliciovca 5,8 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -15,73 - 1 - - - - 1 - 1 - - -6,11 - 1 - - - - 1 - 1 - - -

s. Izvoare 1,33 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -1,62 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 13,34 - 1 - - - - 1 - 1 - - -8,28 - 1 - - - - 1 - 1 - - -2,83 - 1 - - - - 1 - 1 - - -5,85 - 1 - - - - 1 - 1 - - -

s. Japca 1,15 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -s. Lunga 1,55 - 1 - - - - 1 - 1 - - -

0,86 - 1 - - - - 1 - 1 - - -s. Sevirova 4,49 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -

6,69 - 1 - - - - 1 - 1 - - -4,18 - 1 - - - - 1 - 1 - - -

s. Trifăneşti 5,2 - 1 - - - - - 1 1 - 1 11,38 - 1 - - - - 1 - 1 - - -4,73 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -4,89 - 1 - - - - 1 - 1 - - -5,73 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -1,88 - 1 - - - - 1 - 1 - - -

s. Vărvăreuca 6,75 - 1 - - - - 1 - 1 - - -2,4 - 1 - - - - 1 - 1 - - -

s. Vertiujeni 0,33 - 1 - - - - 1 - 1 - - -s. Alexeevca 2,25 - 1 - - - - 1 - 1 - - -

19,46 - 1 - - - - 1 - 1 - - -4,92 - 1 - - - - 1 - 1 - - -8,94 - 1 - - - - 1 - 1 - - -

s.Ciutuleşti 1,95 - 1 - - - - 1 - 1 - - -14,37 - 1 - - - - 1 - 1 - - -10,83 - 1 - - - - 1 - 1 - - -

s. Frumuşica 2,64 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -13,07 - 1 - - - - 1 - 1 - - -8,71 - 1 - - - - 1 - 1 - - -

s. Ghindeşti 12,19 - 1 - - - - 1 - 1 - - -1,49 - 1 - - - - 1 - 1 - - -

s. Prajila 0,9 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -7,78 - 1 - - - - 1 - 1 - - -4,37 - 1 - - - - 1 - 1 - - -2,08 - 1 - - - - 1 - 1 - - -

s. Prodăneşti 4,39 - 1 - - - - 1 - 1 - - -s.Roşietici 3,15 - 1 - - - - 1 - 1 - - -

0,85 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -

Page 11: Practica de Producere

12

1,02 - 1 - - - - 1 - 1 - - -s. Ştefăneşti 12,25 - 1 - - - - 1 - 1 - - -s.Văscăuţi 2,59 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -

6,71 - 1 - - - - 1 - 1 - - -10,12 - 1 - - - - 1 - 1 - - -10,25 - 1 - - - - 1 - 1 - - -

s. Băhrîneşti 1,20 - 1 - - - - 1 - 1 - - -11,91 - 1 - - - - 1 - 1 - - -320 - 1 - - - - 1 - 1 - - -

or. Floreşti 8,3 - 1 - - - - 1 - 1 - - -total 1096,84 4 78 11 - - 26 87 3 93 - 13 3

Aprovizionarea cu apă în raionul Floreşti se efectuează din 111 fîntîni arteziene (3 captaj

cu izvor) şi 7101 fîntîni simple şi 131 izvoare. În sector se află 21 apeducte cu lunjimea totală de

2 km din care 83,2 km. sunt reţele de stradă şi 71,4 km reţele de cartier şi de curte. Dint-re 7101

fîntîni, 6270 sunt amenajate şi 831 neamenajate, calitatea apei din 241 fîntîni nu corespund

regulilor şi normelor sanitare. Dintre 67 fîntîni arteziene - neexploatate , în rezervă sunt 2 şi 65

conservate. Autorizate -11, neautorizate 19.

Volumul de apă captată este 998,88 mii m3 .Din surse subterane - 998,88 mii m3, din

sursele suprafaţei. Apă utilizată – 610,28 mii m3, dintre care pentru necesităţi menajere – 371,11

mii m3, pentru producere 205,58 mii m3 , pentru integrarea unităţii agricole – 33,6 mii m3 . Apă

uzată evacuată – 402,78 mii m3 inclusiv fără epurare – 161,48 mii m3.

2.2. Potențiale surse de poluare a resurselor acvatice

În total pe teritoriul raionului Floreşti sunt 4 staţii de epurare a apelor reziduale din care

funcţionează numai 2 staţii de epurare. Staţia de epurare s. Tîrgul -Vertiujeni şi s. Cuhureşti de

Sus nu funcţionează. Înteprinderile industriale or. Floreşti sunt conectate la reţeaua centralizată

de canalizare şi evacuează prin contracte apele reziduale la staţia de epurare or. Floreşti.

Staţia de epurare SA ”Servicii Comunale Floreşti„ necesită modernizarea tehnologică de

epurare. Cea mai mare după capacitate şi cel mai eficient lucrează staţia de epurare orăşănească

a serviciilor comunale Floreşti.

SA ”Servicii Comunale Floreşti” cu capacitatea de proiect 5,3 mii m 3 / diurnă, a prelucrat

zilnic doar 0,66 mii m 3 . Volumul total fiind de 241,3 suficient epurat. Pe parcursul anului au

fost prelevate probe reprezentative de 5 ori din următoarele puncte de reper: la camera de

recepţie, la evacuare în emisar, din receptor în secţiunile amonte şi aval de deversare. Procesul

tehnologic se respectă. Suflantele funcţionează în regim optim pentru menţinerea nămolului

activ. În componenţa staţiei de epurare funcţionează 10 bioiazuri. Are loc curăţirea şi reanimarea

permanentă acestora.

Page 12: Practica de Producere

13

În sectorul Floreşti funcţionează două complexe zootehnice. Complexul zootehnic pentru

creşterea porcinelor: SA” Mărculeşti Combi” s. Gura Camencii (9,3 mii capete) şi SRL

“Tetracom Agro”, secţie de achiziţionare a vitelor or. Ghideşti, care n-a funcţionat. În raion

sunt 14 acumulatoare cu volumul de acumulare de 570 mii m 3 şi acumulări reale de dejecţie

200 mii m 3, dintre care 6 betonate cu ecran antifiltrant volumul de acumulare de 244 mii m3 şi

acumulări reale de dejecţie 30 mii m3. Pe terenurile gospodăriilor agricole din apropiere

acumulatoarelor, dejecţii folosite nu au fost, analize de laborator a dejecţiilor nu au fost

petrecute. Toate acumulatoarele sunt amplasate în zona de colectare a apelor a rîului Răut .

Rezervuarele de acumulare a complexelor zootehnice: SA”Mărculeşti Combi” şi

SRL”Tetracom Agro” sunt împlute la 85-90%. Aceasta vorbeşte de faptul că nu la timp se

utilizează apele reziduale. La ambele complexe nu funcţioniază secţia desprisivă a fracţiei lichide

de cea solidă.

Sursele principale de producere a deșeurilor la tratarea și epurarea apelor sînt:

Stațiile de tratare a apei potabile;

Stațiile de epurare a apelor menajere și industriale;

Stațiile de epurare a apelor meteorice și a apelor de la spălarea automobilelor;

Actualmente în Republica Moldova la stațiile de tratare a apei potabile se acumulează

anual 20000 t de nămoluri. Din lipsa instalațiilor de epurare a apelor provenite de la spălarea

filtrelor și a utilajului de deshidratare a nămolului nu se duce evidența nămolului format de

fiecare întreprindere, nu sunt condiții pentru depozitarea și utilizarea lui. Deshidratarea

nămolului în cele mai bune cazuri are loc în condiții naturale în bazine acumulatoare cu

depozitarea ulterioară la rampele de gunoi. La aceste întreprinderi apele de la spălarea filtrelor nu

se utilizează, fapt care vine în contrazicerea cu cerințele actelor normative și legislative în

vigoare. Nu este soluționată problema deșeurilor lichide, provenite de la stațiile de epurare a

apelor reziduale industriale și meteorice.

În prezent instalațiile comunale de epurare a apelor uzate au capacitatea de 664 mii m3 pe

zi. Volumul sedimentului format în rezultatul funcționării acestor instalații constitue 1 milion m3

pe an. În majoritatea cazurilor deshidratarea sedimentelor se produce la cîmpurile de nămol cu o

suprafață totală de circa 82 de ha.

Sedimentele sînt deshidratate pînă la umiditatea de 75-80 % timp de 10-20 zile.

Dehelmintizarea nămolului se efectuează doar parțial (50-60 %).

Dezinfectarea sanitară, prezența a macro- și microelementelor necesare pentru creșterea

plantelor , face posibilă utilizarea sedimentelor în gospodăria urbană în calitate de îngrășăminte

organice. Sedimentele de la instalațiile de epurare a apelor acumulate nu sunt supuse evidenței.

Page 13: Practica de Producere

14

Lipsesc terenurile de deshidratare a lor, nu se ține cont de volumul și metodele utilizării

nămolului, inclusiv a celui poluant cu tetraetil plumb.

2.3. Măsuri și propuneri de protecție a resurselor acvatice

1. Organizarea periodică a raidurilor de verificare a securităţii ecologice, a mijloacelor de

transport auto referitor la determinarea noxelor din gazele de eşapament efectuate;

2. Interzicerea exploatării şi utilizării surselor staţionare şi mobile cu încălcarea normelor şi

cerinţelor de protecţie a mediului înconjurător;

3. Neadmiterea creării gunoiştilor neautorizate în zona de protecţie a resurselor acvatice;

4. Conştientizarea cunoştinţelor ecologice în mase, crearea unui sistem armonios de

instruire, educaţie ecologică a populaţiei.

III. Protecția resurselor funciare3.1. Aspecte generale privind resursele funciare ale raionului

Suprafaţa totală a raionului Floreşti constituie 110819 ha. Suprafaţa terenului arabil din

raion este de 72062 ha. În ce priveşte plantaţiile multeanuale acestea constituie 5256 ha din care

4233 ha livezi şi 1023 ha vii. Păşunile constituie 10875 ha, inclusiv ameliorate 1391 ha.

La moment în raion nu se prelucrează şi au rămas pîrloagă 900 ha de terenuri agricole,

din care 1200 ha livadă şi 120 ha vii. Cazuri de ocupare nelegitimă a terenurilor pe perioada

anului nu au fost depistate.

Page 14: Practica de Producere

15

Suprafaţa terenurilor erodate de pe teritoriul r-n. Floreşti este de : 27979 ha, din care:

slab erodate 19863 ha, mediu erodate 6000 ha, erodate puternic 2116 ha. Rîpile de pe teritoriul

raionului constituie 265 ha. Suprafaţa terenurilor ce sunt supuse alunecărilor străvechi constituie

735 ha. Privind starea învelişului de sol pe teritoriul raionului Floreşti se poate de menţionat

următoarele : bonitatea medie cîntărită a solului pe anul 2008 este de 71 gr/ha, minimală în or.

Floreşti-31gr/ha şi maximală pr. Trifăneşti- 76 gr/ha (tab.3). Pînă în prezent din lipsa întroducerii

a îngrăşămintelor minerale şi azotice de către gospodăriile agricole au fost depistate cazuri de

scădere a bonităţii solului şi scăderea procentului de humus în sol. La moment de către

gospodăriile agricole se practică lucrările de întroducere a îngrăşămintelor minerale, pe parcursul

anului 2012 au fost întroduse 4125 t de îngrăşăminte minerale.

Pe perioada anului 2012 în urma recoltării cerealierilor a fost depistat un caz de

incinerare a miriştii în gospodăria agricolă :SRL „ Domul Tera” s. Domulgeni ( a fost incinerat

în urma recoltării porumbului o suprafaţă de 1,5 ha de teren). Pe cazul dat a fost întocmit proces

varbal pe agronomul şef a gospodăriei cu aplicarea amenzii în simă de 50 unităţi convenţionale,

de asemenea a fost înainat prejuduciul calculat în sumă de 375 lei.

Suprafaţa păşunilor din raionul Floreşti constituie 10875 ha. Inclusiv ameliorate 1391 ha.

în raport cu şepteletul de animale după datele expuse în primării sînt la evidenţă 9951 capete

reeşind din datele expuse se poate de menţionat că suprafaţa de păşuni de pe teritoriul raionului

în comparaţie cu numărul de capete este insuficientă.

Terenurile irigate din sector constituie 2515 ha. Toate aceste terenuri necesită a fi

transferate la rebut. Suprafaţa de teren asanat este de 1234 ha.

Tabelul 3.1. Suprafaţa terenurilor deteriorate şi erodate în raionul Floreşti, ha

№ Primăria

Suprafaţa terenurilor agricole erodate

Suprafaţa rîpelor

Suprafaţa alunecărilor

de terenslab mediu puternic

1 Or.Floreşti 85 1 - - -

2 Or. Ghindeşti - - - - -

3 Or. Mărculeşti - - - - -

4 s. Alexeevca 1213 319 218 16.39 141.5

5 s. Băhrîneşti 765 213 85 5.84 9.21

Page 15: Practica de Producere

16

6 s. Caşunca 296 4 7 0.08 -

7 s. Cerniţa 337 170 95 2.94 27.79

8 s. Ciripcău 471 126 22 - -

9 s. Ciutuleşti 754 328 50 31.25 90.23

10 s. Coşerniţa 544 167 10 3.35 30.73

11 s. Cuhureştii de Jos 405 146 21 8.06 5.56

12 s. Cuhutreştii de Sus 798 132 8 - -

13 s. Cunicea 716 644 127 3.44 6.08

14 s. Domulgeni 513 250 197 8.9 2.14

15 s. Frumuşica 541 147 33 5.33 -

16 s. Ghindeşti 590 125 7 8.77 11.27

17 s. Gura Camencii 826 135 126 1.69 20.86

18 s. Gura Căinarului 446 78 4 - -

19 s. Iliciovca 351 15 - - -

20 s. Izvoare 740 200 45 6.1 4.9

21 s. Japca 516 77 37 21.67 -

22 s. Lunga 111 34 - 1.2 2.55

23 s. Mărculeşti 707 58 6 13.61 0.51

24 s. Napadova 133 21 5 12.07 73.64

25 s. Nicolaievca 965 322 86 2.85 65.57

26 s. Prajila 1238 619 199 9.38 13.41

27 s. Prodăneşti 490 77 55 3 28.51

28 s. Putineşti 254 100 8 71.02 7.08

29 s. Rădulenii Vechi 343 189 81 26.65 34

30 s. Roşietici 788 162 31 - -

31 s. Sănătăuca 321 106 249 31 -

32 s. Sevirova 440 65 1 6 -

33 s. Ştefăneşti 654 189 97 1.23 54.59

34 s. Temeliuţi 311 142 39 0.12 27.87

35 s. T?rgul Vertiujeni - - - - -

36 s. Trifăneşti 371 107 36 - -

37 s. Vărvăreuca 963 96 9 1.54 7.2

Page 16: Practica de Producere

17

38 s. Văscăuţi 367 167 47 11.01 7.73

39 s. Vertiujeni 307 105 70 0.39 66.62

40 s. Zăluceni 193 164 15 11.19 -

Total 19863 ha 6000 ha 2116 ha 265 ha 735 ha

3.2. Surse de poluare a solurilor

Pe perioada anului în raionul Floreşti au fost introduse 4125 t. îngrăşăminte minerale pe o

suprafaţă de 31200 ha. Îngrăşăminte organice şi naturale nu au fost introduse.

De pe teritoriul rn. Floreşti pesticidele inutilizabile au fost colectate în 2005 şi transportate

la nimicire în anul 2007. Cazuri de impact a supra solului cu pesticide perimate nu au fost

depistate.

Cazuri de poluare a solurilor cu metale grele, produse petroliere nu au fost depistate, au

fost depistate patru cazuri de poluare a solului cu deşeuri uziale şi menajere în baza cărui fapt au

fost întocmite procese verbale conform art. 52 al.3 şi 4 CCA.şi au fost transmise pentru

precăutare în instanţile judiciare.

În raion pe perioada anului au fost plantate 58 ha. de fîşii forestiere masive de protecţie a

rîpilor şi alunecărilor de teren. În primăriile: Ciutuleşti– 30 ha, Rădulenii Vechi–28ha.

În domeniul protecţiei solurilor au fost alocate 650 mii lei, din care pentru construcţii

hidrotehnice antierozionale au fost cheltuiţi 400 mii lei şi pentru lucrări cultur-tehnice s-a

cheltuit 250 mii lei, lucrări de desecare nu s-au efectuat.

Toate sursele financiare pentru lucrările în domeniul protecţiei solurilor au fost alocate din

bugetul naţional şi fondurile locale. Din fondul Ecologic Naţional şi local surse financiare nu au

fost alocate.

Prejudiciile cauzate resurselor de sol în urma recoltării cerealierilor a fost depistat un caz

de incinerare a miriştii în gospodăria agricolă : SRL „ Domul Tera” s. Domulgeni ( a fost

incinerat în urma recoltării porumbului o suprafaţă de 1,5 ha de teren). Pe cazul dat a fost

întocmit proces varbal pe agronomul şef a gospodăriei cu aplicarea amenzii în simă de 50 unităţi

convenţionale, de asemenea a fost înainat prejuduciul calculat în sumă de 375 lei (tab.3.2).

Tabelul 3.2. Informație cu privire la prejudiciile cauzate solului prin arderea miriştii,

rn. Floreşti

Denumirea primăriei, agenților economici

Suprafața, haPrejudiciul,

lei

1 2 3 4

Page 17: Practica de Producere

18

1 SRL „ Domul Tera” s. Domulgeni 1,5 375

total 1,5 375

Din cele din urmă sa constata că solul este recipientul cel mai prielnic pentru

acumularea diferitor substanțe de proviniență tehnogenă, inclusiv a pesticiidelor clororganice și

a altor poluanți organici persistenți. În prezent nu poate fi marcat un loc pe suprafața

terestră,inclusiv în rezervațiile naturale, unde n-ar fi putut fi depistate remanente de pesticide si

de alte surse de poluare care afectează mult starea solului. Problema mai des întîlnită de poluarea

a solului este cu pesticide care poate fi semnificativă și cu consecințe negative de lungă durată.

Din lipsa de disciplina tehnologică sau neatenție,împrăștierea pesticidelor are loc la încărcarea-

descărcarea sau la staționarea agregatelor pentru introducere. O altă cale răspînită de poluare a

solului este așezarea pe suprafața lui a depunerilor solide din aer. Particolele ce conțin

dioxin,furan,și alți compuși clororganicii sunt purtați de vînt la distanțe mari de la sursă,apoi se

așează pe plante și sol, acumulîndu-se treptat dacă această sursă nu este înlăturată. Din solul

contaminat cu pesticide, aceste substanțe nimeresc în fructe, legume, iarba cara o pasc animalele.

În prezent pentru țarile din Europa o problemă din cele mai actuale este poluarea produselor

alimentarea cu dioxine. Practic toate produsele conțin dioxin și compuși similari ai bifenililor

policlorați.Din vremuri străvechi , solurile ținutului nostru au fost apreciate ca foarte

fertile.Aprecierea atît de înaltă principalei bogății naturale a Moldovei mai este și fertilitatea

solului,care poate fi multiplicată prin respectarea legilor agriculturii, implimentare elaborării

științelor agricole, ecologie, microbiologie și invers- risipită prin intensificarea proceselor de

degradare în rezultatul acțiunii factorii naturali (relieful accidentat, ploile torențiale), și

antropici(valorificarea nelimitată a dondului funciar și folosirea lui nechibzuită).Actualmente,

din diferite motive, procesele de degradarea a solului se manifestă tot mai intens ceea ce pune

în pericol starea și chiar existența în continuare a principalei bogății naturale a țării-Solul.

3.3. Probleme prioritare în domeniul protecției solurilor pentru

anul 2012. Propuneri.

1. Folosirea pămîntului ca mijloc principal de producţie în agricultură trebuie să aibă drept

rezultat sporirea permanentă a fertilităţii şi productivităţii solurilor, ocrotirea lor pe toate

căile;

2. Consolidarea terenurilor agricole;

Page 18: Practica de Producere

19

3. Implimentarea în natură a rotaţiei culturilor pentru înbogăţirea substratului fertil de sol;

4. Elaborarea proiectelor de combatere a eroziunii solurilor, alunecărilor de teren şi

implimentarea lor;

5. În faţa gospodăriilor agricole a raionului este pus scop de a nu majora întrebuinţarea

preparatelor de uz fitosanitar şi micşorarea presingului de preparate la un ha;

6. Elaborarea proiectelor de recultivare a carierelor deschise ilicit de către cetăţeni în primării;

Solul reprezintă o sursă naturală valoroasă pentru existența umană și poate fi considerată

irenovabilă în limitele de cel puțin 50-100 de ani. Se consideră că 23 % dintre toate solurile

utilizabile sunt supuse dradării, care conduce la micșorarea productivității lor. Cca 305 mln.ha

soluri sunt considerate ca puternic degradate, dintre 9 mil. ha - foarte puternic degradateși care

nu mai pot fi restabilite. Degradarea solurilor este cauzată de exploatarea lor irațională,

defrișarea pădurilor și stepelor, pășunatului intensiv, tehnica agricolă grea, asolamente

incorecte, irigarea inadecvată. Cca 15 procente din suprafața Terrei este degradat ca rezultat al

factorului antropic. Degradarea solurilor în Republica Moldova se manifestă prin procesele de

eroziune, alunecări de teren, dehumificarea, salinizarea, compactarea, poluarea chimică. [1]

IV. Protecția florei i fauneișFondul forestier gestionat de Agenţia pentru Silvicultură “Moldsilva” în r-nul Floreşti

constituie 5862,18 ha.

Pe teritoriul raionului Floreşti sunt amplasate trei ocoale silvice: Ocolul silvic Cuhureşti

cu o suprafaţă de 5299.55 ha, Ocolul silvic Căzăneşti 341.2 ha şi Ocolul silvic Soroca cu 221.43

ha. În ce priveşte suprafeţele împădurite de pe teritoriul raionului ele sunt următoarele: terenurile

silvice ce sunt la balanţa primăriilor constituie o suprafaţă de 7147.56 ha, fîşiile forestiere de

protecţie – 1012.98 ha şi spaţiile verzi a primăriilor – 843,39 ha. Ministerul transporturilor-

140,6 ha, alţi deţinători aşa cum sunt persoane fizice – 100 ha.

Gradul de de împădurire a raionului Floreşti este de 0,8 % reeşind din suprafaţa totală a

raionului de 110819 ha şi suprafaţa acoperită cu vejetaţie forestieră este de 9244,53 ha.

Page 19: Practica de Producere

20

Efectuind clasificarea după categoriile funcţionale se poate de menţionat următoarele:

Clasificarea pădurilor pe teritoriul rn. Floreşti este următoarea.

2E – păduri şi plantaţii forestiere amplasate pe teren degradat.

2L – păduri situate pe terenuri cu substraturi litologice.

4A – Păduri parc şi alte păduri de recreere.

4J – Păduri constituite din parcele întregi situate de-a lungul căilor de comunicare.

5E – monumente peizagistice.

5F – monumente ale naturii.

Pe perioada anului 2012 de către gospodăria silvică au fost plantate culturi silvice în

fondul foretier -20,6 ha . A fost efectuată ajutorarea regenerării naturale pe o suprafaţă de 33 ha.

Regenerarea naturală a fost efectuată pe o suprafa de 8,7 ha. Extinderea s-a efectuat pe o

suprafaţă de 58 ha în următoarele primării: Primăria Ciutuleşti – 30 ha, Rădulenii Vechi – 28 ha.

În ce priveşte lucrările de îngrijire a plantaţolor forestiere care se manifestă prin tăieri de

igienă, degajări, curăţiri, şi rărituri: pe teritoriul raionului Floreşti în fondul silvic de Stat pe

perioada anlui 2012 au fost efectuate următoarele lucrări : tăieri de igienă – 269,9 ha, degajări –

3,4 ha, curăţiri – 14,3 ha, rărituri – 23,8 ha. Toate aceste lucrări au fost coordonate cu

I.E.Floreşti.

Tăierile produse principale – tăieri rase pe teritoriul raionului Floreşti pe o suprafaţă de

37,3 ha. - Au fost coordonate la tăieri diverse sub reţelele de tensiune înaltă la O.S.Cuhureşti

suprafaţa de 2,9 ha, volum lemnos – 15,41 m3. Autorizaţia Nr. 001356 din 06.02.2012.

În total pe raionul Floreşti suprafaţa terenurilor de vînătoare constituie 83000 ha, inclusiv

: terenurile agricole – 81260 ha, bazinele de apă şi bălţile –1740 ha.

Amenajările pentru hrana animalelor sălbatice sînt : hrănitoare – 5, adăpătoare – 8,

sărării – 4 şi lociuri pentru hrană pe o suprafaţă de 14 ha.

Numărul de vînători sportivi membri pe raionul Floreşti constituie – 410 persoane ce este

cu 10 persoane mai mult ca anul 2012 . (tab.3).

Tabelul 4.1. Evidenţa faunei cinegetice

№Denumirea speciei

Numărul animalelor

la începutul sezonului de

vînătoaredobîndite

MAMIFERE

Page 20: Practica de Producere

21

1. Cerbul lopătar*-

2. Cerbul nobil* -

3. Cerbul pătat* -

4. Căpriorul* -

5. Mistreţul* -

6. Muflonul* -

7. Iepurele de cîmp** 4500 479

8. Vulpe**** 730 268

PĂSĂRI1. Gîsca*** 40 4

2. Raţă*** 4350 180

3. Lişiţa*** 3650 57

4. Fazanul** 1800 48

5 Porumbelul** 10000 800

Evidenţa s-a petrecut:* Fondul silvic** Terenurile agricole*** Bazinele de apă**** Fondul silvic şi terenurile agricole

Conform recesămîntului pe teritoriul rn.Floreşti sunt indicate următorul număr de

animale şi păsări: 730 de vulpi, 4500 epure de cîmp, 40 gîşti sălbatice, 4350 răţi sălbatice, 3650

lişiţe, 1800 fazani, 10000 porumbei şi 300 potîrnichi. Pe perioada de vînătoare a anului 2012 pe

teritoriul rn. Floreşti au fost vînate: 268 de vulpi, 479 epuri, 180 de răţi, 48 de fazani, 57 de lişiţe

şi 800 de porumbei.

De către Inspecţia Ecologică Floreşti pe perioada anului 2012 au fost intreprinse 34

raiduri antibraconaj. În rezultatul cărora au fost întocmite 19 procese verbale în baza art.65

CCA- 3 p.v., art.151- 1 p.v., art. 91 – 3 p.v., art. 70 – 1 p.v., În baza Codului cu privire la

contravienţile administrative din 16.01.2012 conform art 114 al 2 – 4 p.v. art. 122 al.1 – 1 p.v. ,

art.122al 2 - 1 p.v, art 135 şi 136 – 3 p.v. şi 128 al. 2 – p.v. Toate materialele au fost examinate.

?n conformitate cu Legea privind fondul ariilor protejate de Stat (nr.1538-XIII din

25.02.98) în raza de activitate a inspecţiei ecologice Floreşti se află 10 obiective, care fac parte

Page 21: Practica de Producere

22

din fondul ariilor protejate asupra cărora se exercită controlul de Stat privind regimul lor de

protecţie, cît şi respectarea altor cerinţe prevăzute de legislaţia ecologică.(tab.5).

Tabelul 4.2. Rezultatele controlului ecologic de stat privind respectarea normelor de protecţie a fondului ariilor naturale protejate de stat

Denumirea obiectului/complexului

Efectuate controale Amenzi

aplicate

Prejudicii

Notă

acteProcese verbale

aplicat ?ncasat

1 Rîpa Namălvii 1 - - - - -

2 St?nca Japca 1 - - - - -

3 Parcul din s.Temeleuţi 1 3 120 lei 300 lei -Refuzat

de judecată

4Parcul din Cuhureştii de

Sus1 - - - - -

5Stejar secular s.

Cuhureştii de Sus1 - - - - -

Pe parcursul perioadei de dare de seamă au fost controlate cinci monumente ale naturii:

Parcul din s.Temeleuţi, parcul din s. Cuhureştii de Sus, Stejarul secular s. Cuhureştii de Sus,

stînca Japca şi Rîpa Namălvii. Au fost întocmite 5 acte de control. Au fost depistate trei cazuri

de încălcare a regimilui de protecţie a ariilor natural protejate: ( pe data de 18.04.2012 trei

locuitori din s. Temeleuţi cu vîrsta între 18 şi 20 ani au defrişat din parcul s. Temeleuţi ce este

monument de arhitectură peisagistică un arbore uscat de specie cireş) pe cazul dat pe persoanele

date au fost întocmite procese verbale în baza art. 91 CCA care au fost transmise ?n organele

judiciare pentru precăutare.

Concluzia principală, care se cere în rezultatul controalelor efectuate este îndeplinirea

corespunzătoare de către deţinătorii de terenuri a obligaţiunilor stipulate de Legea privind

fondul ariilor naturale protejate de Stat în vederea gestionării ariilor protejate de Stat.

Pe teritoriul subordonat controlului răspunzător de protecţia şi paza ariilor protejate de

Stat sunt administraţiile publice locale - primăriile care şi sunt responsabile de respectarea ?n

teritoriu a legislaţiei ecologice - să asigure respectarea regimurilor de pază şi protecţie a

Page 22: Practica de Producere

23

monumentelor naturii.Cu părere de rău nu toate primăriile îşi îndeplşinesc obligaţiile de

asigurare a securităţii ariilor natural protejate de Stat.

Despre acest fapt ne dovedesc următoarele : lipsa bornelor de hotar a ariilor protejate,

lipsa tabelelor cu inscipţii indicatorii şi de avertisment, nu-s stabilite în natură zonele de

protecţie a obiectelor protejate. Deci în cele din urmă nu se asigură respectarea unui regim

respectiv de protecţie.

Ariile protejate de Stat mai au şi roluri deosebite în vederea ridicării nivelului cognitiv,

cultural, ecologic şi cultural al populaţiei.

Concluzia principală, care poate fi trasă în acest sens este ridicarea rolului administraţiei

publice locale şi a altor deţinători de terenuri protejate, privind gestionarea lor cu îndeplinirea

întocmai a prevederilor legislaţiei ecologice.

Pe teritoriul raionului avem 8 arbori seculari din care 7 sunt la balanţa şi sub protecţia

ocoalelor silvice şi un arbore la balanţa şi sub protecţia primăriei Cuhureştii de Sus. Arborii daţi

sunt îngrădiţi şi marcaţi cu tabele şi inscripţii indicatorii.

V. De eurile ca una din surseș

potențiale de poluare a mediului5.1. Aspecte generale privind gestionarea deșeurilor

Pe teritoriul raionului Floreşti sunt 73 de localităţi în 40 de primării, fiecare primărie

dispune de rampă autorizată de consiliul local de depozitare a gunoiului menagier şi uzial. În

total pe teritoriul raionului sunt 50 de gunoişti ce ocupă o suprafaţă de 45.0 ha.

Volumul total de deşeuri solide pe teritoriul raionului Floreşti constituie – 432.7 mii t. în

comparaţie cu –437.5 mii m3 în anul 2008. Volumul mai esenţial de deşeuri solide este acumulat

de la gospodăriile locativ-comunale şi de la creşterea animalelor.

Din 73 de localităţi de pe teritoriul raionului rampe autorizate de depozitare DMS dispun

50 de localităţi cu o suprafaţă de 45,0 ha, pe perioada anului şi din anii precedenţi pe teritoriul

raionului sunt formate 31 de rampe neautorizate ce ocupă o suprafaţă de 11,6 ha. Depozite noi de

Page 23: Practica de Producere

24

depozitare a DMS pe perioada anului nu au fost construite. În primăriile or. Ghindeşti, s.

Caşunca, s. Rădulenii Vechi ş.a. au fost amenajate rampele vechi.

Pe perioada anului din 71 gunoişti stihiinice ce ocupau 10,2 ha au fost lichidate 46 de

gunoişti cu o suprafaţă de 7,0 ha. Recultivate au fost 9 locuri pe o suprafaţă de 10,5 ha ,

terenurile date au fost plantate cu arbori (tab.5.1).

Tabelul 5.1. Lichidarea gunoiştilor necontrolate ( stihiinice), rn. Floreşti

Primăria, localitatea Depistate Lichidate Recultivate

Nr.de locuri

Suprafaţa ha

Nr. de locuri

Suprafaţa,ha

Nr. de locuri

Suprafaţaha

Floreşti 4 0.8 3 0.6 2 0.4or.Ghindeşti 2 0.5 1 0.3 - -or.Mărculeşti 3 0.6 2 0.4 - -Băhrîneşti 3 0.5 2 0.4 - -Caşunca 2 0.3 2 0.3 1 0.2Ciripcău 2 0.4 1 0.3 - -Ciutuleşti 3 0.5 3 0.5 - -Cuhureştii de sus

2 0.3 2 0.3 1 0.2

Cunicea 1 0.2 1 0.2 - -

Page 24: Practica de Producere

25

Ghindeşti 2 0.3 1 0.2 1 0.1Gura Camencii

4 0.5 2 0.3 - -

Gura Căinarului

3 0.4 2 0.3 1 0.2

Izvoare 3 0.4 1 0.2 - -Lunga 2 0.3 1 0.2 - -Mărculeşti 2 0.2 1 0.1 - -Prajila 3 0.4 1 0.1 - -Prodăneşti 3 0.3 2 0.2 - -Putineşti 2 0.2 1 0.1 - -Rădulenii Vechi

2 0.2 2 0.2 2 0.2

Roşietici 3 0.4 2 0.3 - -Sănătăuca 2 0.3 2 0.3 - -

Ştefăneşti 3 0.3 2 0.2 - -Trifăneşti 2 0.3 1 0.2 - -

Vărvăreuca 4 0.5 3 0.4 1 0.2Vertuijeni 4 0.4 3 0.3 - -Zăluceni 2 0.3 1 0.2 - -Sevirova 3 0,4 1 0,2Total 71 10.2 46 7,0 9 10,5

Din cantitatea deşeurilor de producţie acumulată pe perioada anului 2012 s-au acumulat

următoarele cantităţi: deşeuri de la industria alimentară şi a băuturilor- 1,39 mii t., deşeuri de la

gospodăria comunal- locativă – 541,2 mii t., deşeuri de sticlă – 0,15 mii t. şi alte deşeuri – 0,009

mii t. Total pe perioada anului 2012 au fost acumilate 542,7 mii t. de deşeuri de producţie

(tab.5.2)

Tabelul 5.2. Cantitatea deşeurilor de producţie generate de diferite sectoare ale economiei,mii tone, rn. Floreşti

№ Sectoarele 2012 2012

1. Industria extractivă

2. Creşterea animalelor

3. Industria alimentară şi a băuturilor 1.42 1.39

4. Gospodăria locativ comunală 437.5 541.2

5. Deşeuri menajere

6. Deşeuri aferente chimiei anorganice

7. Deşeuri din fitotehnie

8. Materia secundară a metalurgiei feroaselor

Page 25: Practica de Producere

26

9. Materia secundară a metalurgiei neferoaselor

10. Deşeuri aferente industriei forestiere

11. Deşeuri de sticlă, porţelan, faianţă 0.18 0.15

12. Deşeuri de la utilizarea hârtiei

13. Alte deşeuri (deşeuri din petrol şi produse petroliere) 0.008 0.009

Total 439.1 542.7

Pe teritoriul raionului Floresti deşeurile periculoase acumulate constituie:

a) pesticide inutilizabile – lipsesc.

b) deşeuri de la producţia galvanică - lipsesc

c) deşeuri ce conţin plumb – 0.18 t.

d) deşeuri ce conţin mercur-lipsesc.

Terenurile de păstrare a deşeurilor periculoase formate pe perioada anului 2012 şi a

anilor precedenţi sunt: la moment deşeuri periculoase avem numai deşeuri ce conţin plumb,

acestea sunt acumulatoarele de la electrocarele SA „ Cristal Flor” ce sunt acumulate în cantitate

de circa 15 t şi se păstrează în depozit de tip închis cu podea betonată pe teritoriul intreprinderii.

Restul acumulatoarelor de la intreprinderi sunt colectate de intreprindere pentru utilizare din

Bălţi.

Tabelul 5.3. Deșeuri periculoase (toxice)

№ Denumirea deşeurilor 2008 2012

1. Deşeuri ce conţin compuşi de cianură - -

2. Sediment din decontor format după epurarea chimică şi / sau electrocoagulare

- -

3. Deşeuri ce conţin Vanadiu - -

4. Deşeuri petroliere - -

5. Pesticide inutilizabile şi interzise - -

6. Deşeuri ce conţin Pb 0.27 0.18

7. Deşeuri ce conţin compuşi neorganici de fluor - -

8. Deşeuri de la produceri galvanice - -

9. Emulsii utilizate şi lichide tratare-răcire - -

10. Deşeuri de la producerea şi utilizarea coloranţilor, - -

Page 26: Practica de Producere

27

pigmenţilor lacurilor şi vopselelor

11. Deşeuri ce conţin “Cu” şi compuşii lui - -

12. Deşeuri ce conţin “Ni” şi compuşii lui - -

13. Deşeuri ce conţin fosfor şi compuşii lui - -

14. Deşeuri sau substanţe uzate şi articole ce conţin PCB, PCT, PBB

- -

15. Deşeuri ce conţin aldehidă formică - -

16. Solvenţi utilizaţi - -

17. Deşeuri ce conţin crom (“Cr”) hexavalent şi compuşii lui - -

18. Acizi neorganici utilizaţi - -

19. Acizi organici utilizaţi - -

20. Detergenţi - -

21. Deşeuri ce conţin stibiu şi compuşii lui -- -

22. Deşeuri ce conţi mercur şi compuşii lui - -

23. Deşeuri ce conţin cadimiu şi compuşii lui - -

24. Deşeuri ce conţin clorsilanin - -

25. Deşeuri din alte grupe - -

Total deşeuri 0.27 0.18

La moment pe teritoriul raionului Floreşti lucrări de colectare şi transportare a deşeurilor

efectuază numai intreprinderea SA “ Servicii Comunale Floreşti” în baza licenţei seria: A MMII

nr. 012711 valabilă pînă la 05.08.2014. Pe perioada anului au fost colectate circa 8644 t. de

deşeuri.

Intreprinderi ce se ocupă cu importul şi exportul deşeurilor pe teritoriul raionului Floreşti

lipsesc.

Pe teritoriul raionului Floreşti la moment sunt numai două depozite tipic de păstrare a

agrochimicalelor ce funcţionează, ambele corespund cerinţelor ecologice: SRL „Tetracom Agro”

s. Ghindeşti depozitul dat cu capacitatea de 80 t.este amplasat la distanţă de 3 km. de localitate şi

în afara zonei de protecţie a apelor şi SRL „ Pan Clip” s. Mărculeşti depozitul cu capacitatea de

60 t.este amplasat pe teritoriul brigăzii de tractoare la distanţă de 2.5 km de localitate şi în afara

zonei de protecţie a apelor, celelalte depozite de păstrare a agrochimicalelor din gospodăriile

agricole a raionului au fost demolate în anii 1990- 2000. Pentru perioada de activitate a anului

2012 ambele depozite au fost paşaportizate şi au primit autorizaţie sanitară de funcţionare.

Page 27: Practica de Producere

28

Cantitatea de produse de uz fitosanitar utilizată pe raionul Floreşti este de 81,45 t.

Suprafaţa totală a culturilor ce a fost tratată cu pesticide este de 54047 ha din care 36576 ha.

teren arabil şi 17471 ha. plantaţii multianuale. Culturi prin metoda biologică nu au fost tratate.

Pentru necesitatea populaţiei de preparate chimice de uz fitosanitar în oraşul Floreşti

activează agromagazinul „Renaştere” care a fost deschis în anul 2003 şi dispune de autorizare

sanitară de funcţionare.

Pe perioada anului în raion pe cazuri de încălcare a regulilor de gestionare a deşeurilor

au fost întomite 4 procese verbale în baza art. 154 al 1 CCA şi aplicînduse amenzi în sumă de

900 lei. Pe cazuri de poluare a solului cu deşeuri conform art. 52 al 3 şi 4 CCA (veci) au fost

întocmite 25 de procese verbale care au fost transmise pentru examinare în instanţele judiciare şi

aplicate amenzi în sumă de 300 lei. Cazuri de poluare a solului cu deşeuri periculoase nu au fost

depistate, de asemenea nu au fost înaintate prejudicii pe cazuri grave de poluare a solului.

În raion activează 132 de intreprinderi ce sunt supuse la achitarea plăţii pentru poluare.

Pe perioada de activitate a anului 2012 toate au fost supuse la achitarea plăţii pentru poluare la

depozitarea deşeurilor, din calculul 1,08 lei pentru o tonă depozitată. În total pentru la

intreprinderile ce activează a fost calculată şi înaintată spre achitare plata pentru poluare pentru

depozitarea deşeurilor în sumă de 1218,12 lei din care a fost achitată suma de 1216,37 lei.

Pe perioada anului 2012 pe rn. Floreşti la compartimentul deşeuri au fost întocmite 41

acte de control cu indicaţia prescripţiilor obligatorii . Pe încălcările depistate au fost dresate 29

de procese verbale din care au fost transmise pentru precăutare în instanţele judiciare 25 procese

verbale conform art. 52 al 3 şi 4 CCA (vechi), unde au fost aplicate amenzi în sumă de 300 lei

care au fost achitate. Conform art. 154 al 1 CCA (nou) au fost întocmite 4 procese verbale care

au fost precăutate de IE Floreşti cu aplicarea amenzilor în sumă de 900 lei care au fost achitate în

plin volum. Acţiuni şi prejudicii nu au fost înaintate.

În prezent ,la scara globală,volumul deșeurilor este enorm de mare. Cauzele acestei

"maree" de deșeuri au la bază atît creșterea populației și intesificarea procesului de

urbanizare,cît și ritmul înalt de industrializare si ridicarea continuă a subgradului de viață.Sunt

cauze care au contribuit la creșterea cantitativă si la deversificarea tipurilor de deșeuri solide

generate nu numai de țările dezoltate,ci și în țările în curs de dezvoltare.producerea deșeurilor a

crescut continuu în întreaga lume atît în termeni absoluți cît și pe cap de locuitor.Volumul

crescînd de deșeuri solide urbane devine o problemă uriașă pentru autorități,care se confruntă cu

colectarea si si eliminarea acestora.Problemele se concentrează pe dificultați de colectare și

eliminare a cantitaților mari de deșeuri generate de gospodării și activitațile comerciale,ca și

eliminarea deșeurilor solide urbane. Cheltuielile sunt legate, în primul rînd , de transport,care

ajung chiar la 70% din bugetele alocate serviciilor de colectare. Eliminarea deșeurilor solide

Page 28: Practica de Producere

29

urbane exercită o serie de influiențe asupra mediului înconjurător și a sănătății umane. Două

moduri principale de eliminare a deșeurilor solide se consideră a genera probleme d e mediu:

1. depozitarea la gropi de gunoi

2. incinerarea deșeurilor colectate

3. deșeuri necolectate

4. depozite necontrolate

Majoritatea țărilor au ajuns la concluzia că – datorită cantităților enorme și

caracteristicilor gunoaielor produse – depunerea lor pe terenuri virane sau degradate este

nesatisfăcătoare ca metodă de depozitare. Gropile de deșeuri solide prezintă riscuri pentru mediu

și sănătate și prin eliminarea mai multor gaze.

5.2. Cauzele ce stau la baza poluării aerului atmosferic

Cauzele principale care stau la baza poluării aerului:

1. descompunerea deșeurilor

2. arderea deșeurilor

Descompunerea deșeurilor crează prejudicii atmosferei prin eliberarea de metan și alte

gaze în condiții anaerobe. Se estimează că 7 % din totalul emisiilor de metan din lume provin de

pe terenurile cu gropi de depozitare a deșeurilor, gazul metan constituind o componentă

importantă a factorilor de încălzire globală a atmosferei. Descompunerea gunoaielor prezintă și

un risc de incendiu, administrarea incorectă putînd conduce, în anumite condiții, la explozia

acestor gaze. Arderea deșeurilor este răspîndită și la gropile de depozitare deschise din țările în

curs de dezvoltare. Deși arderea deschisă a gunoaielor este interzisă de lege, de multe ori,

incendierea este deliberată, cu scopul de a reduce volumul excesiv al acestora. Alte ori, se

produc incendii în mod spontan, cînd deșeurile organice devin combustibile, prin expunerea la

razele solare.

Incinerarea ca metodă de eliminare a deșeurilor solide, de asemenea este o problemă care

prevede mediul înconjurător și sănătatea publică, fiindcă arderea gunoiului nu este un proces

curat. Dintre influențele periculoase a incinerării deșeurilor pentru mediul înconjurător

semnalăm emisia de oxizi de sulf și de azot, care conduc la ploile acide, în timp ce un efect

direct asupra sănătății umane se consideră că l-ar avea dioxinii, și franii, care constitue substanțe

toxice suspectate de a cauza cancer și defecte genetice.

Prin incinerare rezultă, de asemenea, cenușă toxică - aceasta este chiar mai perculoasă

decît volumul de deșeuri de dinaintea incinerării.Alta formă de poluare este contaminarea apei

Page 29: Practica de Producere

30

cu care se răcește cenușafierbinte cu substanțe acide, punînd serioase probleme de depozitare,în

caz că numai poate fi reutilizată.

Deșeurile solide constituie, așadar, amenințări serioase pentru mediul înconjurător,dacă

ele nu sunt păstrate, adunate și eliminate în mod corespunzător. Cele mai grave defecte ale

managementului defectuos al deșeurilor solide sunt considerate după cum sa aratat – poluarea

aerului și contaminarea rezervelor de apă de băut. Toate aceste efecte se răsfrîng asupra

populatiei,afectînd fie direct,fie indirect starea de sănătate a acesteia. De astfel ,în așezările

urbane, agenții patogeni din aer, apă, sol s-au numărat întotdeauna printre cauzele majore de

îmbolnăvire, iar sănătatea locuitorilor a depins de abilitatea lor de a se administra propriul mediu

de viață. Împactul mediului de locuit, asupra sănătății populației și calității vieții acesteia este

relevat și de indicatorul de mediu constituit de deșeu solid. Unele boli infecțioase și parazitare

sînt în relație directă cu pregătirea inadecvată pentru colectarea și eliminarea deșeurilor. O

groapă de gunoi poate prezenta, de exemplu, mai multe probleme potențiale pentru protecția și

sănătatea publică, dacă nu este proiectată și gospodărită corespunzător:

1. eliminarea deșeului, mai ales în zone deschise, atrage rozătoare, insecte și păsări

care ulterior răspîndesc boli;

2. microbii patogeni pot fi direct inhalați datorită vîntului care transportă

contaminații cu granulație fină;

3. chimicalele toxice pot constitui riscuri de îmbolnăvire.

Problemele de sănătate survin, mai ales, în regiunile cu temperaturi și umiditate ridicate,

unde deșeurile se descompun și putrezesc cu repeziciune.

Spre exemplu, un studiu asupra problemelor ambiante la nivelul gospodăriilor a arătat că

incidența bolilor respiratorii la copii s-a corelat cu necolectarea gunoiului menager, deoarece

familiile, care nu beneficiau de serviciul de colectare a gunoiului îl ardeau. Implicațiile mediului

degradat prin gunoaie sunt mirosurile dăunătoare, dar mai ales, agenții patogeni, care pot

provoca boli intestinale, respiratorii, dermatologice etc. Cei mai expuși riscurilor de îmbolnăvire

sînt cei care vin în contact direct cu gunoiul, respectiv muncitorii, angajații în luarea gunoiului

de pe străzi, precum și cei care extrag materiale – scormonitorii în gunoaie – pe care apoi le

reciclează. Ei suferă, de obicei, de boli cronice de piele, ochi, boli respiratorii și probleme

intestinale. Ca urmare, ecologizarea localităților este partea integrantă a politicii de mediu din

țara noastră, iar unele activități de igienizare a acestora, între care cele referitoare la eliminarea

deșeurilor, intră sub jurisdicția mai multor instituții ale administrației centrale, Ministerul

Apelor și Protecției Mediului, fiind cea mai înaltă autoritate de decizie și control a gestiunii

deșeurilor.

Page 30: Practica de Producere

31

5.3. Tipuri de deșeuri

Conform Clasificatorului statistic al deșeurilor, acestea se ?mpart ?n deșeuri de

producție, și deșeuri minicipale/urbane.Deșeurile municipale/urbane includ deșeurile de orice

natură și de proviniență (menageră,comercială) care se produc și se gestionează în intravilanul

unei localități.Deșeurile urbane includ deșeurile menajere solide (materii textile,h?

rtie,carton,materii oganice,mase plastice,sticlă),deșeurile alimentare ,nămolul și sedimentele

formate la epurarea apelir reziduale,etc.

Gestionarea deșeurilor este o problemă în creștere în majoritatea țărilor.Cauza formării

deșeurilor este în mare măsură rezultatul folosirii ineficiente a materiei prime și energiei primei

și energiei în procesul de producție,ceea ce duce la pierderi economice ,după care sunt necesare

cheltuieli mari,pentru colectare și transportare.

Deșeurile menajere

Deșeurile menagere provin din activități casnice și de consum.Volumul deșeurilor

menagere acumulate în prezent pe platformele/rampelor de depozitare autorizate și neautorizate

depășește 31,5 milioane m3. Suprafața ocupată de gunoiști a sporit considerabil în ultimii ani:

conform datelor Inspectoratului Ecologic de stat aceasta a crescut de la 1072 ha la 1362 ha,

numărul gunoiștilor luate la evidență fiind 1854. Circa o jumătate din rampele de depozitare a

deșeurilor nu au autorizație necesară de funcțiune: gunoiștile neautorizate acoperă circa 40 %

din suprafața totală – 454 ha. Anual sunt transportate la rampele de depozitare circa 1,1 – 1,2

milioane m3 de deșeuri menagere.

Acutizarea problemei deșeurilor este generată, în mare parte, de modul defectuos în care

acestea sunt gestionate în prezent. Metoda principală de neutralizare a deșeurilor este înhumarea.

Evacuarea deșeurilor la rampele de stocare rămîne a fi modalitatea de bază în eliminarea

acestora. Rampele de deșeuri nu sunt construite și amenajate în mod corespunzător, nu dispun

de sisteme de izolare și de colectare a apelor de drenaj, iar lucrările de înhumare nu se execută

conform cerințelor ecologice.

Cantitatea deșeurilor menajere în continuă creștere cere să fie găsite modalități de

prevenire a formării și acumulării stocurilor. O metodă folosită activ în alte țări este recuperarea

materialelor utile/reciclarea deșeurilor, în Republica Moldova această metodă este în stare

incipientă.

Deșeurile urbane solide tipice au următoarele cmponente: sticlă, hîrtie, plastic, cauciuc,

metale feroase și neferoase, cartoane multimaterial, substanțe organice, aparatura de uz casnic,

Page 31: Practica de Producere

32

aparatura electronică și deșeuri chimice menagere. Fiecare categorie poate fi subîmpărțită în

diferite subgrupe sau tipuri după cum urmează:

Sticlă: în fluxul deșeurilor menajere poate servi din geamuri separate, borcane, și

din recipiente din băuturi (reutilizabile sau de unică folosnță);

Hîrtie: ambalaje, ziare, corespondență, hîrtia de birou;

Plastic: polipropilena, ponderea polipropilenei recuperate provine din carcasele

bateriilor pentru vehicule, din care 40 % este reciclată în carcase noi pentru astfel

de baterii. Polipropilena se mai folosește frecvent pentru izolații termice.

Polietilena este folosită la producerea de pungi și găleți de plastic, jucării, folie

pentru uz agricol pentru sere. Polietilena reciclată se utilizează din ce în ce mai

mult, de obicei în amestec cu rășini. Policlorura de vinil, cunoscută sub

denumirea de vinil, este una din cele mai toxice mase plastice produse și trebuie

să fie evitată procurarea unor anumite articole ce o conțin, pentru a minimiza

fluxul acestui deșeu;

Cauciu/anvelope: cauciucul uzat se găsește sub formă de protectori/amortizoare

pentru vehicule, tălpi pentru încălțăminte și poate fi utilizat la fabricarea de țevi

pentru irigare;

Substanțe organice: deșeuri de curți, lemn, frunze, alimente. În Europa

compostarea deșeurilor provenite din curți și cele de alimente constitue o

strategie obișnuită de management al deșeurilor. Compostul ameliorează solul

intensifică creșterea plantelor, facilitează drenajul apei, inhibă germinația

buruienilor, previne eroziunea solului, cu pînă la 20 % și minimizează folosirea și

fertlizatorii chimici. Compostarea aerobă este larg folosită în Europa, unde în

prezent funcționează peste 400 de programe de composting urban.

Deșeurile de producție

1. Deșeuri din industria energetică

Valorificarea acestor deșeuri ar permite nu numai excluderea poluării mediului

înconjurător, ci și revalorificarea a peste 100 ha de terenuri arabile și reducerea extragerii

materialelor de construcție (nisip, pietriș, prundiș). Prin compoziția și proprietățile lor

caracteristice, deșeurile sub formă de cenușă și zgură de la centralele electrice cu termoficare se

raportă la grupul de materiale de construcție "grele", din următoarele considerente:

Diapazonul larg de modificare a compoziției chimice a cenușii

Captarea umedă a cenușii

Page 32: Practica de Producere

33

Deșeurile de cenușă și zgură pot fi utilizate pentru:

Producerea articolelor turnate din zgură;

Producerea și extragerea fierosiliciului;

Producerea betonului de zgură;

Producerea cărămizii;

Producerea materialelor viscoase.

Pentru valorificarea deșeurilor de la CET este necesar să se preconizeze proiectarea și

crearea unei secții de turnare a articulelorde piatră din zgură cu capacitatea de 20 mii t pe an.

Conform particularităților tehnologice, articulele din zgură se împart în patru grupe:

1. plăci;

2. blocuri poroase;

3. plăci pentru căptușire;

4. articule profilate pentru reparație și elemente rectilinii și ale coturilor țevilor,

turnarea masei topite ?n pereții dubli a țevilor.

Unii autori propun utilizarea cenușii în calitate de îngrășămînt datorită faptului că ea

conține calciu, îndeosebi a cenușii de cărbune brun, care conțin și multe microelemente –

fosfor, cupru, zinc, magneziu. În alte state cenușa se utilizează în calitate de umplutură ușoară în

industrie.

A doua direcție de utilizare a cenușii constă în obținerea îngrășămintelor din amestecul

de cenușă volatilă. Mulți consideră că cenușa înlăturată în formă uscată este deșeu rezultat de la

producerea energie de la CET, iar cenușa înlăturată prin hidroevacuare nu este deșeu și se

utilizează integral în construcții, ea conține oxizi ai multor metale (siliciu, calciu, fierul,

aluminiul), însă metalele grele (nichelul, mercurul, taliul) se conțin în cantități mici, în rare

cazuri pot prezenta pericol

2. Deșeuri ale întreprinderilor industriei alimentare și industriei morăritului

La întreprinderile industriei alimentare se adună mari cantități de deșeuri (semințe de

legume, de struguri, sîmburi de fructe). Au fost elaborate tehnologii de extracție a uleiurilor și a

glicozidelor din aceste deșeuri, precum și de fabricare a cărbunelui activat din semințe de

struguri și fructe.

3. Deșeuri provenite de la sectorul zootehnic

O problemă extrem de importantă pentru țara noastră este poluarea solului din localități

cu diferite deșeuri organice, resturi de furaje, dejecții animaliere. În urma putrefacției și

mineralizării, azotul organic din aceste deșeuri se transformă în nitrați. Conform datelor

Page 33: Practica de Producere

34

Inspectoratului Ecologic la 1 ianuarie 1999 din cele 98 de complexe zootehnice funcționau doar

58, la care s-au acumulat 6,652 milioane m3 dejecții animaliere depozitate în 787 acumulări.

Continuă poluarea apelor subterane prin infiltratrea apelor uzate din colectoarele

neimpermiabilizate. În pofida cerințelor autorităților de mediu, nici la unul din complexele

zootehnice nu au fost organizate observări privind impactul apelor uzate asupra orizontului

acvifer subteran.

Totodată, generarea adecvată a deșeurilor în zootehnie ar permite utilizarea lor în calitate

de îngrășăminte organice, îmbunătățind calitatea solului și asigurînd, concomitent, salubrizarea

mediului.

5.4. Ierarhia măsurilor de prevenire a producerii de eurilor i deș ș

gestionare a lor

În scopul reducerii impactului negativ asupra mediului, cauzat de creșterea volumelor de

deșeuri, se consideră rațională implimentarea managementului deșeurilor, parte componentă a

sistemului de management ecologic.

Măsurile de prevenire a producerii deșeurilor și de gestionare a lor:

a) Prevenirea generării deșeurilor prin interzicerea încorporării în produse a materialelor

periculoase și fabricarea produselor durabile și reparabile;

b) Minimizarea/reducerea generării deșeurilor prin reducerea consumului de materiale

periculoase la fabricarea articulelor, în cazul cînd nu există alternative ecologice;

c) Reutilizarea deșeurilor, care constă în utilizarea recipientelor reîncărcabile;

d) Reciclarea/utilizarea secundară prin reprocesarea deșeurilor în calitate de materie primă

secundară și compostarea deșeurilor organice.

Important este să se creeze un circuit complet al deșeurilor reciclabile – de la colectarea

selectivă la instalațiile de reciclare și pînă la consumator.

Există două tipuri de reciclare:

1. Reciclarea postfabricației, care constă în colectarea resturilor la întreprindere și

reîntroducerea lor în procesul de fabricație;

2. Reciclarea postconsumator, care constă în colectarea diferențiată a materialelor

dipă ce consumatorul le-a folosit.

Atît depozitarea pe terenuri, cît și incinerarea sînt practici dăunătoare mediului și foarte

costisitoare, în timp ce alte obțiuni sînt mult mai eficace din punct de vedere al costurilor și

crează locuri de muncă. Prin prevenire, reciclare, reducere, refolosire, fluxul deșeurilor ar trebui

Page 34: Practica de Producere

35

în mod ideal să fie redus la un asemenea nivel încît să nu mai fie necesare spații de depozitare

definitivă (în rampe de deșeuri) sau necesarul de astfel de spații să fie minim;

e) Depozitarea controlată poate fi implimentată numai atunci cînd s-au întreprins măsuri de

prevenire, reducere, refolosire, reciclare a deșeurilor;

f) Incinerarea deșeurilor este incompatibilă cu reducerea, refolosirea și reciclarea, deoarece

se bazează pe o cantitate stabilă de deșeuri mixte. În urma incinerării rămîne o cantitate

considerabilă de deșeuri ignifuge, care trebuie înlăturate.

5.5. Programul național ce prevede valorificarea de eurilor deș

producție i menajereș

Programul național de valorificare a deșeurilor de producție și menajere este elaborat în

conformitate cu stipulările art.28 al Legii privind deșeurile de producție și menajere din 9

octombrie 1997. La baza elaborării programului au stat principiile minimizării deșeurilor,

includerii lor maximale în circuitul economic și amplasării lor ecologic asupra mediului. La

momentul actula în țară s-au acumulat circa 29,4 milioane t de deșeuri menajere și de producție,

inclusiv, conform datelor statistice 6,4 milioane formate pe parcursul anului 1997. Actualmente

gradul de reciclare a deșeurilor este foarte redus, constituind 18 %. Ridicarea gradului de

valorificare a unor categorii de deșeuri va contribui la diminuarea presingului asupra mediului la

economisirea resurselor naturale și utilizarea lor rațională a resurselor funciare. Majoritatea

deșeurilor sînt evacuate la rampele de depozitatre a deșeurilor. Deșeurile de la întreprinderile de

extracție sînt stocate pe terenurile adiacente minelor și carierelor, ocupînd o suprafață de 31

ha ,ceea ce generează poluarea continuă a resurselor acvatice, degradarea solurilor, utilizarea

nerațională a resurselor funciare.

Obiectivele și sarcinile acestui program s-au luat ca principiu călăuzitor formula

"poluatorul plătește".Obiectivele programului constau în valorificarea și neutralizarea deșeurilor

existente,minimizarea generării deșeurilor,excluderea din utilizare a materiei toxice ,micșorarea

volumului și toxicității deșeurilor pîna la eliminarea lor din procesele tehnologice,introducerea

colectării separate a deșeurilor menajere.

Se preconizează, de asemenea, modificaraea și completarea cadrului legislativ în

domeniul gestionării deșeurilor, pevăzîndu-se stimularea agenților economici , care vor

valorifica deșeurile deja existente .Totodată , se va recurge la masuri de constrîngere față de

agenții economici care poluează mediul.

Page 35: Practica de Producere

36

VI. Protecția mediului Natura și resursele ei constituie o importantă forță de producție față de care este

imposibilă existența și dezvoltarea societății umane. Pentru a trăi toți avem nevoie de aer pe

care îl respirăm și de apa pe care o bem, și nu în ultimul rînd diferite produse de origine animală

și vegetală puse la dispoziția naturii, însă omul inevitabil schimbă starea lor. Influența pe care

societatea o exercită într-o măsură din ce în ce mai mare asupra naturii, a creat primejdii

degradării ei. În decursul ultimilor ani, problemele mediului au căpătat un caracter social,

deoarece sînt legate de urmările activităților oamenilor, atît pe plan politic, social și militar. Din

toate acestea, omenirea resimte o nevoie tot mai mare de înlăturare a tuturor impactelor ce duc

natura într-o eroare nemărginită și fără limită.

Problema ecologiei umane a apărut în legătură cu poluarea mediului ambiant ca urmare a

industrializării și urbanizării mediului de trai. Urbanizarea constituie fenomenul actual cu cele

mai profunde implicații pentru scara și modelele consumului, ceea ce duce la o cerere crescândă

de energie și resurse naturale. Transformarea acestora generează însă și o poluare crescândă și

necesită o capacitate cât mai ridicată de asimilare a deșeurilor rezultate. Zonele urbane, pe lîngă

avantajele pe care le prezintă sub aspectul condițiilor de muncă și de locuit sau al serviciilor

(apă curată, salubritate, îngrijirea sănătății ), deci o nouă calitate a vieții, contribuie la agravarea

problemelor de mediu și sănătate prin concentrarea diverselor tipuri de deșeuri (municipale,

industriale și periculoase). Protecția mediului a devenit una din problemele direcției prioritare

promovate în Republica Moldova.Este incontestabil faptul că, toți factorii de mediu persistă în

natură sub forma unor complexe naturale și antropizate,constituind niște ecosisteme.Menținerea

echilibrului ecologic în aceste ecosisteme consituie sarcina de bază a statului, a ministerului de

resort, instituțiilor ministeriale și tuturo oamenilor de bună credință.

Printre problemele actuale ale mediului înconjurător se evidențiază:

1. Procesele atmosferice, ce contribuie la:

Page 36: Practica de Producere

37

a) schimbarea climei;

b) distrugerea stratului de ozon;

c) poluarea aerului;

Realitatea zilelor noastre arată că secolul XX este perioada celor mai mari descoperiri și

transformări ale civilizației omenești, dar și cele mai complexe și uneori efecte asupra

vieții.Pînă nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile

omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice și a dezvoltării fără precedent a tuturor

ramurilor de activitate, necesarul de materie primă și energie pentru producerea de bunuri a

crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor pămîntului releva, tot mai evident un

dezechilibru ecologic.

În prezent lumea se află în efervescență.Schimbarile care au avut loc și vor avea, crează,

într-o viziune opimistă pentru însănătățirea mediului înconjurător. În fregvența generalizată a

schimbarilor, trebuie să dăm tuturor populației un semnal de alarmă ca mediul înconjurător se

află într-o stare de nereparat în ultimul deceniu. Tot ce ne înconjoara, oceanele, mările, lacurile,

solul și subsolul și formele de viață pe care aceste ecosisteme le ceează și șe le susțin este

imaginea cea mai comună pe care omul obișnuit o face cînd vorbește despre protecția

lui.Medilu înconjurător apare ca o realitaate pluridimensională care include nu numai mediul

natural, dar și activitatea și creațiile omului, aceasta ocupă o dublă poziție:de "component al

mediului"și de "consumator", de beneficiar al mediului.

În întreaga activitate a mediului înconjurător se urmărește nu numai prin folosirea

rațională a tuturor acestor resurse , ci și corelarea activității de sistematizare a teritoriului și

localităților cu măsuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de producție cît

mai puțin poluante și echiparea instalațiilor de transport generatoare de poluanți cu dispozitive

și instalații care să prevină efectele dăunătoare asupra mediului înconjurător, recuperarea și

valorificarea optimă a substanțelor reziduale utilizabile.Cînd se vorbește în general despre

progres sau despre sărăcie, se vorbește de fapt despre mediul înconjurător care caracterizează

planeta noastră la momentul dat,căci între toate acestea ș poluarea, degradarea apei, a aerului,

amenințarea păturii de ozon, deșertificarea,deșeurile toxice și periculoase, și multe altele există

o stînsă dependență.

Natura reușea pînă la urmă să refecă pădurile tăiate, vintul care umflă valele, rîurile care

puneau în mișcare roțile, deci sursele de energie utilizate de civilizațiile agricole erau

regenerabile.

Poluarea și combatere

Page 37: Practica de Producere

38

Colapsul global al mediului înconjurător este inevitabil. Statele dezvoltate ar trebui să

lucreze alături de statele în curs de dezvoltare pentru a se sigura faptul că economiile acestor țări

nu contribuie la accentuarea problemelor legate de poluare . Strategiile de conservare a mediului

ar trebui să fie acceptate pe scara mondială, și oamenii ar trebui să fie acceptate pe scara

mondială, și oamenii ar trebui să înceapă să se gîndească la reducerea considerabilă a

consumului energetic fără a se sacrifica însă confortul. Cu alte cuvinte avînd la dispoziție

tehnologia actuală, distrugerea globala a mediului înconjurător ar putea fi stopată. Dezechilibru

ecologic, neglijat din considerente economice pînă nu prea demult, a declanșat și provoacă în

continuare, nestăvilit numeroase daune, cum ar fi găurile de ozon, efectul de seră, schimbarea

climei, distrugerea florei și faunei, - fenomene, care nu știu de hotare și culturi și pun în pericol

în general, viața pe pămînt. A trebuit să treacă timp, să se macine ireversibil resurse imense, ca

această stare de lucruri să fie conștientizară la nivelul națiunilor, să ajungă în ziua cînd

Umanitatea a spus " NU"- distrugerii mediului înconjurător-5 iunie, 1972, Stocholm.

Ce am putea face pentru mediul înconjurătorAm putea stopa criza energetică folosind energia într-un mod rațional.Cîteva lucruri care le-

ar putea face pentru a salva mediul înconjurător sunt:

Folosirea mai rară a automobilelor:mersul, ciclismul, sau transporturile publice.

Evitarea bunurilor care sunt cumpărate și împachetate excesiv,este necesară energia

pentru a confecționa ambalajele, dar și de ale recicla.

Evitarea pierderilor,reducerea a ce folosim ,refolosim lucrurile în loc să cumperi altele

noi, repară obiectele stricate în loc să le arunci,și reciclează cît mai mult posibil.

Află ce facilități de reciclare sunt disponibile în zona în care locuim.

Încearca să nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o folosință.

Să nu aruncăm lucrurile care nu ne sunt de folos în locuri la îndămînă.

A conserva și a extinde spațiile verzi.

Promovarea împortului în țară a autovehiculelor nonpoluante, vîrsta căroranu

depășește 5 ani.

Integrarea cerințelor ecologice în politica transporturilor, dezvoltarea lui pe baza

următoarelor principii:

a) protecția mediului;

b) prevenirea poluării;

c) poluatorul plătește;

Îmbunătățirea calității drumurilor.

Page 38: Practica de Producere

39

Instituirea testării ecologice obligatorii a autovehiculelor cu perceperea plăților pentru

emisiile de CO2.

De a interzice arderea resturilor vegetale.

De a planta mai mulți copaci,și spații verzi.

Apelarea la sursele de finanțare pentru construcția stațiilor de epurare și reabilitare a

rețelelor de canalizare.

Construcția și amenajarea locurilor de gunoi conform prevederelor standartelor

europene.

Protecția aerului atmosferic este o obligațiune a tuturor actorilor sociali, care

organizează și desfășoară activități, și în primul rînd , a celor care desfășoară

activități economice producătoare de produse și substanțe nocive, inclusiv a celor care

utilizează mijloace de transport.Autoritățile publice de ambele niveluri sunt obligate să

susțină orice inițiativă referitor la diminuarea poluării aerului atmosferic cu substanțe

nocive.

Page 39: Practica de Producere

40

VII. Protecția muncii

8.1. Principii de bază privind legislația de protecție a muncii

Protecţia muncii face parte integrantă din procesul de producţie şi are ca scop asigurarea

celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor

profesionale, iar toţi cei care organizează, controlează şi conduc procesele de muncă cu obligaţia

să urmărească ameliorare permanentă a condiţiilor în care oamenii muncii îşi desfăşoară

activitatea.

În activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor

profesionale, un rol important îi revine activităţii de instruire a tuturor angajaţilor, atît a celor

ce organizează, conduc şi controlează procesul de lucru cît şi personalului de execuţie, pentru

cunoaşterea şi respectarea strictă a actelor normative de protecţie a muncii.

Fiecare salariat, cunoscînd scopul şi avantajele pe care le oferă studiul protecţiei muncii,

devine interesat în aplicarea metodelor nepericuloase de lucru.

Constituţia R. Moldova ( art.43 ) şi Legea cu privire la protecţia muncii (art.2)Garantează tuturor salariaţilor dreptul la protecţia muncii.

a) orice persoană are deptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii

echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

b) salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc

securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor,

instituirea unui salariu minim pe economie , concediu de odihnă plătit, prestarea

muncii în condiţiile grele, precum şi alte situaţii speciale.

c) durata săptămînii de muncă şi este de cel mult 40 ore .

d) dreptul de negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al

convenţiilor colective sînt garantate.

În codul Muncii al RM despre protecţia muncii se spune:

Articolul 2.

Fiecare salariat are dreptul :

la condiţiile de muncă ce corespund cerinţelor securităţii şi igienei muncii;

la recuperarea prejudiciului cauzat prin vătămarea sănătăţii în legătură cu

munca.

Salariatul este dator:

Page 40: Practica de Producere

41

să-şi îndeplinească în mod conştiincios obligaţiunile de muncă;

să respecte disciplina muncii;

să aibă o atitudine gospodărească faţă de averea întreprinderii, instituţiei,

organizaţiei;

să îndeplinească normele de muncă stabilite.

Articolul 148

Asigurarea unor condiţii de muncă sănătoase şi fără pericol. Administraţia este

obligată să introducă mijloacele moderne ale tehnicii securităţii care să preîntîmpine

accidentele de muncă, şi să asigure măsurile sanitaro-igienice, care să prevină apariţia de boli

profesionale şi acutizarea bolilor somatice în rîndurile salariaţilor.

Administraţia nu are dreptul să ceară lucrătorului îndeplinirea unei munci, care prezintă

o primejdie pentru viaţă.

Articolul 153.

În sarcina administraţiei înfăptuirea instructajului salariaţilor cu privire la tehnica

securitatii, igiena in productie, paza contra incendiilor şi alte reguli de protecţie a muncii,

precun si controlul permanent asupra respectării de către lucratori a tuturor dispoziţiilor şi

instrucţiunilor cu privire la protecţia muncii.

Articolul 154.

Salariatii sînt obligaţi sa respecte instrucţiunile cu privire la protecţia muncii, de

asemenea sa respecte regulile stabilite,de comportare cu maşinile şi utilajul.

Parlamentul RM la 02.06.1991a adoptat hotărîrea despre punerea în aplicare a Legii

RM cu privire la protecţia muncii. Prezenta Lege are menirea de a asigura exercitarea dreptului

angajaţilor la protecţia muncii. Această Lege este documentul de baza in domeniul protecţiei

muncii si consta din 5 capitole si 35 de articole.

Guvernul R.M. prin hotărî rea nr.890 din 05.12.1994 "Regulamentul

privind modul de organizare a instruirii in domeniul protecţiei muncii", care stabileşte

modalitatea de organizare a instruirii în domeniul protecţiei muncii, este obligatoriu şi se

aplica asupra tuturor unităţilor economice, ministerelor, departamentelor şi altor organe ale

administraţiei de stat şi publice locale.

In raport cu caracterul şi timpul efectuării, instructajul cu privire la protecţia muncii

se divide in următoarele etape:

I. Instructajul la încadrarea in munca;

a. instructajul introductiv general;

b. instructajul la locul de munca;

II. Instructajul periodic.

Page 41: Practica de Producere

42

Instructajul la încadrarea în muncă se face cu următoarele categorii de personal:

1. cu noii angajaţi;

2. cu cei transferaţi de la o unitate economica la alta;

3. cu cei veniţi la unitatea economica ca detaşaţi sau pentru executarea unor lucrări în baza

de contract;

4. cu ucenicii, elevii si studenţii repartizaţi în vederea efectuării practicii profesionale.

Instructajul introductiv general îşi propune drept scop ca noii angajaţi în unitatea

economică să cunoască specificul activităţii acesteia şi principalele prevederi de protecţie a

muncii ce urmează a fi respectate în cadrul procesului de muncă.

Durata instructajului introductiv general se va stabili in conformitate cu programul

aprobat,dar nu mai puţin de 2 ore.

Instructajul periodic se va efectua ori de cîte ori este necesar, la intervale, care, in funcţie

de condiţiile de muncă din unitatea economica, pot varia la cel mult 90 de zile.

Instructajul periodic se va efectua in mod obligatoriu.

8.2. Dispoziții generale

nainte de încheierea contractului de munca în condiţii cu factori nocivi şi periculoşi de

munca în mod obligatoriu sa treacă examinarea medicală preventivă, iar pe parcursul

acţiunii contractului de munca — controlul medical periodic în corespundere cu modul

stabilit de organele ocrotirii sănătăţii (ord. 132).

Să treacă instructajul introductiv general de protecţie a muncii şi la locul de lucru.

Să cunoască cerinţele legii "Cu privire la protecţia muncii."

În timpul deplasărilor la obiecte,intreprinderi,institutii - sa facă cunoştinţa cu regulile

securitate a muncii a obiectului dat şi în caz de necesitate să ceară de la conducerea

obiectului petrecerea instructajului introductiv de către specialiştii pentru protecţia

muncii.

Să respecte cerinţele de securitate a muncii la drum şi locul de deplasare.

Să acorde primul ajutor medical victimei in cazuri necesare (traume

electrice,fractiuni si scrintituri,degerat,arsuri ,hemoragie,rani ş. a.)

Înainte de a începe lucrul:

Să elibereze locurile de lucru de toate obiectele netrebuincioase.

Să controleze starea utilajului si aparatajului electric. Să se convingă, că obiectele ce se

afla la locul de lucru, n-au contact cu sursele de alimentare cu curent electric.

Să se convingă de starea mobilierului - mesele, scaunele, dulapurile ş.a.,care trebuie sa fie

instalate comod si stabil.

Page 42: Practica de Producere

43

In caz de deplasare pe teritoriul întreprinderilor sa ceara un însoţitor - responsabil de

securitatea muncii.

La depistarea încălcării regulilor şi normelor de securitate a muncii să informeze şeful

În timpul lucrului .

Să studieze, să însuşească practic şi să respecte cerinţele de securitate a muncii şi igienei

muncii, de apărare anti-incendiară, prevăzute de actele normative de protecţia muncii.

Să respecte cerinţele regulilor de securitate inclusiv cu aparatele electrice .

Să păstreze locul de munca conform cerinţelor sanitare.

Să nu folosească aparatele electrice defectate.

Să respecte regulile de securitate, de mişcare pe scări, în ascensor.

Să înştiinţeze la timp conducerea IES despre toate cazurile de încălcare a actelor

normative de protecţie a muncii, despre avariile si accidentele ce s-au produs.

În situaţii excepţionale:

Să ee măsuri urgente de lichidarea incendiilor, folosind mijloace disponibile (strigătoare,

nisip, plapue, etc).

Se interzice folosirea apei la stingerea cablului electric, produselor petroliere,

materialelor lipite cu resina.

În caz de electrocutarea unor colaboratori sa elibereze sinistratul de sub acţiunea

curentului electric prin deconectarea lui sau cu materiale disponibile - prăjini, scînduri

uscate respectînd regulile de securitate, de acordat primul ajutor medical.

La sfîrşitul lucrului:

De făcut ordine la locul de lucru,toate documentele, aparatele, instrumentele sa

fie amplasate la locul lor.

Să întrerupă aparatele si sursele electrice folosite.

Să închidă geamurile, să stingă lumina,să încuie uşa şi de predat la paza biroul, clădirea în

ordine stabilită.

8.3. Factorii periculoși si nocivi principali aferenți procesului de munca.

Metodele si mijloacele de prevenire a accidentelor de munca si

îmbolnăvirilor profesionalei mijloace de protecție. Prevederi generale de

prevenire a electrocutării.

Oxidul de carbon - gaz de cahlă, gaz fără culoare, gust şi miros. CO se formează peste

tot, unde sunt create condiţii pentru arderea nedeplina a substanţelor ce conţin carbon . El intra

Page 43: Practica de Producere

44

în componenta multor gaze şi aerosoli - gazele de generator 9 - 29%, în gazele explodante

pînă la 60 %, in gazele de eşapament a automobilelor - 6,3 %.

Otrăvirea cu CO poate fi in garaje, in timpul executării controlului ecologic a gazelor de

eşapament a automobilelor, încălzirea salonului automobilului, încălzirea locuinţelor cu sobe

, cuptoare cu cahlă închisa.

Limita maximala admisibila - 20,0 mg/m 3 .nimerind in organism prin inspiraţie,

CO uşor nimereşte in sistemul sanguin împiedicînd primirea de către eretrocite oxigenului

formînd carboxihemoglobina. Otrăvirile cu CO se manifesta prin dureri de cap,slabiciune,

zgomot in urechi, greţuri ,pierderea cunoştinţei - in cazuri grave e posibil sfîrşitul letal.

Acordarea primului ajutor consta in: evacuarea victimei la aer curat , eliberarea

lui de îmbrăcămintea care împiedica răsuflarea normala, de de încălzit prezentîndui linişte.

Totodată de chemat asistenta medicala pentru acordarea primului ajutor.

Acizii: Azotic,sulfuric, acetic, clorhidric- se întrebuinţează des pentru turnarea in

acumulatoare, in sinteza substanţelor organice, in producerea pesticidelor, in efectuarea

lucrărilor de laborator etc. Vaporii de acizi nimeresc in organism prin caile respiratoare, piele-

provocînd arsuri si otrăviri acute si cronice grave.

Profilaxia - mecanizarea maxima in timpul turnării, transportării si păstrării acizilor. In

laboratoare de control ecologic capacitatea ventilaţiei generale trebuie sa asigure nu mai puţin

de 15 schimburi de aer pe ora . Lucrările cu acizii trebuie efectuata numai in nisa de

ventilaţie. Umplerea vaselor cu acizi de petrecut cu ajutorul sifonului sau cu pompe de

guma. Folosirea antigazelor si hainelor individuale de protecţie. Toate acestea se refera si la

lucrările cu baze.

Temperatura înaltă. Lucrul în condiţii la temperaturi înalte, inclusiv lucrul manual greu,

duce la supraîncălzirea corpului ( ridicarea temperaturii corpului la 40-41 grade, pulsul des,

respiraţia deasa, bătăi de inima, setea).

O forma a supraîncălzirii este boala convulsiva, ca rezultat în organism şi se

caracterizează prin ridicarea temperaturii corpului, iar durerile in muşchi trec in convulsii de

caracter tonic. Acordarea primului ajutor consta in transferarea omului la umbra, pe cap se pune

compres rece. În cazuri grave se uda corpul cu apa rece, se da de băut apa multa.

Măsurile profilactice constau în:

Organizarea în încăperi a ventilaţiei efective;

Condiţionarea aerului;

Crearea regimului raţional de băut apa;

Raţionalizarea perioadei de lucru si odihna;

Acoperirea capului cu acopereminte uşoare.

Page 44: Practica de Producere

45

Temperatura joasă duce la fenomenele angiospatice: înalbirea pielii degetelor,

urechilor, nasului, pierderea sensibilităţii pielii. Sînt larg răspîndite bolile sistemului nervos

periferic, mai ales radiculită şelelor, neuralgia nervului facial, acutizarea reumatismului

articulaţiilor si muşchilor, ivirea cistitei, pielitei, pleuritei, bronşitelor etc.

Măsurile profilactice constau în:

Folosirea hainelor de protecţie (mănuşi, haine calde, încălţăminte calda etc)

Pregătirea din timp a încăperilor către lucrul in perioada iernii;

Prevenirea udării hainelor, corpului;

E de dorit ca lucrările la aer deschis sa se petreacă cu întreruperi de cîte 10 min.

după fiecare ora de lucru, pentru a se încălzi in încăperi calde;

Lucrările legate cu umezirea inspectorilor li se asigura combinezon impermeabil la apa,

cizme de protecţie.

7.4. Prevederi generale privind igiena muncii și igiena personală

Igiena muncii este o ramura a centrelor de igiena si epidemiologie care in baza actelor

legislative si normative elaborează masuri organizatorice, tehnice, curative si profilactice

pentru asigurarea securităţii muncii , păstrarea sănătăţii lucratorilor si menţinerea la nivel sporit

capacităţile de lucru a lucratorilor in procesul muncii .

Elementele de baza a igienei muncii la unitatea economica sunt:

■ studierea detailata a proceselor tehnologice , materiei prime si producţiei;

■ studierea factorilor climaterici in secţii;

■ studierea surselor de evacuare a prafului in zona de munca si concentraţia lui;

■ studierea factorilor fizici (zgomotul, vibraţia, radiaţia, cîmpurile

electromagnetice)si chimici, nivelului si concentraţiei lor la locurile de lucru;

■ studierea existentei si eficacităţii surselor de ventilaţie , iluminare si încălzire;

■ studierea stării deservirii sanitaro-igienice si medicale a lucratorilor;

■ studierea stării organismului si îndeplinirea examenelor medicale ş.a.

Page 45: Practica de Producere

46

VIII. Concluzii și propuneriProtecţia factorilor de mediu (aer, apă, sol, flora-fauna) poate fi asigurată prin respectarea

cerinţelor prevăzute în actele legislative şi normative în vigoare, realiyarea cărora necesită

acţiuni concrete la diferite niveluri de administrare în conlucrare cu organele de protecţie a

mediului.

Întru soluţionarea problemelor se propun următoarele acţiuni prioritare:

Protecţia aerului atmosferic:

1. Inventarierea surselor fixe de poluare, înzestrarea, în primul rând, a obiectelor cu

poluare intensivă cu echipament (utilaj) performant, tehnologii nonpoluante de

protecţie a aerului atmosferic;

Page 46: Practica de Producere

47

2. Utilizarea la nivel naţional şi local a surselor de energie regenerabilă (eoliană,

solară şi a biomasei) şi cu finanţarea acestor activităţi din fondurile ecologice.

Protecţia resurselor acvatice:

Pentru întreţinerea şi protecţia resurselor de apă potabilă (fîntîni şi izvoare) se propun

următoarele recomandări:

1. amenajarea unor yone de protecţie în jurul sursei de apă de nu mai puţin de 25 de

metri. Cu alte cuvinte, fîntîna trebuie amplasată cît mai departe de toaletă, gropi

de gunoi, locurile de depozitare a deşeurilor organice, grajduri sau alte surse de

poluare;

2. interzicerea în zona sanitară a deservării apelor menajere, spălatul rufelor şi

automobilelor, adăpatul vitelor, depozitarea deşeurilor, etc. Pentru aceste activităţi

să se prevadă un loc special la o distanţă de cel puţin 15 m de la fîntînă;

3. sădirea pe teritoriile aferente a surselor de apă, a unor arbori sau şi arbuşti, care

reprezintă nişte filter naturale.

Prevenirea formării deşeurilor:

Căile de soluţionare a problemei prezintă o muncă grea care presupune un efort şi

realizarea unui set de acţiuni organizatorice şi practice, cum ar fi:

a. crearea la nivel local, regional, naţional a unor servicii, societăţi, care se vor

ocupa cu gestionarea deşeurilor, colectarea şi valorificarea acestora;

b. colectarea deşeurilor de ambalaje, fiindcă acestea prezintă primul grup de deşeuri

prevăzut de legislaţia europeană. Anume acest grup de deşeuri provoacă o serie

întreagă de probleme de dificultăţi, de neînţelegeri, care apar la diferite niveluri;

c. implicarea firmelor, societăţilor serioase care au o capacitate financiară mare şi

care ar putea să favoreze o reţea de colectare şi de valorificare a deşeurilor la nivel

local, regional şi naţional;

d. implicarea în programul de educaţie şi conştientizarea a asociaţiilor, organizaţiilor

nonguvernamentale, a societăţii civile care derulează programe educaţionale de

informare şi conştientizare a consumatorilor finali pentru actul de depunere

selectivă a deşeurilor şi realizării etapei privind activitatea de colectare şi

valorificare a deşeurilor de ambalaj. Aceste organizaţii să elaboreze şi deruleze

programe educaţionale împreună cu primăriile şi şcolile din localităţi pentru a

implementa procesul de depunere selectivă a deşeurilor.

Page 47: Practica de Producere

48

Bibliografie

1. Anuarul IE Florești – 2012, "Protecția mediului în raionul Florești"

2. Buletin informativ Nr.18, Inspectoratul Ecologic de Stat, Chişinău 2005, 316 pag.

3. Chiriac Dumitru, Humă Cristina, CALITATEA VIEŢII, XIV, nr.1, 2003

4. Ciplea Liciniu Ioan, Ciplea Alexandru, "Poluarea Mediului Ambiant", Editura Tehnică,

Bucureşti

5. Hotărîrea Guvernului 77/30.01.2004 cu privire la aprobarea Structurii şi Regulamentului

Inspectoratului Ecologic de Stat

6. Hotărîre Guvernului cu privire la desfăşurarea Concursului naţional „Cea mai verde, mai

salubră şi mai amenajată localitate”, nr. 678 din 06.06.2008

7. Legea 1515/16.06.93 privind protecţia mediului înconjurător.

8. Legea privind plata pentru poluarea mediului Nr.1540-XIII din 18.06.1998

Page 48: Practica de Producere

49

9. Lege privind protecţia aerului atmosferic Nr.1422-XIII din 17.12.1997

10. Legea cu privire la zonele și fîșiile de protecție a apelor și bazinelor de apă Nr. 440-XIII

din 27.04.1995

11. Lege cu privire la resursele naturale Nr. 1102-XIII din 06.02.1997

12. Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat Nr. 1538 din 25.02.1998

13. Lege Regnului Animal, Nr. 439-XIII din 27.04.1995

14. Legea privind deșeurile de producție și menajere Nr. 1347-XIII din 09.10.1997

15. Legea 436/28.12.2006 privind administraţia publică locală

16. Materialele Conferinţei Jubiliare – INECO 15 ani, "Ecologie şi Protecţia Mediului -

Cercetare, Implementare, Management, Chişinău 2006

17. Pașaportul Ecologic Raional al Inspecției Ecologice Florești

18. Prisăcaru Grigore, Ţapiş Valentina, "Protecţia mediului – acţiuni şi rezultate, Chişinău

2012

19. Raport Naţional: Starea mediului în Republica Moldova, 2006

20. Revista ştiinţifică de informare: Mediul ambiant, Nr.4, 2004

21. Studiu de performanţe în domeniul protecţiei mediului Republicii Moldova, Naţiunile

Unite, 1999.