ce sunt competentele sociale

8/18/2019 ce sunt competentele sociale

1/7

tema: ce sunt competentele sociale si cum pot fi formate ele la copii si tineri

2. cîmpul de probleme al domeniului formării competen elor sociale la copii i tineriț ș

3. cum poate fi încadrat aspectul formării sompeten elor sociale în contextul temei tezei de mater ț

4. servicii i metode de asisten ă socială direc ionate spre formarea competen elor sociale la copii i tineriș ț ț ț ș

5. practici inova ionale de formare a competen elor sociale la copii i tineri - aici trebuie de analizat cartea ”A !"!Aț ț ș

#$ %&%'A”de !lena (olotariov

). triun*+iul antiamnezic: să tiu că....să nu uit că,...să în ele* căș ț

. evaluarea ini ială a nivelului de formare a competen elor sociale la beneficiari.semnifica ia acestei etapeț ț ț


2/7

Conceptul de competenţă în ultimii ani a devenit obiect de studiu, deţinând un loc stabil înstudiile cercetătorilor atât de peste hotare, precum: J. Raven , J. Wine , B. Hamond, R. Haccou ,J.!. "utr#nit , $. "e%amare ,R. &llrich ' R. &llrich de !u(nc) ,H. *hroder, *. *pence, !.Caluschi, !. Constantinescu, +. Robu, . -avril Jitaru, /.0. 12345678, 9.. ;?@A8, .D.E2=?>A?F, G. 657, I.0. 1?K7A8 etc., cât Li din ţara noastră: J. Racu , +. !îsliţchi , +.Botnari , !. Hadîrcă , %. $ranţuMan etc. Nermenul de competenţă socială sa aOirmat în spaţiul

LtiinţiOic drept un termen polisemantic. &Mual întâlnim conceptul de competenţă Li cel decompetenţe. $. +oiculescu Oace o distincţie clară în acest sens: Oiind Oolosit pluralul conceptuluide competenţă, cercetătorii se reOeră la tipuri de competenţe, care apar în cadrul maniOestăriicomportamentului în diOerite domenii competenţa linPvistică, competenţa comunicativă,competenţa socială, competenţa sportivă etc.Q. %a sinPular termenul se eprimă sintetic prinindicatorul nivel de competenţă ce implică unele schimbări de sens SLi anume: apare ca un atributal persoanei sau al Prupului echipeiQ ce reMultă din intePrarea întrun mod speciOic Li

particulariMat a diOeritelor competenţe la nivelul personalităţii individului sau al sintalităţii

Prupului. Tcesta este o reMultantă, o caracteristică intePrativă Li nu o simplă însumare alPebrică anivelurilor diOeritelor competenţe ce intervin în acţiunea competentă a individului sau a echipei .‖Calea parcursă de acest termen a început la sOârLitul anilor UV în sistemul american, undecompetenţa este caracteriMată în plan proOesional aproape de noţiunea de caliOicare . !ai apoi,spre sOârLitul anilor X, se etinde în arealul european, unde sensurile lui variaMă Li mai mult îndependenţă de câmpul utiliMării, în special, la anPaYarea în muncă a persoanelor cu diversedeOicienţe. %a începutul sec. ZZ[ noţiunea de competenţă se situeaMă în centrul atenţiei celor \]de ţări ale &niunii ^uropene. _n cadrul unui "ocument de %ucru al Comisiei ^uropene din \`,

&n posibil cadru european al caliOicărilor în perspectiva învăţării pe parcursul întrePii vieţi, a Oost propusă următoarea deOiniţie a competenţei: Scompetenţa include competenţe coPnitive, careviMeaMă utiliMarea teoriei Li a conceptelor, precum Li a capacităţilor de cunoaLtere dobândite tacitLi inOormal prin eperienţă competenţe Ouncţionale deprinderi sau capacităţi de utiliMare acunoLtinţelor întro situaţie de muncă datăQ, acele sarcini pe care o persoană trebuie să Oiecapabilă să le Oacă atunci când acţioneaMă întrun anumit domeniu de activitate, contet deînvăţare sau activitate socială, competenţe personale care viMeaMă capacitatea adoptării unei ]atitudini sau comportament adecvat întro situaţie particulară, competenţe etice care presupun

demonstrarea anumitor valori personale Li proOesionale . &n Lir de lucrări desemneaMă‖

importanţa studierii competenţei pentru diOerite domenii, respectiv în medicină , în asistenţasocială , în manaPement . _n domeniul LtiinţiOic termenul de competenţă a Oost introdus de +.!a)elvil în anul X\, incluMând cercul de probleme în care persoana posedă cunoLtinţe Lieperienţă Tutorul susţine că preMenţa unor competenţe poate Oi determinată doar observândcomportamentul persoanelor. Tlte cercetări aate pe problematica respectivă denotă abordareamultiaspectuală a Oenomenului dat în plan coPnitiv, atitudinal, intelectual, aplicativ. J. Raven,enumerând tipurile de competenţă, evidenţiaMă noţiunea de Scompetenţă superioară , ce‖

presupune preMenţa unui nivel înalt de iniţiativă, a capacităţii de a orPaniMa alte persoane înatinPerea scopurilor, analiMa consecinţelor propriilor acţiuni ._n limbaYul pedaPoPic termenul decompetenţă este introdus în *&T de . Choms)( V`Q, care Oace o distincţie între competenţalinPvistică capacitate internăQ Li perOormanţa linPvistică actualiMarea competenţeiQ. [deea lui .Choms)( Lia lăsat amprenta Li în alte domenii, precum psiholoPia coPnitivă, unde conceptul de


3/7

competenţă reOlectă mai bine reMultatele procesului de învăţare decât conceptul de perOormanţă, punând accent pe cunoLtinţele procedurale . TnaliMa literaturii de specialitate reOeritor laconceptul în cauMă denotă o diviMare a sensurilor conceptului de competenţă. _n viMiuneaspecialiLtilor $. +oiculescu \Q, G. 657 \Q .0. E2=?>A?F \\Q termenul decompetenţă ?5


4/7

practica preMintă Sun substrat constitutiv al unei capacităţi, care va depinde deeerciţiu, pecând capacitatea Seste întotdeauna demonstrabilă prin Oapte, spre deosebire de aptitudine, carerepreMintă numai un sePment al capacităţii, respectiv însuLirile potenţiale ce urmeaMă să Oie puseîn valoare. Tbilitatea, la rândul său, preMintă So tehnică cu care omul desOăLoară anumiteactivităţi, sinonimă cu priceperea, deteritatea, îndemânarea, dibăcia, iscusinţa, evidenţiinduLurinţă, rapiditatea, calitatea superioară Li preciMia cu care omul desOăLoară anumite activităţi,

implicând autoorPaniMare adecvată sarcinii concrete, adaptare suplă Li eOicientă, Sprodusulactivităţii Li învăţării or Sactivităţi dobândite ce permit realiMarea cu mare rapiditate, preciMie,Oacilitate, eOicienţă cantitativă Li calitativă cu un consum redus de enerPie nervoasă Li psihică aunor acţiuni._n consecinţă, cele trei noţiuni condiţioneaMă substratul competenţelor sociale, iarabilităţile care OaciliteaMă interacţiunile de Prup pot Oi numite abilităţi sociale, de la care se poatedeMvolta competenţa socială Sce repreMintă caracteristica persoanelor capabile să producă oinOluenţă social deMirabilă asupra altor persoane .ConOorm opiniei lui %. N(ler, sistemul de‖măsurare a abilităţilor Oiecărui individ cu timpul a Oost înlocuit cu repertoriul de competenţe,

considerat a Oi mai adecvat pentru a repreMenta Li eprima individualitatea .Tutoarea susţine căaceastă nevoie de antrenare a competenţelor sociale este resimţită întro măsură mai mare decopiii respinLi, iMolaţi adolescenţii Li tinerii sinPuri care sunt Oie timiMi, Oie conOormiLti adulţiicare nu au prieteni persoanele vârstnice sinPure. _n domeniul psiholoPiei sociale, conceptul decompetenţă socială sa înrădăcinat datorită aportului de valoare al cercetătorului !. TrP(le,deOinit Oiind drept Spatternuri ale comportamentului social care dau indiviMi competenţi din

punct de vedere social, capabili să producă eOectele dorite asupra celorlalţi indiviMi .Tutorul a‖ propus un model de competenţă socială în care se evidenţiaMă Sobiectivele interactorilor,

comportamentul social speciOic utiliMat, modul în care a Oost primit Oeedbac)ul Li reacţiilecorespunMătoare . !odiOicarea întrebărilor adresate Sasemeni conducătorului care întoarce‖volanul maLinii duc la o SOleibilitate constantă a comportamentului ca reacţie la‖comportamentul celuilalt._n acest model, !. TrP(le relevă, în deosebi, elementele nonverbale,cum ar Oi epresia Oeţei Li privirea. oul termen impulsionat în psiholoPia socială de !. TrP(le,după cum susţin cercetătorii, Sdevine o problemăcheie în deMvoltarea personală Li proOesională aindiviMilor .ksiholoPul român +. Robu în lucrarea sa SCompetenţe sociale Li personalitatea a‖ ‖

preluat modelul conceptului propus de !. TrP(le Li a analiMat competenţele sociale din

perspectiva psiholoPiei aplicate în raport cu personalitatea, precum Li rolul acestora în contetuldeMvoltării individului uman în continuare. Tutorul subliniaMă importanţa conLtientiMării nevoiide dobândire a competenţei sociale, aspect care este eprimat printrun Sset de abilităţi Lideprinderi care OaciliteaMă relaţiile interpersonale Li obţinerea stării de bine în domeniul vieţiisociale .ke lânPă aceasta, autorul identiOică măsura în care diversele competenţe sociale se‖asociaMă cu Oactorii de personalitate implicaţi în obţinerea perOormanţei individuale. _n baMareMultatelor unui studiu eOectuat asupra studenţilor, +. Robu eplică modul în care personalitateacontribuie la succesul în viaţa socială sau întrun anumit domeniu proOesional Li cum, întru

deMvoltarea competenţelor sociale, pot Oi eploatate de către practicieni datele obţinute în proPramele de instruire. contribuţie aparte în deMvoltarea conceptului de competenţă socială îirevine cercetătorului OranceM J.!. "utr#nit, care abordeaMă competenţa socială din perspectivainteracţionistă. _n lucrările sale J.!. "utr#nit menţioneaMă Oaptul că unele persoane Oără studii se

pot intePra mai repede în societate, decât altele cu studii. Cele cu handicap termen utiliMat de


5/7

autorQ la Oel au nevoie să se intePreMe în viaţa cotidiană. Tutorul consideră competenţa socială unansamblu de calităţi care evidenţiaMă această diOerenţiere Li menţioneaMă rolul muncii îndeMvoltarea conceptului. _nsă această practică este Oolosită mai puţin din lipsa metodelor deinvestiPare. _n lucrarea sa Svaluation de la comp#tence sociale de lusaPer Chaînon manuantentre marPinalit# et intePration , J.!. "utr#nit deOineLte competenţa socială drept capacitate a‖individului de a stabili relaţii poMitive reciproce cu partenerii în următoarele Lapte domenii ale

vieţii cotidiene: al sănătăţii, al vieţii de Oamilie, de Oormare, serviciu, în domeniul Oinanţelor, de petrecere a timpului liber, preOerinţelor, accentuând Oactorii de succes cum ar Oi motivaţia,anticiparea, imaPinea de sine poMitivă, responsabilitatea, stăpânirea spaţiului Li utiliMareacunoLtinţelor. Cercetătorul menţioneaMă importanţa competenţelor sociale pentru toate vârstele,arPumentând rolul lor pentru procesul de intePrare Li socialiMare. ke lânPă aceasta, autorul descriemodalităţile de deMvoltare a competenţelor sociale în proiectarea klanurilor ^ducaţionale[ndividualiMate, Oapt util Li în lucrul cu copiii care preMintă diverse cerinţe educaţionalespeciale .*.%. dom menţioneaMă necesitatea cercetării metodoloPiei de deMvoltare a competenţei

sociale din perspectiva psiholoPiei diOerenţiale. _n caMul copiilor cu diMabilităţi, autorulrecomandă proPrame sau proceduri educative de intervenţie precoce sistematică .TcelaLi subiecteste tratat Li în literatura de specialitate rusă. Bunăoară, .0. @67 elucideaMă temadeMvoltării componentelor competenţei sociale la adolescenţii cu [!C imaturitate motoriecerebralăQ în procesul educaţiei incluMive I.0. 9


6/7

cele obLteLti . !ai multe cercetări scot în evidenţă impactul trăsăturilor de personalitate aleindividului asupra maniOestării competenţei în cauMă. *pre eemplu, R. &llrih relaţioneaMătermenul de competenţă socială cu încrederea persoanei în sine . _n acelaLi contet, C. &oter Li k.CrouO susţin ideea precum capacitatea persoanei de a utiliMa resursele proprii Li cele din mediueste Ooarte importantă în obţinerea reMultatelor poMitive în deMvoltare . ksiholoPii Permani &.kOinPsten Li R. Hintci evidenţiaMă în conţinutul competenţei sociale capacitatea de a stăpâni

diverse modalităţi de comportament, care în situaţii sociale concrete duc spre o corelare de duratăa urmărilor poMitive Li nePative . _n deOinirea competenţei sociale T. -olOrid Li k. "MurilasubliniaMă capacitatea individului de a soluţiona eOicient Li adecvat diverse situaţii de problemă ..H. Rubin Li %. Roserasnor deOinesc competenţa socială drept Scapacitatea de a atinPeobiectivele personale în interacţiunea socială, menţinând în acelaLi timp relaţii poMitive cuceilalţi în timp Li în situaţii . TstOel, după cum susţin autorii menţionaţi anterior, sesiMăm că în‖cadrul diverselor situaţii de interacţiune reMultatele poMitive depind de capacităţile pe care ledeţine persoana, de eperienţa acumulată. ksiholoPii ruLi .. A5?K?@8 Li .. ?K8=?@8

consideră competenţa socială caracteristică dinamică a personalităţii, care include un set dedeprinderi coPnitive, sociale, emoţionale necesare adaptării baMate pe particularităţile devârstă .I.. w8A=?@8 Li /.0. 18K67678 deOinesc competenţă socială drept caracteristicăintePrativă a personalităţii, adică o Oormaţiune în structura personalităţii, care permite săLirealiMeMe productiv Ouncţiile sale, săLi demonstreMe subiectivitatea, să aibă succes, săLi deMvoltecapacitatea de a dialoPa cu celălalt .I.0. 1?K7A8 trateaMă competenţa socială dreptînţelePerea relaţiei între ^u Li societate priceperea de a alePe domenii sociale corecte, de aorPaniMa activitatea sa în concordanţă cu aceste domenii calitate a persoanei ce se reOeră la

acceptarea normelor sociale, prin care societatea rePleaMă viaţa Li interrelaţiile între membrii ei .Tceste norme sociale pot Oi privite ca un vector al procesului de adaptare 0./. 1276f678determină competenţa socială drept Ssistem de cunoLtinţe despre realitatea socială Li despre sinesistem de priceperi sociale complicate Li deprinderi de relaţii interpersonale, scenarii decomportament în situaţii social tipice, care permit adaptarea rapidă Li adecvată, luarea de deciMiioportună, conLtientă, acţionând după principiul Saici, acum Li în cel mai bun mod , Oolosirea la‖maim a potenţialului din condiţiile create.... ReOerinduse la acest concept în cercetările sale,

psiholoPul rus G.. 657 menţioneaMă două tipuri de abordări: coPnitivă Li umană . Cea

coPnitivă include capacitatea orPanismelor vii de a interacţiona cu mediul, carei permite săLisusţină statutul Li deMvoltarea proprie cea umană calităţile personale Li componentelemotivaţionale ale individului, adică ceea ce este caracteristic omului. _n viMiunea cercetătorului,în sens larP, toate competenţele sunt sociale după conţinut, deoarece ele se deMvoltă, apar Li semaniOestă în societate în sens restrâns, competenţele sociale caracteriMeaMă interacţiunea

persoanelor între ele. TstOel, noteaMă autoarea, conceptul dat poate Oi perceput drept termenPeneraliMator, care demonstreaMă nivelul de socialiMare al persoanei , ori componentă acompetenţelorcheie , ori calitate de personalitate care asiPură interacţiunea persoanelor cu

ceilalţi , ori tip de comportament încreMut . _n lePătură cu relatarea cercetării conceptului decompetenţă socială în ţara noastră, în domeniul psiholoPiei sociale se rePăsesc trimiteri nu atât lastudierea competenţei sociale propriuMise, cât la maniOestarea caracteristicilor acesteicompetenţe în procesul de comunicare. ReOeriri la competenţa socială Păsim în S*tandardele decompetenţă instrument de realiMare a politicilor educaţionale în speciOicarea competenţelor Sde‖


7/7

Prad înalt sau cele Spentru viaţă liOe s)illsQ precum: comunicarea eOectivă, colaborarea'lucrul în‖echipă, în aLa mod Oiind stipulate în actualele proiecte în scopul moderniMării învăţământuluiPeneral .[n acest contet menţionăm aportul adus de autoarea J. Racu la Oormarea competenţelorsociale în perioada preLcolară. _n lucrarea sa Sw?>56>?@876< A?f68K47?F ?5

ce sunt competentele sociale

Documents

Transcript of ce sunt competentele sociale