7/23/2019 Cele Doua Taramuri de La Capatul Lumii

http://slidepdf.com/reader/full/cele-doua-taramuri-de-la-capatul-lumii 1/3

Cele dou? t?r?muri de la cap?tul lumii

  Au fost odat? ca niciodat? dou? t?r?muri de vis, unde to?i supu?ii tr?iau n armonie si bun? n?elegere, iubindu-se si ajut?ndu-se unii pe al?ii. Unul dintre ele era T?r?mul Albastru, care de?inea cerul senin, albastru ca o petal? de nu-m?-uita si apele limpezi, dar at?t de limpezi si de curate precum cristalulÿ!  St?p?n peste acest t?r?m era Imp?ratul Albastru care avea doi fiiÿ: Cr?ncenel si Seninel, at?t de deosebi?i unul de cel?lalt precum noaptea si ziua.Altul dintre cele 2 t?r?muri era T?r?mul Verde care de?inea plantele, florile si animalele. Peste toate domnea Imp?ratul Verde care avea dou? fiice at?t de frumoase inc?t la soare te puteai uita dar la ele ba. Cei doi imp?ra?i erau b?tr?ni, av?nd c?teva sute de ani, de aceea erau si foarte in?elep?i, tr?ind n armonie ?i ajut?ndu-se reciproc. C?nd plantele erau triste, cu capetele plecate si animalele erau insetate, Imp?ratul Albastru cernea o ploaie r?coroas? si binef?c?toaretrezindu-ÿle la via?? ?i fiind foarte fericite n mantiile lor de diamant. Dac? cerul era trist si ntunecat, florile i z?mbeau iar animalele f?ceau tot felul de giumbu?lucuri astfel nc?t el pe loc se nsenina.De la o vreme cei doi mp?ra?i d?deau semne de sl?biciune datorit? b?tr?ne?ii si g?ndul lor ascuns ?i nerostit niciodat? era ca cei doi fii ai Imp?ratului Albastru s? ia de so?ii cele dou? fiice ale Imp?ratului Verde. Cele dou? mp?r??ii se uneau n acest fel iar Cerul si P?m?ntul deveneau un tot unitar. De z?bovit am mai z?bovi noi n aceste imp?r??ii miraculoase dar povestea nainte mult mai este.

Iat? c? ntr-o zi, r?pus de boal? si de ani, Imp?ratul Albastru muri iar pe tron a urcat fiul cel mare , Cr?ncenel. Aceasta nu-l mo?tenise pe tat?l s?uÿ: era r?u laÿr?u ori de c?te ori dorea. To?i supu?ii tr?iau n teroare si fric?. Seninel a ncercat s? se opun? tuturor acestor r?uta?i ?i s?-l determine pe fratele s?u s? se schimbe dar f?r? niciun rezultat. A sf?r?it prin a fi exilat pe cea mai ndepartat? si pustie stea de pe Cer. Cei de pe P?m?nt priveau cu teama si cu minile mpreunatespre n?l?imile albastre cernd parc? ndurare. Ct despre frumuse?ea si bun?tatea fiici celei mari a Imp?ratului Verde, Zafira s-a auzit peste 9 m?ri si 9 ??ri. Toate acestea au ajuns ?i la urechile lui Crncenel c?ruia acum i se spunea Incrncenatului. A v?zut fata ?i pe loc s-a ndr?gostit. A mers la Imp?ratul Verde s?-i cearamna fiicei sale ns? n?eleptul mp?rat a l?sat-o pe Zefira s? ia singur? decizia. Acesta l-a refuzat pentru ur?enia lui fizic? ?i sufleteasc?. R?zbunator, precum l ?tim, Incrncenatul a declan?at iadul n Cer ?i pe P?mnt ?i un fum negru ?i gros precum

o ciuperc? neagr? si otr?vitoare a acoperit Soarele.Nicio pic?tur? de ap? nu a mai curs pe p?mnt, nicio raza de soare nu a mai ap?rut, niciun col? de cer senin nu s-a mai z?rit. Florile ?i pleac? una cte una capetele, suspin?, se ofilesc si mor. Arborii ?i pierd str?lucirea , vigoarea ?i cnteculvesel al p?s?rilor, iar p?durile devin fantomatice, t?cute ?i nsp?imnt?toare. Animalele se tr?sc ?i tnjesc dup? un fir de iarb? fraged ?i o pic?tur? de ap? binecuvntat?. Nimic din toate acestea nu era posibil deoarece Incrncenatul otr?vise toate apele. Ei, dar degeaba mai vorbim noi, r?ul fusese f?cut ?i trebuia ndreptat. In ntregul T?rm Verde se isc? o mare zarv?. Imp?ratul Verde chem? la curtea sa to?isfetnicii, to?i n?elep?ii, to?i vracii, nv??a?ii, vitejii ?i pe oricine credea c?poate sc?pa t?rmul de o a?a blestem??ie.Cel care va reu?i s?-l nfrng? pe Incrncenat va avea mna fiicei mele, Zafira ?i ntrl T?rm,zise Imp?ratul Verde.

S-au ntrecut care mai de care ba cu sfaturi, ba cu arma in mn?, ba cu ?iretlicuri, dar nimeni n-a reu?it s?-l doboare. Dezn?dejdea i-a cuprins din nou pe to?i.La cteva arunc?turi de b?? de castel ?i p??tea oile ciob?na?ul Ion. Privea cu ngrijorare n jurul s?uÿ:-Oile mele n scurt timp vor muri de foame ?i de seteÿ! Nici ceilal?i supu?i nu o duc mai bine. Ce s? fac, Doamne, oareÿ??i nu somn greu ?i nea?teptat l-a cuprins. A c?zut ca secerat la umbra vechiului s?u prietenÿ:stejarul cel cu ramuri pn? la cer pe care ?i le misca cu m?sur? ?i n?elepciune. Tot timpul, l vegheaz? cinele s?u credincios, Samson.

7/23/2019 Cele Doua Taramuri de La Capatul Lumii

http://slidepdf.com/reader/full/cele-doua-taramuri-de-la-capatul-lumii 2/3

Pe cnd dormea, viseaz? c? stejarul i zice:Cand te treze?ti, caut? ultima ghind? care a mai r?mas printre ramurile mele si nghite-o! Apoi a?teapt? cu o sticlu?? n mn? lng? ramura cea mai de jos pn? cnd voi ?i s? aduc din adncurile p?mntului ultimele cteva pic?turi de ap? vie r?mase neotr?vite. Voi l?crima ?i tu adun?-le cu grij? ?i salveaz? lumea!Eu, un biet ciob?na?, cum voi reu?i ?Ins? nu a apucat s? primeasc? un r?spuns c?ci pe loc s-a trezit. A urmat sfatul n?eleptului stejar. A c?utat ghinda mult timp ?i cnd s? se dea b?tut a z?rit-o: mic?, str?lucitoare ?i zmbitoare st?tea sub frunza cea mai de jos a copacului. A nghi?it-o, a cobort ?i minune: oile sale ndr?gite ?i credinciosul s?u cine au nceput s vorbeasc? precum oamenii. In?elegea graiul viet??ilor, ba chiar ?i gndurile lorle auzea.Acum mai avea ceva de f?cut: s? adune cteva pic?turi miraculoase din seva stejarului. ?i-a luat sticlu?a ?i s-a pus pe a?teptat zile si nop?i n ?ir. In acest timp, ajutor de n?dejde i erau oile care l ?i hraneau cu fire de iarb? neotr?vite numai de ele ?tiute ?i cu mare greutate aduse.Cinele l ajut? s? nu adoarm? ?i s? nu se dea b?tut. Iat? c?, ntr-o bun? diminea??,pe cnd noaptea se nghna cu ziua, stejarul a nceput s? plng?. Grijuliu, Ion a adunasticlu?a sa toate pic?turile.S? nu le risipe?ti, fiule!, gr?i stejarul. Folose?te-le doar atunci cnd este nevoie ?i cu mare economie! Acum du-te la Imp?rat ?i-i spune c? tu po?i s? readuci la via?? ntreaga natur?!Haidem, Samson!Desigur, st?pne! Voi fi tot timpul lng? tine.

 Cu tr?istu?a cu merinde n b??, cei doi pornir? la drum. Ajun?i la palat, mp?ratul i primi cu reticen??:Dac? to?i vracii, n?elep?ii ?i vitejii mp?ra?iei nu au reu?it s?-l nving? pe Incrncnat, cum crezi tu, un biet ciob?na?, c? vei reu?i ??i n acela?i timp, Ion auzi ?i gndul mp?ratului: ,pierdere de vreme , nu va reu?i,dar ce am de pierdut?"Bine , Ioane! Ai binecuvntarea mea!Porni ciob?na?ul la drum. Mai nti s? afle locul de unde pornea fumul cel negru, gros ?i nec?cios care acoperea Soarele. Din Imp?ra?ia Albastr?, Incrncenatul supraveghea totul ?i binen?eles c?-l va mpiedica pe Ion s?-?i duc? la bun sfr?it misiunea. Ins? ciob?na?ul avea de partea sa toate viet??ile P?mntului. A?a seface c? un vultur se roti deasupra capului s?u ?i i spuse:I?i voi ar?ta eu locul de unde porne?te coloana de fum care se ndreapt? c?tre cer

. Urmeaz?-m?!Mul?umesc, drag? vulture!Nu apucar? bine de sfr?it ce gr?iau c? numai iat? cinele se opri n loc adulmecnd:Opre?te-te, Ioane! In fa?a noastr? se afl? un mu?uroi de furnici otr?vite trimise de Incrncenat pentru a te opri din drum. Hai sa le ocolim! A?a f?cur? ?i astfel primejdia trecu. Dup? un timp de mers, ciobana?ul v?zu unroi de albine care se n?pusteau asupra lui sco?nd un zgomot asurzitor. Inchise ochii creznd c? i-a venit sfr?itul. Numai c? vulturul n fruntea unuistol de p?s?ri, atac? roiul de albine nimicindu-le una cte una!Multumim pentru c? ne-ai salvat via?a! Spuser? omul ?i cinele mpreun?.Pornir? din nou la drum ?i dup? un timp, z?rir? n dep?rtare un fuior de fum grosridicndu-se din p?mnt.Bucuro?i, cei trei tovar??i de drum pornir? ntr-acolo. Dar, n scurt timp, le t?ie

calea balaurul fioros cel cu 7 capete care pazea acest loc, pus fiind de mp?ratul cel r?u care iubea ntunericul ?i ura lumina.Unde te gr?be?ti, voinice ? De cnd a?teptam eu picior de p?mntean s?-mi potolesc foamea!?i se repezi spre ciob?na?. Cinele, cu o vitez? uimitoare s?ri ?i-l mu?c? de coad?. Sco?nd un urlet nfior?tor, balaurul se ntoarce ?i ncepe s? se lupte cu bietul Sason. In acest timp, Ion lovea cu putere cu m?ciuca sa ( singura arm? pe care o avea la el ) n capetele balaurului, sl?bindu-i astfel din putere.Cnd cinele d?dea semne de oboseal? ?i balaurul c?tiga tot mai mult teren, iat? c? din mprejurimi ie?ir? ca din p?mnt mul?imi de lupi, vulpi ?i mistre?i.

7/23/2019 Cele Doua Taramuri de La Capatul Lumii

http://slidepdf.com/reader/full/cele-doua-taramuri-de-la-capatul-lumii 3/3

Suntem ?i noi aici, voinice ciob?na?! Iubim ?i noi lumina, aerul curat,apa limpede si poenile cu flori! Haidem la lupt? s? nvingem r?ul!S-au n?pustit cu to?ii spre balaur, sf?iind cu din?ii lor solzii gro?i ce-i acopereau trupul. Din n?l?imi, un crd de vulturi cioc?neau cele 7 capete ale balaurului pn? le-au spart ?i astfel namila c?zu r?pus? la p?mnt.Multumesc vou? tuturor c? mi-a?i salvat din nou via?a!Nu trebuie s? ne mul?ume?ti. Suntem ?i noi fiii acestui T?rm. Au ajuns la marginea gropii uria?e de unde se ridica fumul. Cum putea el oare s-o acopere singur ??i n timp ce se tot gndea se v?zu nconjurat de mul?i ur?i puternici care i spuseser:?i noi suntem aici pentru a te ajuta!Atunci, haide?i s? lu?m aceste stnci uria?e ?i s? acoperim groapa!Zis ?i f?cut! Dup? o munc? de o zi ?i o noapte, groapa fusese acoperit?. In diminea?a urm?toare r?s?ri un Soare str?lucitor, vesel ?i prietenos care pe loc l orbi cu lumina sa pe Incrncenat.Astfel c? nu mai putea vedea ce se Intmpl? pe T?rmul Verde.In acest timp, Ion str?b?tea mun?i, dealuri ?i cmpii, g?zduit fiind de localnicii care l hr?neau din pu?inul merindelor pe care le mai aveau. Stropea cu licoareafermecat? dat? de stejar ape, p?duri, lanuri, paji?ti, pentru a nl?tura otrava cu care fuseser? otr?vite. Toat? mp?r??ia fusese cur??at? ?i toate viet??ile i aduceau laude ?i mul?umiri modestului ciob?na?.Nu vreau s?-mi mul?umi?i! Este de datoria fiec?rui muritor s? p?str?m Imp?r??iaVerde curat?!

Mai avea n sticlu?a sa doar o pic?tur? din licoare. Cu ea avea de gnd s? mearg? n pe?tera ntunecat? ?i s? stropeasc? animalele hidoase care erau solda?ii Incrncenatului. Dup? mai multe peripe?ii ?i ncerc?ri a ajuns la intrarea n pe?ter?.St?pne, a?teapt? s? intru eu mai nti! Zise Samson. Nu termin? cinele ce avea de spu c? p?mntul se cutremura de greutatea pa?ilor acelor animale. In fa?a lor ap?rur? mon?trii cu capete de fier, aripi ?i gheare de o?el ce se n?pusteau asupra lor. Cu mini sigure, Ion desf?cu capacul sticlu?ei ?i stropi ar?t?rile, care pe loc se transformar? ntr-un morman de fiare.Din n?l?imi se auzi un urlet nfrico??tor care mpietri de groaz? pe cei din T?rmul Vrde. Era urletul nvinsului, pe care proprii lui supu?i l nchiser? n pe?tera sa ntuat?.Imp?ratul Verde se bucur? ?i se minun? de vitejia ?i n?elepciunea ciob?na?ului iar Zafira l ndr?gise de cnd l v?zuse.

Intreaga mp?r??ie ?i mna Zafirei sunt ale tale, voinicul meu!Cei din Imp?r??ia Albastr? doreau de asemenea ca Ion s? le fie ?i lor mp?rat. Dup? o lung? chibzuin??, ciob?na?ul, nso?it permanent de credinciosul s?u cine, zise:M?rite mp?rate, acceptde so?ie pe frumoasa Zafira pentru c? mi esre tare drag?! Dar mp?rat nu vreau s? devin. M? voi ntoarce la oile mele dragi, al?turi de Samson,la umbra n?eleptului stejar.Acum c? pericolul a trecut vom tr?i din nou n pace ?i bun? n?elegere to?i supu?ii din T?rmuri.Dar oare pericolul trecuse cu adev?rat ? Incr?ncenatul nc? tr?ia ?i mintea sa bolnav? punea la cale alte ?i alte atacuri mpotriva celor lumino?i, cura?i ?i la chip ?i la suflet. ?tia cu siguran?? c?-?i va construi o nou? armat? cu care s? atace.Iar eu, povestitorul, nu pot dect s? zic:Oameni buni, viet??i ale cerului ?i ale p?mntului, fi?i vigilen?i! Veghea?i cu mi

ntea treaz? ca niciodat? r?ul s? nu mai pun? stapnire pe Planeta noastr? alcatuit? din cele dou? t?rmuri!

  Motto: Iubi?i Planeta! Nu l?sa?i ca poluarea s? pun? mna pe ea!