Încrengătura

Coelenteratele

(Cnidaria)

Cuprins:

1. Informaţie generală a subîncrengăturii Coelenterata

2. Sistematica încrengăturii Coelenterata

3. Sistematica Clasa Hydrozoa4. Diversitatea Clasei Hydrozoa5. Sistematica Clasei Scyphozoa6. Diversitatea Calsei Scyphozoa7. Sistematica Clasa Antozoa8. Diversitatea Clasei Antozoa9. Subîncrengătura Ctenaria10. Concluzie

Îngrengătura Coelenterata:

• Coelenterata este un termen învechit care cuprinde două încrengături de animale , Ctenophora (meduze false) şi Cnidaria ( coral animale, meduze adevărat, anemonele mare, si aliatii lor). Numele vine de la greci referindu-se la golul din cavitatea organismului comun pentru aceste două încrengături. Ei au ţesut cu organizaţie foarte simplă, cu doar două straturi de celule, externe şi interne.

2. Sistematica ÎncrengăturiiCoelenterata.

Celenteratele se împart în trei grupe:hidrozoare , scifozoare , antozoare .

După Georgescu 1997. celenteratele se clasifică astfel:

• Regnul Animalia • Subregnul Metazoa • Diviziunea Dipoloblastica (Radiata) • Subdiviziunea Coelenterata• Increngătura Cnidaria• Clasa Hydrozoa • Ordinul Hydrida• Ordinul Tubularia• Ordinul Campanularia• Ordinul Trachilina• Subclasa Syphonophora

• Clasa Scyphozoa• Ordinul Coronatae• Ordinul Semaeostomeae• Ordinul Rhizostomeae• Clasa Anthozoa • Subclasa Octocorallia• Subclasa Hexacoralia• Increngătura Ctenaria • Clasa Ctenophora • Subclasa Tentaculate• Subclasa Atentaculate

Subîncrengătura CnidariaCelenterate sunt organisme, care au fost încadrate în subdiviziunea Coelenterata a nevertebratelor. Toate sunt animale acvatice, ce traiesc în orice mediu salin. Sunt organisme diploblastice propriu-zise, având corpul format din două foiţe embrionare şi anume ectoderm şi endoderm. Între aceste două foiţe embrionare aceste organisme au o mezoglee care poate fi anhistă sau celulară.Posedă celule urticante sau lipicioase.

Caracteristica generală al încrengăturii Coelenterata:

• Simetria corpului• Primitiv este radiară. Aceasta deveni secundar bilaterală ca la anthozoare, sau biradiara la

ctenofori.• Hrănirea• Cavitatea gastrică are aspect saciform, ca la hidrozoare. Secundar această cavitate se

compartimentează cum se întâmplă la polipii de scifozoare şi anthozoare. Meduzele şi ctenoforii au un sistem gastrovascular.

• Sistemul nervos• Celenteratele sunt organisme neuromiare (organisme care posedă sistem neros şi

musculatură). Sistemul nervos este reprezentat de un plex subepitelial difuz, care este legat de ectoderm şi endoderm. La unele grupe ca de exemplu la meduze şi ctenofori se dezvoltă organe de simt (oceli, statocişti, ropalii). Această dezvoltare se datoreşte vieţii active pe care o duc acestea. Sunt prezente şi condensări nervoase.

• Sistemul muscular• Este format din celule epitelio-musculare. Aceste celule pot avea fibre netede longitudinale în

ectoderm, sau circulare în endoderm. În subumbrela meduzelor aceste celule au fibre striate.• Reproducerea• Se poate face fie asexuat prin înmugurire sau diviziune, sau sexuat. Majoritatea celenteratelor

au metageneză în ciclul de viaţă.• Clasificare• Celenteratele se împart în trei grupe: hidrozoare (ex: hidra), scifozoare (ex: meduza cu văl),

antozoare (ex: actinia, mărgeanul)

3. Clasa Hidrozoa•    Hydrozoarele sunt cele mai primitive celenterate, caracterizate prin cavitatea gastrala necompartimentata la polipi si sistem de canale radiare slab dezvoltat la meduze. Meduzele sunt de dimensiuni mici siprezinta cavitatea subumbrelara protejata de un velum. In ciclul de dezvoltare, faza de polip si cea de meduza au aproximativ aceeasi pondere (cu toate ca existasi specii la care lipseste fie polipul fie meduza). Gonadele hidrozoarelor sunt de natura ectodermica. Sunt solitare sau coloniale, libere sau fixate; marea majoritate a hidrozoarelor sunt marine, existand insa si forme dulcicole sau salmastricole.         

• Clasa Hydrozoa • Ordinul Hydrida• Ordinul Tubularia• Ordinul Campanularia• Ordinul Trachilina• Subclasa Syphonophora

Ordenul Hydrida• ORDINUL HYDRIDA• Familia Hydridae

– Pelmatohydra oligactis• Familia Protohydridae

– Protohydra leuckarti• Familia Bougainvilliidae

– Bougainvillia megas– Rathkea octopunctata

• Familia Cladonematidae – Cladonema radiatum

• Familia Clavidae – Cordylophora caspia

• Familia Eudendriidae – Eudendrium ramosum

• Familia Campanulariidae – Campanularia johnstoni– Obelia geniculata

• Familia Plumulariidae • Aglaophenia pluma

Familia Hydridae

• Pelmatohydra oligactisPolipul zvelt, alungit, cu 6-12tentacule peribucale lungi; baza pedunculului cu un disc adeziv care se ataşează de substratul ferm; adesea cu muguri polipoizi laterali, toamna cu organe sexuale sub formă de umflături pe peduncul. In locurile litorale, pe substrat macrofitic, suportă condiţiile salmastre până la o concentraţie de sare de 2-3 g la mie.

Familia Bougainvilliidae

• Bougainvillia megasColonia polipoidă monopodială, simplu ramificată, atinge înăşţimea de 5-6 cm; perisarcul peduncular prezintă inelaţie neregulată; polipul cu 6-8 tentacule peribucale; meduzele rămân captive, câte 5-15 pe pedunculul polipilor, în diferite stadii de dezvoltare. Specie comună în apele litorale cu substrat dur, moderat poluate, chiar şi pe cheiurile bazinelor portuare, mai ales primăvara şi toamna, până la 5-6 m adâncime.

Familia Bougainvilliidae• Rathkea octopunctataGeneraţia polipoidă pipernicită, reprezentată prin polipi minusculi, sesili, solitari (!), fără peduncul diferenţiat, cu 4 tentacule; meduzele libere cu clopotul înalt (diametrul de 2-4 mm) manubriul scurt, cu 4 tentacule peribucale bifide şi măciucate, pe marginile manubriului este posibilă prezenţa unor muguri meduzoizi secundari; pe marginea clopotului 8 oceli mari echidistanţaţi, în jurul cărora există câte un grup de tentacule scurte, groase. Meduzele apar câteodată vara în apele litorale, în roiuri, dar numai în ape neafectate de înfloriri

Familia Plumulariidae

• Aglaophenia plumaColonia monopodială se ramifică penat într-un singur plan, atingând înălţimea de 5-6 cm; perisarcul ramurilor laterale are aspect articulat; hidrotecile sunt concrescute lateral cu perisarcul, cu marginile libere neregulat denticulate, cu câte 2-3 nematoteci minuscule, cu aspect tubular; gonotecile sunt mari, dispuse răzleţ; ele sunt alcătuite din lamele dispuse seriat, cu nematoteci pe margini, care formează coşuleţe în care meduzele rămân captive, alternând cu lamelele. Specia ocupă atât etajul infra-, cât şi pe cel circalitoral superior, cu preferinjă pentru coloniile de midii ca substrat de fixare; până la adâncimi de 35 m.

Ordinul Tubularia Sunt forme coloniale cu indivizi tubulari, fara un invelis sau teaca, care sa protejeze indivizii coloniei.Meduzele au aspect de floare,cu tentacule pline.Gonadele situaet pe manubriu,iar organele de simt sunt reprezentate de oceli.Prezinta dimorfism colonial.Majoritatea sunt marine dar exista si forme dulcicole.Colonia este alcatuita din gastrozoizi(indivizi hranitori) si gonofori(indivizi reproducatori, muguri din care se dezvolta meduzele)Colonia este formata dintr-o hydrorhyza(radacina), de pe care se dezvolta stolonii.Stolonul sau hidrocaulul da nastere la numeroase hidrocladii(ramuri), pe care se dezvolta indivizii coloniei.Hidroaculul este protejat de un invelis extern, chitinos numit periderm sau persarc.Acesta protejeaza doar hidrocaulul, nu si indivizii coloniei, oprindu-se la baza lor

Ordinul Campanularia• Indivizii coloniei au aspect de campanula sau de clopotel datorita peridermului care-i protejeaza.Meduza, craspedota, are tentacule goale iar gonadele sale sunt situate pe canalele radiare.Organele de simt sunt reperzentate de statocisti.Colonia aer doua tipuri de indivizi: gastrozoizi si gonozoizi. Sunt forme Marine. • Gastrozoidul are orificiul buco-anal inconjurat de un singur cerc de tentacule numeroase . Peridermul, ca o cupa, numit la acest nivel si gastroteca, protejeaza gastrozoidul.Gonozoidul prezinta un blastostil(ax central) pe pe care se gasesc mugurii meduzari din care se vor forma meduze. La nivelul gonozoidului peridermul formeaza o gonoteca.• Meduza de Obelia Sp este o leptomeduza craspedota, foarte friabila la care sistemul gastro-vascular este reprezentat de:orificiul bucal, un manubriu scurt, stomacul central, de la care pleaca patru canale radiare care se varsa intr-un canal circular.Marginea umbrelei prezinta numeroase tentacule,filiforme si goale care au la baza statocisti

• Obelia sp

• Gonothyrea Sp

Subclasa Syphonophora

•  Este concretizată prin colonii care duc viaţă liberă, înotând în largul mărilor şi oceanelor. Indivizii polimorfi sunt extrem de specializaţi în legătură cu funcţia pe care o îndeplinesc şi foarte deosebiţi între ei ca formă. În general, colonia este alcătuită dintr-un stolon (ca suport), în vârful căruia se află un individ lutitor numit pneumatofor iar sub acesta clopotele înotătoare, nectozoizii. Restul indivizilor sunt grupaţi în cormidii, în alcătuira cărora intră: filozoidul, cu rol protector şi de plutire, gastrozoidul, cu rol hrănitor, gonozoizii, de obicei doi (un mascul şi o femelă) într-o cormidie, etc.

• Subclasa Siphonophora • Ordinul Calycophorae • Familia Diphyidae Specie de talie mică – colonia de maximum 3 cm lungime. Colonia de tip monofid, spiralată. Pneumatoforul piramidal, cu zona apicală ascuţită, şi scţiunea pentagonală. Spinul dorsal alungit, aripioara dorsală a pneumatoforuluidivizată, cu unghiurile posterioare prelungite cu structuri lanceolate. Marginea inferioară lipsită de denticuli proeminenţi. Specie epipelagică,apare uneori în aglomeraţii în perioada rece a anului. Areal nativ: Marea Mediterana Areal invaziv: Marea Neagră, litoralul bulgar. Cai de patrundere: apa de balastr a navelor Impact: modifica structura comunităţilor planctonice;

Clasa Scyphozoa

• Ordinul Coronatae – Familie Atollidae– Familie Atorellidae– Familie Nausithoidae– Familie Paraphyllinidae– Familie Periphyllidae

• Ordenul Semaeostomeae – Familie Cyaneidae– Familie Pelagiidae– Familie Ulmaridae

• Ordenul Rhizostomeae– Familie Archirhizidae– Familie Cassiopeidae– Familie Catostylidae– Familie Cepheidae– Familie Lobonematidae– Familie Lychnorhizidae– Familie Mastigiidae– Familie Rhizostomatidae– Familie Stomolophidae

Clasa Scyphozoa• La cele mai multe specii din

acest grup domină în ciclul de dezvoltare faza de meduză; există şi unele specii la care meduza lipseşte, polipul fiind sexuat (ordinul Stauromedusida). Sunt exclusiv marine, cu gonadele de origine endodermică. Meduzele sunt de talie mare şi nu prezintă velum. Polipul cu cavitatea internă compartimentată de patru septe în patru loje. Meduzele au sistemul gastrovascular complicat, format din canale radiare, adradiare, interradiare care se unesc la marginea umbrelei într-un canal circular. La multe specii canalele se anastomozează formînd o reţea extrem de complicată. Ca organe de simţ sunt prezente ropaliile.

Ordinul Coronatae

• Meduzele coronate sunt cele opt familii de meduze care fac parte din ordinea Coronatae . Ele se disting de alte meduze prin prezenţa unui şanţ adânc de funcţionare în jurul valorii de umbrelă, oferindu-le coroana de la forma pe care le iau numele lor. Multe dintre speciile în ordinea locuiesc mediile de adâncime

Familie Atollidae

• Atolla este un gen de meduze cu coroană , care a fost propus de Ernst Haeckel în 1880 şi ridicate la nivel de familie de către Henry Bigelow in 1913 . Cele şase specii cunoscute populeaza zona mesopelagic . Medusae poseda multiple (mai mult de 16) lobi numit aripi la marhinea de clopot. Numărul de tentacule şi rhopalia este de două ori mai puţin ca număr de aripi.

Ordenul Semaeostomeae •  Ordinul Semaeostomeae, Cuprinde un grup important de scifozoare, cu sistemul gastrovascular neastomozat si marginea umbrelei prevazuta cu tentacule si ropalii. Orificiul bucal este inconjurat de brate bucale. Manubriul se continua cu un stomac de la nivelul caruia porneste o retea de canale radiare, unele ramificate si altele nu, care se reunesc pe marginea umbrelei intr-un canal circular. Gonadele se gasesc plasate in saci endodermici care se deschid prin orificii in zona subumbrelara. Cuprinde un numar important de specii raspandite in toate marile si oceanele.

Familie Pelagiidae Chrysaora achlyos , uneori informal cunoscut sub numele de

"meduze negre" din cauza colorării sale întunecate, este o specie de meduze care pot fi găsite în apele Oceanului Pacific. Este o meduze gigant, cu clopot cu marimea de până la 1 m în mărime, şi braţele sale orale se extinde până la 6 m in lungime. În ciuda dimensiunii sale şi a proximităţii ocazional la Pacific oraşele de coastă, urzica neagra a fost recunoscută numai şi ştiinţific descris ca o specie separată în 1997, deşi imaginile identificat greşit de meduze au fost luate în 1925. Ea are distincţia de a fi ştiinţifice cele mai mari nevertebrate descoperite în secolul al XX-lea. Urzica neagra mare sunt carnivore. Ele se hrănesc, în general, pe zooplancton şi alte meduze. Nettles imobiliza prada lor şi de a obţine folosind tentaculele lor urzicatoare. După aceea, prada este transportat la cavitatea gastrovascular unde este digerata.

Ordenul Rhizostomeae• Rhizostomae sau

Rhizostomeae este un ordine de meduze . Specii de acest ordin nu au tentaculele şi nici alte structuri de la marginile umbreliil. În schimb, ei au opt ramificat extreme ale tentaculelor bucale. . (Acest lucru este în contrast cu alte scyphozoans , care au patru tentacule bucale .) Aceste tentacule bucalese contopesc , în apropie de partea centrală a meduze. Gura a animalelor este, de asemenea, divizat în maimulţi porii, care arata legătura cu coelenteratele. Cel mai des de întîlnesc în regiunile tropicale a oceanului Pacific

Familia Catostylidae• Membrii de familie Catostylidae sunt

meduze mici marin cu clopote bombat. Cele opt tentacule scurte orale sunt largi şi cu trei feţe. Există o reţea de canale legate de ramificare cu canalul inel primar, dar acestea nu sunt unite cu cavitatea gastrovascular decât prin cele şaisprezece sau treizeci şi două canale radiale. Unele dintre aceste canale radiale nu se extind până la marginea de clopot. Există opt organe de simţ, cunoscut sub numele de rhopalia, care au canale de extindere a marjei de clopot.

• Aceste meduze înota în labagii prin contractarea muschilor lor circulare şi radiale, care scade volumul de apă închis sub clopot, înainte de relaxare-le din nou şi repetă secvenţa. Ei au nici un control asupra direcţiei de locomoţie şi derivă, cu curenţi şi maree.

Clasa Anthozoa

Clasa Anthozoa – se infatiseaza numai sub forma de antopolipi, traind in mari si oceane, izolati sau in colonii. Antozoarele sau coralii sunt celenterate exclusiv marine, reprezentate in ciclul biologic doar prin antopolip sau coral polip.Simetria corpului devine secundar bilaterala, datorita aparitiei in planul sagital de simetrie a unui actinofaringe endodermic.Sunt forme exclusiv marine, de apa calda, cantonate in zona tropicala. Pot fi solitare sau coloniale. Unele forme isi pot secreta in schelet calcaros. In functie de numarul si dispozitia septelor care compartimenteaza cavitatea gastrica, precum si dupa numarul de tentacule, antozoarele cuprind doua subclase:• Ortocoralia• Hexacoralia

Subclasa Octocoralii

• Prezinta 8 septe, care apar simultan,8 loje si 8 tentacule cu niste excrescente numite pinule.Actinofaringele are doar o sifonoglifa. Sunt forme coloniale.

• Octocoralierii cuprind 4 ordine

• 1)Alcyonaria• 2)Gorgonaria• 3)Pennatularia• 4)Heliopora

Ordinul Alcyonaria(corali pielosi)

• Membrii ordinului au endoschelet format din spiculi izolati.Prezinta polipi dimorfici: polipi completi(autozoizi) si incompleti(sifonozoizi fara tentacule si filamente mezenterice)

Alcyonum palmatum sau "mînă de mort", este un polip cărnos care prezinta un peduncul de fiaxre de pe care se desprind prelungiri digitiforme pe care sunt situati polipii.Polipii sunt inglobati in cea mai mare paret a lor intr-o mezoglee acoperita de un ectoderm comun.Raman distincte numai extremitatile distale ale autozoizilor, cu orificiul buco-anal si tentacule. Sifonozoizii intretin un curent permanent de apa in interiorul coloniei, facilitand respiratia si eliminarea produsilor de excretie. Este raspandit in Oceanul Atlantic si Marea Mediterana

Ordenul Gorgonaria (corali carnosi)

• Prezinta un schelet intern de natura aclcaroasa sau din spiculi calcari izolati ori unul cornos flexibil.Colonia arborescenta are ramificatii in forma de tufa sau de evantai.

• Gorgonia verrucosa, poseda ramificatii in evantai,intr-un singur plan, care uneori se pot anastomoza in retea.scheletul este format din carbonat de calciu stralucitor(aragonit). locul polipilor este indicat de catre mici protuberante numite aclicii.Este raspandita in Oceanul Atlantic, Marea Mediterana, golful Bengal.

Ordinul Pennatularia (pene de mare)

• Membrii ordinului sunt lipsiti de schelet. Colonia prezinta bazal un peduncul de fixare lipsit de polipi, de la care se ridica un rachis. Polipii sunt discpusi pe rachis, sau pe laturile lamelor polipiere

• Pennatula Phosphorea are un peduncul subtire si un rachis pe care se insera lamele polipiere triunghiulare suprapuse ca foile unei carti. lamele polipiere poarta autozoizi. Sifonozoizii sunt dispusi oblic pe rachis. Este raspandita in ocanul Atlantic, Pacificul American, Marea nordului, Marea Mediterana, Japonia, Filipine, Australia

Subclasa Hexacoralii

• Cavitatea gastrica prezinta 6 sau multiplu de 6 loje si septe si corelat cu acest fapt tot atatea tentacule. Sunt forme solitare sau coloniale.Pot avea sau nu schelet calcaros

• Hexacoralierii cuprind 5 ordine:• 1)Actinaria• 2)Madreporaria• 3)Anthipatharia• 4)Ceriantharia• 5)Zooantharia

Ordinul Actinaria• Forme solitare, rar coloniale, cu

aspect de flori.Sunt lipsite de schelet. Actinofaringele are doua sifonoglife(dorsala si ventrala).

• Actinia equina numita si deditel de mare sau anemona, este cea mai raspandita actinie din marile circumeuropene, in Marea Neagra intalnindu-se in zona infralitorala pe fundurile stancoase unde poate forma populatii mari. Este o specie caracteristica asociatiei dominata de midii (Mytilus galloprovincialis). Polipul poate atinge pana la 5-6 cm diametru, avand culoarea verde-oliv sau roscat, discul adeziv prezentand un inel violet sau roscat.

Ordinul Maderporaria

• Reuneste forme coloniale, rar solitaer cu schelet calcaros dezvoltat, de forma arborescenta sau hemisfrica.

• Madrepora Aspera este o forma coloniala cu schelet arborescent format din argonit stralucitor.Ramificatii coloniei prezinta numeroase invaginari tubuloase numite calicii, care indica locul polipilor.Este raspandit in Oceanul Atlantic, Indian, Marea Rosie

Ordinul Ceriantharia

• Hexacoraliferi solitari, fara schelet si disc pedios.Polul aboral este transformat intr-un pivot prin care se fixeaza.

• Cerianthus Membranaceus are un corp cilindreic, alungit, protejat de un tub gelatinos. Pedunculul de fixare se termina cu un por aboral prin care se elimina apa .Anterior, orificiul buco-anal este inconjurat de tentacule dispuse in doua seturi : unul intern format din tentacule labiale,scurte si altul extern cu tentacule marginale, lungi si perforate de pori tentaculari. Fiecare set poate avea unul pana la patru cercuri de tentacule. Eset o forma carnivora, raspandita in Oceanul Atlantic,Marea Manecii,Marea Mediterana

Increngătura Ctenaria• Sunt o increngatura de animale care trăiesc în apele

marine în toată lumea. Caracteristica lor cea mai distinctivă sunt grupuri de cili care le utilizează pentru înot, iar acestea sunt cele mai mari animale care inoata cu ajutorul cililor - adulţii din gama variata de specii de la câteva milimetri la 1,5 m în mărime . Corpurile lor constau dintr-o masă de jeleu cu un strat de celule la exterior şi o cavitate internă.. Ctenophores, de asemenea, seamănă într-cnidarians având un sistem descentralizat de nervi , mai degrabă decât un creier. Aproape toate ctenophores sunt prădători, luând pradă variind de la microscopică larve şi rotifere la adulţii de mici crustacee , excepţiile sunt puietului de două specii, care traiesc ca paraziti pe salps pe care adulţii din hrana lor specii. În circumstanţe favorabile ctenophores pot mânca de zece ori greutatea lor proprie într-o zi. Majoritatea speciilor sunt hermafrodite , cu alte cuvinte, unui singur animal poate produce atât ouă şi sperma, în cazul în care ambele sunt produse în acelaşi timp, animalul este un hermafrodit simultan, şi în cazul în care ouă şi spermatozoizi maturi în momente diferite, animalul este o secvenţiale hermafrodit.

Clasa TentaculiferaOrdinul Lobata Familia Bolinopsidae Adultul intre 8 şi 12 cm. Corpul alungit şi comprimat în plan sagital, la polul aboral fiind mai îngust. Pe suprafaţa corpului 8 şiruri longitudinale de ctenidii. In zona polului oral se doi lobi sagitali (orali) mari, de formă concavă, care ating jumătate din lungimea totală a corpului şi patru lobi laterali, mai mici, de formă triunghiular-alungită, cu vârfurile rotunjite. Lateral, în apropierea orificiului bucal se observă teaca tentaculară. Specie pelagică, euriterna si eurihalina, este capabila sa dezvolte populatii mari in timp relativ scurt in cazul abundentei hranei si lipsei de pradatori.: coastelor atlantice ale continentului nord-american

dinLabrador până în Golful Mexic, unde populează atât ape salmastre cât şi lagune suprasărate. Marea Neagră, Marea de Azov, Marea Caspică, Marea Marmara, Marea Mediterana. Semnalat pentru prima dată în Marea Neagră în zona portului Novorosiisk (Nord-Estul Mării Negre), Mnemiopsis a devenit extrem de rapid o specie dominantă în macrozooplancton, dezvoltând populatii estimate la sute de milioane de tone în întregul bazin pontic. Pătrunderea sa în Marea Neagră s-a efectuat în apa de balast a navelor care transportau grâne

Clasa Atentaculata Ordinul Beroida Familia Beroidae Ctenoforele din grupa beroideelor se recunosc uşor de alte specii din acelaşi grup, având corpul în formă de clopot şi lipsit de tentacule.

Talia lor este variabilă, de la sub 1 cm (la exemplarele juvenile) până la 15 cm la exemplarele adulte. In stare vie, corpul este aplatizat, caracteristic, iar şirurile longitudinale de ctenidii au culoarea portocalie. Sistemul gastrovascular se caracterizează prin faptul că ramificaţiile secundare ale canalelor vecine se anastomozează.

Concluzie • Denumirea grupului vine de la faptul ca intreaga cavitate interna funcţioneaza ca un

intestin primitiv (coelom - cavitate, enteron - intestin), sau de la prezenţa celulelor urticante (gr. cnide - urzica)

• Cnidarii sunt animale exclusiv acvatice, fixate sau libere, al căror corp saculiform are o simetrie radiară. În interiorul corpului prezintă o singură cavitate gastrică, saciformă, care la formele mai evoluate se complică într-un sistem gastrovascular. Atât cavitatea gastrică cât şi sistemul gastrovascular comunică cu exteriorul printr-un singur orificiu, care îndeplineşte funcţia de orificiu bucal şi anal.     Peretele corpului este format din două straturi de celule: unul extern, ectodermul şi altul intern, endodermul, între ele găsindu-se o masă gelatinoasă, mai mult sau mai puţin groasă, fără structură celulară (anhistă) numită mezoglee. Celulele ectodermului sunt morfologic diferenţiate, în corelaţie cu funcţiile pe care le îndeplinesc, în celule senzitive, mioepiteliale, nervoase, cnidoblaste. Cele mai caracteristice sunt cnidoblastele (celule urzicătoare), specializate în vederea atacului şi apărării.     Digestia este intra celulară, ca la protozoare şi spongieri, dar apare şi digestia extracelulară, în cavitatea gastrică.     Cnidarii nu au aparat respirator, circulator şi excretor.     Formele fixate se numesc polipi iar cele libere, în majoritate cu aspect de umbrelă, sunt numite meduze.     Cnidarii se înmulţesc asexuat (prin înmugurire) şi sexuat, existând la multe specii o metageneză.     Majoritatea populează apele marine şi foarte puţine trăiesc în apele dulci.

Concluzie • Se cunosc peste 9000 de specii de cnidari. După tipul de ppolip şi de meduză,

Phylum  Cnidaria  se împarte în trei clase. • Clasa Hydrozoa– majoritatea sunt animale marine, dar si specii de apa dulce (hidra)

– traiesc individual sau in colonii; majoritatea se fixeaza pe substrat;– corpul e alungit in forma de sac, cu orificiu buco-anal la o extremitate si cu un disc adeziv la

cealalta, cu care se fixeaza– tentaculele prezinta numeroase celule urzicatoare;– cavitatea digestiva se prelungeste in tentacule;– inmultirea se face asexuat, vara (prin inmugurire) si sexuat, toamna.

• Reprezentanti: hidra (Hydra viridis)• Clasa Scyphozoa– specii exclusiv marine din care fac parte numeroase tipuri de

meduze; se gasesc frecvent in Marea Neagra;– intre ectoderm si endoderm prezinta o mezoglee groasa, gelatinoasa– au forma de clopot sau de umbrela– pe marginea umbrelei se gasesc tentacule prevazute cu celule urzicatoare;– cavitatea gastrica e prevazuta prin patru septuri in patru buzunare (pungi stomacale care se

deschid intr-un canal circular ce inconjoara umbrela);– miscarea e sacadata si se face cu ajutorul fibrelor musculare, circulare si radiare;– sistemul nervos e reprezentat de un inel nervos, situat la marginea umbrelei pe care se

observa ganglioni nervosi;– sexele sunt separate; fecundatia si dezvoltarea oualelor au loc in apa;– prezinta o alternanta in care se disting doua stari morfologice : scifopolipul si scifomeduza;

polipul e mic si solitar.• Reprezentanti: meduza fara val (Aurelia aurita).

Concluzie • Clasa Anthozoa – animale exclusiv marine, majoritatea avînd culori vii;

– unele traiesc izolat (actiniile), iar altele formeaza colonii (coralii);– la unele specii apare un schelet calcaros care se formeaza in mezoglee; din

acest schelet iau nastere recifele coraliere sau atolii;– cavitatea digestiva e impartita prin pereti despartitori subtiri (septe) in joli (care

maresc suprafata digestiva); fiecarei loji ii corespunde in afara un tentacul si dupa numarul lor se pot cunoaste cate lojii si septe are animalul;

– nu prezinta alternata de generatii (nu exista forma de meduza, ci numai cea de polip)

• Reprezentanti: actinia (deditelul de mare) cu 6 tentacule are aspect de floare, lipsita de schelet, madreporarul cu 6 tentacule are aspect de tufa si schelet calcaros alb si margeanul (coralul) cu 8 tentacule are schelet calcaros rosu, invelit intr-o substanta carnoasa

• Importanta: Fac parte din planctonul marii cu rol in lantul trofic.• Scheletul recifelor de corali constituie spatiul vital pentru animale; • coralul este materia prima pentru fabricarea diferitelor obiecte.• Unel celenterate prezinta fenomenul de comensalism ( de exemplu, actinia

– Adamsia Palliata se fixeaza pe cochilia parasita de melc in care se adaposteste racul – Eupagurus prideauxi, cu care convietuieste).

•