SIC COGITOCE E NIA? CE E !HARTER? CE E OMUL?

DE

B. P. , HASDEU

Ceea ce s'a nascut din came, cameeste i ceea ce se nasce din spirit, spiriteste. Nu te mira dare cand iti spun : trebulsa ye renasceti...

ISUS (loan. III, 6 7)

DUMNEI2Eti, NEMURIREA SI DESTAINUIREA SOMNULSI SUFLETUL. TELEGRAFIA IUBIBIL IPROTISMUL IN SPIRITISM.

MATERIALISMUL IN SPIRITISM. EXCELSIOR.

EDITIDITEA

BUCURESCIEditura LIBRARIEI SOCECO & Comp.

21, - CATEA VICTORIEI, 21.1895.

Pretul Ln. 2.50.

;

.

ti

UI

www.dacoromanica.ro

HASDEU

SIC COGITO

1

www.dacoromanica.ro

BUCURESCIStabilimentul grafic I. V. SOCECC, Strada BerzeT, 59

www.dacoromanica.ro

SIC COGITOE VIATA?- GE E MOARTEA? CE E OMUL?

DE

B. P. HASDEU

Ceea ce s'a niscut din came, cameeste ; si ceea ce se nasce din spirit, spiriteste. Ilu te mira dari cand It! spun : trebulsi va renascetL..

ISUS (loan. III, 6 7)

DUMNEI2Et, NEMURIREA I DESTAINUIREA SOMNULPFLETUL. TELEGRAFIA TUBIRII. IPNOTISMUL IN SPIRITISM.

MATERIALISMUL iN SPIRITISM. EXCELSIOR.

,..,.........---...-----..

ED ITIDNEA III

BUCURESCIEditura LIBRARIEI SOCECO. & Comp.

21, .- CALEA VIC FORIEI, 21.1895.

-

www.dacoromanica.ro

Et nous dvoilerons soudainL'eternel et profond mystereQue 1inftnj s'obstirte k taireA l'homme qui le cherche en vain ;Et nous sourirons de dclainAux veins systemes de la terre

L'oeil de ?esprit dcouvriraLe veritable aspect des chosesEt pra male metamorphosesTout l'univers nous livreraLe secret que l'esprit lira,Le secret des fins et des causes !...

JULIE HASDEU.

I

www.dacoromanica.ro

AD ROMAN OS.AD CORINTHIOS.AD GALATA S.AD EPHESJOS.AD HEBR2E0S.AD PHILIPPENSES.A D COLOSSENSES.AD THESSALONICENSES.AD TIMOTHEUM. . . .

Servus JESU.

www.dacoromanica.ro

Prefata la a 3-ea editiune

Prima editiune a acestel carti aparuse in Revista-noua,incepend dela Martie 1891. A doua editiune, e0ta lalumina in 1893 intr'un nume'r mic de exemplare, estede mult deja istovita, de0 era forte scumpa din causaluxulul de executiune. A trela editiune, pe care o scOteacuma Libraria Socec, este menita a fi curat poporana,la indeming pentru ori-cine, purtareta i eftena.

In text nu s'a facut absolut nicI o schimbare ,t nuse va schimba nemic nici o data. Ceea ce lipsesce in Siccogito, tr eb u aI sa lipsesca acolo, de vreme ce va ayesa: '0 alba locul in alte doue opere ulterire : de'ntaIuin Pa sensum, apol in Virtus rediviva, una cuprindende x p e rime n te fisice asupra Spiritulta, cea-lalta des-voltnd i demonstrand teoria Rei near natiu ni T.

Sint acum patru anT, cand publicasem cel de'ntAiu ca-pitol din Sic cogito, in Romnia nu exista nici un spi-ritist p e fa t . ChIar cel mai convinsT invirtitori demesa de pe atunci,

Rani nantes in gurgite vasto,

se ascundeaii, se pitulati, temendu-se de a nu fi luati in ris.Era mare indrasnla mea de a infrunta rinjirea nenurne-ratilor gura-casca. Unit' credeati, aliT diceati, ba unul Ore-

www.dacoromanica.ro

8cine a si tiparit ea' eti sint nebun. Astacii, cel putinclecea parte din Romnii cei mai cultiprofesori, medici,cler, armata, magistraturd nu se sfiesc a spune fard.sovaela ca ei sint spiritisti i nemine nu mai ride. Ipo-tesa nebuniei mele este inlaturatd cu desavirsire, immul-tindu-se peste m6surd numerul celor nebuni intocmai casi mine. Pentru noi tiTa toti la un loc n'ar mai ajungeun Balamuc cat domeniul Cornei. Inca doi-trei ani si...dar sa asteptam pind atunce. Nu e departe. Va veni

Ai, cand nu vor fi spiritisti numal Evreii i sbcialistii.

B. P. HASDEU.

o

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PROLOG

Trecuse sese luni dupA mOrtea fircei mele.Era in IVIartie: Tema plecase; prima-vra nu sosia Inca.Intr'o sera, umeda i posomoritA, sedearn singur in odae

lingal mesa mea de lucru.De'nainte'mi, ca tot d'a-una, era o testea de hArtia

si mai multe craiOne.Cum? nu sciti, nu sciti, nu scii1; dar fara ca s'o

mna mea lua un craion si'i raclem virful de luciulIncepui a simti la thnpla stngd batai scurte i inde-

sate, intocmai ca si cand ar fi fost lAgat intr'insa unaparat telegrafic.

De o data mna mea se puse in miscare fara astimper.Vr'o cinci secunde cel mutt.CAnd bratul se opri i craionul cacIU dintre degete,

me simtii desteptat dintr'un somn, desi eram sigur eanu adormisem.

Aruncai privirea pe hartia si cetii acolo forte limpedeye suis Ileureuse; je aime ; nous nous reverrons;

cela doit te suffire.Yulie Hasdeu.

Era scris si iscalit cu slova fiicei mele.Ce sa fie?0 va spune acesta carte.

lusirtieT.

:

www.dacoromanica.ro

.1 A

)I 4

SCIINTA SUFLETULUI

I.

DUMNEIDEt, NEMURIREA, DESTAINUIREA

al intaiti de tote, sa larnurim bine titlul pus in frunteaacestei scrieri.

Cand nof clicem Sciinta sufletului/), nu intelegem sciintadespre suflet a celor invtatl, ci sciinta cuprins in su-fletul fie-carui om, orl"-ca de nenvelat: religiunea. Sicand clicem religiuneD, nu intelegem vre-o religiune deo-sebita, ci intreitul simbure al tuturor religiunilor cAte ail'fiintat vre-o dat sail fiinteza' pe fata pamintulul: 1) u rn-nede ii, Nemurirea, Destainuirea.

Unica religiune, care se intemeiaza intrga nurnai peaceste trel" principie, fara nici un alt amestec, este S p i-rit i smul.

Spiritismul dara, cuprinsul ,i tinta cercethrii de fatal,nu alcdtuesce o credinta nou si nu este o credinta a-parte;nu e noua, cad dogmele sale sint sadite in inimi decand omenirea, si nu este a-parte de vreme ce acestedogme sint irnparta,ite de ori-care aka religiune.

Spiritismul trece cu tacerea peste tot ce nu se ga-sesce decat in cultul religios cutare sail cutare, si im-bratisza tot ce ne intimpina de o potriva in fie-care dinacele culturi, adeca tot ce nu este cult, tot ce nu este

1.

A

.

www.dacoromanica.ro

12 SCIINTA BDFLETIILDi

nit, tot ce nu este particular, tote ate le recunOsce sicrestinul i mahometanul i evreul i selbatecul ; insa peunele le Inlturz fr despret si fara ura, far pe celelalte, fAra fanatism saU bigotism, le supune judecatiiispitef.

Prin universalitatea principielor sale si prin lipsa depatima, Spiritismul este, sail cel putin Rote sal devinatinde a deveni, singura credin.sciin.t

Am aratat destul de verde i, bagati bine de sama,am spus fr nici o sfiala c sint Spiritist.

Dar cni vorbesc ell 6re ca sa me 'ntelegra? i cinesint euu, ca sa am dreptul de a fi ascultat ?

CuT vorbesc? Astadi Spiritistii se numera o suta demif numai in Paris, Tar in America ei trec peste clecemiliOne numai in StateleUnite, dintre cari forte multi

2 nu sint prosti si forte putini sint nebuni. in acesta starede lucrurf, cand gluma nu mai incape, acefa cari maipun pedeci in mersul Spiritismului si cu carl, prin ur-mare, el se vede silit a da pept, se pot imparti in urrMi-t6rele opt tagme :

10. Sint o soma' de 6meni carf rid tot-d'a-una, de tolffsi de tote. Pentru ei risul este o datoria, pe care si-oimplinesc cu fericire. In privinta acestora, cu cari e pe-cat si chiar o necuviinta de a fi cine-va posac, ell totd'a-una am ris cu dinsii, ridend de dinsii. Asa voiu facesi de acurn inainte.

20. Sint unif, carturari sail necarturari, carT all vorbit,ati strigat i mai ales ail scris vre-o data contra Spiri-tismului, fall fi cercetat cu staruint sall third a fiavut mijl6ce de a'l petrunde cum se cade. De atunci,ingamfarea, desertalciunea mintii si a inimei, un amorpropriti reII inteles, if impedecd nu numal de a'si spo-vedi gresela, dar nici macar de a fi sguduiti in cerbicia.In zadar le vei da dovedi pest dovedi. De nu vor putcum-va sT inchida ochii i urechile ca sa incungl6re

si

si

sat

www.dacoromanica.ro

DUMNEW, NEHIIIRIREA, DESTAINMREA.

un fapt pr pipait, ei sint gata al restalmaci in chipu-rile cele mai ciudate, cele mai incurcate, cele mai Was-dravanesci, numai i numai ca sal nu se contradica. Camtot de felul acesta sint :

30 . Toti acea, cam multi, carora nu le place nici o-noutate, nemic i nemic afara din cate se invt in scOla.Lenesl, ei Il inchipuesc cal sciinta, pe care o ail dinsiile ajunge; pizmasi, le pare mil de nisce descoperiri, lacari ei n'aq luat nici o parte. Daca sint cum-va invetati,acesti lenesi-pizmasi nascocesc une-ori contra noutatilorargumente forte istete. Iata, buna-ra, cum un doctordela Sorbonna numit Besian Arroy sfa'rima pe nemuri-torul Copernic: sOrele e facut ca sa lumineze pamintul;noi scim ins ca tortele se misca pentru a lumina maibine o casa, far casele nu se misca pentru a fi luminateprin torte ; deci, nu pamintul se misca impregiurul sO-relui, ci se misca scirele impregiurul pamintului. $i catigura-casca nu se vor fi minunat la o asemenea logica !

Apoi sint multi cu musca pe caciula. Ori-ce re-ligiune are o morala; ori-ce morala are o sanctiune, adecaun canon, o pedps a. in perspectival; deci, ei nu vor pe-depsd, nu vor morala, nu vor religiune. Dinsii nu sintSpiritisti nu de alt ce-va, ci numal fiind-ca nu pot iiaid crestini, nici pagani, aid chiar mormoni I Ei sintib eri cugetator 1, in acelasi sens in care un bandit,

un Cartouche sail un Simeon Licinski, este li b e r fa-ce' to r. Cu acestia sa nu amestecasn la un loc pe:

5. Unii baeti nevinovati cu gargauni in cap, baetltineri saii batrani, cari vor cu ori-ce pret sa fie ,Tic sail.p,dut la ide, dacal nu si la manusi. Un Moleschott, unBuchner, un Carl Vogt, tin Lombroso trec printr'un felde mod ca si un Zola, trec de se tree pina ce lute seinvechesc, intocmai dupa curn s'au invechit un Hobbes,un Gassendi, un Aretino. Sarmanii copilasi, in loc de aurma acestor fericiti trecelori petrecaori, pe cari pOtenici nu cetit macar, ar face mult mai bine sa cautein istoria sciinte, a literature, a artei, numile tuturoracelora cari nu se invechesc nici o data. Pentru onOrea

13

4.

www.dacoromanica.ro

BCIINTA BUFLETIILIII

omenirii, acesti luceferi sint multi, si totl, totl ping launul, ei scieati cg pOrta o scanteig de nemu-rire, pe care pe de aid, din vieta pgmintescg, o atitg.deja din cnd in cand cu putere insufletirea de sus.

6. Cei mai multi habar n'ati ce este Spiritismul. Dupgdinsii, el se cuprinde si se mgrginesce in in vir tiream es e 1 o r, adecd intr'un punct de unde ping la Spiri-tism e tot asa de departe ca dela apa, care ferbe pentru

s. supg in bucgtgrig, ping la trenul Fulger. Eli unul mar-turisesc in cuget curat di n'am invirtit nici o data oms, si nu simtesc nici o plgcere de a o invirti vre-odata.

7. Unii se tern si se feresc de Spiritism din pricinacaor-va sarlatani prinsi, cum se dice, cu ocaua mica saticu mana in sac, dupg cum altil se fac ate din pricinap8catosieT unor popi. Dar atunci o mai mare cotcgrigar fi Medicina intrgg, in care sarlatanismul e ce-va detote qilele. S'apoi 6re numai Medicina? Nu se afl nicio sciintg, nici o meserig, nici o ramurd de tralu, in caresg nu se fi strecurat si sg nu se aclueze Omeni de reacredintg, tot asa precum nu este nici un fel de monetacare sg nu fi avut pe calpuzani ai sei. Feriti-v8 dardde bani, daci v8 dal mana I

8. In sfirsit, sint forte numerosi cei n edumeri t I.El nu cred incg, dar nu mai rid. El a ajuns a cantrilucrul cu luare a-minte si las timpului sarcina de a a-duce mai multg luming. De cativa ani incOce, tonulorganelor celor marl de publicitate din Occident in pri-vinta Spiritismului este din ce in ce mai cumpaat. Rin-jetul de alta data despre pretinsii visgtori de ai lui AllanKardec s'a inlocuit treptat, aprOpe pe nesimtite, prinnesce cuvinte adesea bine-voitOre, mai tot-d'a-una plincde reserve, cam in felul celor scrise nu de mult de EmileGautier sub titlul (Au pays des fees in fruntea luiFigaro. Cele do8 marl Enciclopedie din Lipsca, a lulBrockhaus i mai ales a lui Meyer din 1889, ambeleoglindind starea cea mai prOspag a sciintel germane,adastal cu sange rece cercetgrile viitorului. Ne pare bine

14

intr'insif

si

www.dacoromanica.ro

DIIMNEWII, NEMORIREA, DESTAINUIREA 15

de a recunOsce cg acestg apucgtur g. nepgrtenitOre, sericisg,adeVerat sciintifia, plea tocmal dela genialul Schopen-hauer, a aruf incercare asupra Visiunii (Versuch iiberGeistersehn und was damit zusammenhangt), desi pu-blicatd la 1851, adea cu mult inainte de experimentareafenomenelor celor mai insemnate, totusi pOte chiar as-tgdi, cu ate-va forte mid schimbri, a servi ca primapaging la o lucrare temeinia asupra Spiritismului.

Din cele opt tagme de mai sus, este invederat cnumai ultimele trel ne vor intelege, cgci numai ele sintdoritOre si primitre de intelegere ; pOte c ne vor maiintelege si bgetii cei nevinovati cu gairgduni in cap, darnegresit mai tArdiil, cnd se vor mai cerne si se vorcOce.

90. Mai pe d'asupra, am aye nevoe de a ne intelegechiar cu unii dintre Spiritisti, ba incg cam multisori,cari nu sint petrunsf de ideea cea de cgpetenig : orT-ce religiune trebue s aibd in vedere nurnal binele ome-nirii, Tar nici decum propria nOstrg piele sati o secgneastimperatg curiositate, cu atit i mai putin reul altula.;

Acuma sciii cui vorbesc. Dar cine Ore sint eiI insumi?

Cel mai noti lucrgtor forte harnic pe cmpul Spiri-tismului, doctorul Paul Gibier, in ultima sa carte: Ana-lyse des choses2, publicata sint acum abia cate-va Juni,a credut de cuviintg a'si face urmgtOrea auto-biografig:

Rog pe cititori a crede, c el nu spufu aci decatceea ce scii prin observatiune sail experimentatiune.Am Ore-care drept de a pretinde c nici observatiunea,nici experimentatiunea nu'inI sint strgine. Ca medic,adecg observator v.end-nevrend, imi intrebuintez facul.tgtile mele de observatiune de doe-deci de ani, din call

16 solINTA SUFLETIILIII

dovedi, prin nesce experience delicate, cum-ca animaliicu singe rece, scutiti in genere de unele bole d'aleanimalilor cu sange cald, le pot totusi capeta, daca vom ridica temperatura lor la un grad apropiat de amamiferilor, tinendu-i in apa calda. Am dovedit de a-semenea faptul interesant ca paserile, gaine si altele,pot turba i, transmitend turbarea mamiferilor cu maimulte septemni in urma altoirii, pot apoi sal se vin-dece dela sine. Cu aceiasi ocasiune am aratat c turbarea, o data vindecata, nu se mai re'noesce, cacipaserile cele altoite intr'un rind nu mai turbza, cndle altoirn a doua Ora. Tot eir cel de'ntalii am fa:cutcunoscuti germenii sail microbii pemfigului acut si aceial turbaril, si mernoriul pe care l'am publicat asupratotalitatii lucrarilor mele despre turbare i tratamentula' a capetat dela Facultatea de Medicinal cea mai inaltresplata ce se pOte da unei disertatiuni. In sfirsit, ceidela putere a veclut cu ochi buni, de sigur, apucatu- rile mele de observator si de experimentator, de Ora-ce, in cinci rinduri diferite, guvernul Republica francesemi-a incredintat mie sarcina de a studia, in Franta sin

DIIIINEpEiff, NEMDRIREA, DESTATITUIREA 17

Thophile Gautier, Longfellow, Victorien Sardou si altii,chiar astadf indraznesce cine-va numaT cu rusinea peobraz a scrie despre acsta c r e di n t -s ciinta, acestasingura religiune experimentala. If este Tertat orT-si-culfa tipari cu slove marl, ca geniul e o nebunia i Dum-nede5 o epidemia; iT este Tertat a ne asigura, dupa Ca-banis, ca ccugetarea este urina creerulta ; IT este Tertata improsca pe fata cu clabucT de noroTu in avinturilecele mai inalte, cele mai adeverat omenesci ale omuluT;if este iertat a ride de Tubire, de prietenia, de rnila, dejertfire de sine, de cate altele; IT este fertat, fard a i secere dela dinsul, dela acela care batjocoresce, sa do-vedesca cel putin cd este cine-va, cal lucreza si a lucratmult si bine, cd nu e un netrebnic trantor in roTul celmuncitor al albinelor. Da! Irish.' cand vreT s scriT deDumnede5 si de suflet, cand cautT a lamuri legamintulintre ceT plecatT deja i ceT remasi inca, o 1 atunci ceTfara suflet si Para Dumnedeil, cei cu Nana itT arata diniisi'tT cer

DecT, sa le &II i e5 pe ale meletDar ce sal le spufu ? Sal le spuTu ca's profesor de u-

niversitate ? Nu 'T mare treba ! Cat! profesorT universitarfin Europa intrega nu sint ca un fel de irnperceptibilimicrobT, prin carT ofticza i studiul i studentul ! SA' lespuTu c sint membru al AcademieT i chiar al mai mul-tor Academie ? Iarals1 nu'T mare trba I Tote Academieledin lume, daca le Tel cu toptanul, sta5 pe loc si nu vorsal se misce; Tar luate in arnarunt, ele adapostesc vecfnicin sinul lor multe venerabile mustre de rugina intelec-tuala, puse la pastrare de vremea rea. Sal le spufu calmuncesc fara intrerupere de trel-decf i maT bine de anTla ogorul sciinteT si al literaturei? ca am dat la luminavr'o doe'-deci i atatea volume? ca am fost mult lau-dat de cutare i cutare i inca cutare ? ca am fost deatatea on premiat ? ca.... tot nu 'I mare trbal 0 munch'ori-cat de indelungata pOte sa fie sterpa sai1 minciundsa;volumele ori-cat de numerOse pot fi un namol de seca-turY, fara traTu, dupa gustul momentuluT ; laudele cat de

2

titluri...

.

www.dacoromanica.ro

18 SCIINTA SUFLETITLIII

sgomotOse pot fi cerite, mijlocite sati cumperate ; pre-miele pot fi de card.4ia Ce sa le spuTu dara? VoTu dicenumal atAta cal: in istoria, in filologia, in orT-ce sfera acunoscineT eI am fost tot-d'a-una scep ti c, respingendautoritarismul de sus ca i popularitatea de jos i cro-indu'mT pretutindenea singur, prin propriele mele cerce-tarT dupd isvcire, o cale noua., build saU rea, cum metaia capul, dar din inima curata, fard frica de nimeni,fara folos personal, fara fatarnicia, fara reclamd.

Am spus ca Spiritismul este credinta-sciinta, ceeace insemnzd cal pe de o parte, el cuprinde in sinemiedul tuturor religiunilor far deosebire ; Tar pe dealta, nu numaT se impaca cu sciinta aa numita

dar Inca o i intregesce, infigendu'O' radacineleadnc in Biologia.

Intrebarea, daca se afla unde-va sail nu se afla nicairTnisce nmurT omenesci atat de uitate de Dumnedeil in-cat s nu alba nicT o adulmecare de Dumnedeil, acestaintrebare este, negreit, de o insemnatate ore-care pen-tru Antropologia i pentru Etnologia, dar aci ne ingri-jesce pre putin, i Tata de ce. Una din doe : se afla sailnu se afla. Daca se afla asemenea nmurl, ceea ce estecu putinta, atunci urmeza c religiositatea s'a desvoltatin omenire, i numaT in omenire, de o data cu o treptaOre-,are de cultura, i decT, ca i insa,1 cultura, alcatu-esce o inaintare firesca a specieT omenesci. Dacal insa,din potriva, asemenea nemurT nu se afla nicairY, ceTa cerai este cu putinta, atuncT inceputul religiosit'atiT tre-bue cautat deja la maimuta, la elefant, la caine, in stra-turile animale inferiOre omuluT. OrT-cum ar fi dara, inarnbele casurl religiositatea este o prop4ire necesara pescara urcariT organismuluT, i acesta ne ajunge ca punctde plecare; adica ne ajunge ca punct de plecare de asci ca : este tot aa in firea omuluf de a crede in Dum-nedeil dup a. cum in firea omuluT este de a sta drept pedoe picidre, Tar nu de a umbla de.abuiIea, dei cutaresa cutare pte sa umble de-abuOlea i pte sa nu credal

posi-tiva,

www.dacoromanica.ro

DIIMNEDEt, NEMDRIREA, DESTAINIIIREA 19

in Dumnedeg, fie de bung voe prin fantasia, fie de nevoeprin slabiciune organicg.

Felurite forme si reforme, prin cari atl trecut si trecereligiositatea : fetisism, politeism, monoteism, apoi sa-beistn, buddhism, brahmanism, mahometism, crestinism,apoi ortodoxism, catolicism, protestantism etc., nu neprivesc nici mai mult nici mai putin decal intrebareade mai sus despre epoca nascerii religiositil4iT, adeca neprivesc numai ca nesce trepte de propgsire ale unuia siaceluiasi principiii. Care anume trpta e superira si care

3. este inferiOra? alegg ori-cine cum ii place ; destul ca unelenu pot a nu fi mai sus, altele mai jos, altele mai lamijloc. Fie-care trptg se deosebesce de t6te cele-lalteprin cult si prin arngrunte, Tar noue' nu ne pasg aicenici de cult, nici de arnrunte. Fie-care se aseme'nd cutote cele-laite prin recun6scerea lui Dumnedeg, a unuiDumnedeii inteles mai bine sail mai reii, dar recunos-cut d'o potriva in religiunea lui Cetivayo ca 'n reli-criunea lui Descartes sail a lui Kant. Cel mai adanc cer-cetator al religiositatii la popOre primitive Eduard Tylorne spune cg: se pote dice cal nici un trib selbatec nueste panteist in sensul cel strins al cuvintului; doctrina,,xpe care triburile selbatece o imbratisza obicinuit, doc-etrina mijlocig intre monoteism i panteism, este unpoliteism avend in culme o singura deitate su-premg. Ei bine, selbatece sail neselbatece, ast-fel sinttote religiunile, t6te ping la una. Din religiune in reli-giune se schimba numai dOra numile proprii ale deilor dea doua mama, numai etichetele. Ce este Mercurill daca,nu un Arhanghel? Cate-o-odata chiar numele proprig sepastreza pe furis, buna-Ora : trecend dela Romani la Ro-mani, strabuna Venere se resfrange in sfnta Vineri dinbasmurile poporului. Insusi mosaismul, socotit cu dreptcuvint ca monoteismul cel mai curat, ne vorbesce to-tusi de ingeri, adeca pune la mijloc intre om si intreDumnedeii o cetg de fiinte aprOpe dumnedeesci. Cheme-seo asemenea fiintg Rafail, sati cheme-se Marte, sati che-me-se san-George, este in forma un politeism, desi in

i

www.dacoromanica.ro

20 SOIINTA StITLETTILIA

fond Dumnecleil remne unu I, unul in tUte religiunilefdra deosebire, incungiurat de Om e ni-d umne qei, denisce mijlocitori intre cer i pdmint, din pricina cdroraori-ce teologid se aluneca pe nesimtite in mitologia,n'are ce face : trebui sa se alunece.

Cela ce ne isbesce dela cea de 'ntaiii vedere in totereligiunile, este stdruinta de a'si da sarna de obArsianenumeratelor rele carl bAntue lumea. Pretutindeni s'ainchipuit o cleitate rea, una sail mai multe, luptnd im-protiva binelui. La Egipteni Tifon contra lui Osiris, laInch Siva contra lui Brahma, la Evrei Satan contra luiIehova etc. Cea mai desvoltatd, cea mai amdruntitaicOn d. a acestui resboiii ni se infatiszd in zorbastrismulpersian, trecut apoi in manicheism si la urma in bogo-milism. De unde vine reul? se intreba merell si se totintrebd sdrmana omenire, respunclendu-si ea insasi : catis fie si draci, nu numai ingeri. In tote reiigiunile insane intimpina, dacd nu ca un element cu totul mai pesus de acestd luptd, cel putin ca cel menit a o sfirsiprin infringerea reului, un Dumnecled u n u I.

Si omul se mAngie cu nedejdea acelei biruinte delaurma urmelor, fiind sigur c o sal guste i el din rOdele

o sal le guste nu ca nm omenesc, ci anume ca per-sonalitate cutare sari cutare. Nu s'a gdsit inch' nici o se-mintid ornenscd, ori-cat de josorith, care sd nu crclain nemurirea sufletului. Si pentru ce Ore crede ? nu cum-va cd se teme de mOrte i ar vr sdi se amdgscasali sd se ametscd. ? Dar tocmai pentru ca crede in ne-murire, selbatecul nu se teme de mOrte. Fatalist la culme,el infrunth primejdia mai cu hothrire cleat ori-cine. Fa-talism si fricd sint doe poluri opuse ; din fatalism isvo-resce ne-frica ; unde este fatalism, frica nu pOte sd fie ;unde e fried, nu pOte fi fatalism. Dela Lucretiii incOce,.se mai trasnbitza mereU c i in Dumnecleii omul credenumai de fricd. Dar pentru ce Ore omul manncd? Ne-gresit, de fOme. Mncarea existh ea sad nu ? De n'ar

7. exista mancare, omul n'ar put aye frne. Inchipusca'sicine-va o omenire pururea fldmnd, trdind i immultin-

si

www.dacoromanica.ro

DIJMNEpga, NEMIIRIREA, DESTAINUIREA 21

du-se vecurl peste vcuri fara rnncare ! Dupd cum fmea,ca o trebuinta organica, presupune c este ce-va care s'opta inclestula, tot asa credinta in Dumnedeii, credinta innemurirea sufletului, intru cat aceste credinte sint impar-tasite de omenirea intregai din toti timph si din tote te-rile, facend parte din or ganismul oinenesc, nu se potintemeia decat pe putinta und indestulari. Se 'nt'ampla,vedi bine, a crecle cine-va si de frica, burial-Ora mai totiateh in ajunul morth sali cand furtuna pe Mare incepea inneca barca ; tot asa se 'ntarnpla unora a mnca si

d'a-sila ; dar val" de o asemenea rnncare si de o a-semenea credinta!

Frica saii ne-frica, ori-care ar fi isvorul credintei tu-turor Omenilor in nemurirea sufletulM, faptul in sine afost urmarit, cercetat, adeverit de catra etnologi, si acapaat in istoria comparativa a religiunilor numele ca-racteristic de a ni m ism. Cum este sufletul cel nemuritor,ce face el si uncle petrece dup esire din trup, care esteraportul luf de adoua-di cu ccl remas1 pe pamint, toteacestea sint niste maruntisurY, intocmite de fie-care po-por, de fie-care vita de Ornenf dupa un alt tipic ; insin tOte tipicurile, cel crestin, cel brahmanic, cel chine-sesc, cel selbatec, sufletul are o fo r m a, adeca un in-

un fel de corp streveli sai aburos,deosebit _de corpul cel pamintesc. Multumita acesteiforme, sufletele se pot recunOsce si nu se amesteca Iao-lalta. Multumita acester forme, sufletele cele clestrupate

incetzA de a ft in legAtura cu cele intrupate, de ase viri in treburile omenesci, de a se destainui noue,cand o cred ele de cuviinta. Sufletele cele rele satI ne-norocite se fac s t rigo I sati nail) e. Sufletele cele marl"si curate, s fi nti I crestinismului, inaltiindu-se pina laDumnedeti, devin acei mijlocitori intre cer si intre pa-mint, acei Omen T-d umn e e I, pe carl tote religiunileajung al pre-apropia de Fiinta Suprema. Impartasireatuturor acestor suflete, fericite sari nefericite, prin vise,prin vraji, prin oracule, prin prorod, prin cite altele,alcatuesce una i acela0 credinta. omenesca.

cu

material,.yAlis

eat

s1

www.dacoromanica.ro

22 SGTTITA SUFLETIIL13/

In sfirsit, in tote religiunile, fie ele pe off-ce trptg aculture, dupg cum binele universal se luptg cu reul uni-versal si ajunge a'l birui la adecg, de asemenea bineleindividual trebui sd se lupte cu reul individual, pe careprin stgruintg pOte sal biruscg. De aci urmzg resplatgpentru cel biruitor, pedpsg pentru cel biruit: r a Yu sagI a d, respunderea fie-cul pentru faptele sale.

Religiunea darg luatg peste tot, desbracata de oti-ceparticularism, de ori-ce impestritare dupg vreme si dupdloc, ni se infgtiszg cuprinslend tref, numai tre dogme :

DUMNEpEl.NEMURIREA.DESTAINUIREA.

Prin aceste tre, numal tre dogme, caff sint legfneclintite ale firif ornenesci in tdtg putcrea cuvintului,teologia este sciintg fara a inceta de a fi credintg,adecg ea induplecg cugetarea cea rece si cantgritre,miscnd in acelasi timp ping intr'adnc cOrdele cele maigingase ale inime.

Insg ori-ce sciintg, dacg in adever este sciintg, trebuineaperat s fie impacata cu cele-lalte sciinte, sg nu fiein zizanig cu nici una din ele, cad tote sciintele inchi-puesc la o-laltg un intreg, un acord armonios, o singurgenciclopedig. Orr care teologig speciala, fie protestanta,

8. fie catolicg, fie mahometang sag' brahmanicg, se pOteprivi cel mult ca flora unef teri, o florg une-orf forteciudata ; nicl una insd din ele nu este Botanicg, desitate se intemeazg pe Botanicg, care numai ea, genera-litate a tuturora, este o adeveraet sciintg.

Din punctul de vedere curat sciintific, adec g. aseclatpe esciinta mareluh Astronomia i pe Isciinta mi-culuf) Chimia, daca ne intrbg cine-va : ce este Dum-neclei ? singurul respuns care ni se pare a fi apropiatde adever, intru cat IT e dat omului de a sci ce-va instarea de astacli, cat sg fie: Dumneclei este i n fin i t.'1

www.dacoromanica.ro

DUMNEW, EEMURIREA, DESTAtNUIREA 23

Noi ne intcircem ast-fel la batranul Voltaire, carele di-cea in Dictionarul Filosofic : ceTa ce se p6te incredintafara tenth', este cal Dumnedell e infinit, Tar mintea orne-nesca e forte marginita. Bietul Voltaire, osandif de--ochiat ca ateu de catra abbatT si cardinalT I Nu volurata nici odata cele doe' cesuri, pe carT le-am petrecutcu fiTca-mea la Ferney, in parcul si 'n casa, in oclaitade lucru a nemuritoruluT cugetator ; la stanga dela pOrtase 'nalta o bisericuta, d'asupra cariTa se citesce : Deoerexit Voltaire Voltaire a ridicat'o luf Dumneclegz.

acest cap atat de anti-bigot, atat de sceptic si atatde sanatos, atilt de limpede tot-o-data, vedea forte bine

cea mai nemerita caracteristica a luT Dumnedeg este:infin it, in contrast cu marginirea mintiT omenesci, caretotusT voesce si e dathre sa '1 cunOsca.

Astronomia clovedesce c orT-cat de multe ar fi lumileori-ca de mare ar fi universul cel cuprincletor de a-

ceste lumT, ele tote se afl intr'un infinit. Infinitul insa,in care e cuprins universul, nu este egal sag identiccu totalitatea partilor acestuT univers, adeca cu lumilea+b+c+z, cad ele sint tote marginite, fie-care avendhotare, si deci are hotare i totalitatea lor. Matematicesce,negresit, la orT-ce nurner concret se pte acialoga un altnumer concret, i altul, i rasT altul, si tot asa inainte larda mai sfirsi vre-o-data, ca si cand s'ar put inchipui uninfinit dintr'un sir de numere concrete ; dar acestfie orT-cat de lung, nu va fi totalitatea acelor nurnereconcrete. de vreme ce o tot,ilitate este o summa, Tarsumma nu se pOte trage decat atunci cand se oprescesocotela, cand incetza lucrarea, ca.nd se pune o mar-gine. Lumile din univers intocmesc in fie care momento summ totala, i deci totalitatea lor a+b-l-c+z estemarginita ca si fie-care din ele in parte: a, b, c, z. Uni-versul, prin urmare, se cuprinde in infinit, totusT nu esteinfinit. Mai mult decat atata ; sciinta nu pOte pricepeuniversul fara a ajunge ne'nlaturat i neaperat la notiu-nea infinituluT; dar ajunsa acolo, universul i se infatiszaca o simpla intamplare, precum este o intamplare, buna-

cg

y

si

i

sir,

www.dacoromanica.ro

24 scIINTA sUPLETULut

Org, graiul romnesc pentru acela care, plecand delastudiul acestui graiu, se urcg treptat la limba omenescgin deobste, adecg la darul de a vorbi, la isvorul tuturorgralurilor realisate, realisabile sail pe cale de a se rea-lisa : el vede atunci c acel dar de a vorbi este un prin-cipia fundamental, din care s'a ngscut graiul cutare sailcutare, insg putea sg nu se nascg.

In acest chip, not toy, pgmintul nostru, srele nostru,miline de miline de alti sort cu alte pminturi si cuaIi not, cu alte intunerece de fiinte simptre, voitre

cugetgtOre, 4trgim, ne miscam si sintem in eh, dupddisa apostolului Pavel: sintem in acel infinit, dar nusintem el. Dui:4 cum globul pgmintesc este o besicg desgpun.invirtindu-se intr'o sistemg solarg, tot asa universul

9- intreg, tote corpurile ceresci la un loc, sint un fel debesica: de sgpun invirtindu-se in acel infinit, care le lin-brtiszal si le strgbate de pretutindent. Numai el estetot, cgci numai afarg dintr'insul nu pOte fi nemic. Numaipentru el, timp si spa;iii nu existg, fiind nemarginit intimp si in spatiii. Nurnat el scie tot, de Org-ce '1 ajungea se sci pe neavend pentru acsta vre-o trebu-intg de a cerceta raportul intre Dacg omul,culmea desvoltgrii organice pe pgmint, scie atat de putin,aprOpe nemic, este cg, din legen ping la cosciug, pe mi-cutul se e till mgrginesce necontenit spgimintgtorul n u-e

Prima margine, un fel de zid despArtind pe om deceea ce nu este el-insusl, e corpul cel grosolan, de carespiritul e legat ca printr'un larg elastic, putend a sedel:Arta ping la un punct, dar silit 'lute a se intrce.Apoi in lguntrul acestul corp, fie din pricina lui, fie dinpricina altor spirite tot asa de inlgntuite, cu cart spi-ritul cel inlgntuit are a face, se gramadesc mgrginipeste mgrgini. Intunerecul e marginea luminet, reul emarginea binelui, uritul e marginea frumosului, minciunae marginea adeverului, strimbgtatea e marginea drep-

prostia e marginea mintii, o margine mai ingustgsail mai larga dupg impregiurari, dar ort-ce nu h esteo margine pIn la care pOte sg inainteze da, nu este

si

sine'sT,

tatiT,

eh si nuied.

www.dacoromanica.ro

DUMITEpEt, NEMIIRIREA, DESTAINDIREA 25

deca o margi ne, o nevoe a firii celei mgrginite a lu-milor si a fiintelor din univers, si dispare acolo undenu sint mgrgini. Prin natura cea marginita a graiuluiomenesc, cnd noi clicem binele, efrumosul, oade-verul, cdreptatea, clumina, and facem adeca o deo-sebire intre aceste notiuni, este deja o marginire, cacia deosebi insernneza a margini, pe cnd ele nu se deo-sebesc, nu se mgrginesc, ci alcatuesc un singnr ida inAcela fr margini.

Astronomul, cu ochii radicati spre intinderea ceruri-lor, dal peste infinit. Tot de infinit se isbesce chimistul,and Il pogOr g. ochii in tarina. Voind sa intelega ceeste un corp, el il desface in parti, apoi partile in par-tecele, apoi prtecelele in partecelute, in partecelutelepartecelutelor si asa mai inainte, ping ce ajunge la mo-lecule si alte molecule, mai departe de cari nu pte samai bucgtscg, desi sciinta if clice ca trebui sa mrgacu. gAndul ping la atom, Tar atomul remne cu totul afarddin lucrarea puterilor chimice satI fisice, sirnplu, indivi-sibil, fgra margini, adeca infinit.

Infinitul chimistului dincolo de moleculg, pOte ore sgnu fie acelasi cu infinitul pe care'l aflg astronornul din-colo de univers? A clice ca atomul, pe care nu trebui

amesteam cu nici un fel de molecula, e nemAr-ginit mic, este o absurditate, cgcl ori-ce mesurg, demicime ca si de mgrirne, se potrivesce numai acolo undesint margini. Pluralul atomi e tot asa de absurd, devreme ce aceea ce n'are margini nu pte fi cleat u n a : dindata ce ar fi d o 6' sag t r ei, ele s'ar ungrgini neaperatuna printr'alta si, prin urmare, ar fi mgrginite. Atomul,adeveratul atom, nu pOte fi nici doe, nici trei; nu pOtefi nicl mic, nici mare ; atomul este unul infinit.

Infinitul astronomului i infinitul chimistului sint daraacelasi infinit, in cuprinsul carula plutesce, cu tote alelui, universul cel mgrginit; ata.' t de mgrginit si resmar-ginit inat, dela corpul ceresc cel mai mare ping la punctulmaterial cel mai rnic, a t in gere intre mrgini nu exista

.nicairi in naturg. Dupd cum soril se despart intre el prin

cab

www.dacoromanica.ro

26 s On NTA FLET 'nut

spatiuri calculabile sati necalculabile, de asemenea orT-ce molecula cat de ultra-microscopica este despartita demolecula cea mai invecinata printr'un spatiti calculabil

10.sati-necalculabil. Ceea ce ni se pare none' a fi unit, nueste unit decat in parerea nOstra, unit in realitate fiindnumai infinitul, cad numai el este unul. In acest infinit,srele cel mai colosal i molecula cea mai impercepti-bila rotesc, rotesc mereii si se atrag de o potriva, soli-dare intre ei i intre ele, dar nu se ating nici o dataprin marginile lor. Acest infinit urdesce de o potriva,dupa aceiasi norma, u n a cum e si el unul, microcos-mul i macrocosmul.

Pentru om, a urdi, a face, este a termuri, a pune innisce margini mai marl' sail mai mid ce-va pe care '1scOtem din noi si din afara. tot-o-datd. Cu catmintea e mai Inaiti, cu atat mai mare este partea ceatrasa din ea insasi, insa in ori-ce cas ea trebui sa seamestece cu o parte din gall. Architectul, care cladesce,Tea din afara materialul si cat va din ideile planului, 'farremasi;a din propria sa minte, imbinand unele i altelepentru a urdi un ediflci, adica pentru a le laptui inmarginea cutare. Asa urdesce poetul i cisrnarul, tot-d'a-una in margini, tot-d'a-una cu calapod. i e, canddie acum emargine>5, ieati din afara o vorba gata, fa-cuta, urdita, in care o cugetare este marginita prin so-nurile m, a, r, g, i, n, e. Numai infinitul, fiind singur,nu pote lua nemic din afara, ci urdesce tote din sine'si,le urdesce insa in acelasi chip, adeca termuresce, punein nisce margini, ma'rgini prin cari faptura nu se pOteconfunda cu el; mai curind s'ar put confunda un ce-sornic cu csornicarul care'l face, caci cesornicarul sicesornicul sint ori-si-cum marginiti unul i altul, pe candopera infinitului este o marginire urdita de cel nemar-ginit, o marginire si ea, dar o marginire cu pecetea ne-marginitului

L'arne est tout, c'est le doigt de Dieu sur la nature...(Julie Hasdeu).

inai-ne

www.dacoromanica.ro

DIIMNpEti, NEMORIREA, DESTAhlIIIREA 27

Luand ca punct de plecare i n fi nitul astronomului0 al chimistulta, al celor doe sciiqe cari s'ar put numicalla si omega), una suita cat e cu putinta mal sus 0cea-lalta coborita cat e cu putint mai' jos, nol am veclut

acel infinit, unul i acelasT

neavend marginT, cuprinde in sine universul, dar nue univers ;

neavend marginT, fiinOzal de sine'0, chTar daca n'arfiinta. universul ;

neavend marginT, nu pOte aye nicT o. insu0re restrin-&lore, nici un atribut negativ ;

neavend marginT, intrunesce t6te atributele positive:binelel,, g frurnosuh, eadeverulh, dreptateaa.,

gsciit4a, intr'o siligura afirmaOune;

neavend margini, urclesce totul numaT din sine prinimpunerea marginilor la ceea ce voesce ;

neavend marginl, nu pOte fi identlficat sag macar con-fundat cu laptura cea marginita ; i totuT

neavend marginT, urclind prin urmare numai din sine,este cuprins in ori-ce faptuire a vointei sale.

Numiti'l cum ye place. Numele nu schimba nemic.Dar fiind-ca numele nu schimba nemic i cal putet1 in0-vea'l numi cum ye place, lasqi-ne i pe noT aT clice

DUMNEpEt.

Si acuma, in marginea cea ingustai a mintii nOstre-sciind ce este Dumneeti i cum se resfrange el inoil-care din plasmuirile sale, sa trecem dela urclitor la fa p-t u r

28 801INTA surumuf

Aci nici Astronomia cu stelele, nici Chimia cu mole-culele, nu ne mai calauzesc, ci ne pte ajutori numaiBiologia, sciinta in care vom da rasi peste infinit, darde asta data nu ca o tinta a cercetdrii, ci ca un racientpentru a pasi inainte pe o cale deja asigurata.

flckel... Si de ce ore sa nu citez pe Hckel ? In atreia prelegere din Istoria Creatiunii, el clice c im-prtasesce pe deplin urrnatOrea cugetare a lui GiordanoBruno, a spiritistului Giordano Bruno: este un spi-nit in tote; nu se aft' nici un corp, fie ori-cat de mic,eunde sa nu fie cuprinsa o partecica din substanta dum-necleesca care '1 insufletescep. 0 impartasesc si eil acestacugetare, dupal cum o impartasia si apostolul Pavel:etraim, ne miscam i sintem in elp ; ba rnerg chiar maideparte, clicend el fara o partecica din acea substantadumnecleesca nu se afla nici o molecula. Flckel dardeta cum incepe prima sa prelegere : Miscarea intelec-tuala cariia naturalistul engles Charles Darwin a datcel nascere prin vestita'i carte despre Ori-ginea speciilor, acsta miscare a dobandit intr'un scurttimp un resunet atat de mare, inca't trebui sa interesezepe ori-cine. Si totusi teoria, numit obicinuit darwi-

nianal sail darwinism, nu este deca't o mica parte dintr'o

DIIMNEUII, NEMORIREA, DESTAINUIREA 29-

niste, ca Lamarck sail ca Goethe, sa nu uTtam ca 'nacelasT timp cu Darwin, la 1858, un alt mare naturalistengles, lucrand tocmaT in Australia, facuse aceiasT des-coperire : Alfred Russel Wallace, al caruTa nume ne-a in-timpinat mai sus intre sustinetorii cel mai hotgriti aiSpiritismulu 1.

Dup doctrina luT Darwin, desvoltata de o scOla in-trga de biologi, otnul pe parnint este ultima veriga aunuT lant de transformatiunT. Incepend dela planta, basi maT inclarit, trecend apoT prin zoofitT, apoT prin sirulvietatilor din ce in ce mai-mai desavirsite, acelasT ger-mene, am pute clice maT bine acelasT plod, ajunge cuincetul a fi om. Precum ii face cine-va o genealogiaca Mu a luT Ion, nepot al luT Petru, stranepot al la Stefanetc., tot ast-fel Hackel croesce pentru speciea o m o ge-nealogia cam asa : fiTu al maimutei din epoca tertiara,nepot al brOscei din epoca secundara, stranepot al so-Wei din epoca primara', restrnepot al until neverte-brat din epoca archeolitica...

Cusurul cel mare al darwinismului, daca e in adeve'run cusur si nu alt ce-va, este lipsa treptelor interme-diare intre speciT. 011-cat de multe ar fi asemnarilecurat anatomice i embriologice, totusi dela om pina lamaimuta, fie goril, fie cimpanze, e pr departel In locde un arbore genealogic, in care totl suitoriT si pogo-ritoriT sint legati printr'o mostenire necurmata, s'ar putclice mai curand Ca evolutiunea darwiniana este o in-tocmire armonica, prin care speciile se suprapun unapeste alta din ce in ce mai supericire, fie-care specie in-

2, chipuind totusT un ce cu marginile sale proprie, o mo-lecula fara atingere cu cele-lalte, cam asa dup cum sinttote moleculele din univers.

Lipsind dara intre om si maimut o trpta interme-diar a-liar strict anatomica, necum fisica si psichica inacelasi timp, presupusa spita a nmuluT remine indoel-nica ; i primind'o a'o-cam-data, noT o facem numaT pentrua nu incurca desbaterea prin ce-va de o insemntate se-cundar. Fie acea spita a nmuluT orT-cum ar fi, mTeul

www.dacoromanica.ro

30 sMINT& BUFLETIILUI

darwinismuluT e sangtos, e adeve'rat, e plin de lumina'.El asedd principiul evolutiunir progresive intre fiinte, siacest principiti e de ajuns ; e de ajuns adecg a se sci cutoptanul, fgrg amdrunte, cg fiinta omenscg se desfgOrgdin alte fiinte din ce in ce mai putin inferiOre, de 'ntaiiiorganice, apoT neorganice, apol... apoi ce? Ca si Astro-nomia, ca si Chimia, Biologia ne duce la i n fi n i t, laceTa ce'T mai sigur decat tote, fiind-ca cuprinde pe tOtesi se cuprinde in tote.

a rife bucur, earl omul o treptaPe suisul cel ftra de-apus

martirul mat cuget asteptt,Teri un vi er me si maini un I s u s,Cale lunga

s'ajungamai sus

Acest m aT sus este o urmare neaperatg, o nestrg-mutata logicg a darwinismuluT. Evolutiunea, care mergein jos pin la asa numita protoplasmg, nu se pOte opriin sus la om, ca si cand intre orn si intre Dumnedetin'ar fi nemica la mijloc. Dupg cum scara ne pogOrg.ping la infinit, de asemenea ping la infinit ea trebuTsg ne urce. Fiinta neorganicg devine fiintg o r g a-ni cg, fiinta or gan icg catg sg deving fiintd sup r a-organic , si tot inainte, inainte ping la infinit. Nu-mai infinitg ea nu va fi nici o data, Tar neputend fi in-finitg, totd'a-una va ave o margine, o margine din cein ce mai find', maT mlAdiOsg, dar totusT o margine, prinurmare o materig, un fel de corp : giaste trup vi e-tuitoriu si Taste trupti sufletescih, corpus spin--

DUMNEE, NEMIIRIREA, DESTLNDIREA 31

ce metamorfos este o m e te m psi co s tot.o,clat; ne-gresit, nu metempsicos g. capricios-regresivg ca la cei vechi,dupg care ornul se putea preface intr'o brciscg, ci ometempsicosa treptat-progresivg, prin care brsca, tre.cend intrga insiruire mijlocig., se pcite preface in om.Nu vom cerceta, ealci nu sintem in stare de a cerceta,sand altora acesta gingasg sarcing, evolupunea lui eadecg a elernentului psichic, in straturile organice sahneorganice antericire omului. La caine, de sigur, se aratgdeja acea duisai jertfire de sine insusi, acea inrfinare aegoismului, acel avint altruistic, care pintre rneni chlaralege pe cei mai aleT. Prin altruism incepe a se iviadeveratul e h, substanta cea durnnedeesca), pecetea.infinitului, care se desmgrginesce si tinde la nemdrginireping si 'n marginea unui corp.

Altruism algturat cu eli, acsta se pare a fi ciudatla cea vedere, fiind-ca nu altruismul, ci tocmaiegoismul insemnezg Etimologicesce asa este, nueste asa logicesce, ceea-ce se intampla adesea. Egoisrnulse pte asemena cu zorul calgtorului la restaurantul unei

3. ggri, cnd impinge fgrg milg cu cotul pe cel lalti dru-masi ca sal resbsca mai lute la masa cea cu bucate,unde apuca i imbuc cat pOte si cum pte, de temereca sg nu prda trenul. Egoistul e egoist, cad' vita deaci e pr scurtg, pr grabita, si el nu vrea sg scie deo altg viet. Pentru dinsul e 5 nu existg &cat ca o clipade indestulat trebuintele de adi ping maine, nu ca o pgr-tecicg din substanta dumnedeescgo, adecg nu exista aprpede loc. Acea p irtecicg, adeveratul eli, se dg pe fatalmai ales in altruism, ori-care i-ar fi numele. Altruistulse jertfesce pentru altul, pentru terg, pentru omenire,pentru o idee ; se jertfesce linistit si bland ca Isus pecruce, se jertfesce zimbind i fericit, fiind bine incre-dintat ca e u 1 nu !Ate sg perg, c nici o mcirte nu'lpte nirnici, ca. el stgruesce, se conserva ; altruistul ma-nnc mOrtea; dupg vorba lui Shakspeare, a celui mareintre ccl mai marl: cvei manca mrtea cea rnncgtre

la-

de'ntninJets.

www.dacoromanica.ro

32 SmINTA SUFLETIILIII

(de OmenT si, mOrtea o-datg mOrtg, nu veT mai murionicT o data).

So shalt thou feed on death, that feeds on men,And, death once dead, there's no more dying then...

0 lege universalg a fgptureT, una din cele mai stg-panitOre, aceia din care Darwin a tras vestita duptg.pentru existentg, este conservarea : a fi. 0 abatere delaacsta lege e peste putintg, sai cel putin, not' nu ni-o-putem inchipui. Sinuciderea, departe de a o resturna, omai intaresce, cad or-I-cat ne-ar striga cel arnarit i ne-cajit c vrea sa nu mai fie, ca dincolo de mornnint nu enemic, cg nemicul e incetarea suferintei, orT-cat s'ostrige, el nu s'ar omori, dacg n'ar ave o incredintarede care nu's'i dg samg, incredintarea cg e u 1 omOr su-ferinta, dar e u 1 remane. Ornul decT scie cg e nemuritor,o scie chiar cand crede ca n'o scie; el scie cg e nemu-ritor anume ca e ii, ca personalitatea care cugetg. sivoesce ; el scie cg. mOrtea nu este decal un ye! streveditidupa care se ascunde:

NEMURIREA.

Se pare cg deja unele dobitce simtesc ceea ce numirrtnoT nemurirea su fl etulu T. Un caTne credincTos in-sotesce ping la mormint lesul stgpanuluT ; privesce cum

bagg in grOpg, fgrg a se repedi la docli, desi el serepedia inainte la ori-cine s'ar fi incercat a se atingede stapan ; apoT nuyvrea sg se intOred a-casg, ci remaneculcat pe mormint ; fC) di, doe, treT respinge ori-ce hrang,dar nu mused pe nimeni i, ntocmaT ca un mucenic,mOre jertf a ItibiriT. A cest caTne nu este ore forte sigur,a prin mrte el isT va recgpeta stapanul ? Cat timp re-posatul trgia, i se intampla adesea a pleca in cglgtorigpe mai rnulte lunT, lgsamd pe Azor a-casg. Azor era trist,tamjitor, dar totusT mahca din mana slugilor si astepta

ca i cand ar fi dis stgpanulul : la revedere. Dece ore acuma Azor, atat de rebduriti alta data, nu mg-

il

www.dacoromanica.ro

DUMNEW, NEMURIRPA, DESTAINUIREA 33

nanca pe rnormint, in asteptare ca stapanul s sa dingrpa peste ate va chile sail peste cate-va lunf ? El scie,prin urmare, cd mOrtea este o altfel de calatorid ; darpare a fi asigurat ca prin sinucidere pte revdasta.pa.nul, caci numal pentru a '1 revede se onuird, nudintr'o obicinuita intristare. Un asernenea caine, daanu e om, este candidat la omenia, dupa cum aspus'o nu'mf aduc a-minte cine. Ca sa fie ona deplin, iflipsesce numai clOra organul pentru a manui revolverul.

Sciindu'si nemurirea i putend s'o scie, negresit, mai4. cu temehu de cum o scie cainele Azor, omul aflai acurn

din doctrina evolutionista cal sufletul set] fusese dre-andintr'un corp de maimuta, aka data inti 'un corp de brdsca,ba inca i o burun sail un muschfu intr'o vreme ore-care ; el afla ca in trecutul cel intins pina la infinit, a-cest suflet n'a facut nici o data un pas inclarir, ci tot.d'a-una a pasit inainte din mai bine in mai bine ; elafid ci regresul nu exista in naturd; i decf, multumitJO Darwin, omul are acurn dreptul sciinti fi c de a 'sfdice : lepedat corpul de bri5sca pentru a imbraca peal maimuteI, am lepedat corpul maimutei pentru a irn-braca pe al omulta ; lepedand corpul de om, ce fel decorp voiu imbraca 61 Ore maine ?

Intrebarea nu e bine pusa, adeca nu se potrivesce pcdeplin cu legea evolutiunii. La Darwin transformatiuneanu urinza nemijlocit din specie in specie, buna-Ord delamaimuta la om, ci se faptuesce mai intaiu in sinul fie-canT de pilda dela Buseman sati Hotentot hiRoman sail la Grec; si nici ca se pte sa fie altmin-trelea, de vreme ce Busemanul, nici decum un Pericle,infatisza mai multe trasurf de asemenare cu maimuta.Asa dara, numai atunci and omul a ajuns la culmeaputincids a desvoltariT curat omenesci, numai atunciand egoismul a scadut la minimum si altruismul s'aurcat la maximum, numai a tunci and avinturile celemarinimOse .si ajutatre au covirsit poftele cele josnice,,ati cel putin s'ati equilibrat cu ele, numai atunci, avend

3

sa

speciT,

'ar

ant

www.dacoromanica.ro

34 sOTINTA SIITLETIILIII

temem de a crede ca 'n rna-ginea ornenirit el si-a im-plinit intrega soli, omul are dreptul de a'sT pune in-trebarea : sufletul mcii, lepe'dnd corpul de om, ce felde corp va imbraca ore maine ?

La acestal intrebare darwinismul nu pte respunde d'a-dreptul, dar nu pOte rasT a nu respunde prin analogia.Nu pote respunde d'a-dreptul, cad el se intemeeza aprOpeexclusiv pe anatomi, cel mult pe ernbriologia, fiind detot sovaitor de cate-ori s'abate piezis in sfera psichica.'Sfera psichica par'ca i-ar pune pedeci in cale, nu pentruca aceste pedeci ar fi adeverate, ci pentru c ele nu seterg decat printr'o InaItI sintesa asa clicend supra dar-

winista. Ast-fel, buna-ra, prn inteligenta rnaimuta sepropia maT putin de om decum se apropial de el ele-

fantul i cainele ; Tar prin firea cea cantareta, caracte-ristica mai ales la s'61batecT, adeca anurne in stratul celmaT primitiv, noT sintem maT aprpe de unele paseri,mai cu samal de acelea carl, forte destepte, imitza chiarglasul ornenesc. ApoT, clacal vom socoti elernentul fisio-nomic, ce-va pe jumaate sufletesc saritor in ochT, vomved ca omul nu e o m, ci m e ni, Omeni in earl seoglindesc mai-maT tote vietuitrele de pe pamint: cu-tare semen a. a boil, cutare a cal, cutare a porc, cutarea pisica, cutare a vultur, cutare a brosca, cutare altulnu numai aduce cu castor, dar se'ntarnpla a fi si archi-tect tot-o-data. In darwinism, ca doctrinal nurnai ana-tomico-embriologica, Tar prin acsta o doctrina neispra-vita, elementul spiritual,

DEJMNEpEt, NEMURIRLA, DESTAWITIRFA 35

trebui sal adauge : in speciea cea imrnediat supericirdi care dovedesce cal oinul, prinamestecul seii, prin lucrarea sa, prin chibzuelele sale, areo mare inriurire asupra animalilor inferiorl JuT, aducendpe cal, pe boil, pe Oid, pe cattle etc. la o stare putin-cros cea mai desdvirsitd; in analogil cu acest cselec-Oune artificiald, care este de altrnintrelea forte firescd,nici decum o minune impotriva legilor nature, darwi-nismul, vrend nevrend, treb tit dicd omulut : (ininoua ta transformatiune, devenind superior sernenilortei de astddi, tu vet dobandi putinta, prin amestecul

.r tea, prin lucrarea ta, prin chibzuelele tale, de al'velui, de al indemna, de a'T indrepta, de al imbund-

tAti, de al face mai de soiu.r

In scurt, dupg cum Astronornia si Chirnia ne-ad ardtatpe Dumnedeti urdind universul prin punerea mg r gnilor la o sferd din propria sa substanta infinit, totasa Biologia, prin marea lege a evoiutiunii, ne aratdcurn acestal substantd, care nu incetzd si nu [Ate incetade a fi din Dumnedeti, urrnzd a se urdi apoidar pe o cale inversd, adeca.' tinclend mered a se d e s-mdrgini mai mult i rdsT mai mult ; tinclend meredsa ajungd a fi nu numai ce-va din Durnneded cum este,ci di-far Durnneded ; tindend mered a subtith mdrginile,a le face tot mil putin si mai putin tart sad grele, maiputin tepene si popritre ; tinclend merei.i...

Pentru a fi pe deplin limpede, inlRurand tot felul dene'ntelegere sad de rea intelegere, catd sd putu punctulpe i in privinta celor dise aci despre chipul cum aim-

po-

ea-insasi,

al

sdif

i-

.

www.dacoromanica.ro

36 SCIINTA SUFLETIILIII

nedeil urdesce firea, Deus mnturans, si cum se uidesceapoi firea ea-insgsi, natura naturans. Numai Dunmededexistg: un a si sin gu r substantg.Existand, Dum-nedeil face. Ori-ce facere, ori-ce urdire, presupune mar-gini. Durnnedeti data, prin mgrginire din infinit, facedin sine universul cu tote ale lui. Insg ori-ce mgrginirea substantei celei dumnedeesci este o imputinare, o scg-dere, o perdere, de unde in univers tote acele rele carTnu pot fi in Dumnedell. 0 data urditg, fgptura se sbu-ciumg a inlgtura aceste rele spre a ajunge la o deplindfericire. i c;um Ore s'o facg, dinsa marginitg, dacg nutindend ne'ncetat a se desmAr gi n i ? Acestg desmgr-ginire, acest dor de re'ntOrcere la nemgrginirea lui Durn-nedeil, acest avint cgtrg ideTal, acst fericire de a cgutafericirea, cine ore dintre noi n'o simte? cine n'o scie ?

Universala tindere spre infinit, intru cat ea se pciteurmgri in noi i pe globul nostru, s'a numit bine-ret1ev olutiune. Peripepile concrete ale evoluOunii sintmai mult sa mai ptqin alt-fel decum le aseda darwi-nismul ; totusi principiul desvoltdrii progresive a orga-nismelor remine castigat sciinteT. Prin evolutiune, fgrdsg mai vorbim de peri6de anteriOre, fiirqa neorganica,trecend din verigg in verigg uriasul lant al fiintelor or-ganice, a ajuns suis treptat-treptat a se intrupa in om,care este, negresit, fara alaturare mai dumnedeesc, adecd

16. mai desmarginit decat t6te viquitOrele ping la dinsul,este atat de desmgrginit incat el cel dentiti, intocmaica un fel de pedagog, incepe opera crescerii celor-laltevietuitre : selecti u nea artificialg .

Asupra acestui punct ai eselecOunii catg sg ne oprimacuma cu tot-dinadinsul, aci el st chiar in temelia dar-winismului temelia Spiri t is rn ului in acelasi timp.Dupg cum in tralul seti de astgdi omul pOte face Zo-otechnig, ecrescerea vitelor, adecd a strgbunilor sei inordinea zoologicg, tot asa, in transformatiunea sa ulte-riOrg, devenind supra-om, el pOte face Antropotechnia,gcrescerea Omenilor. Pic cg omul pcite sa facd Zo-

si'n

.

www.dacoromanica.ro

DUMITEpEt, NEMIIRIREA., DESrAniIIIREA 37

otechnial, caci nu fie-care om o face ; si'n acelasi chipsupra-omul pOte sal faca Antropotechnia, desi pte)erasi a n'o face. Vitei putin IT pasa, daca omul o crescesa n'o cresce; ar trebui insg forte mult sal le pese a-celor Omeni, pe cart supra-Omenii ii socote4c a fi ne-vrednici de o crescere de sus. In ori-ce cas, Antropo-technia, ca i Zootechnia, nu e un tniracol, si nici macarce-va metafisic. Inteun cas, ca si'n cela-lalt, este o legea naturei. Daca un boil de rind ar put sa filosofeze sis'ar apuca a argumenta c boul din vita Durham asacum este el, dand adeca de doe oil atata carne ca boil'cei de rind, nu se datoresce lucrarii omenesci a luiCharles Collins, sub cuvint ca lucrarea ornenesca asupraboului este suprabovind, un asemenea boil-filosof ar filaudat, pOte, de multi boi ca dinsul, dar Omenii ar ridede el si de laudatorii set. i totusi, cat'i boi-filosofi desolul acesta nu sint printre meni, strigand merea contraori-carui amestec supra-omenesc in treburile omenirii !sa'i iertam insa, si chiar sa le dam un fel de dreptatecand omul cresce vita, vita se cresce fara a pricepe dece si cum omul o cresc.4.

0 deosebire forte insetnnata intre Zootechnia si intreAntropotechnia se cuprinde in scopul crescerii. Omulcresce vita nu pentru binele vitei, ci pentru ;slurp su-pra-omul, cu totul dinpotriva, cresce pe ow nu pentrusine'sT, ci pentru binele omului. Noi am veclut mai sus,cal nurnai prin lepedarea putincisa a egoismului i pu-tinciOsa desvoltare a pornirilor altruistice, a leca a jert-firii de sine pentru alti, sufletul se face vrednic de a seintrupa d'a dreptul intr'o specie superira. Nu multi,neape'rat, pte numai Janna d'Arc, se pot apropia dealtruisrnul lui Isus, care ni se infatisza ca supra-omdeja pe pamint. Si daca pun pe Janna d'Arc alaturi cu!sus, este nu numai pentru ca amindoi a11 esit din popor,amindoi implinit soha in restimp de cite trei ani,amindol ati stralucit prin fecioria, amindoi aii murit ti-neri, amindol se scieaii insufletiti de sus, amindoi a

snail

www.dacoromanica.ro

38 SCIINTA SUFLETULUT

infruntat mucenicia, amindoi ati faptuit minuni rn in tariacredintei, amindoi au iubit pe aprdpele mai mult decatpe sine'si; nu, pe Janna d'Arc o pun alaturea cufiind-ca si Ea a scapat ornenirea : Para dinsa Europa, inloc de a fi franussct ar fi asta-di englessca, adecg inlocul ideilor celor mai altruistice ar domni quintescentaegoismului. Un Isus, o Janng d'Arc, am mal spus'o,sint supra Omeni deja pe pgmint. A fi ca dinsii. e matpe sus de firea omenscg. Oricum insa, intr'o sferg de:-.ctivitate sati intr'o altg sferg si'n impregiurarile propriefie-earn sfere, un Washington, un Garibaldi, un Mazzini,un Schiller, un Victor Hugo, ne pot servi ca mustre inmarginea sail aprpe in marginea putintei omenesci.

17. Inteo cli vorbiam despre altruism cu un vladica forte deisprava. (Vedi, imi spunea el, asa trebui sg fie, cactla noi, buna-Ora, santul cel mai lubit i slvit de popornu este altul decat sfntul cel mai darnic, cel mai mi-lostiv, cel mai ajutator : sfintul Nicolae). Asemenea fi-inte, and se 'nalta la speciea de supra-Omenf, mai la-murindu-se prin noua transformatiune, ele nu'.si pot re-versa lucrarea asupra omenirn pgmintesci decat numafin valuri de lubire.

0 alta deosebire nu mai putin caracteristica intre Zoo-technia i intre Antropotechnia isvoresce din insasi deo-sebirea de fire intre dobitOce. Dobitocul o m este Paraasemenare mai anevoe de stgpanit cleat dobitocul b otisail dobitocul ia. Pentru a ajunge la scopul seil ego-istic in crescerea vitelor, un Charles Collins nu's'f fra-minta capul de a sci, daca ele primesc de bung voe satinu primesc cutare sati cutare mesura, si nu se sfiescecatusi de putin de a intrebuinta ori-ce mesura if vinelui la socotlg. Sublimul altruism al supra-omului nu'llas nici de a se gAndi mgcar la biciu, la silg, la asu-prire. Fatal cu speciea cea superiora, omul IT pastrza.intregimea vointei sale, deplinatatea acelui liber arbitnilpe care nu'l perde fatal chfar cu Durnnedeii, de vretrie-ce,urdit de Dumnedell prin marginire din infinit, nu numaise urdesce apoi la rindul setI prin desmarginireel-insusi

El

www.dacoromanica.ro

DIJMNEpEtT, NEMIIRIREA, DESTAINIIIREA 33_

spre infinit, dar se urdesce anume sciind eh se urdesce,nu pe nesciute ca fiintele cele inferire, ci avend eugetul

respunderea propriei sale urdiri, adcca ceia ce ince-telegem noi prin Fatal cu speciea cea su-periOra, ornul este crescut prin in sp i ratiune.

De altnnintrelea, cele doe' deosebiri intre Zootecbniasi Antropotechnig sint marl numai atunci and e vorbade supra-oru, adeca de o specie ajunsd prin evolu-tiune la o adeverata inalta superioritate. Noi an) vedutinsa ca acsta ajugere nu se castiga d'a-dreptul, prin-tr'o singura trpta, ci prin maT multe trepte mijlocii dinmai jos in mai sus chiar in sinul omenirii. Ce se facedara., in tot restirnpul dintr'o destrupare trecuta ping lao intrupare viit6re, cu sufletele cele remase o in ? Ele atIapr6pe intrega lor fire individuala de mai nainte, aprOpeaceleasi neajunsuri morale sail intelectuale, aprpe acelasiegoism. Aceste suflete slot ex-O m eni, nu inca su pr a-Omen T. Cand ele dar se apnea de Antropotechnia, adecgatunci cnd liberul arbitriti al omului se pleca a fi sta-Omit de dinsele, o asemenea crescere abia se mai pOtedeosebi de Zootechnia. In loc de inspiratiune, este ob-sesiune.

Dar inca o data, in Zootechnig si'n Antropotechniaprincipiul este acelasi, astfel ca ori-cine Il primesce in-tr'una din ele, nu pOte sal tagaduesca in cea-lalta, cad'in ambele de o potriv el este lucrarea consciinte dinpartea unei specii mai mult sail mai putin superiOreasupra unei specii inferiOre. Daca o asemenea inriurirenu e miraculOsa in Zootechnia, atunci nici in Antropo-technia miraculOsa ea nu este. llaci in cea de'ntaiii DUse calca asa numitele legi ale naturel, in priceperea ea-rora mintea cea marginita a omului a ajuns la o brumade abc, apoi nici in cea-lalta ele nu se calcg. In acestchip darwinismul ne duce drept la recunOscerea impar-tgsirilor de sus, adeca la :

DESTAINUIREA.

Alaturnd acuma ceea ce ne-a dat Teologia si ceea

liber-arbitriO.si

www.dacoromanica.ro

40 SCIINTA SIIPLETIILIII

ce ne dal o analisai curat sciintifica, noi vedern fatg '11fatg:

18. I, DUMNEOECT INFLNIT1. Urrlirea2. Binde3, Real

Narginirea universulni din ircfinit.Partea infinitulni in fabinra.Nascerea neger(irrnii nreirginire.

II. NEMURIREA EVOLUTIUNEA

4. 1.n.Ata en Satan5. Rain l *lad6 Om Drannedea.

Tinderea fattnrel a se desurdegini.Liberal arbitriii.

HI. DESTAINUIREA ANTROPOTECHNIA7. Farmer sirfielului _Vic! an sfilril fard inateria4. Snuff, ing ri etc. Sufira-erm ci inlirafignea.6. Drerci, strip, etc. si absesinnea.

Dupg Dumnedeil i dupg nemurire, destaf-nuirea, adeca revelatiunea in gralul tecnic al Teolo-gief, este inchefarea mgretef poeme in tref canturi despreCreatiune, o poemg in intelesul propriti al cuvintulul,7roivue, 2laceree : Dumnedeil fdcend si fdptura lacendde asemenea, urditorf si Durnnedeil si fgptura, dar Dum-nedeti urdind prin marginire din infinit, far fdptura ur-dind prin desmarginire spre infinit. Ajungend la acestginchefare, la revelatiune, ne intrebArn firesce: cum anutnese petrece ea? earl cu amgruntul if sint mijlcele? pinaunde se pOte intinde? carf sint pedecele? carel" deo-sebirea intre agentf ? care)" ierarchia lor ? carf sintdrepturile i datoriile ornuluf fatal cu acei agentf? carislat urmdrile pentru societate, pentru sciintd, pentruarta?... La tote aceste intrebdr1 aid Astronornia, nicfChirnia, aid chiar Biologia nu ne mai pot repunde,adecg nu ne pot respunde acele sciinte prin earl', pasla pas, nof ne-am urcat ping la punctut uncle ne afldmacuma.

Aci este locul de a reproduce cuvintele lui Littr dincartea sa fundarnentald: Auguste Comte et la Philo-sophie positive> . Intr'o bucata frte lumindsg (p. 304),

jjn

Aitedisin.

1.1c-oni

www.dacoromanica.ro

DuninpEti, NEWURIREA, DESTANIIIREA 41

acest mare necredincTos, care la mOrte a chigmat unpopg., ceea ce fac maT totT necredincTosiT, cad orT-ce ne-credinta este o rea credintg ; intr'o bucata forte lumi-n6sa' el dice : Fie-care sciinta superiOra se intocmesceprintr'o remasitg, pe care o lasa sciintele inferiOre si pecare ele n'o pot larnuri. Acoio, in acea remasitg, sintmaterialurT pentru viitOrea intocmire a sciintel care vinemaY tardiii. Cand Fisica a isprgvit cu acele proprietatia caror cercetare este trba reman necercetate pro-prietatile de afinitate molecularg ; insa, ping la acea is-pravire, nimine nu putea incg ci scie, dac afinitateamolecularg este sad nu este vre-o proprietate fisica necu-noscuta sa re cunoscutg; numai dupa acea isprgvire,indoiala incetza, si Tata c se nasce Chimia. De ase-menea in privinta Biologie : cand Chimia ispravesce dea se intemeTa, atuncT se arata pe fatg fenomenele vitale,pe cart ea nu putea sal le limpedsca ; aceste fenoinenesint o remasita a ChimieT, dupg cum insasT Chimia erao remasitg a FisiceT..,

Mergend maT departe pe aceTasl cale, atat de binetrasg de Littr, se pOte dice cu tot dreptul c o rema-sita a Biologie, ca sciinta a vietel in evolutiune, estespeciea s up r a- orrY,' fa care Darwin ajunge fang .a'sT da

Nama, pe care tovarasul sell Russel Wallace o recunOsce.11;n capul dar care intocmesce o noug. sciintaOita cu Biologia, tot asa cum fcuse Biologia tap cuChimia i Chimia fatg. cu Fisica. Acestei noue sciinte, cucare Antropologia i Sociologia, remasite si ele de ase-inenea din Biologia, sint surori, i s'ar put dice i i seva dice p6te cu timpul Spiritologia ; de o cam data eapOrta third a se supera numele de S pi r i t is m, privin-du-se nurnasi ca o sistemg in pregatire.

Sa nu uTtatn insa, c genealogia asedata de Littreeste adeverata numai intru cat se atinge de sciinte,

3. Tar nu de acele lucrarT asa dicen I premerg6tOre, caripentru orT-ce sciinta a-parte se incep de cand secepe omul si nu se maT precuimg Mei o data. Une-oriaceste lucrarT premergetOre sint de tot usuratece sad

ef,

in-

ioculta,

www.dacoromanica.ro

42 BOIINTA SIIPLETOLIII

apucg nisce cai gresite, batend carnpiT. Pte ore cine-vasg nu recunOsca, ca Astrononnia luT Herschell si a luTLaplace este inruditg cu Astrologia si cu cautarea instele a cTobanilor din timpii cei maT lard pornenire ? PciteOre cine-va sa tagaduesca inceputurile ChirnieT in Al-chimia ? De acelasT soTu este leggtura Spiritismulta cuasa numita Magia de alt data, cu acea Magi desprecare pgrintele filosofieT experimentale rnarele Bacon (No-vum organum, II, 9) dicea: bine intelesg, ea va des-< teleni un camp uria i va face pe om stapan asupranature'''. Dar ca sciintd, ca urrnarire metodica i cla-sificare sistematicg a unor fenomene firescy, Chimia senasce nu din Alchimia, ci din Fisica, Tar Spiritologia

in care se cuprind tot-o data, ca o parte Ore-cum in-troductivg, Ipnologia, Somnambulismul si Ipnotisrnulnu se desfasOrg din Magia, ci din Biologia. Ca sciintg,inainte de Darwin Spiritologia nu putea sa se nascg...

In acest capitol noT am pus o temelig, i numai atata.Daca ternelia e trainica, ea va tin mult si bine cladirea,care urmeza a se rgdica d'asupra'T. Cel de'ntaTii pas defacut de acum inainte este de a vgdi ca sufletul e unorganism, un organism care ig pastreza autonomiachiar cand se afla incg in leggtura trecetOre cu cela1 alt, adeca cu organismul semifida7- tmIttesc. Acest pas de capeteA dela care atirna mntrdesvaluire curat sciinircrA- a doctrineT. ne vom incercaal face maT--departe.

10 Martie 1891.

1-

www.dacoromanica.ro

SOMNUL SI SUFLETUL

n primul capitol, prin care ni s'a deschis intrarea a;-,aclicend pe o prt mare in cSciinta Sufletulul, not

am veclut ca nu numal" Dumnesleii urclesce faptura, darinc i faptura ea-insasT, o data urclita, se urclesce apoipe sine ',T. Acsta a doua urclire este o neaperata ur-mare a celel cea fiind o marginiredin infinit, cea a &ma trebui sa fie desmarginire spreinfinit, adeca una alcatuind un fel de plecare, cea-laltainfatisezal un fel de int6rcere.

Aschiata din substanta cea dumnecle6sca, despartitadin acea substanta, stirbita prin marginire, faptura setot muncesce a se desmargini, ca d6ra-d6ra sa ajungarasi la dumnecleire : sal se re'ndumneclesca. Este omuncal necurmata, incependu-se chiar din momentul incare faptura e urclita prin punerea marginilor la ceeace'T nemarginit, chiar din acea clipa in care o partecica.din Dumnecleil se pomenesce cal nu mai e decat o par-tecica in loc de a fi tot.

DOmna de Sevigne a spus: eDieu nous donne uneimpulsion a l'aimerp. In acsta sublima vorba: Dum-neleii (IA un avint de a'l Tubi se prescurtza intregulmecanism al universuliff. Dumnecleil nasce lurra caaiba ce iubi El; faptura, copil al acestui altruism, se re-nasce, 6rasi se renasce, ne'ncetat se renasce pentru afi tot mai apr6pe si mai apr6pe de numnecleil, pe care'llubesce, cu scire sa fara scire, prin saminta de iubirecea sadita intr'insa.

de'ntaiil

nesit

II-

t

dentaih:

www.dacoromanica.ro

44 SOMNITL I MUM,

Iubirea este unicul raport intre faiptura si intre Duni-nedeti; mdrginire de o parte, desmairginire de cea-laltA,actiune si reactiune, intregul mecanism al universului,mecanisrn asa de simplu in sublimitatea sa, se cuprindein principiul iubirii.

La om, prin sciint, prin poesig, prin ideial, necur-mata munca de a se desmArgini spre infinit este dejaatat de inaintatd, incdt isbutesce, pin g. la un punct,se cunesce pe da samd de propria sa mg-rime sati micirne, a fi o co n sciin tA ; insg omul nefiindalt ce-va cleat un resultat al evolutiunii anteriere, catasi aci, ca si 'n altele, sd se pdstreze la dinsul, de o datacu forma cea din urmd a propAsirii, sub-formele cele demai nainte, sub-forme animale si vegetale, sub-forme alepopasurilor celor ante omenesci. Cnd cine-va urea oscary, e lucru firesc sal se uite tinta in sus la trepteleincotro il duce dorul; dar e nu mai putin adeverat caceea ce 'I tine i ceea ce dd putinta de a pasi inaintesint treptele cele de jos, la call el nu se pre ultd.

21. din cari nici una totusi nu 'I' pte lipsi fdr ca sd. seprgbusesca scara.

Ore ce este somnul?

Jumnatea sail aprOpe o jumdtate a vietei organice sepetrece in ceea ce ni se pare noue a fi un repaos,desi in fapta repaosul nu se afld nicAiri in natura. Omulderme, tigrul derrne, musca derme, rima clef-me, buru-na derme. Den-me o buruen ca i omul. S luati dinDarwin acest indoit port r et al trifoiului, sub No. Itrifoiul destept, sub No. II acelasi trifoiu dormind :

a'si

si

www.dacoromanica.ro

SOMNIM I SUFLETIIL 45-

z Sub No. I ai dice o coconit gata sal danteze; subNo. II aceiasi coconita motaind intr'un jet.

Pentru plantg, ca i pentru animal, exista perindareade veghere si de dormire, farg ca somnul totusi sa fiece-va inteo legatura nedeslipita cu nptea, nici veghereacu diva, nici ambele cu temperatura cutare sati cutare..De Cando Ile impedecnd o planta prin mijlOce mestesu-gite de a'si face somnul nptea pe recOre, ea II strinsetoitele i atipi pe caldura peste di. Nu e nici oca. unele impregiurari se potrivesc mai bine cu stareade veghe i altele cu starea de somn; dar este o maregresla de a crede ca anume in acele impregiurari, irn-pregiurari de mai multd sail mai puting indernanare, secuprinde insgsi pricina fenomenului.

Fie di, fie ruipte, fie cald, fie rece, o fiinta organicanu perte sa nu adrma in urma vegherii. Negresit, plantase misca altfel decat anirnalul; respird, se nutresce,d6rme altfel; insa ori-cine nu taggcluesce evolutiuneaorganicA i evolutiunea peste tot, nu p6te s taga-duesca, in planta ca si 'n animal, cal principiul micriTral respiratiunii, al nutririi, al dormirii, este unul si ace-

feliurindu-se numai prin deosebirea marginilor, carisint altele la animal, altele la planta, ba altele chiarintre feliurite plante i intre feliuriti animali, intre cu-tare si Cutare.

A sganclari taina somnului prin observatiuni d'a-drep-tul asupra creerului, dupa cum s'aii incercat a face asama de medic!, unif despicand cgpetina bietelor dobi-trice, aliT folosindu-se chiar la out de vre-o IAA' careguresce si lasa deschisa o parte a craniuluT, este o lu-crare... nu dicem putin serisa, ceea ce nu se sfiTa de adice Cuvier despre vivisectiunT in deobste, despre orT-cetdiare in came viug, dar in casul cel mai bun este alucrare... care nu aruncA lumina nici asupra &if som-nuluT, nici asupra isvorulul.

S primim fArA crtA, ca ce-va ne'ndoios, tot ce nise spune despre

41i SOMNUL SI SUFLETUL

erului in timpul dormirii. El bine, ce urrnzA de aci2Cand eu voesc a opri o birjA, de 'ntaig cuget ; apoistrig birjarului sal Iv si 'n acelasi timp IT fac cu mama.Cuvintul estal si gestul de oprire sint in privinta cuge-tArii ce le cid nascere intocmai in acelas raport in carese aft' anemia sag asfixia creerului, dacd in adevr vafi o asfixia; sag o anemiA, cAtr fenomenul somnului:anemia sag asfixia insotesce somnul, precum cuvintul sigestul insotesc cugetarea, o insotire i nemic mai mult,o insotire bunA de studiat, fie I dar totusi numai o in-sotire. Dacal n'ar fi numai o insotire, atunci i plantaar trebul sA albA creer, cad' si ea dOrme.

22. AfarA de acsta, creerul cel pus intr'o stare nenormala,adeca desgolit prin gurirea capelinei, pOte el ore sAlucreze tot asa din punct in punct ca un creer lAr nicio methna? Este aprOpe de mintea omului, cal un picior, fieorr-cat de sanAtos, schiopetezA dacA '1 stringe incal-tAmintea sag dacA 'I sgarie la talpa vr'o tandara. Cercetatifenomenele asupra unui om, sail fie si asupra unui caine,care nu schiopetza ; dar pe cei bolnavi sal 'I vindecati maiintaiu, pentru ca sA. puteti cerceta mai la urrnA.

Somnul este mult i forte mult mai trebuincios decatceea ce numim noi mancare. Un Succi, Lin Merlatti, unTanner nu mAnncA nemic cate patru-cleci de dile. SAincerce cine-va a nu dormi de loc numai o septalmang.

0 nedormire prelungita peste cinci-sse clile aduce laideia sinuciderii, la un fel de dorinta invapaiata de ascapa cu ori-ce pret din acest trup pAmintesc, a cdruiagreOe stApanire numal atunci noi o simtim pe deplin,fiind-ca numai atunci ea nu se intrerumpe din cand incand macar printr'un puiu de atipire.

A dorrni, din potrivA, se pOte mult, de tot mult, maimult cleat ni-o inchipuirn noi insine. Asa liiT animalihibernanti," dela urs ping la muscd, dorm o parte dintOmnA si rna intregA, desteptandu-se numal prim/-vet-a;Tar altii, de pilda crocodilul american, dorm intrega verb;cat tine seceta, Se scie ca yoghii din India ne-o in-

I

www.dacoromanica.ro

SOMNIIL 1 SUFLETIIL 47

credintzd Haeckel, Dr. Preyer, Dr. Honigberger (LeTemps 1885, 31 oct.) se ingrOpd de bund voe pecAte patru lunT i mai bine, la sfirsitul cdrora, uscatica o mOste, sint desteptatT si reTeati cursul obicinuital traiului. Ce-va analog ne intimpind la Tardigradealte animalcule, Tar intre plante la Anastatica hiero-chuntica, carT asisderea re'nviud dupd ce zac mult timpuscandu-se fr nicT un semn de vietd.

Un sornn atAt de indelungat faird mncare dovedesceinsusT somnul este un fel de nutrimint, si la o ase-

menea incheere ajunge chTar fisiologia medicald, cndcla in laturl zddarnicele vivisectiunT, bune si ele ptepentru alt ceva, i adncesce fenomenele fdrd a le vd-tdrna sad a le struncina.

Colegul meti Dr. A. Vitu rni-a impdrtalsit cea mainoudi intinsd scriere asupra somnuluT, tractatul in doetomurT marl al profesoruluT Serguyeff: Physiolop:ie dela veille et du sommeil) (Paris, 1890). Am cetit'o cumultd. luare a-minte. Autorul ne asigurd c'd prin somnorT-ce plantd si ori-ce animal se hrdnesc cu et er, nucu asa numitul geter) acetic sill sulfuric al doftorilor,ci cu acel fluid extra-fin si extra-elastic prin care sciintaexplicd lumina, clIdura, electricitatea; un fluid care 'strd-bate universul intreg si care alcdtuesce pentru tote fiin-tele organice dice profesorul Sergueyeff o hrandimponderabild: aliment imponderable). NoT lasam lao parte eterul. Voim numal a face sd se intelegd bineinsemnatatea cea mare a sornnuluT, si tot o-datal greutateasati aprpe neputinta de a se respunde pe o cale curatfisiologic d. la intrebarea : de ce Ore organismul trebuenegresit sd ddrmd? de ce, dormind, el se nutresce, bainca se nutresce maT cu spor deca.t maincnd ? de ce?...fisiologicesce acsta nu se scie, dar totusT invederat este.ca. se nutresce, si se nutresce cu ce-va imponder a b

A dormi este a vi s a.De giaba se bAnuesce cd pcite fi somn fdral vis. Faird

vis este o pregAtire la somn sail este o incetare de

cq

si

if.

www.dacoromanica.ro

48 SOMNUL I SUFLETOL

somn, una din doe, dar scnin nu este, judecandu-seneaperat dup ceea ce se petrece la om, de unde prinanalogia ne pogoriin la fiinte inferiOre.

POte sge se intarnple, si 'n fapta se inta.mpla adesea,cg noi de loc nu ne aducem a-minte ceea ce am visat;dar acsta vine tocmai din aceea c visul cel mai" ca-racteristic se aflg la mijloc intre o pregatire la somnsi o incetare de somn, adeca intre doe' restimpuri rantvis. Oa-and desteptati pe cine-va din somn in pripg,pe neasteptate, el IT amintesce cg a visat ce-va, desipOte sal nu si'-o amintesca atund and se destpta sin-gur printr'o trecere inctg dela dorrnire la nedormire.Une-ori vccletT cum omul se mic i vorbesce pe 'nsomn; mai tarcliti insa, desteptandu-se, II intrebatl devis; el respunde cu siguranta ca n'a visat nemic. Pestenpte omul se destepta ate o data din pricina unuIsgomot; in acea clipa el scie cg s'a intrerupt din visulcutare ; apoi rasi adOrme, si deminta, dupg o destep-tare depling, iT aduce a-minte nurnaT atata ca avusesecutare vis peste npte. In scurt, intre somn si intre vislegatura e atat de strinsa, inclt unul din ele trage dupasine sail presupune pe cela-lalt.

Tote dobitOcele, and dorm-, viseza ca si omul. Launele din ele noT putern observa insine in tote clileletenomenul visului. Canele, care clrrne acum I I picirelemele, viseza etal ca gerne prin somn, eta cg harae,vrea sa latre, arata dintii, vede ce-va suprator, se lini-stesce apol si, tot prin somn, se gudura miscand codade bucuria.

Fiind-ca planta drme si ea, e sigur cg i planta vi-sezd: viseza o al-a:mita de vis. Si orTcat de fargmitlar fi acel vis, el este deja un avint la desm rgi nire

De de-rnult s'a bagat de samg si s'a spus intr'una,cg visatorul adesea cladesce o drama intrga dintr'oimpregiurare adeveratg de tot micutg, care se intampla

atinge in somn vre o parte a trupului. Un purice,bung-ra, pisca pe Descartes, si ei se visza strapuns de

23.

de1

www.dacoromanica.ro

SOMNIIL I SITLETUL 49

o sabik. Un scriitor forte insemnat, Alfred Maury, s'asupus cu precugetare la un sir de intipariri de acestsofu; de pada', el a pus pe altul incetisor intimpul dormirii cu o penitk pe obraz, i a visat ca estetorturat intr'un chip ingrozitor.

Voind sa dovedscd umaktura visului, observatorif aiumflat'o si mai mult fark a visa. Sint putiniOmeni, chiar printre impe'rati, pe cari din and in ands. nu'i pisce in somn ate un purice ; ar urrnh dark auntil din visele cele mai obicfnuite ale omenirii trebufsk fie strapungerea cu sbii, cu land, cu cine mai sciece 1 Fantasia unor invelati asa numiti posi ti vi, al a-rora positivism nu este alt ce-va deat neputinta de aved mai departe de virful nasului, fantasia lor and vorsd restlmdcesa. cu ori-ce pret prin chitibusuri nesce fe-nomene de o ordine forte superiOra, intrece i lask de-parte in coda fantasia visktorilor.

Toti puricif, tOte penitele, tOte acestea si asemeneasecaturi, intrebuintate cu o comia poskcia pentru aparunde in firea visului, mesOrk marea cu degetul: Luatela serios, ele dovedesc nurnal i numal a in vis piticulse face urias, c sufletul visAnd nu se pOte multumi cumkrginile carf if sint impuse, ca visul este pentru orga-nism o de s m krgi n i re; insa pentru a dovedi acesta,

. puricif si penitele sint de prisos, de Ord ce faptul se ade-veresce nu din experimentatiuni sporadice, nu din ceeace s'a intamplat in somn cutdrufa sati cutdruia dintremiT peste miT. ci faptul resare din fie-care vis la fie-careom, fara purici i far penite. Pentru a dovedi ca fla-Cara arde, poznasul experimentator ne spune c o santeedin chibrit Fa besicat la mnd; si's1 (la ifosul de a nefi spus ce.va nal !

Oprindu-ne in specie asupra visului omenesc, singurulpe care '1 cunOscem mai binisor si care, tot-o- data, in-chipuesce trpta cea mai inalta a evolutiunii visului pepkmint, noi toT atf sintem vedem in el din capul lo-cului doe' trdsuri mai generale :

43',796. 4

sd'l gdile

elnsisT

www.dacoromanica.ro

50 MINIM I SUFLETUL

i. Desmgrginire in privinta spatiului;2. Desmgrginire in privinta timpului.Adormit in Bucuresci, ell me visez la Calcutta sag la

New-York, unde nu me straimut printr'o incolorg cuge-tare ca in stare tle veghere, ci unde me simtesc ived eil intreg, ca i cand a fi acolo trupesce. In visdarg spatiul pentru mine se pOte clice cg aprcipe nu existg.Visandu-me la New-York sail la Calcutta, eg Teati acoloparte la o resclg; tovargii mei fiind biruiti, e fugintr'o pgdure; retgcesc mai multe dile, ornor un erpesag un tigru care vrea sg me stgie, dupg aceea sintprins de gonag, adus in tirg, bggat in pucgrig, jude-cat i osi.ndit la mcirte... tOta acestea in intervalul unuisomn cine scie cat de scurt. In vis darfl timpul, ca ispatiul, pentru mine se pte clice cg aprOpe nu existg.

Este faimos visul cel de trei minute al la De Lava-lette, povestit de Taine (De l'intelligence, I3., 400). Dardin ale mi s'a intamplat mie a aucli sail a citi, nu cu-nose nici un vis mai desm g rgi nit cleat acela ce'l avu-sese fiica mea cand era de 14 ani i pe care ea l'a de-scris chiar a doua-cli pe larg:

(La 23 Decembre 1883 me culcaY de vreme, dupg. o cli petrecutitin liniste i destul de vesell. Adorm)nd indatd, %TA. ce visaY1).

z) Acest vis, descris frantusesce, fiind inedit, ii reproducem aci in original :ge me couchai le 23 decembre 1883 de bonne heure, apres avoir passe une jour-

ne tranquille et assez gaie. Je m'endormis aussitet, et voici ce que je revai :"J'etais dans une immense grotte, la meme ott l'archange Gabriel vint, dit-on, en-

seigner Mahomet les lois de Dieu. Cette grotte etait remplie par des fideles, por-tant des torches de resine ; ils etaient vetus des plus riches costumes de l'Orient ; ony voyait des Turcs dans des habit" de satin et de borangic (gaze), brodes d'or et depierreries ; des Arabes et des Persans portant la ceinture et le turban ; des Algeriensconverts de longs chiles et chausses de babouches. La lumiere rougeatre des torchesdonnait a ces etres des formes bizarres et fantastiques. Tout d'un coup, un des Mu-sulmans, mieux vetu que les autres, fit un signe; aussitt la foule se mit a genoux,se prosterna la face contre terre et entonna une hymne a Allah et a son prophete.Bientat, me sentant touffer au milieu de cette cohue et de la fumee des torches, jevoulus sortir de la grotte ; mais il n'y avait point d'ouverture. II y en avait cepen-dant une au-dessus de ma tete : c'etait un trou fait dans le roc. Je tachai d'y arriveren grimpant sur les parois de la grotte ; au moment oft je sortais ma tete du trou,j'entendis une voix terrible dans la grotte, la voix du pretre qui criait : 'Malheur al'impie qui quitte la sainte grotte au moment du service divin l Effraye-, je me his-sai, je sortis enfin completement du trou et je me trouvai sur un rocher eleve ; je nevoyais autour de moi que l'immense tendue de la mer. La mer, d'un bleu d'argent,semblait n'avoir point de fin; elle entourait le rocher de tous cats. Aussitt, je m'elancedans les airs: je me su;s sentic toute petite, j'avais des ailes blanches et je volais, j6

me

www.dacoromanica.ro

BORINIIL I SUFLETIIL 51

.Eram intr'o f6rte mare pester, aceTasT in care, du0 cum se po-.vestesce, arhanghelul Gavriil venise a imp.Irt6si luY Mahomet legile luY

Acest pes.erd era plira de credinciosT purtnd fade de.resin6, EY erad ImbrAcatI in cele bogate porturY orientale: vedee.acolo Turd cu haine de atlas si de borangic, impodobite cu aur si.cu petre scumpe ; apoT Arabs( si PersanT, cu cingetorT si cu turbane;apoi AlgerienT, acoperitT cu lungY salurT si Ina Itati cu papuct Lu-. mina cea rosietea a faclelor dedea acestor fiinte nesce chipurT clu-.date si fantastice. De o datl. unul din musulmanT. maT bine Imbrlcat

leat fact' tin semn, si pe loc glota se puse in genunchT, cii-cu fata la plmint i Incepend a anta un imn luY Allah si pro-

. roculuY. Peste putin, simtindu-me nabusita de imbuldlK si de fumul,faclelor, eu me hotitrIT a esi din pesterS, dar nu gssIam nicT o des-. chidetuel, Ba era una tocmaT d'asupra capuluT meil : o gaur6 ticutltsin stina. Me incercaT a me urca Ora acolo, alSrAndu-me de paretiTcpestereT ; Ins! In momentul and scoseY capul prin gaurS, audiT dinISuntrul un gins ingrozitor, glasul preutuluT strigand : vaY de nele-

(gTuitul care pArisesce santa pestera In timpul InchinN.cTuniT dumnecleescT SperiatS, me opintiY st am isbutit a esi de tot, pomenindu-mepe o sand. InaltA, de unde vedeam In gYurul meg numai nemArginita

nintindere a Mari!. Marea, de un albastru argintitI, Orea fIrl sfirsit,

volais d ms l'espace avec la rapidite di l'oiseau. J'etais en effet devenue oiseau. Mainle mechant pretre Petait devenu aussi, et me poursuivait. Cependant j'invoquai leDieu des Chretiens ; aussitet le pretre sous sa nouvelle forme tomba dans les flots.Pour moi, j'arrivais sur un nuage d'or et de pourpre ; la, je vis un palais d'azur, dontles colonnes de neige blanche semblaient n'avoir pas de fin, tant elles etaient hautes.Le palais etait rempli d'une clarte eblouissante, mais donee et divine. Arrivee la, je mesentis redevenir jeune flue ; j'etais toute vetue de blanc, d'or nt d'azur. Mes cheveuxrepandaient une odour dlicieuse autour de moi ; j'avais de grandes ailes blanches quim'enveloppaient d'une lumiere celeste. De milliers d'oiseaux, tons dores, pourprs etazures, vinrent vers moi en chantant et en gazouillant. Bs me montrerent au milieudu palais une nappe d'eau plus pure que le cristal, et me demanderent dans leur Ian-gage si je voulais me baigner. Non, leur dis-je, je voudrais dormir, Aussitt Ds memenerent dans tine chambre dont les parois etaient des guirlandes de fleurs entrela-cees ; le plafond etait le ciel oit brillait la lune dont la douce dune remplissait lachambre et invitait au sommeil. Je me couchai sur un lit de lys et de roses ; mes pe-tits oiseaux s'envolerent deux rossignols seuls resthrent, et me bercereat de chantsmelodieux jusqu'a Ce que je fus endormie. Alms je thvai dans mon sommeil que j'etaisavec maman en Allemagne, aux environs de Munich, dans une campagne delicieuse.Nous habitions un village aux pieds des montagnes, sur une colline. Notre maisonetait entouree de jardins et d'arbres, et couverte de fleurs entrelacees. Notre fenetreetait remplie de pots de fleurs. Nous anions faire une promenade dans la campagne,maman et moi, et, au milieu d'une prairie emaillee de fleurs, au bord d'une route,nous nous assimes stir l'herbe. Tout a coup nous apercames au loin une grande ca-leche trainee par quatre beaux chevaux au galop, qui arrivait au milieu d'un tour-billon de poussiere. Des paysans qui travaillaient aux champs Otirent leurs chapeauxen criant : Hourra ! c'est M. de Bismarck ! c'est M. de Bismarck!. Je restai assisesur l'herbe, et comme un paysan me conseillait de me lever et de saluer M. de Bis-marck, je mial, au moment col la voiture passait en face de moi A bas le Bismarck !Au diable le Bismarck! La race latine se moque de lui, car son royaume est en enfer,et la race latine est filth du ciel I.

En ce moment je me revellai..j. Hasdeu.(Caietul No. 61 intre rnanuscriptele autografe pistrate de sotia mea).

Dumnecleg.maY

ceT-laltl,pnd

;

www.dacoromanica.ro

52 SOMNIIL T STIPLETUL

cincuneurand stanca din tote 'Agile. lute mit avintez in aer: me sim-ctiam mititicit, aveam nesce aripTore albe si sburam, sburam in spathiccu repediclunea uneT ptsert. In adever, me ftcusem chTar pasere. Darcreuttdosul preut se facuse si el pasere si porni dupt mine In Ont.cAtunct eti chemat in ajutor pe Dumnedeul crestinilor, si pe datt preu-ctul cel prefkut in pasere se prtvtli in talazurile Mara. Cat pentrusmine, tatt-me pe un nor de cur si de purpura, unde vedul tin palatc de azur, ale ctruia colOne de ztpacItt albit. ptreati fara capet, de naltece erati. Palatul era plin de o strtlucire ce te utinta, Insit dulce si

cdumnedeesct. Sosind aci, eli me simii ertst fatt. Eram imbrkatit nu-cmat in alb, in aur si'n azur. Perul meti respandia In gittru'mt un

miros desfetttor. Aveam mart aripe albe, cart me inftsati Inter) lu-cmint ceresct. MiT si mit de ptsert, t6te aurite, purpurate si azurate,avenirt cltre mine cantand si ciripind. Ele ImT arttard In mijlocul pa-clatuld un luciti de apt, mai limpede decat cristalul, si me intrebartgin graTul lor dad. poftesc sit me scald. Le-am respuns: nu, as vre st(dorm. Pe datt ele me dusert Inteo odae, unde ptreta craft impletittcdin curfune de fort, Tar tavanul era cerul, unde strtlucta luna, a arilacdulce luminit. umplea odaea si te indemna la scrim Me culcat pe uncpat de crint si de trandafirt ; ptseruTcele mele ati sburat; numat doecprivighetort alt remas, legenandu-me cu melodiOsele lor canturt pinitcce am adormit. acest somn al meti me visez cu mama in Ger-mania, In prjma Miinchenulut, intr'o tent minunatt. Not locuYamcIntr'un sat la pictOrelc muntilor, pe o cant. Casa n6strt era Impre-gYurata de grtdine si de arborT, acoperitt de florT Impletecite. Ferestra

nOstrit era plint de vase cu fort Ne dusertm, ell si mama, a face ocplimbare pe camp si ne asedargm pe rbit in mijlocul tine liveltsmMtate de fort, pe marginea unuY drum. De-o dad. znim In depitr-ta re viind o mare carett trast in fugt de patru frumosi telegart In

cmijlocul unfit Ville] de pulbere. Teranil, cart lucrati la catnp, all rt.-adicat ptltriile, strigand : St trgesca ! este d. de Bismarck ! este d. decBismarck!Ett remaset jos pe erbt ; dar cand un Oran me sittui deca mit scula si a saluta pe d. de Bismarck, atunci, chtar In momentulacand trifsura trecea pe dinainte, eti strigat: Jos cel Bismarck I la dracuccel Bismarck I Gintea latinit Ist bate joc de dinsul, act imperttia hitceste In Tad, pe cand gintea latint e fitca cerulut I

cSi strigand asa, me desteptat...a

In acest vis, tot ce pte fi mai plastic, mai colorat,mai %/it'', nu este o desmrginire, nu sint doe desmdr-giniri, ci sint desmArginiri peste desmdrginiri. Spatiulsi timpul se sterg aprOpe cu desdvirsire : corpul dormindin Paris, anume in true de Cond6, sufletul trece de'ntdiu in Arabia, de aci sbOrd peste ocean, de aci seinaltd pe 0 aka' planetd, de aci se pogrd in Bavaria.

in

www.dacoromanica.ro

SOMNIIL I SITLETIIL 53

26. In acelasT somn, materialicesce fr intrerupere, se su-prapun doe vise deosebite, unul plecand de pe pamintcatra stele, cela-lalt intorcendu-se din stele catra parnint.Desmarginindu-se din acelasT corp, adncit in somn pemalurile SeineT, sufletul de'ntaTu se vede cu forma '