"Ce e viata noastra in sclavie oare? Noaptea fara stele, ziua fara soare, Cei ce rabda jugul s-a trai mai vor, Merita sa-l poarte spre rusinea lor!" Tacit Sclav. Sclava. Sclavi. Folosesc acest cuvant exagerat in scrierile mele. Dar o fac cu buna stiinta si cu o intentie clara. Nimeni nu vrea sa fie sclav. Dar majoritatea dintre noi suntem, cel putin pana in clipa in care devenim constienti si decidem sa ne asumam reponsabilitatea si sa ne eliberam. Responsabilitatea.

Ce cuvant minunat. Nu e treaba ta cine iti da de mancare? Cine iti plateste cheltuielile? Cati bani faci? Cum stai cu iubirea si relatiile? Dar cu sexul? Care e stilul tau de viata? Cate killograme ai? Cum stai cu sanatatea? Esti o persoana fericita si implinita in fiecare zi? Toate astea sunt responsabilitatea ta sau nu?

Daca nu, nu e problema, isi asuma altcineva responsabilitatea pentru tine. Asa devii sclav. Are grija guvernul de tine, de mancarea si adapostul tau. Are grija internetul de relatiile tale sociale si distractia ta. Are grija banca sa te crediteze pentru orice pofte ai acum S C L A V

Hai sa iti explic cum sta treaba, ca sa reusim sa ajungem pe aceeasi lungime de unda. Si ca sa ne imprietenim mai bine, am sa iti spun cum am fost eu sclav. M-au crescut niste oameni care m-au iubit, asa cum au putut ei mai bine. Si pentru ca mi-au vrut binele dar nu stiau cum se educa un copil in mod profesionist (nu ii pot acuza de asta), mi-au plantat convingeri in cap.

Ca e mai bine sa fac informatica si calculatoare pentru ca e viitorul.

Ca trebuie sa fiu super dragut cu fetele si sa le duc flori daca le plac

Ca in viata e bine sa ai siguranta si nu sa risti.

Pe atunci nu am avut acces la o educatie care sa ma ajute sa descopar un citat de genul asta: " Cine da libertatea in schimbul sigurantei, nu le merita pe niciuna si le va pierde pe ambele" - Ben Franklin Asa ca la inceput am fost sclav al propriei mele minti, al unor convingeri de viata care nu imi apartineau. Apoi, am mers la scoala si scoala nu a facut decat sa imi intareasca niste convingeri total gresite. Ce nu stiam eu e ca scoala, sistemul public de educatie nu este facut sa te propulseze spre a obtine ce vrei tu de la viata. Este facut sa te invete obedienta in vederea incadrarii tale intr-un sistem de productie industriala. La scoala ti se testeaza memoria si obedienta, doua activitati necesare pentru a executa sarcini rutiniere. Adica sa fii un sclav bun. Daca nu ai vazut filmul Matrix, e foarte improtant sa il vezi. Metafora e superba si se potriveste cum nu se poate mai bine. Sistemul educational de stat si munca la patron, sclav cu acte in regula 12 ore pe zi, zi de zi. Lucrezi pe bani putini, oferindu-ti timpul ca moneda de schimb. (in lectia 5 te invat cum sa nu mai iti vinzi niciodata timpul pentru bani si culmea, ai mai multi bani si mai mult timp) Pentru ca nu avem timp mult, nu mai avem timp sa facem sport, sa ne educam, sa evoluam, sa facem lucruri care ne implinesc cu adevarat. Ne distrugem chiar si putinele relatii ce le avem sau ne destramam familia pentru ca alergam ca niste sclavi spalati pe creier spre " succes". HAHA :) Succes! Iti dai seama gradul de prosteala si spalare de creier care este indus acestor bieti oameni? Succes inseamna sa traiesti viata dupa regulile tale. Succes inseamna sa ai ACUM ceea ce iti doresti. Sa iti permiti ce vrei, daca ai chef sa dormi sau sa te imbeti marti la 11 dimineata, sa faci asta fara sa dai socoteala nimanui. Daca trebuie sa dai socoteala cuiva pentru ce faci, ESTI SCLAVUL acelei autoritati. E simplu.

Primul pas spre succes e sa nu mai fii sclav.

"Nu am timp sa ma educ, lucrez mult pentru banii astia putini dar macar am ceva!" Ai pe dracu! Orice sclav are o mancare ieftina ca sa poata sa munceasca inca o zi. Stapanii nu o sa te lase sa mori de foame. Si puscariasii primesc mancare. DAR NIMIC MAI MULT.

Ok.

Cursa sobolanului

Unul dintre cele mai cunoscute nume pentru omul de rand privind educatia financiara

este Robert Kiyosaki. Printre altele, a introdus un concept care se numeste "cursa sobolanului" pentru a

se referi la soarecele de laborator care este pus sa alerge intr-o rotita care se invarte fara niciun obiectiv

clar.

La fel si foarte multi oameni.

Merg la munca si castiga bani cat sa isi plateasca facturile si sa aiba ce sa manance de

la o luna la alta, astfel trecand ANI si poate o viata intreaga fara ca acesti oameni sa

ridice vreodata nasul din pamant si sa puna intrebarea simpla.

"Pentru ce?"

Vreau sa fie clar.

Nu ma intereseaza daca toata povestea asta cu educatia si apoi cu slujbele, cu mass-media si

consumerismul sunt toate legate intre ele de o minte superioara sau un grup de oameni cu interese.

Nu vreau sa ne consumam energia pe teorii ale conspiratiei, ci pe solutii.

Si una din problemele la care avem nevoie urgent de solutii sunt banii si mult mai important, atitudinea

noastra fata de bani.

Ideea este urmatoarea.

Cat timp lucrezi ca angajat la patron pe un salar fix, un loc unde iti vinzi timpul, trebuie sa

intelegi si sa accepti ca niciodata nu vei avea bani.

O firma este facuta ca sa aduca bani patronului ei, nu angajatilor.

Acum, trebuie sa intelegi doua lucruri.

1. Patronii nu sunt rai. Proprietarii de afaceri fac lumea mai buna. Ei sunt cei care si-au

descoperit vocatia sau sunt simpli comercianti. Proprietarii de afaceri sau liber intreprinzatorii

(freelancerii) sunt oameni inteligenti, creativi, care s-au prins cum sta treaba si au iesit din cursa

sobolanului urmand niste pasi pe care am sa ii enumar mai jos.

2. E in regula sa fii angajat O VREME. Sa inveti, sa faci niste bani pentru ca sa iti platesti

scoala sau sa mergi la mare dar NICIODATA sa nu te amagesti ca e ok sa fii angajat.

Angajat = sclav si acest lucru de abia incepe sa se simta.

Cei mai multi oameni ca si strategie pentru a avea bani aveau " sa imi gasesc un job" sau " sa economisesc din salarul actual".

OMG. Asta nu e strategie pentru prosperitate. Asta e sinucidere curata. Eu nu vreau sa traiesc intr-o lume in care oamenii raman saraci indiferent de motive. Sa ai un job, sa traiesti din salar de la o luna la alta si sa iti permiti un concediu pe an nu este o viata cu care sa te mandresti. Este supravietuire.

Ai putea la fel de bine sa te duci in padure, sa culegi mure si sa vanezi fazani cu arcul. Cel putin ai avea mai mult timp liber ca acum. Deci, hai sa ne suflecam manecile si sa ne punem pe treaba. Cauza numarul 1 pentru care oamenii sunt saraci ( sau au bani la limita subzistentei) , traiesc de la o luna la alta si sunt ingropati in datorii o reprezinta..asa cum repet ca un papagal de fiecare data cand mi se ofera ocazia, ATITUDINEA SI MENTALITATEA.

Principiu universal al prosperitatii 2: Trecutul tau exista doar ca sa inveti lectii dar nu iti determina succesul Principiul universal al prosperitatii 3 - Nu conteaza ce spun cei din jur. Conteaza ce rezultate ai

"Nu lasa parerile omului mediocru sa te atinga. Viseaza si va spune ca esti nebun. Atinge succesul si va spune ca ai noroc. Devino bogat si va spune ca esti lacom. Nu ii acorda atentie. Omul mediocru nu a inteles nimic" -- Robert Allen