TRCI

Ce face un

gr0zau

75 de strategii verificate pentru a creqte

nigte copii fantastici

TRIGA REI$CllIR

Inlucere din englezi de 0enisa ltlatei

parinte

l

Cuprins

Intrcducere 11

1. Unpirinte grozavchiarfacecespunecivaface 2lL Un pirinte grozav face ceea ce qtie 233. Un pirinte grozav se schimbi el mai intdi 254. Un pirinte grozav se gAndegte la impactul

prezentului asupra viitorului 275. Unpirinte grozavconsidericiparentajuleste

o abilitate care se invafi 306. Un pirinte grozay empatrzeazi cu ceilal,ti 31

7. Un pirinte gtozav eviti expresia ,,da, dar..." 348. Un pirinte grozav respecti realitatea copiilor lui 369. Unpirinte grozaviqiaccepticopiiiexactasa

cum sunt 3910. Un pirinte grozav eviti aceste fraze toxice 41

1L Unpirinte grozavigiinvaficopiiisi-gicunoasciemotiile gi si ia decizii in cunogtinli de cauzi 45

fZ Unpirinte grozavnuesteunpirinteperfect 48Ll. Unpirinte grozayisilasicopiiisigregeasciqi

si se confrunte cu egecul 5014. Un pirinte grozar'r rezisti tentaliei de a ,,remedia"

sentimentele 5315. Un pirinte grazav igi asumi propriile sentimente 5616. Un pirinte grozarf isi recunoagte dispozif,ile qi

sentimentele 58

@"pru )

Ce face un plrinte grozav

ffltct lflEcflff

17.

18.

L9.

20.

21.

22.23.

24.

25.26.27.

28.

29.

30.

31".

32.

33.

34.

35.36.Jl.

38.

Un pirinte grozav acordi atenlieUn pirinte grozav practici autoconqtientizareaUn pirinte grozav folosegte ,,atingerea pozitivtr"

Un pirinte grozav igi ajuti copiii si-gi dezvolte

niqte obiceiuri pozitiveUn pirinte grozav face diferenfa intre scopuri 9imijloaceUn pirinte grazav le arati copiilor calea

Un pirinte gtozav nu recompenseazi un lucrucu care nu e de acordUn pirinte gtozay se arate ,,uimit" de copii atuncicAnd ei se poarti in mod adecvat (qi le spune exact

ce i-a plicut)Un pirinte grozav disciplineazi cu iubireUn pirinte grozav disciplineazi in privatUn pirinte grozav eviti si disciplineze atunci cAnd

el e obosit sau ii este foameUn pirinte grozav vede disciplinarea nu ca pe o

pedeapsi, ci ca pe un prilej de invifareUn pirinte grozav inlelege ci, in cazul copiilor,creierele lor sunt diferite fafi de cele ale adullilorUn pirinte gtozav este atent la ceea ce spune 9ila felul cum o spuneUn pirinte grozav inlelege ci faptele sunt mai

eficiente decdt vorbele

Un pirinte grozaY cultivi inteligenfa emo{ionalia copiluluiUn pirinte groza'v incurajeazi autocontrolulUn pirinte grozaY vede in copii nigte miciexploratori gi oameni de gtiinfiUn pirinte groza:r- oferi perspective anticipativeUn pirinte grozav acordi prezumlia de nevinovi$eUn pirinte grozav imparte putereaUn pirinte grozav degine controlul

61

63

65

67

70

72

75

77

79

81

82

83

85

88

90

92

96

99

LO2

to4106109

lL

{3r

u-45.46.q.4E.

49.

50.

)1.52.53.

54.55.

39.

40.

,s-

Un pirinte grozav rrr."q

afectuoasiUn pirinte grozav $i lrconsidera$e;i bu.n,illUn pirinte grozav scqcopii cu respest, corlUn pi,rinte grozav r:rrrr

-E9ti atit de degteput'Un pirinte grozav oideticheteUn pirinte gmzav sFUn parinte grozav ofuiUn piri-nte grozav igi eUn pirinte grozav ofuUn pirinte grozav e-ddecizieUn pirinte grozav evidprea detaliateUn pirinte grozav igitconsecinlele fire5tiUn pirinte grozav di -Un pirinte grozav folcUn pirinte grozaY este

Un pirinte grozav iffiUn pirinte grozav pruasiguri fericirea (Ei le tUn pirinte grozav i;i iUn pirinte grozav inclUn pirinte grozav purUn pirinte grozav imla riscuri ponderate

Un pirinte grozav igi ifapte buneUn pirinte grozav crit

56.>t.58.

59.

60.

61.

- :1z a:ea

- - z - -- \ a;=-. _,,-

iJ.'i iri Si

j:.UJru

rplt arunci::i:ne exact

:-::ci cand

;l3peo

-r-rilnr

: aiultilor:p'::ne Si

:ai mai

: l:ir-rnali

.--',,1

:: ti

:-,tnovatie

61

63

65

67

75

77

79

81

82

83

85

88

90

92

96

99

ro2to4106

109

43.

11.+).{6.17.

{8.

19.

30.

il:. -)

53.

1{.lf,

)b.)1.58.

59.

60.

61.

39.

40.

Un pirinte grozav menfine o atitudine caldi ;iafectuoasi 111

Un pirinte grozav igi trateazi copiii cu respect,

consideralie qi bunitate 113

Un pirinte grozav se agteapte si fie tratat de citrecopii cu respect, considerafie gi bunitate 115

Un pirinte grozay rareori spune ,,Buni treabi!" sau

,,Esti atat de degtept!" 117

Un pirinte grazav eviti (in general) se pune

etichete 720

Un pdrinte grozav spune adevirul 723

Un pirinte grozav oferi ,,egafodajul" necesar 125

Un pirinte grozav $i argumenteazi cerintele 128Un pirinte grozay oferi atenfioniri oportune 130

Un pirinte grozav explici de ce a luat o anumitidecizie 133

Un pirinte grozav eviti si se piardi in explicaliiprea detaliate 135

Un pirinte grozav i;i lasi copilul si suporteconsecinfele fire;tiUn pirinte grozav dd ,,amerzi"Un pirinte grozav foloseqte ,,limitatoare de vitezi"Un pirinte grozav este consecventUn pirinte gtozav intervine intr-un mod neutruUn pirinte grozay promoveazi obiceiurile care

asiguri fericirea (;i le practice gi el)Un pirinte grozav igi invafi copiii cei trei PUn pirinte grozav are griji de timpul de joaciUn pirinte grozay pune somnul pe primul locUn pirinte grozav incurajeazi expunerea copiilorla riscuri ponderateUn pirinte grozay i;i incurajeazi copiii si faci

138

141146

148

151

L54

159

162

165

767

fapte bune 169

Un pirinte grozay evitd luptele pentru putere 777

4r.

l-')70

72

@im I

8e face un perinte grozav

tRlct ml$cIEI

64.65.66.

62.63.

67.68.

69.

70.Tl.72.

73.

74.

l>.

Un pirinte grozav eviti recompensele materialeUn pirinte grozav igi face timp si le acorde

copiilor furtreaga lui atenfieUn pirinte grozav are griji de el insuqiUn pirinte grozav intoarce lucrurile in favoarea luiUn pirinte grozav gtie cAnd s5. aming o discuqieserioasi cu copilulUnpirinte gtozav creeazi scenariiUnpirinte grozav se concentreazipe parteapozitiviUn pirinte grozav poate si-gi schimbe dispozilia(proste;te-te gi j oaci-te!)Un pirinte grozav eviti drameleUn pirinte grozav pune stopUnpirinte grozav cere o reluareUn pirinte grozav plinuiegte ,,repeti1ii"Un pirinte grozav se concentreazd.pe relagia

cu copilulUn pirinte grozav incepe din punctul in care

se afli

;Cind am devenit pirinte, voiam si EIIneasci cele mai bune practici de par{cind eram studenti la Facultatea d. nCo parte aplicativi.

Am reuqit si gisesc ghiduri legaA{despre zona vasti a dezvoltirii sociahJdecit nigte ,,cirimizi'de sute de pagdprea mult pe cite un subiect restrins. {

Dupi na;terea primului copil gi Q{intr-o firmi privati, am creat un atelaqrea exact ceea ce ciutam atunci cindtde asemenea,Ce face un pirinte SF[rdcele mai bune practici intr-un mod +{din cercetiri si din experienfa mea dclajuti pirinfii si schimbe comportarnGlse creeze legituri de familie mai p@spre a deveni nigte adu\i fericifi, pddin momentul de fagi, mii de parin$ flere, continuAnd gi acum. i

Aceste ateliere au avut gi o altii surf(psiholog, lucrez cu o varietate ds fail{nevoie de ajutorin ce privegte oe"citdstoparea viicirelilor, pAni Ia cei a cirelasemenea misuri, incit au nevoie dc{

Lucrind cu aceste familii, a apirr(mintea mea: ,Daci af putea oferi pirl

L73

178

180

183

184186

188

202

lntroducere

190

192794196

199

rBcomp e ns ele materialer ri-p sa le acorde

llieiji de el insugice lu;mrile in favoarea luiinrt sa amAne o discutie

ri scenariirceDueazi pe partea

si-5i schimbe dispozitiaI

rkamelestopr reluareirryte -repetitii"rcenreazi pe relatia

e din pu-nctul in care

t73

778

180

183

784186

188

190

192794196

199

202

204

lntroducere

Cind am devenit pirinte, voiam si gisesc o carte care si intru-neasci cele mai bune practici de parentaj despre care am citit pe

cAnd eram studenti la Facultatea de Psihologie gi care si aibi gi

o parte aplicativi.Am reusit si gisesc ghiduri legate de sindtatea copiilor, dar

despre zona vasti a dezvoltirii sociale gi emofionale nu am gisitdecAt niste ,,cirimizi" de sute de pagini sau care se concentrauprea mult pe cAte un subiect restrAns.

Dupi naqterea primului copil gi dupi ce am inceput si lucrezintr-o flrmi privati, am creat un atelier pentru pirinli care ofe-rea exact ceea ce ciutam atunci c6nd am devenit pirinte. Numitde asemenea ,,Ce face un pirinte gtozav", acest atelier prezinti;ele mai bune practici intr-un mod simplu gi la obiect, sintetizatedin cercetiri gi din experienfa mea de psiholog clinician, si care

aiuti pirin,tii si schimbe comportamentul neadecvat al copiilor,sa creeze legituri de familie mai puternice gi si ghideze copiiispre a deveni nigte adulli fericili, prietenogi gi responsabili. PAniia momentul de fafi, mii de pirinfi au participat la aceste ateli-ere. continuAnd gi acum.

Aceste ateliere au avut gi o alti sursi de inspiratie. in calitate de

psiholog, Lucrez cu o varietate de familii, incepAnd cu cei care au:esoie de ajutor in ce privegte exercitarea autoritafii parentale sau

iloparea viicirelilor, pAni la cei a ciror relafie s-a degradat intr-oasemenea misuri, incit au nevoie de asistenfi de specialitate.

LucrAnd cu aceste familii, a apirut o intrebare generali in-rlntea mea: ,,Daci a$ putea oferi pdringilor un set de informafii

@Bm Ce face un pArinte grozav

tRrcA RHSSlltR

esenfiale care i-ar putea ajuta, de la bun inceput, si-;i constru-iasci qi si-gi menlind o familie fericiti qi si aibi copii care se dez-volti armonios, ce le-ag spune lntr-un astfel de ghid?" Atelierelemele gi prezenta carte sunt bazate pe rispunsul meu la acea in-trebare.

DE CE ESTE ACEASTA CARIE DIFERIIA?

CAnd am inceput atelierul meu de parentaj, am creat si un rezu-mat simplu de o pagini, numit,,10 lucruri pe care le face un pi-rinte grozav", sintetizAnd zece dintre ideile-cheie prezentate inatelier. Pirinlii puteau si-l imparti cu prietenii si familia, ajun-gAnd in toate colfurile lumii. Am primit e-mailuri din toati faradin partea unor pirinli care imi mullumeau pentru sfaturi si me-mentouri, spunindu-mi ci rezumatul atelierului este acum lipitpe frigiderul lor.

Formatul acestei ci4i a fost inspirat de mul,tirnea de cereri pe

care le-am primit pentru a oferi qi alte idei esenlializate si prac-tice de parentaj. Am inclus si exemple reale gi trucuri practicepentru flecare strategie din carte, intocmai ca intr-un atelier de

lucru.Fafi de numeroasele cirfi de parentaj unde egti nevoit si par-

curgi sute de pagini pentru a extrage ideile principale, aceastd

carte a fost ginditi ca un manual practic: concis si usor de citit,cu accentul pe strategii folositoare ce pot fl puse imediat in apli-care.

Din acest motiv le numesc ,,strategii simple", pentru ci suntprezentate intr-un mod direct si condensat, d,ar f.ird, si lipseasciinformagiile necesare pentru a le putea transpune in practici. Darsimplu nu inseamni neapirat si upor. Degi fiecare strategie a fostscrisi pentru a fi inleleasi cu ugurinfi, a face efectiv un lucruintr-un fel diferit fali de cum l-am ficut in trecut poate fl diflcii.

l--.: : ;-::<s.Iu: s';::::':::r:i Jorj

. --; --,tazl--,.

r.iaas:i Jarte te r-::;"-a:::..afe.: ::.1:'J :r ateliere si ir se :-rrel: -.:-: J.eSpre Urmat.tar:-= :;le:--.: '-:irtirea puterii. J::= :] re

::-::.nte. arearea de s:ena:::. enr;,r-:oar si-l atengionezi pe::- rui,l.

-.:i:Le . recompense malen-'<. de:

:':: aduc fericire si multe :.:ele.::= si :ombini aceste suaie:i i-n

--:=.a riata fami-lia-la pe carr J :.1:tt:: :Llmportament rebel. cu:r si nr

:::e se viicireste sau lenevesie. re:erini stapAnii propriilor ueu,

Strategiile din aceasta ;3rr{ se

:erent de vArsti. Misiunea ne3 es

:as;a o fundagie puternici pe::ru a

lrne-cresculi; aqadar, ideile. aborreferi cu precidere la copiii de pilprea tArziu sa incepi si apLi;i a;es

--ei care au copii mai mari este pos

nta efornrl. Putem consolida ;onrici au 2 sau22 de ani.

De ce un manual practic? in ;perit ci majoritatea paciengilor curmi majoritatea persoanelor pe I

si pe mine - sunt de acord. in ;,Pentru a-!i proteja spatele. intirrsau ,,Pentru a avea un risc cat m,

Iiul". insi ei nu sunt capabili iatopractici pentru ci, de multe ori. Ii;i spun,,Da, ce idee buni, rreausi o fac?"

le bun inceput, si-gi constru-cili gi sa aibi copii care se dez-nrn astfel de ghid?" Atelierelel1r rispunsul meu la acea in-

tT DIFERITA?

tEr€ntaj, am creat gi un rezu-D hcruri pe czrre le face un pi-Ire ideile-cheie prezentate infl cu prietenii gi familia, ajun-pimit e-mailuri din toati lara:hmeau pentru sfaturi si me-frI atelierului este acum lipit

trfrat de mulSmea de cereri pe

i ehe idei esenfializate gi prac-

ryrle reale gi tmcuri practicelotocmai ca intr-un atelier de

rtntaj unde eqti nevoit si par-rege ideile principale, aceasti

;rractic: concis gi ugor de citit,! oe pot fi puse imediat in apli-

regii 5imple", pentru ci suntundensat, dar firi si lipseascirfa transpune in practici. Darp. Degi fiecare strategie a fostEinti, a face efectiv un lucrut Ecut in trecut poate fl dificil.

Cheile succesului sttntintenlia corecti si punerea ei adecvati inpracticd (vezi#2).

Aceasti carte te va invifa toate lucrurile gi tehnicile pe care

le predau in ateliere gi in gedinfele mele de psihoterapie. $i arfi vorba despre urmitoarele aspecte: oferirea unei alte perspec-

tive, impir,tirea puterii, cum si te folosegti de cuvintele cele maieficiente, crearea de scenarii, empatia, cAnd si ceri o ,reluare"sau doar si-l atenlionezi pe cel mic, oprirea acpunii, experimentesociale, recompense materiale, dezvoltare emofionali, obiceiuricare aduc fericire gi multe altele. in plus, va fi vorba qi despre

cum si combini aceste strategii in modalitifi eficiente pentru acrea via;a familiali pe care o doregti. Vei invila cum si lii in frAu

urx comportament rebel, cum si nu ce4i sau si nu lipi la copilulc:rre se viicireqte sau lenevegte, respectiv cum si-!i ajufi copiii sidevini stipAnii propriilor vie1i.

Strategiile din aceasti carte se aplici tuturor copiilor, indi-ferent de virstiL. Misiunea mea este si ajut pirinfii si constru-iasci o fundafie puternici pentru a avea o familie fericiti cu copiibine-crescufi; agadar, ideile, abordirile gi exemplele de fali se

referi cu precidere la copiii de pAni in 10 ani. Dar nu e niciodatiprea tArziu si incepi si aplici aceste strategii (vezitf7i). Pentrucei care au copii mai mari este posibil si fie mai greu, dar va me-

rita efortui. Putem consolida continuu rela,tia cu copiii nogtri, fieci au 2 sau22 de ani.

De ce un manual practic? ln calitate de psiholog, am desco-perit ci majoritatea pacienlilor cu care am lucrat - gi pAni laurmi majoritatea persoanelor pe care le cunosc, incluzindu-mi1i pe mine - sunt de acord, in principiu, cu sfaturi precum:

Jenuu a-fi proteja spatele, intiregte-fi mugchii abdomenului"Hu ,Pentru a avea un risc cAt mai mic, diversifici-fi portofo-liul'- lnsi ei nu sunt capabili intotdeauna si puni acele idei inpactici pentru ci, de multe ori, nu prea $tiu anm siprocedeze.l+ rprr,Da, ce idee buni, vreau si fac asta, dar anm mai exactri o fac?"

i

@im Ce face un pArinte grozav

tRleA RH$CItn

lntr-un mod aseminitor, lucrAnd cu familii, am descoperit cipirin{ii vor si foloseasci principiile despre care li invil, dar nugtiu prea bine cum si le aplice. De aceea, fiecare strategie dincarte se incheie cu o secliune speciali (,,Uite cum se face") pentma avea efectiv o imagine despre cum si foloseqti respectiva abor-dare in familia ta, incluzAnd un ajutor pas-cu-pas gi exemple dinviala reali, pentru a gti ce si spui si ce si faci.

Aceasti carte este ideali pentru tine daci esti proaspit pi-rinte, pe cale de a deveni unul sau chiar daci e$ti un pirinte cu

state vechi. Acest volum este util gi pentru bunici, profesori ;i in-firmiere. Este pentru oricine are de-a face cu copiii ;i wea un ghidconcentrat cu idei clare gi instrumente practice pentru a u$uraprovocirile zilnice ale vielii alituri de copii, suslinAnd dezvolta-rea lor sociald qi emolionali.

Daci te simli prea obosit sau ocupat si citesti o carte stu-foasi (ca mulfi alfi piringi, de altfel), aceasti carte sintetici estecu siguranfi pentru tine. Spre deosebire de o carte obiEnuiti,cu capitole mari, pe care trebuie si o citegti si recitegti, pentrua extrage informafii prelioase, aceasta le-a ,,rafinat" deja pen-tru tine.

CUM SA FOLOSESTI ACEASIA CARIE

Nu e nevoie si o citegti din scoa4i in scoarfi pentru a culegeidei principale gi trucuri practice. intocmai ca un ghid, pofi cuu;urinfi si o risfoiegti sau si sari unele capitole ca si gisegti ce

e relevant in cazul tiu qi si te intorci la ea oricdnd pentru a-!i re-aminti ce strategii pofi folosi.

Fiecare metode sau strategie de parentaj este rezumati la ince-putul de capitol, fiind insofiti de o explicafie, un exemplu detaliat

9i de secliunea,,Uite cum se face", care iti arati cum si o apliciin viala ta.

Deoarece viafa reali cslc contlirr carte fac trimitere una la cr.,rl

11ic legata de cea despre cart. cilt'yi 1i va arita cum si le conrbilri ir

sccnarii de viafi cotidiani. Ast li'1,

l.r.i ccea ce te poate ajuta in rnorrrr

De weme ce scopul acesle i r'.'

lirkrsitoare informalii dcsprc ctlrr

rrl()r rezumate gi exemplc, r',tr'lc.rrr.ri multe trucuri, instrunrt'rrlr'lilczii, vizitafi site-ul mcu www.l)

At]C UL PARENTAJULUI I]I

l)rrp.i dctaliile oferite pinJ .rcrrrrr

rrr.ti pc larg singuri, vtr voi sl)urrct'.rr.r' sti la baza cirfii. Rclct.r rrrc('('s .lrc <toui componcntt:. In prirt'orr;lientizirii - mai cxrlcl, o r'(lr ilc l.r sinc, la ccilal{i (prcculrr l.r

.rll.r{i. (-cca ce mergc la un crl;lil inu nr('rgc intr-un alt monrcnl s.lrl

r ilc iii circumstanfclc sc sclrirnb.l,r'c sc intampll gi dc cc cslc ncvrrr..'l .rrl,rpttrm cu iscusinf.l stratcgi.r

l).rc.i, de excmplu, ne-.lnl ccrtgrrrl zile i, trcbuic str fim corr;tie nlgrrr,rlc all'cta cind ajungcm acas.l

rlcrrr cumpitul firi voic. [).rctr rrr

llchrrie sit lim atcn{i ca nu curnv.t I

prl'srrs tlc cclc alc copiikrr lntr ul

r'orrq;l it'ntizim gindurilc qi serrt i

d m familii, am descoperit cih despre care ii invit, dar nue aceea. fiecare strategie dinll 1-Uite cum se face") pentrun si foiosegti respectiva abor-fior pas-cu-pas si exemple dini cre si faci.o rine daca egti proaspit pi-chiil' dlsi egti un pirinte cupetrtru bunici, profesori gi in-a face cu copiii si wea un ghidnnte practice pentru a usurade copii. susginAnd dezvolta-

ocupar sa citegti o carte stu-l), aceasta carte sintetici estemebire de o carte obisnuiti,i o cireqri gi recitegti, pentrupasta le-a ,rafinat" deja pen-

IA CARTE

5i in scoarti pentru a culegelntocmai ca un ghid, poti cuunele capitole ca si gisegti ce

ci la ea oricAnd pentru a-gi re-

parentaj este rezumati la ince-:rplicatie, un exemplu detaliat, care iti arati cum si o aplici

Deoarece viala reali este complexi, majoritatea strategiilordin carte fac trimitere una la cealalti. Cind existi gi o alti strate-gie legati de cea despre care citegti, cartea te va direcfiona la ea

;i-1i va arita cum si le combini in cel mai eflcient mod, folosindscenarii de viafi cotidiani. Astfel, pofi se pui in trusa ta de paren-

taj ceea ce te poate ajuta in momentul de fagi.De weme ce scopul acestei ce4i este si sintetizeze cele mai

folositoare informalii despre educarea copiilor prin intermediulunor rezumate gi exemple, cartea este dinadins succinti. Pentrumai multe trucuri, instrumente gi exemple, toate in limba en-

glezd, vtzita1J, s ite -ul m eu www. D rEricaR. com.

ABC-UL PARENTAJULUI GROZAV

Dupi detaliile oferite pdni acum legate de ceea ce vefi descoperirnai pe larg singuri, vi voi spune si citeva vorbe despre filosofiacare sti labaza cirfii. Releta mea pentru a fi un pirinte de suc-:es are doui componente. in primul rind, depinde de cultivarea:onstientizirii - mai exact, o congtientizare noncritici cu refe-

rire la sine, la ceilal,ti (precum familia ta) gi la situagia in care viafla$. Ceea ce merge la un copil intr-un anumit moment poate ciru merge intr-un alt moment sau cu un alt copil. De weme ce sti-:ile si circumstanlele se schimbi, trebuie si fim congtienli de ceea

-'e se intdmpli gi de ce este nevoie in momentul respectiv; apoi;i adaptim cu iscusinfi strategia si abordarea pe care o folosim.

Daci, de exemplu, ne-am certat cu un coleg de munci in tim-;::1 zilei, trebuie si fim con;tienfi de felul in care acel conflict ne

tLlate afecta cAnd ajungem acasi seara, astfel incAt si nu ne pier-:<m cumpitul firi voie. Daci ne simfim singuri sau deprimafi,:ebuie si f,m atenfi ca nu cumva si ne punem nevoile proprii mai

l-sus de cele ale copiilor intr-un mod nepotrivit. Trebuie si ner::stientizem gindurile gi sentimentele, iar pentru asta putem

]E'

im Ce face un plrinte grozarl

INICA RHSCllH

face o pauzd., putem reflecta qi alege ce avem de ficut, in loc sireactionim impulsiv (vezi#17,15 gi 18).

Pe l6ngi aceasti conqtientizare, a fi un pirinte de succes in-seamne si fli informat in legituri cu ceea ce ne spun cercetiriledespre lucrurile care funcfioneazi cu copiii. Unele au avut nisterezultate nea;teptate. Si vorbim despre laudi, de exemplu: parelogic ci, daci igi lauzi copilul din ce in ce mai mult, va fi din cein ce mai increzitor in sine. De fapt, este tocmai invers. Copiiicare au primit laude in mod excesiv, mai ales cAnd sunt laudegenerale, adici nespecifice, bazate doar pe trisituri gi abilitdfi(precum ,,Buni treabi" sau ,,Esti atat de degtept") si nu pe efort,acei copii au tendinfa si fie mai putin increzitori in abilitetile lor.(vezi #42 ca si afli motivul). O cercetare aminunfiti ne ajuti sicunoastem mai bine lucrurile care merg sau nu cu copiii, qi si nune lisim indugi in eroare de idei sau teorii care doar par a fl utile.

A fi un ,,pirinte grozav" nu inseamni si lii minte un set dereguli, ci mai degrabi seamini cu procesul invitirii unui noulimbaj. Prin exercitiu, vorbitorii fluenti asimileazl niste principii,putand apoi si modeleze limbajul pentm a se potrivi momentului;i scopului dorit. intocmai ca vorbitul corect al unei limbi striine,parentajul este o abilitate care poate fi imbunitifiti prin studiugi exercifiu (vezi gi #5). Deci cind combinim cAteva principii ge-nerale bazate pe cercetare cu congtientizarea de zi cu zi, vom fipregitifi, in mare, pentru provocirile care pot apirea.

Existi trei principii-cheie pe care le numesc ,,ABC-ul paren-tajului grozav". Acestea pun in evidengi practicile descrise incarte - A vine de la Acceptare, B vine de la Barieri (Limiti) gi Cvine de la Consecvenli.l

I Luafi aminte la faptul ci practicile de parentaj din aceasti carte care seleagi de ,consecinte" sunt gAndite pentru a fi folosite la copiii de peste2 ani. Daci aveli_un copil mai mic de aceasti virsti, inlocuili ,consecin-;ele" cu supravegherea gi redirecflonarea gi concentragi-vi pe construireaunei relafii calde gi afectuoase. Practicile-cheie pentru copiii mai mici de2 ani sunt enunrate in capitolele: #1, g, 19, 2L,29,30,31, 39, 57, 5g, 61,63, 65, 67, 68, 69, 70,71, 72, 73 si74.

Ideea de bazi din spatele psebui si le comunici mereu oq-artrent si mimica) fapruJ ci ii idaci nu iF plac comportam€n1este aseminitoare cu iubirca n truI ci tipul de acceptare despremai solicitant.

Si luam exemplul unui bii.il:tare a sperat mereu sa aibi un filincurajeze si practice spornrri 1

a ieqi din zona de confort, oare 1

si si-gi aprecieze f,ul penrru ctaril va fi dezamlgit de neindepfiu exact ca el? A oferi aceasri a

lucru diflcil de realizat, dar ernmetodele de Acceptare sunt ere74, 16, 78, 29, 34, 39, 43 si 7 4.

Stabilirea si transmiterea undoilea principiu-cheie. Copiii asimt cel mai in siguranti intr-rm

;i regulile sunt clare gi rezonabilprincipiul Barierelor (Li m itelorl21, 22, 23, 38, 41, 50, 51, 52, 7l

Principiul Consecvenlei estr

Barierelor. A fi consecvent irlsG

face; inseamni si fii previzibiltelor se va riri din moment ce r

ce tu chiar te fii de cuvAnt. Daciregulilor qi limitelor se va micqo

in atelierele mele folosesc urca si ilustrez principiul Consecrr

cAnd ai scipat ceva din mi.ni, aposibil si mai la;i lucruri din macestea vor ignora din nou legea

c€ a1'em de fi.cut, in loc si3r.

6 ul parinte de succes ln-cE€3 :e ne spun cercetirilecopiii. Unele au avut nigtere iauda. de exemplu: Pare

in ce :nai mult, va fi din ce

este tocmai invers. Copiii, mai ales cAnd sunt laudeoar pe rrasaturi gi abilitAfide desrept") gi nu pe efort,ncrezatori in abiliti;ile lor.are amanuntiti ne ajuti sirg sau nu cu copiii, si si nu:orij :are doar par a fi utile.mna sa tii minte un set demcesu-l invetirii unui noui asimileaza niste principii,tru a se potrivi momentuluicLrre;r al unei limbi striine,E imbunataliti prin studiunbiaam cdteva principii ge-

nEizarea de zi cu zi,vomficare pot apirea.le numesc ,,ABC-ul paren-engi practicile descrise inde la Barieri (Limiti) gi C

ner.t:_: lln aceasti carte care se:i a i folosite la copiii de pesteasc,i r-irsti, inlocuili,,consecin-gr cor:eatrati-vi pe construireache:e ;entm copiii mai mici de9. :1. 19. 30, 31, 39, 57,58,6t,

Ideea de bazi din spatele principiului Acceptirii este ce artrebui si le comunici mereu copiilor tii (prin cuvinte, compor-tament si mimici) faptul ci ii iubegti exact aya anm sunt (chiardaci nu ifi plac comportamentul sau alegerile lor). Acceptareaeste aseminitoare cu iubirea necondilionati, desi ag adiuga fap-rul ca tipul de acceptare despre care vorbesc eu este in realitatemai solicitant.

Si luim exemplul unui biiat studios qi neindemAnatic al ciruirata a sperat mereu si aibi un fiu ca el. Degi e posibil ca tatil si-lincurajeze si practice sporturi pentru a-si dezvolta abilitetile $ia iesi din zona de confort, oare poate acest pirinte si-gi iubeascisi sa-gi aprecieze flul pentru ceea ce este el? Sau, mai degrabi,:atil va fl dezamigit de neindeplinirea dorinfei lui de-a avea uniu exact ca el? A oferi aceasti acceptare necondigionati este un-ucru dificil de realizat, dar extrem de important. CAteva dintre:netodele de Acceptare sunt exemplificate in capitolele #6, 8, 9,L{. 16, 18,29,34,39, 43 qi74.

Stabilirea si transmiterea unor Bariere (Limite) clare este al:oi-iea principiu-cheie. Copiii au nevoie de limite si bariere. Se

':-mt cel mai in siguranfi intr-un mediu familial in care agtepterilesi regulile sunt clare ;i rezonabile. Practicile de parentaj legate de

;rircipiul Barierelor (Limitelor) sunt ilustrate in capitolele #11,

:1. 22, 23, 39, 41,50, 57, 52,71 qi72.Principiul Consecvenlei este legat foarte tare de principiul

3arierelor. A fi consecvent inseamni a face ceea ce spui ci vei:a:e; inseamni si fii previzibil. Fiind consecvent, testarea limi-:elor se va riri din moment ce copiii vor realiza imediat faptul:i tu chiar te lii de cuvdnt. Daci nu egti consecvent, efi.cacitatea:egulilor gi limitelor se va micgora considerabil.

in atelierele mele folosesc uneori conceptul gravitafiei fizice:a si ilustrez principiul Consecvenfei. Daci se intAmpli ca atunci:ild ai scipat ceva din m6ni, acel lucru si nu cadi la pimAnt, e

:osibil si mai lasi lucruri din mAni, pentru a vedea daci gi cdndrrestea vor ignora din nou legea gravitafiei. Copiii ai ciror pirinli

@im Ce face un pirirlte grozav

tntca IHsciltfl

sunt inconsecven,ti vor testa, in general, limitele gi barierele im-puse de piringi pentru ci acest lucru face parte din observareareacfiilor mamei gi ale tatilui (vezi#34), iar copiii se gAndesc ciuneori ar putea scipa basma curati. CAteva dintre practicile aso-ciate cu principiul Consecvenfei sunt regisibile in capitolele #1,77, L8,23,3L, 46, 47,53, 54 qi7L.

Titlul cirtii a fost ales cu atenfie pentru a reflecta filosofiaprezentati mai sus. ln primul rAnd, folosesc cuvdntul ttgtozay..(great) pentru a descrie tipul de parentaj spre care weau ca tofisi tindem, firi si ne dorim deci si fim ,,perfecti" (perfect). Nuexisti pirinli perfecli, iar a incerca si fii una dintre acele crea-turi mitologice te va face si te simti frustrat qi insuficient. Unpirinte grozav face greseli (vezit*12). A gre;i poate fi un lucrubun cAnd oferi pirinlilor ocazia si arate copiilor ce si faciatunci cdnd greqesc si cum si reacfioneze cu integritate gi res-ponsabilitate.

Am ales dinadins titlul ,,Ce face un pirinte grozav" in loc de

,,Ce gtie un pirinte grozav". Diferenta dintre a face gi a qti estecritici. in timp ce de obicei nu putem ,,face" nimic firi a qti cevamai intii, daci qtim, dar nu facem nimic, atunci nu se va producenicio schimbare. Cu tofii am avut parte de exemple de genul $timci ar trebui si punem odihna pe primul loc, dar stim pAni tArziusi ne uitim la filme. $tim ci nu ar trebui si ne verificim e-mailulsau Facebookul din ori in ori, dar tot o facem. $tim ci ar trebuisi fim ribditori cu copiii nogtri, dar nu suntem. Una dintre cheiledevenirii unui pirinte gtazav este, prin urrnare, nu doar si gtimteoria, ci qi sdfacem ceea ce gtim.

A face efectiv ceea ce gtim cere efort gi exercigiu (vezi #2). Deexemplu, nu este ugor si te trezegti gi si faci sport cAnd nu ainiciun chef. gtim ci trebuie si o facem gi qtim cum si o facem,dar e greu si ne adunim si o facem. Acestea fiind spuse, dupice am muncit din greu (am depus un efort) ca si ne creim o ru-tini din a face migcare (exercigiu), acel obicei va fi mult mai ugorde menfinut. De aceea, de;i iubirea pentru copii vine de la sine,

: mod natural, a-i educa in mod co

rf,iliragi care pot f, deprirrse, exervrtcDaci am fost intr-atdt de norocol

=-_<re parin,ti pricepufi, cel mai probab

-egari de ce anume implica faprele 'nr:--t am fost atAt de norocosi, ceea --e s(

=ebuie si gisim metode de a inr-ap 5i

rtr a-iuta si fim niste pirinF iubitori gi

aT ut niqte parinli iscusili, cu sigurangi

;---usinfa" parentali, pentru ca cerc€r

perspective folositoare legate de min:irlor.

Ciind consideri parentajul ca nind r

si re ab$i de la a te judeca arunci cin.r atitudine deschisi spre progres si sisi tblositoare pentru a-1i fortifica abilisa 5tim ce si facem qi cum sa o facem"parte gi sd o facem.

Pe parcursul lecturirii acestei cirgifie pe sirite - este posibil si ai partede anumite temeri legate de greselile

15i nu sunteti singurii), cum ar fi sitrle gestionezi altfel sau lucruri pe carrrreme. Daci fi se va intimpla asa. girgre;eli si ci, pe de alti parte, copiii s

mai important este ca daci wem si f,

pem acum, chiar in acest moment. sir i

si reacfionim vizavi de oamenii si eve(vezitf75).

Voi incheia cu o povestioari care sustini un pirinte grozav. Acum aproape lJ

decis ci wem si adoptim un ca1el. Niserim inainte vreun ciine, dar gtiam 3

limitele si barierele im-ce parre din observarea;il' ;Lrpiii se gandesc ce

ra drnue practicile aso-

;i.sibile in capitolele #1,

trtru a reflecta filosofiatses; cuvAntul,,grozav"r,j spre care vreau ca toli.perfecli" (perfect). Nuii u-na dintre acele crea-rstrat si insuficient. Unr gresi poate fi un lucruate copiilor ce si faci'ze cu integritate qi res-

iriate grozay" in loc detintre a face qi a sti esterce- nimic firi a gti cevaaruaci nu se va produce

: eremple de genul: Stimoc. dar stam pAni tdrziusi ne verificim e-mailulfacem. $tim ci ar trebuirntem. Una dintre cheileur:l.are, nu doar si gtim

;i ererciliu (vezi #2). Desi faci sport cAnd nu ai5i srim cum si o facem,estea fiind spuse, dupirrt) aa sa ne creim o ru-ricei va fi mult mai u;or:r ;opii vine de la sine,

in mod natural, a-i educa in mod corespunzitor tine de nigteabiliteti care pot fi deprinse, exersate si imbunititite.

Daci am fost intr-atit de noroco;i, incAt si avem parte deaigte piringi pricepuli, cel mai probabil am dobAndit o buni idee-egata de ce anume implici faptele unui pirinte grozav. Dar daci:.u am fost atAt de norocogi, ceea ce se aplici multora dintre noi,:ebuie si gisim metode de a invifa si exersa deprinderile care ne

"-or ajuta si fim nigte pirinfi iubitori si pricepufi. $i chiar daci am

:rut ni;te pirinli iscusili, cu siguranfi putem si ne imbunitilim-:scusinta" parentali, pentru ci cercetirile ne oferi continuu noi:erspective folositoare legate de mintea gi comportamentul co-

I': lor.Cand consideri parentajul ca fiind o abilitate, iti este mai uqor

il re abtii de la a te judeca atunci cAnd faci o greseali, si menlii- :drudine deschisi spre progres si sd cauli mereu informafii noi;: tolositoare pentru a-fi fortifica abilit;file. Prin urmare, trebuie

=1 stim ce si facem si cum si o facem, si apoi si mergem mai de-::rte gi siofacem.

Pe parcursul lecturdrii acestei ce{i * fie din scoarli in scoarfi,:: pe sirite - este posibil si ai parte de demoralizare sau chiar:= anumite temeri legate de gre;elile pe care le-ai ficut cu copiiisl nu sunteli singurii), cum ar fl situafii pe care 1i-ai fi dorit si

-: :estionezi altfel sau lucruri pe care ai fi vmt si le stii mai de-i::::re. Daci ti se va intAmpla aga, line minte ci tofi oamenii fac.:=seli si ci, pe de alti parte, copiii sunt rezilienti. Oricum, cel

-a: important este ca daci vrem se facem o schimbare, si ince-:.f,r acum, chiar in acest moment, si alegem constient cum vrem; i :eactionim vizavi de oamenii si evenimentele din viala noastre',ezi #75).

','-': :acheia cu o povestioare care susline aceasti cale spre a deve-:- :r pirinte grozav. Acum aproape 15 ani, eu gi sotul meu ne-am::,-:s ca wem si adoptim un cifel. Niciunul dintre noi nu avuse-i,::.r inainte weun cAine, dar qtiam al,ti oameni care aveau unul,

im Ce face un perlnte grozav

tilcA IEtscfltfl

pirea ceva distractiv gi amindurora ne pliceau cdinii. Aga ci ammers la un adipost gi am adus acasi un cifel adorabil. Ne-am datseama imediat ci avem nevoie de sfaturi pentru toate compor-tamentele cifelului pe care trebuia si le gestionim in fiecare zi.Prin urmare, ne-am inscris la un curs de dresare a ciinilor.

Am mers la curs, dornici si lnvitim cum si ne dresim cdinelegi cum si schimbim unele comportamente mai problematice pecare le-am observat. Acel curs s-a dovedit a fi mai mult pentru noigi pentru ,,dresarea" noastri si mai pufin pentru cAine. Acolo aminvdtat cum si gAndim ca el, cum si-i interpretim comportamen-tul gi cum si interac,tionim cu el, astfel incit si poati invifa gi sise poati dezvolta.

Lucrul cel mai important pe care l-am invilat a fost ci, dacivrem si-i schimbim comportamentul cAinelui, trebuie si neschimbim noi primii. Aceasti lectie o putem aplica tuturorrelafiilor noastre. Degi e tentant si vedem ceea ce fac gresit copiiinogtri gi si considerim,,repararea" lor drept o solufie, aceastimetodi ignori un principiu de bazi al schimbirii unei relafii.

Relatiile sunt precum un dans. Daci o persoani schimbidirecqia, cealalti persoani trebuie si-gi schimbe gi ea pagii. Iaracest lucru este adevirat mai ales cu copiii nogtri. Agadar, data vi-itoare cind wei si se viicireasci mai pufin cel mic, asculti-l maiatent t.a.m.d. Tine minte ci pentru a schimba comportamentulcopiilor tii, trebuie ca schimbarea si inceapi dinspre tine.

.test principiu implica doui iucrr

- \u tace reguli pe care nu pogrei respecta.

l. fi:re-te de cuvint.

Este important pentru copii s

--:.-ru creeazi incredere si resperrrlagie grozavi dintre urr parinte;

Aqadar, daci ii spui copiluluira mai amnca pe jos weun a_lt obisi faci (vezi gi#53). Sau, in cazulgoani prin casi dupi ce i-ai zis cfotbal pAni nu igi pune geaca si gb

mergeli la niciun meci. (Dar prilcererea; vezi#29).

A face ceea ce spui ci vei facedar de ariri ocaziile in care celse agteapti ca tu si faci ceea ce sp

previzibil -, atunci el va conchidrca si mai incerce si vadi daci vor

Din acelagi motiv, este la fel dsiuni. Daci, de exemplu, ii spui

/

I

Un parrnte grr

face ce spune