· Sistemul cardiovascular, cunoscut [i sub denu - mirea de sistem circulator, este format din...

CUP www.catena.ro

DESCOPER|-}I INIMA! p. 7Func]iile sistemului circulator

Adapt\ri cardiovasculare specifice vârstei a III-a

MODIFIC|RI ALE APARATULUI CARDIOVASCULARLA VÂRSTA A III-A p. 18

Modific\ri de structur\

Modific\ri func]ionale

4 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!

S\n\tatea inimiist\ `n mâinile

dumneavoastr\!

p. 14

p. 16

p. 19

p. 21Autor: Dr. Ruxandra Ionescu

[email protected]

CUPR N Swww.catena.ro

DE CE NE INTERESEAZ| BOLILE CARDIOVASCULARE? p. 24

Factori cu risc cardiovascular

Hipertensiunea arterial\ (HTA)

Cardiopatia ischemic\. Ce este?

Insuficien]a cardiac\. ~n ce const\?

Arteriopatia periferic\. Ce reprezint\?

CONTROLUL EFICIENT AL TENSIUNII ARTERIALEPRELUNGE{TE VIA}A p. 32Cum se m\soar\ corect tensiunea arterial\

Clasificarea tensiunii arteriale

COLESTEROLUL, INAMICUL ARTERELOR

RE}ETA INIMII DUMNEAVOASTR|

SFATURI CORDIALE PENTRU O INIM| S|N|TOAS|

O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!

p. 25

p. 29

p. 48

p. 57

p. 59

5

p. 33

p. 38

p. 51

p. 62

p. 65

www.catena.ro

Corpul nostru este format din mi-

lioane de celule care au nevoie de

oxigen [i substan]e nutritive care s\

le asigure energia necesar\

func]ion\rii.

Aceste substan]e se g\sesc `n

sânge, iar inima [i re]eaua de vase

de sânge `l distribuie prin tot organis-

mul. Schimbul de substan]e cu

mediul `nconjur\tor [i transportul

substan]elor prin corp sunt condi]iile

necesare vie]ii.

Descoper\-]i inima!

7O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!

www.catena.ro

Inima este un mu[chi specializat care

pompeaz\ sângele `n re]eaua de

vase de sânge.

Sistemul cardiovascular, cunoscut [i sub denu-

mirea de sistem circulator, este format din

inim\, organul motor, [i un sistem închis de vase

de sânge constituit din artere, vene [i ramurile

lor cele mai fine, numite capilare.

Aceste capilare fac leg\tura între artere [i

vene [i reprezint\ nivelul la care se produce

unul dintre cele mai importante procese fizio-

logice ale organismului - difuziunea, prin care

se elibereaz\ c\tre toate celulele oxigenul [i

substan]ele necesare vie]ii [i se preiau dioxidul

de carbon [i al]i produ[i toxici rezulta]i.

Acest sistem cardiovascular este un sistem

hidraulic unic [i complex [i are anumite carac-

teristici care îl fac special:

n este un sistem închis;

n prezint\ elasticitate;

n func]ioneaz\ la o presiune pozitiv\ medie,

independent\ de for]a de pompare a

sângelui.


vena cav\superioar\

aorta

arterapulmonar\

atriuldrept

atriulstâng

vena cav\inferioar\

ventricululdrept

ventricululstâng

www.catena.ro 9O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!

Inima, organul central al aparatului cardiovascular,

este:

n situat\ `n cavitatea toracic\, `ntre cei doi pl\mâni,

spre stânga [i `n spatele sternului;

n are patru camere sau cavit\]i, dou\ atrii, cavit\]ile

superioare, [i dou\ ventricule, situate `n partea

inferioar\ a inimii. Atriile, ca [i ventriculele, sunt se-

parate `ntre ele prin pere]i musculari numi]i septuri,

care `mpiedic\ trecerea [i amestecarea sângelui

din atrii sau `ntre ventricule.

Inima func]ioneaz\ ca o pomp\, cu aproximativ100.000 de b\t\i cardiace pe zi.

Inima prime[te sânge prin vene, pasiv [i continuu, iar

expulzarea sângelui din inim\ este activ\ [i intermitent\,

odat\ cu b\t\ile cardiace.

for]a necesar\ circula]iei sângelui

[i substan]elor transportate de sânge

Func]ia de pomp\ a inimii

determin\

10 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro

La fiecare b\taie a inimii este expulzat unvolum bine determinat de sânge prin aort\,cel mai mare vas sanguin din corp.

Aorta este artera care se ramific\ succesiv[i astfel sângele ajunge `n tot organismul.

Dup\ ce elibereaz\ oxigenul [i substan]elenutritive tuturor celulelor organismului, sân-gele ajunge din nou la inim\ prin vene.

Sângele neoxigenat, `nc\rcat cusubstan]ele rezultate `n urma proceselormetabolice din organism, se vars\ `n atriuldrept prin venele cave, superioar\ [i infe-rioar\. Când atriul drept este umplut cusânge, se contract\ [i `mpinge sângele prinvalvula atrioventricular\ dreapt\, numit\valvul\ tricuspid\, `n ventriculul drept. Dup\umplerea ventriculului, valvula tricuspid\ se`nchide, ventriculul drept se contract\ [i`mpinge sângele `n pl\mâni prin artera pul-monar\.

~n pl\mâni se face schimbulde gaze, care const\ `n eliminarea la exterior, prin respira]ie, a gazelor toxice [i

preluarea oxigenului.


Sângele oxigenat

din pl\mâni ajunge la

inim\ `n atriul stâng

prin venele pul-

monare [i trece prin

valvula atrioventricu-

lar\ stâng\ sau valvu-

la mitral\ `n ventricu-

lul stâng.

Dup\ ce se umple [i

valvula mitral\ se

`nchide, ventriculul se

contract\ [i pom-

peaz\ tot sângele oxi-

genat `n artera aort\

care `l distribuie,

printr-o re]ea de

artere cu diametre

descresc\toare, `n

toate celulele orga-

nismului.

Sângele oxigenat

ajunge la

mu[chiul inimii

prin intermediul

arterelor

coronare, care

provin direct din

aort\.

Sunt dou\ artere coronare:

l coronara dreapt\

l coronara stâng\ - cu

dou\ ramuri:

- descendent\ anterioar\ - circumflex\

Acestea formeaz\ o re]ea

care `nvele[te conturul

extern al inimii [i de la care

pleac\ ramuri c\tre tot

mu[chiul cardiac [i

reprezint\ suportul func]iilor

cardiace.

Contrac]ia (sistol\) [i relaxarea (diastol\)

inimii se repet\ ritmic [i permanent, consti-

tuind ciclul cardiac.

Ventriculul stâng este principalul "motor"

care `mpinge sângele c\tre restul corpului

prin aort\.

Sistemul circulator are o mare capacitate

de adaptare la diferitele necesit\]i ale

organismului.

~n repaus, inima pompeaz\ `n organism

aproximativ 5 litri de sânge pe minut,

cantitate care poate cre[te de patru ori `n

timpul unui efort fizic.

~n afar\ de mu[chiul care formeaz\ pere]iicavit\]ilor inimii [i ]esutul care formeaz\ sis-temul valvular, exist\ [i un ]esut specializatcare produce [i conduce impulsul electricspontan. Acesta genereaz\ stimularea elec-tric\ [i, ulterior, contrac]ia fibrelor muscularemiocardice.

O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!12

Valvulele atrioventri-

culare, mitrala [i tricus-

pida, men]in fluxul de

sânge unidirec]ional,

de la atrii c\tre ven-

tricule, [i previn

re`ntoarcerea sângelui

`n cavit\]ile de unde a

fost pompat.

Valvula aortic\ [i cea

pulmonar\, care sunt

localizate la originea

aortei, respectiv arterei

pulmonare, de]in roluri

importante `n

func]ionarea normal\

a inimii, dar pot influ-

en]a [i apari]ia bolilor

cardiovasculare.

Mu[chiul inimii este alc\tuit din trei straturi:

l intern: endocard

l mijlociu: miocard

l extern: epicard

Vasele de sânge `[i adapteaz\ calibrul

sub influen]a sistemului nervos autonom.

www.catena.ro

Necesarul de sânge al

mu[chiului inimii nu este `ntot-

deauna constant; el se poate

modifica `n caz de efort fizic,

emo]ii sau alte circumstan]e

fiziologice.

Astfel, când organismul nece-

sit\ mai mult\ energie, activi-

tatea inimii este solicitat\ supli-

mentar [i cresc [i nevoile de oxi-

gen ale propriului mu[chi car-

diac, care este asigurat prin

suplimentarea aportului de

sânge prin arterele coronare.


Func]iile sistemului circulator

n Transportul de substan]e spre [i

dinspre celulele corpului

- Oxigenul, glucoza, aminoacizii,

acizii gra[i, apa, vitaminele, medica-

mentele sunt transportate prin sânge.

- Oxigenul este transportat de c\tre

celulele ro[ii (hematiile din sânge)

sub forma unui compus numit oxihe-

moglobin\.

n Preluarea rapid\ a de[eurilor

metabolice:

- dioxidul de carbon

- ureea

- creatinina etc.

n Colectarea produ[ilor spre eli-

minare (compu[i toxici din sânge,

dioxid de carbon) [i transportul c\tre

organele care asigur\ eliminarea lor

(de exemplu, rinichii [i pl\mânii).

Oxigenul, glucoza, aminoa-cizii, acizii gra[i, apa, vita-minele, medicamentele sunttransportate prin sânge.


n Distribu]ia hormonilor c\tre celule.

Hormonii produ[i de c\tre glandele

endocrine sunt condu[i prin sistemul cir-

culator c\tre organele sau ]esuturile

destinatare.

Chiar [i `n sistemul cardiovascular se

secret\ un hormon, peptidul atrial natri-

uretic, cu rol `n activitatea cardiac\.

n Protec]ia imun\. Sistemul circula-

tor are un rol important `n sistemul de

ap\rare al organismului prin produc]ia

de anticorpi [i prin capacitatea de dis-

trugere a unor agen]i patogeni.

n Termoreglarea. Vasodilata]ia [i

vasoconstric]ia sunt fenomene de la

nivelul vaselor de sânge care asigur\

temperatura optim\ necesar\

desf\[ur\rii proceselor normale `n

organism.

circula]ia mic\

circula]iamare


Uneori, simpla evocare a vârstei poate fi un

indicator al unei eventuale evolu]ii dificile.

În contextul demografic actual, bolile car-

diovasculare reprezint\:

n prima cauz\ de mortalitate [i morbiditate

pentru persoanele peste 65 ani (limita

minim\ a vârstei a III-a);

n una dintre cauzele de incapacitate

func]ional\;

n unul dintre principalele motive acuzate de

pacient la internarea în spital;

n un capitol important al cheltuielilor din

bugetul pentru s\n\tate.

Adapt\ri cardiovasculare specifice vârstei a III-a


Cre[terea calit\]ii vie]ii [ia perspectivelor de via]\activ\ pentru oricarepacient de vârsta a III-areprezint\ priorit\]i `ndeciziile de prevenire,diagnostic [i tratament.

Patologia cardio-vascular\ la vârsta aIII-a impune: - recunoa[tereaafec]iunii; - evaluarea stadiu-lui [i gravit\]ii ei;- cunoa[teream\surilor de pre-venire.


"Uzura" la nivel cardiovascular, care se desf\[oar\

continuu de-a lungul vie]ii, este determinat\ de factori

a c\ror ac]iune este inevitabil\ [i permanent\:

n stil de via]\, obiceiuri, factori de risc la care

organismul a fost expus;

n urm\ri ale unor procese specifice de adaptare

permanent\ a sistemului cardiovascular.

Efectele îmb\trânirii asupra sistemului

cardiovascular sunt atât la nivel struc-

tural - anatomic, cât [i func]ional.

În repaus, inima [i vasele pot dezvolta

mecanisme de adaptare eficiente.

~n situa]ii de suprasolicitare, de exem-

plu `n efortul fizic, se manifest\ con-

secin]ele "îmb\trânirii" cardiovasculare:

- scade posibilitatea corel\rii

frecven]ei cardiace;

- cre[te povara care apare dup\

umplerea maximal\ cu sânge a

cavit\]ilor inimii;

- scade capacitatea de contractili-

tate a mu[chiului cardiac.

Aceste modific\ri determin\ utilizarea

la maximum a tuturor mecanismelor de

adaptare pentru men]inerea constant\

a debitului cardiac.

Modific\ri ale aparatului cardiovascularla vârsta a III-a


MODIFIC|RI DE STRUCTUR|

Boala cardiovascular\ este frecvent\ la vârstnicidin cauza unor alter\ri de structur\ la nivel cardio-vascular, chiar f\r\ simptome caracteristice.

La nivelul inimii:l hipertrofia (cre[terea) ventriculului stâng.Aceasta poate fi consecin]a modific\rilor valvu-

lare, mai ales a valvulei aortei, care se îngusteaz\pe m\sura înaint\rii în vârst\, de exemplu, prindepuneri de calciu. Astfel, ventriculul trebuie s\ se contracte cu o

for]\ mai mare, ceea ce duce la îngro[areapere]ilor ventriculari;

l `n timp, pot cre[te [i dimensiunile atriului stâng (care prime[te sânge oxigenat de la pl\mâni [i îltrimite spre ventriculul stâng, de unde ajunge în cir-cula]ia general\ prin intermediul aortei);


l alter\rile aparatului

valvular (mitral\, tricuspid\,

aortic\ [i pulmonar\) [i ele-

mentelor de sus]inere valvu-

lar\ constau în calcific\ri [i

degener\ri, în special la

nivel mitral [i aortic;

l miocitele, celulele

mu[chiului inimii:

- scad numeric;

- cresc în dimensiuni;

- pot fi înlocuite de:

n ]esut fibros (care nu con-

serv\ propriet\]ile fizio-

logice proprii miocitelor);

n depozite de gr\simi;

n lipofuscin\ (pigment

brun care se

depoziteaz\ în celule [i

care cre[te cantitativ

direct propor]ional cu

"vârsta" celulei).

Pe m\sura înaint\rii în vârst\, miocardul devine progresiv mai rigid

prin depuneri crescute de colagen [i amiloid (componente proteice).

Sistemul de conducere a impulsurilor care determin\ b\t\ile car-

diace poate fi afectat de depozitele de lipofuscin\ [i amiloid, care

pot `nlocui celulele normale miocardice.

La 75 de ani, pot fi înlocuite aprox. 90% din celulele originale mio-

cardice, cu alter\ri fiziologice care duc la un r\spuns deficitar la stimu-

larea fiziologic\ sau farmacologic\.

La nivelul arterelor:

l peretele arterelor se îngroa[\:

- mai ales stratul intern, endotelial, care vine în contact direct cu

sângele;

- din cauza depunerii de calciu, fosfolipide [i colesterol.

n celulele endoteliale - devin aspre;

- î[i m\resc dimensiunile;

- î[i schimb\ orientarea.

Astfel: împiedic\ curgerea

lin\ a sângelui

favorizeaz\ depunerilede gr\simi pe peretelevasului de sânge

rigidizeaz\ peretelevascular [i reducelumenul vasului.

MODIFIC|RI FUNC}IONALE

Alter\rile care apar ca efecte ale îmb\trânirii sunt:

- relaxarea prelungit\ a ventriculului stâng;

- cre[terea rigidit\]ii sistemului arterial;

- r\spunsul deficitar la stimularea nervoas\

(beta-adrenergic\).

Aceste modific\ri determin\ alter\ri hemodinamicefrecvente la vârstnici atât în repaus, cât [i în tim-pul efortului, cu reducerea perfuziei coronariene,adic\ a propriului mu[chi cardiac.

Modific\rile neurohormonale, al\turi de rigiditateacrescut\ a pere]ilor vasculari, determin\sc\derea capacit\]ii de adaptare vascular\ laschimb\rile rapide de volum.



Echilibrul între activitatea nervoas\ (simpatic\ [i parasimpatic\) are un rol

fundamental în reglarea frecven]ei cardiace, de exemplu, consecin]a

diminu\rii r\spunsului la stimularea beta-adrenergic\ este bradicardia sinusal\

(sub 60 b\t\i pe minut).

În timpul efortuluifizic apar ajust\rifunc]ionale legatede vârst\, la carese adaug\ inca-pacitatea de aatinge frecven]ecardiace cres-cute, iar tahicar-dia, mecanismulcompensator careintervine în efort,î[i pierde eficien]a[i pot ap\reatulbur\ri de ritm,supraventriculare,ventriculare sautulbur\ri de con-ducere.

Pe de alt\ parte, nivelurile

de catecolamine circu-

lante cresc, iar în asociere

cu modific\rile la nivelul

pere]ilor arterelor con-

tribuie la cre[terea valorilor

tensiunii arteriale sistolice.

La vârstnic scad r\spunsul la

stimularea nervoas\ parasim-

patic\ [i receptivitatea la

catecolamine (adrenalin\,

noradrenalin\ [i dopamin\).


Astfel, frecven]a cardiac\cre[te, cu m\rirea volumelorde sânge `n sistol\ [i diastol\,care produce o cre[tere avolumului de sânge expulzatprin contrac]ia ventricular\(frac]ie de ejec]ie).

Tulbur\rile cardiovasculare

la vârstnici pot fi provocate

de îmb\trânire [i stil de

via]\.

Nu toate aceste tulbur\ri

sunt progresive [i ireversibile.

Dintre acestea, cea care

depinde de stilul de via]\

este rigiditatea vascular\.

Importan]a acestui con-

cept const\ în faptul c\

modific\rile stilului de via]\

pot întârzia îmb\trânirea

cardiovascular\.


DE CENE INTERESEAZ|

BOLILE

CARDIOVASCULARE?Importan]a bolilor cardio-

vasculare a dep\[it mediul

[tiin]ific [i ar trebui s\ fac\

parte din cultura medical\ a

fiec\ruia dintre noi.

Acest grup de boli se afl\ pe

primele locuri între

preocup\rile legate de

s\n\tate ale popula]iei [i, în

special, ale persoanelor de

vârsta a III-a.

Bolile cardiovasculare întâl-

nite mai frecvent în acest

e[antion de vârst\ sunt:

n hipertensiunea arterial\

(HTA)

n insuficien]a cardiac\

n cardiopatia ischemic\

n boli ale arterelor periferice


Riscul cardiovascular reprezint\ probabilitateadecesului de cauz\ cardiovascular\ care poateap\rea la o persoan\ `ntr-o perioad\ determinat\de 10 ani. (ghiduri europene 2003, revizuite `n 2006)

Studiile clinice [i statistice au identificat factoriide risc ai afec]iunilor cardiovasculare. Ace[tia pot fi grupa]i în trei categorii: factori de risc major;factori cu rol cert;poten]iali factori de risc.

1. Factori de risc majornu pot fi corecta]i

a) ereditatea: istoric familial de boli cardiovascu-lare;

b) sexul: b\rba]ii au un risc mai mare pentru bolicardiovasculare decât femeile, protejateendocrin pân\ la menopauz\;

c) vârsta: predominant persoanele de vârsta a treia.

Factori cu risc cardiovascular

Prieteni ai inimii, creierului, articula]iilor [i sistemuluiimunitar, acizii gra[i Omega-3 sunt unii dintre ceimai pre]io[i nutrien]i. Consumul de pe[te gras înmod regulat este foarte important, îns\ acizii gra[iOmega-3 pot fi furniza]i [i din alte surse la fel deeficiente. Suplimentul Omega 3 forte de la Naturalis este o

astfel de surs\, având o formul\ concentrat\ carereune[te ulei de pe[te (1.000 mg) [i vitamina E.Cele dou\ ingrediente ac]ioneaz\ sinergic, cuefecte notabile: reduc nivelul trigliceridelor [icolesterolului „r\u”, regleaz\ tensiunea arterial\,protejeaz\ articula]iile, refac echilibrul nervos [iînt\resc sistemul imunitar.

Suplimentul Omega 3 forte de la Naturalis estedisponibil sub form\ de capsule gelatinoase carese absorb rapid, astfel încâtingredientele sale pre]ioases\ î[i fac\ efectul în cel maiscurt timp.

Protejeaz\-]i inimacu Omega 3 forte!

Disponibil la

F2. Factori cu rol cert

pot fi corecta]i

Nicotina [i alte substan]e din ]ig\ri au efect

toxic la nivelul endoteliului vascular.

umatul, inclusiv cel pasiv:

l stimuleaz\ reactivitatea trombocitelor, globule

din sânge cu rol în formarea cheagului;

l determin\ cre[terea fibrinogenului din sânge;

l cre[te hematocritul (m\soar\ procentul

hematiilor sau globulelor ro[ii din sânge);

l cre[te nivelul colesterolului "r\u" (LDL plasmatic)

[i scade nivelul colesterolului "bun" (HDL);

l favorizeaz\ îngustarea lumenului vascular

(vasoconstric]ia).


Fumatul

Colesterolul ”r\u”

HTA

Diabetul zaharat

La fiecare gram de

tutun fumat,

o ]igar\ elibereaz\

120-140 mg CO2

40-60 mg CO

2 mg acetaldehide etc.

Fum\torii prezint\ risc dublu fa]\ de

nefum\tori pentru boli cardiovascu-

lare [i au un risc de moarte subit\ de

2-4 ori mai mare decât nefum\torii în

prima or\ de la debutul unui eveni-

ment acut major.

S-a constatat c\ nivelul colesterolului HDL ("bun")

cre[te de la 6 la 8 mg/dl dup\ numai o lun\ de la

renun]area la fumat.

Fum\torii "pasivi":

l risc crescut pentru bolile cardiovasculare prin

expunere constant\ [i îndelungat\ la fumul de

]igar\.

Conform Organiza]iei

Mondiale a S\n\t\]ii

(OMS), num\rul dece-

selor în care fumatul este

un factor de risc principal

va cre[te de la

5.4 milioane/2005 la

8.3 milioane/2030.

Fumatul a ucis în 2015

cu 50% mai mul]i oameni

decât infec]ia cu HIV [i

va fi responsabil de 10%

din totalul deceselor.

>>

>>

>>



olesterolul devine un factor de risc atunci când intervine un

dezechilibru metabolic, care determin\ cre[terea colesterolului ”r\u”.

Riscul de boal\

coronarian\ cre[te

propor]ional cu

nivelurile de coles-

terol în sânge.

Când se asociaz\

cu al]i factori

(hipertensiunea

arterial\ [i fuma-

tul), riscul cre[te [i

mai mult.

C



Factor de risc cardiovascular

HD

ipertensiunea arterial\ este boala cea mai

frecvent\ [i factorul de risc cardiovascular prin-

cipal la persoanele de vârsta a III-a.

Poate determina alte boli, cum este boala

cerebrovascular\, care poate duce la apari]ia

accidentului vascular cerebral.

De aceea, tratarea corespunz\toare a HTA

previne agravarea statusului cardiovascular.

iabetul zaharat este un factor de risc cu prevalen]\ cres-cut\ la vârstnic. Conform datelor actuale mondiale, 25%dintre persoanele de vârsta a III-a au criterii specifice dia-betului zaharat, care se asociaz\ cu boala cerebrovascu-lar\ [i cardiopatia ischemic\. În prezent, m\surareaglicemiei [i tratamentele actuale controleaz\ boala. Dup\ vârsta de 45 de ani, pentru prevenirea diabetului,

se recomand\ controlul periodic anual, prin m\surareaglicemiei bazale din sânge.


3. Poten]iali factori de riscînc\ în studiu - pot fi corecta]i:

a. Infec]iile cu Chlamydia pneumoniae, bacteriecunoscut\ pentru infec]iile pulmonare pe care le

produce [i care poate determina [i disfunc]ii

endoteliale prin expunerea direct\ la endotoxina

bacterian\ [i/sau favorizarea procesului inflamator

endotelial.

b. proteina C reactiv\ (PCR), o protein\ din

sânge, produs\ în ficat, care apare în st\rile

inflamatorii, mai ales în faza lor acut\, al c\rei

nivel pare a fi corelat cu riscul cardiovascular simi-

lar colesterolului. Nivelurile crescute de PCR sunt

asociate unui risc de trei ori mai mare pentru

apari]ia unui eveniment ischemic, indicând fie un

risc crescut de rupere a pl\cii aterosclerotice sau

de tromboz\, fie prezen]a unui episod inflamator.

c. homocisteina în exces; Nivelurile crescute de homocistein\ în sânge

pot favoriza cre[terea colesterolului LDL, dar [i stareade hipercoagulabilitate a sângelui cu rol în apari]iatrombilor (cheagurilor).


i. insuficien]a renal\favorizeaz\ dezvoltareaaterosclerozei prin maimulte mecanisme, careinclud cre[terea valorilortensiunii arteriale [icre[terea rezisten]ei lainsulin\, a valorilor homocis-teinei, fibrinogenului, pro-teinei C reactive;

j. sedentarismul, care esteun factor de risc pentrubolile cardiovasculare, iaractivitatea în aer liber, con-stant\ [i regulat\, are un rolimportant în prevenire.

Înc\ se studiaz\ modul deac]iune (independent sauîn asociere) al unor factorica obezitatea, sedentaris-mul cu diabetul sau dislipi-demia.

d. hiperinsulinemia (cre[tereaconcentra]iei de insulin\ în sânge);

e. hipertrigliceridemia (cre[terea concen-tra]iei de trigliceride în sânge);

f. polimorfismul 5-lipoxigenazei (enzimacare intervine în generarea leucotrienelor,mediatori inflamatori genera]i din acidularahidonic);

g. obezitatea definit\ prin indice de mas\corporal\ - IMC - mai mare sau egal cu30% (care reprezint\ raportul dintre greu-tate - kg [i p\tratul în\l]imii-metri); În prezent, valoarea raportului dintre cir-

cumferin]a taliei [i a [oldului (reprezint\ unelement de apreciere a distribu]iei abdomi-nale a gr\simii), ca factor predictiv al riscu-lui cardiovascular, care la b\rba]i e maimare de 0,9, iar la femei mai mare de 0,85.

h. st\rile de hipercoagulabilitate, carefavorizeaz\ apari]ia trombilor sanguini [i anivelului de fibrinogen în sânge;

M\sura]i-v\ talia

la punctul cel mai `ngust

raportul =talie

[old

M\sura]i-v\ [oldurile

`n punctul cel mai lat

www.umm.edu


PRESIUNEA (TENSIUNEA) ARTERIAL| este for]a

exercitat\ asupra pere]ilor arterelor de volumul

[i for]a sângelui pompat de inim\ [i depinde

de m\rimea [i elasticitatea arterelor.


n este no]iunea folosit\ pentru a descrie pre-

siunea crescut\ a sângelui;

n valoarea presiunii arteriale:

l se exprim\ `n milimetri coloan\

de mercur (mmHg);

l nu este fix\, ea se modific\ `n func]ie

de momentul zilei, temperatura

ambiant\ sau a persoanei c\reia i se

m\soar\ tensiunea, starea fizic\ [i

emo]ional\, postur\, diet\, medica-

mente [i timpul de la ultima adminis-

trare, fumat, alcool etc.

Controlul eficient al tensiunii arteriale prelunge[te via]a


M\surarea tensiunii arteriale (TA) se face

cu tensiometru clasic, cu coloan\ de

mercur sau manometru, cu man[et\ [i

pomp\ (par\) de insuflare sau, mai

comod, cu tensiometru electronic de

bra] sau `ncheietura mâinii, prin sfigmo-

manometrie;

Tensiometrul care m\soar\ tensiunea la nivelul

arterelor bra]ului are o man[et\ a c\rei margine infe-

rioar\ se a[az\ `mprejurul bra]ului, la aproximativ 3 cm

deasupra cotului;

Apoi se localizeaz\ artera prin c\utarea pulsa]iilor ei

la nivelul fe]ei anterioare a bra]ului, `n imediata

apropiere a antebra]ului, [i se a[az\ stetoscopul pe

aceasta, direct pe piele;

Se `nchide valvula de presiune a pompei (para) de

cauciuc [i se apas\ repede pe aceasta pân\ când

pe monitor sau coloana de mercur se ajunge la o va-

loare cu aprox. 30 mmHg mai mare decât valoarea

curent\ a tensiunii arteriale.

Cum se m\soar\ corect tensiunea arterial\


De

exemplu, dac\

valoarea maxim\ obi[nuit\ a

tensiunii este 120 mmHg, se insufl\ pân\

la 150 mmHg; dac\ valoarea obi[nuit\ nu

se cunoa[te, `n func]ie de vârsta [i afec]iunile

cunoscute se va putea insufla pân\ la aprox

200-210 mmHg;

apoi se deschide progresiv valvula

perei, permi]ând sc\derea tensiunii

gradual, cu câte 2—3 mmHg

per secund\.

Deprinderea

m\sur\rii corecte a tensiunii

arteriale de c\tre fiecare pacient

este util\ pentru evaluarea r\spunsului la

terapia antihipertensiv\, la cre[terea

`n]elegerii tratamentului [i pentru evitarea va-

lorilor crescute din cabinetul medicului, cunos-

cut\ ca ”hipertensiune de halat alb”;

m\surarea ”casnic\” a tensiunii arteri-

ale cu valori care dep\[esc 135/85

mmHg este considerat\

hipertensiune.

Pe m\sur\

ce presiunea scade,

nivelul la care se aude

primul zgomot pulsatil, urmat

ritmic de celelalte,

reprezint\ presiunea sau

tensiunea maxim\ sau

sistolic\.

Tensiometrele

electronice nu se folosesc

cu stetoscop, deoarece valorile

tensiunii arteriale apar ca cifre pe

ecranul aparatului; prima cifr\ care

apare corespunde tensiunii sistolice, iar a

doua, tensiunii diastolice; `ntotdeauna

este util\ citirea instruc]iunilor de folosire;

se recomand\ verificarea

tehnic\ periodic\ a tensiome-

trelor.

Aerul

continu\ s\ se elimine,

man[eta se dezumfl\ progresiv, iar

zgomotele dispar;

valoarea la care ultimul zgomot dispare se re]ine

ca valoarea presiunii sau tensiunii minime sau diastolice.

Pentru o apreciere corect\ a valorilor ob]inute, este indi-

cat ca procedura de m\surare s\ se repete de 2 ori, cu

pauz\ de 5 minute `ntre m\sur\tori; dac\ se ob]in valori mari,

se recomand\ m\surarea TA [i la cel\lalt bra];

La persoanele de vârsta a III-a [i la diabetici se recomand\

ca m\surarea tensiunii arteriale s\ se fac\ `n pozi]ia verti-

cal\, ridicat în picioare dup\ 2 minute de repaus la ori-

zontal\. Este recomandabil ca m\surarea tensiunii

arteriale s\ se fac\ dup\ cel pu]in 15 min. de la

ultima ]igar\ fumat\ [i la o or\ de la ulti-

ma cafea b\ut\.

www.catena.ro


Foruri [tiin]ifice medicaleinterna]ionale (Joint Committee onPrevention, Detection, Evaluation andTreatment of High Blood Pressure) reco-mand\ la adul]ii care nu se cunosc cuhipertensiune arterial\ evaluarea peri-odic\ a valorilor tensiunii arteriale.

M\sur\rile periodice sunt importante,dar o singur\ m\surare cu valori marinu `ntotdeauna `nseamn\ HTA, iar osingur\ determinare cu valori normalenu presupune inexisten]a HTA.

Se recomand\ m\surarea periodic\ a tensiunii arteriale

Hipertensiunea arterial\

v este o afec]iune caracterizat\ prin valori constante ale

tensiunii arteriale peste 140/90 m\surat\ `n repaus,

indiferent de vârst\ [i sex;

v HTA f\r\ cauze cunoscute se mai nume[te [i HTA primar\

sau esen]ial\ [i este cel mai frecvent `ntâlnit\, `n aproxima-

tiv 80%-95% din cazuri;

v `n ]ara noastr\, prevalen]a HTA este de 20-28% `ntre 40 [i 60

de ani (Programul MONICA);


inim\: l m\rirea (hipertrofia) ventriculului stâng

l angina, infarctul de miocard

l insuficien]a cardiac\

creier l accident vascular sau atac ischemic

tranzitoriu

rinichi l boli cronice

artere l afec]iuni artere periferice

ochi l afec]iuni ale retinei

q Rela]ia dintre tensiunea arterial\ [i riscul de

boal\ cardiovascular\ este continu\, solid\ [i

independent\ de al]i factori de risc.

q La adul]ii cu vârsta peste 50 ani, valoarea tensiu-

nii arteriale sistolice este mai important\ decât a

celei diastolice ca factor de risc cardiovascular.

q De la valori ale tensiunii arteriale de 115/75

mmHg, riscul de boal\ cardiovascular\ se

dubleaz\ cu fiecare cre[tere cu 20/10 mmHg

`ntre limitele tensiunii arteriale.

v este un factor de risc major pentru:


q Persoanele care la vârsta de 55 ani au va-lori normale ale tensiunii arteriale prezint\un risc de 90% de a dezvolta HTA pe par-cursul vie]ii.

q Persoanele cu valoarea tensiunii arterialesistolice 120-139 mmHg sau valoarea tensi-unii arteriale diastolice 80-89 mmHg tre-buie considerate ”prehipertensive”cu riscde dezvoltare a HTA [i au nevoie de`ndrum\ri specifice pentru schimbareastilului de via]\ `n scopul prevenirii boliicardiovasculare.

q Persoanele cunoscute ca hipertensive, `ntimpul zilei, `n stare de veghe, au valori >135/85 mmHg [i `n timpul somnului > 120/75 mmHg.

q Valorile tensiunii arteriale scad `n timpulnop]ii cu 10-20%, iar absen]a acestormodific\ri este un semnal al unor posibileriscuri crescute pentru evenimente cardio-vasculare.

q 2/3 dintre persoanele > 65 ani au HTA.

Beneficiile diminu\rii tensiunii arteriale sunt:

REDUCEREA

cu 35-40% a inciden]ei

accidentului vascular cerebral

cu 20—25% a infarctului acut

de miocard

cu 50% a insuficien]ei cardiace


Normal\ 120 -129 [i/sau 80 - 84

Optim\ sub 120 [i sub 80

(Prehipertensiune) 130 -139 [i/sau 85 - 89

HTA gradul 1 140 -159 [i/sau 90 - 99

HTA gradul 2 160 - 179 [i/sau 100 - 109

HTA gradul 3 peste 180 [i/sau peste110

HTA sistolic\ peste/egal 140 [i sub 90

Clasificarea tensiunii arteriale*

TA TA Sistolic\

(mmHg)TA Diastolic\

(mmHg)

Normal\-`nalt\

* conform ESC (European Society of Cardiology)

ESH (European Society of Hypertension)

izolat\

Optim\ sub 120 [i sub 80

Normal\ 120 -129 [i 80 - 84

Prehipertensiune 120 -139 sau 80 - 89

HTA stadiul 1 140 -159 sau 90 - 99

HTA stadiul 2 minim 160 sau mai mare 100sau egal

TA TA Sistolic\

(mmHg)

TA Diastolic\

(mmHg)

*conform ”Seventh Report of the Joint National Committeeon Prevention, Detection, Evaluation and Treatment of High

Blood Pressure”

Conform AHA

(American Heart

Association), se apre

ciaz\ ca

urgen]\ hipertensiv\

valori ale TA

sistolice peste 180 s

au valori

ale TA diastolice pe

ste

110 mmHg

Pentrubolnavii cu diabet zaharat[i cei cu boli renale cronice, valorile tensiunii arteriale trebuiemen]inute sub 130/80 mmHg


Pentru identificarea cauzei, dar [i pentru evaluarea consecin]elor HTA [i pentru identificarea facto-

rilor de risc cardiovascular pot fi realizate;

teste de

rutin\:

hemoleucograma

glicemia

profilul lipidic*

proteina C reactiv\

creatinina

acidul uric

potasiu

sodiu

calciu

examen de urin\

electrocardiogram\

recoltat din sânge

* include colesterolul

total, lipoproteine cu densi-

tate mare (HDL), lipopro-

teine cu densitate joas\

(LDL), trigliceride, realizat la

9-12 ore de la ultima

ingestie de alimente

(PCR)


teste recomandate:

* evaluarea biologic\ a

func]iei tiroidiene

**pentru aprecierea grosimii

straturilor intim\/medie [i a

fluxului de sânge

ecocardiografia

Doppler carotidian**

TSH*

toleran]a la glucoz\

examen oftalmologic

albumina/creatinina

teste op]ionale:

l obligatorii `n HTA complicat\: verificarea func]iei cerebrale,

cardiace sau renale

l în suspiciunea de HTA secundar\: teste de laborator specifice

(determinarea reninei, aldosteronului, corticosteroizi,

catecolamine plasm\/urin\, arteriografia, ecografia renal\ [i

suprarenal\, computer tomograf, RMN)

l PCR, ca indicator de inflama]ie, are valoare predictiv\ pentru

bolile cardiovasculare, intervenind `n ateroscleroz\ [i formarea

cheagului de sânge


HTA

primar\/esen]ial\f\r\ cauze cunoscute

secundar\cu cauz\ identificat\

este cel mai frecvent

întâlnit\, în aproximativ

80-95% dintre cazuri;

apare `n:- apneea din somn (`ntre-ruperea temporar\ a res-pira]iei `n somn);- toxic-medicamentosindus\ (alcoolul, contra-ceptivele orale, trata-mentul cronic cu medica-mente corticosteroide);- boli renale cronice [i re-novasculare;- coarcta]ia de aort\(malforma]ie caracteri-zat\ prin `ngustareaaortei); - feocromocitom(forma]iune tumoral\benign\ de gland\suprarenal\); - afec]iuni ale tiroidei [iparatiroidelor.

Chiar dac\, ini]ial, un singur factor este responsabil (cre[terea

tonusului vascular la nivel arterial), multipli al]i factori sunt pro-

babil implica]i `n men]inerea valorilor crescute ale TA (teoria

”mozaicului”): ereditatea este un factor predispozant, iar al]i

factori, cum sunt consumul excesiv de sare, obezitatea, stresul,

par a influen]a mai ales persoanele predispuse genetic.


chimbarea stilului de via]\, trata-

ment nemedicamentos, este impor-

tant\ pentru toate categoriile de

pacien]i, celor care necesit\ trata-

ment medicamentos, dar [i celor

din categoria ”prehipertensivi”.

ratamentul medicamentos `l com-

pleteaz\ pe cel nemedicamentos,

dar niciodat\ nu-l poate înlocui.

CONTROLUL EFICIENT AL TENSIUNII ARTERIALE PRELUNGE{TE VIA}A

Valorile tensiunii arteriale pot cre[teodat\ cu `naintarea `n vârst\.

HTA cre[te riscul de morbiditate [i mortalitate.

STratamentul pacientului cu HTA:

n trebuie ini]iat cât mai precoce;

n are ca obiectiv principal reducerea

afect\rii cardiovasculare asociat\ HTA;

n se adreseaz\ grupului de factori de risc

care pot fi corecta]i, diabetului [i altor

condi]ii clinice asociate.

T


caracterul greut\]ii corporale, exprimat\ prin:* indexul de mas\ corporal\ - IMC = greutatea (kg) / în\l]imea2²(m) este considerat:

optim 18.5 - 24.9supraponderal 25 - 29.9obezitate peste 30 * valoarea raportului (cm) talie - [old care la b\rba]i e mai mare de 0,9, iar la femei mai mare de 0,85.

l S-a demonstrat c\ metoda DASH (”The DASH Diet Action Plan” — AHA) ajut\ la reducerea cu 8-14 mmHg a tensiunii arteriale sistolice; `n aceast\ diet\ predomin\: q cerealele [i derivate; q fructele [i legumele; q lactatele cu con]inut sc\zut în gr\simi, la care se pot asocia: l carne slab\ de pe[te [i pas\re; l por]ii controlate de nuci, alune, migdale [i de al]i sâmburi defructe uscate;

l limitarea gr\similor [i dulciurilor.

Reducerea greut\]ii corporaleNiciun

tratament

nu este

eficient f\r\

armonizarea

stilului de via]\

la necesit\]ile

organismului.

Sc\derea `n greutate cu 10 kg determin\ o reducere cu 5-20 mmHg a TA sistolice


Consumsc\zut de sare

- consumul sub 5 grame

de sare/zi (sodiu sub 2.4 g/

zi) are ca efect reducerea

cu 2-8 mmHg a TA sistolice;

Activitateafizic\

- mersul pe jos, ca form\ de

exerci]iu aerobic, ajut\ inima s\

pompeze mai mult sânge [i ast-

fel asigur\ mai mult oxigen [i ele-

mente nutritive corpului;

- realizat cel pu]in 30 minute zil-

nic, minimum cinci zile pe

s\pt\mân\, determin\ o redu-

cere cu 4-9 mmHg a TA sistolice;

- este recomandabil\ folosirea unui pedometru (aparat pentru

num\rat pa[ii) [i ajut\ la realizarea obiectivului principal: un num\r

suplimentar de pa[i, cu 2000 mai mult zilnic fa]\ de num\rul obi[nuit,

[i cre[terea lui gradual\. Speciali[tii recomand\ un num\r mediu de

10000 de pa[i zilnic.

Pe de alt\ parte, abuzul de alcool are efect toxic [i asupra inimii,

favorizând HTA, cardiomiopatia alcoolic\ (m\rirea [i îngreunarea

inimii), insuficien]a cardiac\ [i accidentul vascular cerebral.

Nu exist\ o cantitate standard pentru consumul de alcool,

deoarece aceasta depinde de fiecare organism `n parte (greutate

corporal\, metabolism, toleran]\ la alcool, prezen]a alimentelor `n

stomac).

consumul moderat de alcool se define[te prin maximum

o b\utur\ alcoolic\ pentru femei [i maximum 2 b\uturi

alcoolice pentru b\rba]i.

Prin b\utur\ se `n]elege (conform Departamentului

American pentru S\n\tate [i Servicii Sociale)

20 ml alcool pur, 200 ml vin sau 450 ml bere.

Reducerea consumului de alcool - scade cu 2-4 mmHg TA sistolic\

de[i numeroase studii sugereaz\ c\ un consum moderat de vin ro[u protejeaz\ inima prin cre[tereacolesterolului ”bun” (HDL) [i prin reducerea depozitelor arteriale, nu trebuie s\ pierdem din vedere c\singurul component benefic este resveratrolul - care se g\se[te predominant `n coaja strugurilor ro[ii [i`n alte fructe; vinul ro[u con]ine cantit\]i mici de resveratrol, a c\rui concentra]ie variaz\ `ntre 0,1 -14,3mg/l; o administrare controlat\ a resveratrolului se poate face utilizând suplimente alimentare;vinul are un minim efect împotriva coagul\rii sângelui, împiedicând aglomerarea [i lipirea trom-bocitelor (globule din sânge) [i apari]ia cheagurilor.


Resveratrolul ingredient activ

care se g\se[te `n

vinul ro[u [i struguri

Puternicantioxidant [i

regenerant celular

l fumatul activ, dar [i cel pasiv (”ambiental”) sunt factori

majori de risc pentru s\n\tatea cardiovascular\;

l fum\torii pot dezvolta un atac cardiac major (infarct

miocardic) de 2 ori mai mult decât nefum\torii;

tutunul afecteaz\ peretele intern al arterelor,

favorizeaz\ formarea cheagului de sânge [i reducerea

spa]iului prin care curge sângele [i contribuie la

`ngro[area sângelui;

monoxidul de carbon (gaz toxic) din ]ig\ri reduce can-titatea de oxigen transportat prin corp; nicotina din ]ig\ri stimuleaz\ produc]ia de adrenalin\ (hormon se-cretat de glanda medulosuprarenal\) care îngreuneaz\ inima prin

accelerarea b\t\ilor acesteia [i cre[terea tensiunii arteriale;

Cantit\]ile mici de aspirin\ (75-100 mg/zi), administrat\ dup\ mese [i cu pruden]\ la pacien]ii cu sensibilitate gas-

tric\, par a reduce inciden]a evenimentelor cardiace prin împiedicarea aglomer\rii [i lipirii `ntre ele a trombocitelor.

Renun]area la fumat



Cardiopatia ischemic\Ce este?

Cardiopatia ischemic\ este boala de inim\ careapare din cauza sc\derii perfuziei cu sânge a mio-cardului prin obstruc]ia arterelor coronare, arterelecare asigur\ circula]ia sângelui în inim\.

Cauzele

frecvente

sunt:

l vârsta - mai frecvent\ la persoanele `n vârst\;l sexul - des `ntâlnit\ la b\rba]i, dar [i la femei,mai ales dup\ menopauz\;

l predispozi]ie familial\ de boli cardiovasculare; l dislipidemii - colesterolul total [i `n specialcolesterolul ”r\u” (LDL) cu nivel crescut `nsânge [i colesterolul ”bun” (HDL) sc\zut;

l fumatul;l HTA;l diabetul zaharat;l obezitatea;l sedentarismul.

Persoanele cu factori de risc

multipli au un risc crescut de

boal\ obstructiv\ a arterelor

coronare [i, prin urmare, de

angin\ sau infarct.

Riscul este [i mai mare la per-

soanele cu ”sindrom meta-

bolic”, în care sunt asociate

obezitatea, diabetul zaharat,

colesterolul crescut [i HTA.


Se poate

manifesta

prin:

l durere - frecvent cu localizare toracic\, la nivelul sternului saulateral de acesta, dar poate ap\rea [i în um\r, spate, gât,mandibul\, bra] sau încheietura mâinii;

- descris\ ca senza]ie de ap\sare toracic\ anterioar\-pre-cordial\, ca balonare sau arsur\ în piept;

- de obicei, dureaz\ câteva minute [i dispare dup\ repaussau tratament cu nitroglicerin\ sublingual;

- apare dup\ efort fizic, emo]ii;

- se `nr\ut\]e[te `n situa]ii ca anemia, HTA necontrolat\ [i `ncazul unor afec]iuni febrile;

- temperatura ambiant\, fumatul, umiditatea crescut\ sauun abuz alimentar pot cre[te frecven]a/intensitateaepisoadelor anginoase;

- durerea poate s\ apar\ brusc, ca `n infarctul acut de mio-card, sau evolueaz\ nedureros, putând cauza deterio-rarea silen]ioas\ a inimii.

Sindromul metabolicapare la persoane careasociaz\ 3 sau mai mul]idin urm\torii factori:- obezitatea abdominal\;

- trigliceride peste 150

mg/dl;

- HDL colesterol (coles-

terolul ”bun”) sub 40 mg/dl

la b\rba]i [i sub 50 mg/dl la

femei;

- tensiunea arterial\

sistolic\ mai mare sau

egal\ cu 130 mmHg;

- tensiunea arterial\ dias-

tolic\ mai mare sau egal\

cu 85 mmHg;

- glicemia mai mare sau

egal\ cu 100 mg/dl;

- rezisten]a la insulin\ sau

intoleran]a la glucoz\.

l nedureros - f\r\ tulbur\ri resim]ite de bolnav;- manifestat\ prin tulbur\ri de ritm cardiac sau prinmodific\ri pe electrocardiogram\.


uneori pot interveni modi-fic\ri pe electrocardio-grama de repaus sau la

testul de efort.

coronarografia sau cate-terismul este o metod\de referin]\ pentru un

diagnostic corect, de[i

este o prob\ invaziv\ [i

costisitoare.

cardiotomografia [i scorulde calciu pot fi o alter-nativ\ imagistic\ la

coronarografie.

Conformdatelor OMS,

primele patru cauze dedeces `n anul 2030

se consider\ c\ vor fi:1. cardiopatia ischemic\;

2. afec]iunile cerebrovasculare(atacul cerebral); 3. HIV/SIDA;

4. bolile pulmonare cro-nic-obstructive.

Cauza cea mai frecvent\ a apari]iei cardiopatiei ischemice este

obstruc]ia arterelor coronare determinat\ de ateroscleroz\.


Colesterolul,inamicul arterelor

Prezen]a colesterolului în limite nor-male este un factor de importan]\major\ pentru metabolismul celulelor.

l este prezent în toate celulele organis-

mului;

l asigur\ func]ionarea acestora în

bune condi]ii;

l este periculos pentru s\n\tate atunci

când are niveluri crescute în sânge;

l devine ”inamic” al pere]ilor arterelor,

unde se poate fixa;

l contribuie la formarea depozitului

care îngusteaz\ lumenul arterial;

l cre[te riscul unui eveniment cardiac

brutal.

Cea mai mare parte a colesterolului,

aproximativ 75%, se ”fabric\” `n ficat, iar

restul de 25% poate proveni [i din pro-

duse alimentare cum sunt: g\lbenu[ul,

viscerele animale (ficat, rinichi, creier),

lactate cu procent mare de gr\simi etc.,

iar din aceast\ surs\ alimentar\, 95% este

reprezentat de trigliceride.


Lipoproteinele - mici

”pachete” care con]in în

interior gr\simi, învelite la

exterior de proteine, trans-

port\ colesterolul.

HDL colesterol (”bun”) - lipopro-

teine cu densitate mare, trans-

port\ gr\simile neutilizate periferic

c\tre ficat pentru depozitare sau

pentru evacuarea prin bil\;

Nivelul crescut de HDL este aso-

ciat cu un risc sc\zut de boal\

cardiovascular\.

LDL colesterol (”r\u”) - lipopro-

teine cu densitate mic\, trans-

port\ colesterolul de la intestin sau

ficat c\tre restul organelor.

Nivelul crescut de LDL este aso-

ciat cu risc crescut de boal\ car-

diovascular\.

contribuie la producerea acizilor biliari necesari

în procesul de digestie a gr\similor

ia parte la formarea membranelor celulare

din organism

în piele, colesterolul se transform\ în vitamina D

sub ac]iunea razelor solare, o protejeaz\ de

ac]iunea unor agen]i chimici [i evit\

deshidratarea

particip\ la producerea unor hormoni, cum

sunt hormonii tiroidieni [i sexuali

COLESTEROLUL

www.catena.ro

www.catena.ro 53

Stabilireaunei cifre”normale” decolesterol estedificil\, [tiin-du-se c\ per-soanele cu unnivel `n sângede 240 mg/mlau un riscdublu s\ fac\infarct demiocard fa]\de cele cucifre de 200mg. Ast\zi seaccept\ cafiind normaleurm\toarelevalori:

Colesterol total

< 200 recomandat

200—239 aproape crescut

≥ 240 crescut

LDL (”r\u”)

< 100 optim

100—129 aproape optim


160—189 crescut

≥ 190 foarte crescut

HDL (”bun”)

< 40 sc\zut

41-59 risc mediu de

boal\ cardiovascu-

lar\ în absen]a altor

factori de risc

≥ 60 crescut

Trigliceride

< 150 recomandat


200—499 crescut

≥ 500 foarte crescut

VALORI~NSÂNGE



Placa de ateroscleroz\ este format\ din:

l lipide (colesterol intra- sau extracelular)

l celule inflamatorii (ex: macrofage)

l celule musculare netede

l ]esut conjunctiv (de leg\tur\), cum sunt colagenul,

fibrele elastice etc.

l trombi (cheaguri)

l depozite de calciu

Ateroscleroza afecteaz\ preferen]ial anumite zone ale

arborelui circulator.

Fluxul sanguin care este mai turbulent la ramifica]iile

arterelor duce la alterarea func]iei endoteliului [i `mpiedic\

produc]ia de oxid nitric - un puternic vasodilatator [i antiin-

flamator; astfel de turbulen]e sanguine stimuleaz\ celulele

endoteliului s\ produc\ substan]e (molecule) care atrag [i

favorizeaz\ gruparea celulelor de tip inflamator.

Toate stadiile de dezvoltare a aterosclerozei, de la

ini]iere [i pân\ la complica]iile pl\cii ateromatoase,

sunt considerate r\spunsuri inflamatorii la o agresiune,

iar endoteliul, care este unul din straturile pere]ilor

vaselor de sânge aflat `n contact direct cu fluxul san-

guin circulant, este primul afectat [i tot el ini]iaz\

r\spunsul la agresiune.

Factorii de risc pentru

ateroscleroz\

colesterolul crescut

diabetul zaharatfumatul

hipertensiunea arterial\

radicalii liberi*

angiotensina II **

proteine chemotactice ***

substan]e vasoconstrictoare

* factori de stres pentru procesele biologice normale

**component al sistemului renin\-angiotensin\-aldosteron,

cu rol `n tensiunea arterial\

*** proteine cu deplasare orientat\

55O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!

Februarie, luna iubirii, este o ocazie

bun\ s\ avem mai mult grij\ de inima

noastr\. Cum? Iubind, zâmbind,

mâncând s\n\tos [i având activitate

fizic\ regulat\. Pe lâng\ acestea, ne

ajut\ [i suplimentele alimentare. Una

dintre substan]ele care face minuni

pentru inim\ este resveratrolul,

extraordinar antioxidant. Protejeaz\

organismul de bolile cardiovasculare,

inflama]ii sau cancer. Acizii gra[i

Omega-3, care se găsesc în modnatural în pe[tele gras, cresc nivelul

colesterolului „bun” din sânge, regleazătensiunea arterial\ [i previn înt\rirea [i

îngustarea arterelor din cauza

depunerilor de colesterol. Coenzima

Q10 ajut\ la men]inerea colesterolului în

limite normale [i este un bun

antioxidant, protejând organismul de

radicalii liberi responsabili de

îmb\trânirea celular\.

Suplimentul alimentar NaturalisCardioSuport, disponibil sub form\de capsule moi, reune[te într-osingur\ formul\ toate cele treisubstan]e esen]iale pentrumen]inerea s\n\t\]ii sistemuluicardiovascular:resveratrol,coenzima Q10 [iacizi Omega-3.

CardioSuport — Secretul tinere]ii

Disponibil la


Uneori prezint\ forme atipice, f\r\ durere, dar

manifestându-se sub form\ de dificultate respi-

ratorie, oboseal\, confuzii, iar alteori pot exista

forme silen]ioase de afectare cardiac\. Se poate mani-

festa ca o insuficien]\ cardiac\ sau sub form\ de tul-

bur\ri de ritm sau chiar moarte subit\.

La persoanele de vârsta a III-a, simptomul principal [i

frecvent este dispneea sau dificultatea respiratorie, pe

care `l putem interpreta ca echivalent al anginei precor-

diale. Dispneea, care dureaz\ minimum 20 de minute,

poate fi interpretat\ ca infarct acut de miocard pân\

când se demonstreaz\ contrariul.

Accidentul coronarian acut (infarctul) produce

limitarea activit\]ilor curente [i este cauz\ de

deces.

Unu din trei infarcte apare la persoanele cu vârsta de

peste 65 ani.

La aceste persoane este o afec]iune grav\, cu prog-

nostic prost [i cu multe complica]ii.

Boala

coronarian\

reprezint\

patologia

cardiovascular\

cea mai

frecvent\ la

vârstnici.

www.catena.ro

Insuficien]a cardiac\ reprezint\ alterareafunc]iei de pomp\ a inimii, care devineincapabil\ s\ asigure cantitatea desânge adecvat\ nevoilor organismului.

Insuficien]a cardiac\

În ce const\?



La persoanele de vârsta a III-a se com-

bin\ afec]iunile care determin\ inca-

pacitatea de pomp\ a inimii cu modi-

fic\rile produse de procesul de

`mb\trânire la nivelul cordului.

Oricare boal\ de inim\ poate, în

final, s\ determine insuficien]a car-

diac\, dar cea mai frecvent\ este

HTA, care determin\

supra`nc\rcarea inimii care, la rân-

dul ei, poate favoriza o boal\ coro-

narian\ ce produce afectarea

mu[chiului inimii.

Sunt [i alte cauze de insuficien]\ cardiac\la vârstnic, de exemplu, valvulopatiile,care, prin afectarea aparatului valvularcardiac aortic, ca `n stenoza aortic\, saumitral, ca `n insuficien]a mitral\, potfavoriza apari]ia insuficien]ei cardiace.


Arteriopatiaperiferic\

Ce reprezint\?

Este o boal\ a arterelorperiferice produs\ deateroscleroz\.

~n afar\ de afectarea

coronarelor sau arterelor

cerebrale, se poate localiza

la arterele membrelor infe-

rioare, proces lent [i cu

evolu]ie `ndelungat\ care

determin\ sc\derea pân\

la dispari]ie a fluxului san-

guin `n picioare.

Claudica]ia intermitent\ se manifest\ prin durere,

oboseal\, nesiguran]\ la nivelul picioarelor - mai ales la

nivelul gambelor. Apare la mers [i cedeaz\ `n repaus,

simptome care apar deoarece `n timpul efortului este

necesar\ o cantitate mai mare de oxigen `n mu[chi,

pe care nu o prime[te prin aportul obi[nuit de sânge.

Apari]ia simptomelor `n repaus atrage aten]ia asupra

agrav\rii situa]iei [i se poate complica prin apari]ia

necrozei [i chiar a gangrenei la nivelul degetelor de la

picioare.


S\n\tatea inimiist\ `n mâinile dumneavoastr\!

Prevenirea cea mai

important\ [i u[or de

realizat este dieta

corespunz\toare, din care

trebuie eliminate gr\simile

saturate.

AVE}I

GRIJ|

CE

MÂNCA}I!

NU

UITA}I

S|

CONSUMATI

CU

MODERA}IE

Foarte multe persoane devinresponsabile de propria lors\n\tate [i con[tientizeaz\ nevoiade a-[i men]ine s\n\tatea.

Aportul de gr\simi trebuie s\ fie

constituit din acizi gra[i mono- [i

polinesatura]i, care se g\sesc în

uleiul virgin de m\sline, în pe[te [i uleiul de

pe[te [i în uleiurile de semin]e.

ciocolat\

neagr\, cereale,

ceai verde, soia,

sâmburi de

fructe uscate

(alune, nuci,

migdale, fistic,

stafide)!

Re]eta inimii dumneavoastr\:

1/ Alimenta]ia echilibrat\

2/ Exerci]iul fizic

3/ Renun]area la fumat

4/ Controlul factorilor de risc

un stil de via]\ s\n\tos


În lumea modern\ de azi, unadintre cele mai comune afec]iunilegate de înaintarea în vârst\ estehipertensiunea. Pentru tratarea oriprevenirea acesteia, majoritateapacien]ilor folosesc medicamente.Îns\ natura ascunde, de multe ori,solu]ii cel pu]in la fel de eficiente, darf\r\ efecte secundare. P\ducelul areefecte pozitive asupra circula]ieicoronariene [i îmbun\t\]e[te

transportul oxigenului [i al nutrien]ilornecesari mu[chiului inimii.În combina]ie cu magneziul,

mineral esen]ial [i necesarorganismului, extractul de p\ducel î[icre[te eficien]a. Asta pentru c\, larândul s\u, magneziul ajut\ laprevenirea hipertensiunii arteriale,fiind un element important înrelaxarea muscular\ [i s\n\tateainimii.

Combinate, magneziul [i p\ducelulau dus la crearea suplimentuluialimentar CardioForte de laNaturalis, util în lupta cu bolilesistemului cardiovascular, ajutând laoxigenarea, relaxarea [i protejareainimii. Este un produs complet, pentruo inim\s\n\toas\ [ilini[tit\.

O inim\ lini[tit\, o via]\ fericit\!

Disponibil la

64 www.catena.ro

Hr\ni]i-v\

Face]iNu

s\n\tos!mi[care!fuma]i!

ABC-ul prevenirii bolilor cardiovasculare



SFATURI pentru o inim\ s\n\toas\

Mânca]i des [i pu]in!Reduce]i consumul de zah\r [i sare!

Reduce]i consumul de gr\simi animale!

Nu fuma]i!

Consuma]i fructe [i legume!

Face]i mi[care!Evita]i alcoolul!


BIBLIOGRAFIE:

1. The Merck Manual, Medical Library for healthcare professionals,Cardiovascular Disorders

2. Guía familiar para salud del corazón

3. www.ahajournals.org

4. Braunwald’s Heart Broun wald Eugen Heart disease Cardiovas medi-cine.

5. Braunwald E. - Atlas of Internal Medicine

6. Portalesmedicos.com

7. Revista de Posgrado de la Cátedra VIa Medicina N° 104 - Mayo/2001página: 24-25;

8. Harrison’s Principles Of Internal Medicine (Hardcover - 2008) by FauciA. S. Braunwald E. Kasper D. L.

9. www.mayoclinic.org

10. Seventh Report of the Joint National Committee on Prevention,Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Pressure (JNC 7).Rockville, Md. National Heart, Lung, and Blood Institute, USDepartment of Health and Human Services; August 2004. NationalInstitutes of Health Publication No. 04-5230.

11. Kaplan NM. Systemic hypertension: therapy. In: Libby P, Bonow RO,Mann DL, Zipes DP, eds. Libby: Braunwald's Heart Disease: A Textbookof Cardiovascular Medicine. 8th ed. Saunders; 2007:chap 41.

12. Braunwald's Heart Disease: A Textbook of Cardiovascular Medicine.8th ed. Philadelphia, Pa: Saunders Elsevier; 2007:chap 41.

13. Systemic Hypertension, Kaplan N.M. Gidding S.S., Pickering T.G.,Wright J.T.. JACC 2005; 45:1346-1348

14. AHA/ACC guidelines for secondary prevention for patients with coro-nary and other atherosclerotic vascular disease: 2006 update endorsedby the National Heart, Lung, and Blood Institute. J Am Coll Cardiol. 2006May 16;47(10): 2130-9.

15. Evidence for the reaffirmation of the U.S. Preventive Services TaskForce recommendation on screening for high blood pressure. Wolff T,Miller T. Ann Intern Med. 2007;147:787-791.

16. Cardiovascular and Metabolic Predictors of Progression ofPrehypertension Into Hypertension. The Strong Heart Study; MarinaDe Marco; Giovanni de Simone; Mary J. Roman; Marcello Chinali;Elisa T. Lee; Marie Russell; Barbara V. Howard; Richard B. DevereuxHypertension. 2009;54:974.

17. Ghidul pacientului, Factorii de risc cardiovascular, Dr. Siminiceanu, C.Dr. Mih\ilescu O., coordonator Prof. Dr. Ginghina C, Editura Medical\Antaeus, 2006.

18. Managing High Cholesterol With Alternative Treatments, RodriguezD., Everyday Health Network 2009.

19. Update on strategies to increase HDL quantity and function., Duffy D,Rader DJ., Thomas Jefferson University Hospital, Philadelphia, PA,USA., Nat Rev Cardiol. 2009 Jul;6(7):455-63. Epub 2009 Jun 2.

20. www.umm.edu

· Sistemul cardiovascular, cunoscut [i sub denu - mirea de sistem circulator, este format din...

Documents

Transcript of · Sistemul cardiovascular, cunoscut [i sub denu - mirea de sistem circulator, este format din...

Sistem Nervos, Reflexe

C1 Introducere Sistem

Sistem 3DMC2

Sistem Circulator

Rio Lit Sistem

Istoria Monahilor Sistem

Sistem Organizatoric!!

ARTROPODELE · Aparatul circulator este reprezentat printr-o inim tubular , aúezat dorsal, alc tuit din mai multe cm ru e succesive (ventriculite), un sistem vascular deschis, slab

Sistem Franare

TC -CS 860 Kit - HORNBACH · butonul deNu folosiți pânze de fierăstrău defecte sau pânze fisurate sau rupte. înainte și mențineț Nu utilizați flanșe / piulițe cu flanșă,

ACDSeePrint Job - clujarm.ro · directivele vremii. Apoi, in 1952, gazeta 'i-a schimbat denu- in despre o de Din 15 gust am Cu idealuri am o de Spirit a de la Cluj. Am ajuns la numärul

Sistem Fiscal

Sistem Periodic

Ce ne mai distr - csantipa.rocsantipa.ro/pdf/gazeta.pdf · svârit eu în numele dragostei i câte scuze mi-am gsit ulterior pentru a justifica un ... gustul furtunilor din inim i

Sistem Limfatic

Sistem Direcție

Sistem Irigatii

Planete Sistem Solar

sistem endocrin.ppt

NASTEREA MANTUITORULUINASTEREA MANTUITORULUI...2011/12/31 · NASTEREA MANTUITORULUINASTEREA MANTUITORULUI SARBATORI FERICITESARBATORI FERICITE fiecare inim ă care crede în numele