Ce e Filosofia

2
CE E FILOSOFIA? F. e un mod de viata./ E viziunea globala a unei anumite maniere de a trai si a vedea lumea./ Cunoasterea lucrurilor prin cauza lor./ G..F. !egel de"ineste F ca stiinta a adsolutului./ A. Sc#open#auer spunea ca reda intreaga esenta a lumii./ Scopul ei e clari"icarea logica a gandurilor. doctrina$ ci o activitate%/// Cunoastere? Intelepciune? Semni"icatia originar se raporteaza la maiestrie$ mestesug$ iscusinta$ indemanare./ Odata cu dezvoltarea stiintelor e&acte notiunea de sop#ia dobandeste intelesul de stii !eraclit o numeste 'gramada de cunostiinte( si 'inselatorie mestesugita($ "ap dovedeste ca sop#ia se desprinsese de caracterul ei practic de la origine. 'Inselatoria mestesugita( pp un "el de viclenie a gandirii$ ceea ce mai tarzi numi so"istica./ La Aristotel sop#ia devine suprema virtute intelectuala. )ri contemplare "iloso"ii studiaza intelepciunea si considera lucrurile lumesti d nimic*Socrate+'ce de lucruri de care nu am nevoie(,. -ot Socrate spune ca 'numele de intelept *sop#os, mi se pare potrivit numai ptr zeu(.// Sop#ia apropiata m t#osului$ "ace desc#iderea catre "iloso"ie. Iubirea de intelepciu *"iloso"ia, e apropierea de temei. avid Armeanu considera ca numele de intelepciune ar trebui sa "ie derivat de la lucurile divine0 ele pastreaza lu le este proprie. -reptat sop#ia evolueaza spe p#ilo+sop#ia. D avid Armeanu reda cea mai buna sistematizare a de"initiilor ca s+au dat in antic#itate1 2+'F e cunoasterea celor ce sunt ca "iind ceea ce sunt( *) t#ago 34F este 'dragoste de intelepciune( *) t#a,0 54F e 'cunoasterea lucrurilor di si omenesti( *) t#a,0 64F e 'pregatire ptr moarte(*)laton,0 74F e 'asemanarea divinitatea pe cat ii sta omului cu putinta(*)laton,0 84F e 'arta a artelor s stiintlor(*Aristolel,. La acestea s+ar mai putea adauga alte 5 care se gasesc )laton si Aristotel1 94F ca 'stiinta a adevarului(0 :4 F e 'stiinta teoretica principii si cauze(0 ;4E&presia socatica 'cunoaste+te pe tine insuti(.// Socr "ost primul care a dovedit ca$ in orice timp si loc$ in tot ce ni se intampla ce "acem$ viata de zi cu zi o"era posibilitatea de a "iloso"a( Esenta "iloso" socratice presupune "aptul ca e o valoare absoluta ptr om atunci cand acesta pregatit sa moara pt ea*ceea ce i s+asi intamplat,. Filoso"ia tinde treptat s rami"ice ingloband toate stiintele paticulare. omeniul "iloso"icului e deter de Im <ant de urm intrebari14Ce pot sa stiu?*$eta"izica,0 4Ce tb sa "ac?*mora 4Ce pot sa sper?*religia,0 4Ce e omul?*antropologia,.// =E>->A > SSEL situeaza "iloso"ia intr+o tara a nimanui. @aloarea ei$ tb cautata in insasi incertitudinea ei. esi nu e in stare sa ne spuna cu certitudine care e raspu adevarat la indoielile pe care le ridica$ F e totusi in masura sa sugereze multiple posibilitati care ne largesc gandirea si o elibereaza de tirania obiceiului. desi diminueaza sentimentul de certitudine despre "elul in care sunt lucruril ne margeste mult cunoasterea a ceea ce ele pot sa "ie.

description

Filosofie

Transcript of Ce e Filosofia

CE E FILOSOFIA

CE E FILOSOFIA? F. e un mod de viata./ E viziunea globala a unei anumite maniere de a trai si a vedea lumea./ Cunoasterea lucrurilor prin cauza lor./ G.W.F. Hegel defineste F ca stiinta a adsolutului./ A. Schopenhauer spunea ca reda intreaga esenta a lumii./ Scopul ei e clarificarea logica a gandurilor. F nu e o doctrina, ci o activitate!/// Cunoastere? Intelepciune? Semnificatia originara a cuv se raporteaza la maiestrie, mestesug, iscusinta, indemanare./ Odata cu dezvoltarea stiintelor exacte notiunea de sophia dobandeste intelesul de stiinta. Heraclit o numeste gramada de cunostiinte si inselatorie mestesugita, fapt ce dovedeste ca sophia se desprinsese de caracterul ei practic de la origine. Inselatoria mestesugita pp un fel de viclenie a gandirii, ceea ce mai tarziu se va numi sofistica./ La Aristotel sophia devine suprema virtute intelectuala. Prin contemplare filosofii studiaza intelepciunea si considera lucrurile lumesti drept nimic(Socrate-ce de lucruri de care nu am nevoie). Tot Socrate spune ca numele de intelept (sophos) mi se pare potrivit numai ptr zeu.// Sophia apropiata mythosului, face deschiderea catre filosofie. Iubirea de intelepciune (filosofia) e apropierea de temei. David Armeanu considera ca numele de intelepciune ar trebui sa fie derivat de la lucurile divine; ele pastreaza lumina ce le este proprie. Treptat sophia evolueaza spe philo-sophia. David Armeanu reda cea mai buna sistematizare a definitiilor ca s-au dat in antichitate: 1-F e cunoasterea celor ce sunt ca fiind ceea ce sunt (Pythagora); 2*F este dragoste de intelepciune (Pytha); 3*F e cunoasterea lucrurilor divine si omenesti (Pytha); 4*F e pregatire ptr moarte(Platon); 5*F e asemanarea cu divinitatea pe cat ii sta omului cu putinta(Platon); 6*F e arta a artelor si stiinta a stiintlor(Aristolel). La acestea s-ar mai putea adauga alte 3 care se gasesc la Platon si Aristotel: 7*F ca stiinta a adevarului; 8* F e stiinta teoretica a primelor principii si cauze; 9*Expresia socatica cunoaste-te pe tine insuti.// Socrate a fost primul care a dovedit ca, in orice timp si loc, in tot ce ni se intampla si in tot ce facem, viata de zi cu zi ofera posibilitatea de a filosofa Esenta filosofiei socratice presupune faptul ca e o valoare absoluta ptr om atunci cand acesta a pregatit sa moara pt ea(ceea ce i s-asi intamplat). Filosofia tinde treptat sa se ramifice ingloband toate stiintele paticulare. Domeniul filosoficului e determinat de Im Kant de urm intrebari:*Ce pot sa stiu?(,etafizica); *Ce tb sa fac?(morala); *Ce pot sa sper?(religia); *Ce e omul?(antropologia).// BERTRAD RUSSEL situeaza filosofia intr-o tara a nimanui. Valoarea ei, tb cautata in insasi incertitudinea ei. Desi nu e in stare sa ne spuna cu certitudine care e raspunsul adevarat la indoielile pe care le ridica, F e totusi in masura sa sugereze multiple posibilitati care ne largesc gandirea si o elibereaza de tirania obiceiului. Astfel, desi diminueaza sentimentul de certitudine despre felul in care sunt lucrurile, ea ne margeste mult cunoasterea a ceea ce ele pot sa fie.