Preot Alexie Graciov

CE ARTREBUI SAv

$TIE ORICE FATAseru

Convorbiiri duhovnice;ti desPre

ce este cel mai impottant in viatn

Traducere din limba rusd:

Cristea Florentina

EbIIITVRA EGVMOMTA

zc/v

2t6 PreotAlexie Graciov

de sminteli. Sd aibd mai putinerrecazuti, degi elesunt Si necesare, gi mAntuitoare.

Un singur lucru se poate spune: cd niciodatdnu va uita Nadejda acele dialoguri ziditoare desuflet, pe care, neprecupejind nici timpul, nicieforturile, le-a purtat cu mama ei. $i, poate, ,,inmomentele grele ale vietii" amintirea despre po-vetele mamei va fi pentru ea o ancord salvatoarepe marea furfunoasd a viefii.

Cuprws

Prefafi .......'.......'.....7

PARTEA INTAI

,,De unde vin coPiii?" ll

Drerocur 1 .................. ...........'.. 15

Oamenii se nasc din oameni. - Cum triiescqi renasc plantele. - Viitoarea planti se afliintr-o simAnfi. - De ce este important ca

omul si cunoasci insuqirile plantelor. - Ur-zici in loc de morcov - Oamenii pot imbu-nitif i soiurile plantelor.

Drarocur al2-lea '...'.'.'...........23

Dupi o luni - Frumusefea lumii lui Dum-nezeu - Cum este alcituiti o planti. - Floa-

rea: menirea qi alcituirea ei - Pentru ca sd-

mAn;a si poatd creqte. - ,,Familia florilor"

- Cum are loc fecundarea seminlelor dife-

ritelor plante.

Drerocur al3-lea ....................30

Puterea de via{5 a plantelor - Prin ce se de-

osebesc animalele de oameni gi de plante. -Animalele iau naqtere din oui. - Cum apar

pe lume pegtigorii. - ,,Pruncii abandonagi"'

218 Cuprins

Drarocur aI4-lea ....................36

Istoria familiei codobaturilor - Pisirilesunt inzestrate cu instinctul pirintesc. -Cum are loc fecundarea oului de pasire. -Din care ou apar mamiferele. - Cu cAt maicomplex este organisrnul, cu atAt mai multtimp se dezvolti el gi depinde de pirinfi.

Drerocur al S-lea ..........".".......41.

De unde vin, totugi, copiii. - Cum au api-rut primii oameni si cum au umplut ei pd-mAntul. - $i copiii tot din ou apar! - Vialapruncului in corpul mamei -,,Tu atunci gti-ai deja despre mine?" - Modul de viafi alviitoarei mame - Pentru ce este nevoie deburic. - Nagterea. Durerea 9i bucuria ma-mei * Pruncul este o parte din mama gi dintatll lui. - Organele de procreare ale trupu-lui - ,,Dar de unde vine sufletul?" - Dragos-tea p.lringilor faq{ de copiii lor - Domnul ledtr oamenilor copiii.

PARTEA A DOUA

Igiena fetei

Drerocur 1.................. .............. b5Ce atitudine trebuie si aibd cre$tinii fatrI demAncare. - Hrana este necesari pentru toa-te fiinfele vii. - ingrigarea poate fi urmarealicomiei pAntecelui sau a tulburdrii meta-bolismului. - Corpul este alcituit din celu-le. - De unde apar celulele noi gi unde disparcele distruse" - De preferat este mincarea,care se asimileazi ugor. - Pentru ce sunt ne-

Cuprins

cesare proteinele, grisimile gi zaharurile gi

in ce produse se afli ele. - Importanla apeiin organismul uman. - Regulile de bazi ale

unei alimentafii sinitoase. -,,Reguli" pett-tru amatorii de dulciuri - De ce este diu-ndtoare ,gulTrd de mestecat". - MAncarea

sirati gi picanti - Cum si afli gustul pAiniigi al apei - Biuturile folositoare qi cele diu-ndtoare (excitante) - Obiceiurile rele - Be-

{ia - Fumatul - Omul nu trebuie si capete

obiceiuri, care il lipsesc de libertate.

Dranocur al2-lea ....................78

Ce este trupul omenesc. - Sufletul Ei tru-pul - ,,Casa sufletului" - CAt de ingelept este

fiurit trupul nostru. - l)e ce au bdtr6niichipuri atAt de diferite. - Templul SfAntuluiDuh - Picatele trupegti (lScomia pAntcce-

lui gi desfrAul) intineazl trupul. - El rnai

este intinat gi de fandosealS 9i de neplsa-rea fa$ de curdfie. - Ca sd nu treci drept unnespilat... - De cAte ori ne spildm pe mAi-

ni - Cum si ne ingrijim picioarele. - Igienapersonald nu trebuie si fie un obiect de dis-cutie. - Despre anumite func1ii ale trupuluise poatevorbi numai cu mama'

Drl.rocur al3-lea ...................91

,,Stai dreapti!" - Folosul exercililor fizice

- Daunele sportului profesionist - Cum s-a

dezobignuit mama Nadiei si se incovoaie.

- Ce influenfd are finuta asupra sinitifii. -Pozilia corpului este legati de starea sufle-teasc5. - Ce inseamni,,a umbla mereu inain-tea lui Dumnezeu". - CAnd existiacord intre

2r9

51

Cuprins

trup gi suflet. - Cum se ceartd acestea intreele. - in ce consti folosul postului creqtin.

Dr,clocur al4-lea ..................100

Nadia nu a mers la gcoalS. - De ce s-a in-grijorat mama? - inceputul maturizirii or-ganismului fetei. - ,,E dureros?" - Cum sepoarti o fati in astfel de zile? - Trebuie si tespeli des! - De ce numesc crestinii acest lu-cru ,,necur5fie"? - Purtarea in bisericd - Dece fac fetele insemniri in calendar?

Drarocur alS-lea .................. 108

Familia prietenei se uiti la televizor. - ,,Dece noi nu avem televizor?" - Cum s-a uitatNadenka la televizor. - La ce a dus acestlucru. - Sfatul preotului gi al medicului -Cum se formeaztr dependenqa de televizor.- CAt de rtru este acest lucru pentru slnita-tea copilului, trupeasctr gi sufleteasctr. - Cene lnva;l emisiunile de televiziune. - Tele-spectatorii triiesc intr-o lume iluzorie. - Ceeste un computer. - Jocurile pe computer.- Jucitorul intri in lumea hazardului. - Ra-dia;iile diunitoare.

PARTEA A TREIA

infala ispitelor t2:g

Drerocur 1 .................. ............126Din ce cauzi a intArziat Nadejda la or5. -Bluza,,nu este moderni". * In ce haine mergfetele la qcoal5. - Uniforma nu o lipsegtepe elevi de individualitate. - Ce inseamni

Cuprins

,,a fi frumoasd". - Poate, oare, o fatd si igiimbunitileasci infi;igarea ei exterioari. -Cosmetica este o minciund. - A te farda, atevopsi inseamnd a huli chipul lui Dumne-zeu. - Despre frumusefea sufletului - Poe-zia ,,Fetifa cea urAti' - Ideea lumeasci qi ceacregtineasci despre fiumusefe. - Munca cusufletul tiu ili imbunitifegte inf5flgareaexterioari. - Despre feciorie - Cum trebu-ie sd arate o creqtind. - Ce si faci, agadar,

Nadia?

Dranocur al2-lea .................. 145

intAlnirea cu un tAnir invalid - ,,Eu nu in-leleg nimic!" - Mama se pregltegte pentrudiscufie. - Nadia pune lntrebarea: Pentruce ingiduie Dumnezeu suferinlele? - Ide-ea fetei despre o via;i fericiti - Oare, in-totdeauna cisitoria gi nagterea de pruncisunt o fericire? - Despre atotgtiinfa luiDumnezeu - O intAmplare cu mama poe-

' tului RAleev - Trebuie si credem in Pronialui Dumnezeu. - Viafa omeneasci este opregdtire pentru vegnicie. - Necazurile ilindreapti pe om cdtre Dumnezeu gi il ajutlsi igi descopere capacit5flle (soarta poetu-lui Kozlov). - ,,Cercetarea lui Dumnezeu"-Ca sufletul sX fie viu. - Necazurile, primi-te cu voie gi fird voie. - Tofi au necazurilelor. - Nu tofi sunt vrednici de ,,cercetarealui Dumnezeu". - De ce pitimesc drepfii. -,,A te trata - este un picat?" - Mila - PildaDreptei Iuliana - Cui gi cum sd dim milos-tenie. - Grija fa;5 de bolnavi.

Cuprins

Dlqlocur al3-Iea ..................172

,,Regina Margot" - Nu este primejdioasdpentru suflet citirea unor asemenea cdrfi?- O fatd trebuie si aleagd cu grijd cdr,tile,pe care le citegte. - Unele cdrli intineazdmemoria cu impresii vdtdmdtoare. - Cepoate citi o fatd cregtind. - Nadia viseazila o ,,prietend adevdratd". - Cum infelegeea prietenia. - Prietenele ei, Katia gi Iulia- De ce a avut loc despdrfirea de Iulia. -Prietenia in sens cregtinesc - De ce existdgelozie. - ,,Pe toli sd ii iubegti 9i de tofi sdIug:,." - Patima gi curiozitatea distrug pri-etenia. - Prietenia dintre un bdiat gi o fatdeste plind de ispite. - ,,$i eu md uit la el".

- Mama o avertizeazd pe Nadejda.

Dnrocur al4-lea .................. 191

O teml grea la compunere - ln fala cdrei ale-geri sti fiecare om. - Calea cea strAmti gi cea

larga. - Alegerea profesiunii de medic - Ceinseamni ,yindecare". - ,,O femeie nu poatefi un bun specialist". - Nadia regreti ci nu s-aniscut birbat. - Tofi oamenii mari sunt nis-cufi gi crescu;i de femei. - Importanfa femeiiin familie - De ce se spune ci,,toate relele pepimAnt sunt din cauza femeilor". - De la elevin gi riul, gi binele. - La ce ii folosesc femeiistudiile. - insugirile creatoare ale birbatuluigi ale femeii - Cea mai mare creafie a omuluieste munca cu sine. - Cum se lupti o cregtinicu patimile. - Femeilor le este deschisd caleaslujirii apostolice. - Calea mAntuirii gi caleadesivArgirii - HotirArea de a trli in ministi-re - Ce caleva alege Nadejda?

Distribulie:S.C. Egumenip S.R.L.

tel./fax: oz36-326.73oe-mail : editura@egumenita.ro

www.egumenita.ro

PARTEa inrAl

,,De de u>rw o(/Pati?"

Pentru prima datd in viald,la numai cinciam, Nadenkal s-a despdrfit de mama ei. Doudsdptdmdni intregi a stat la bunica gi li era foartedor de casd. in ultimele cdteva zile nici mdcar latelefon nu auzise glasul cel iubit al mamei. Undeeste mama? Cei mari i-au rdspuns cd mama estebolnavd, dar in cuiAnd se va lnsdndtogi. ln celedin urmd, dupd Nadia a venit tatdl.

- Dar mama unde este? - a furtrebat fetita.

- Acasd. Te agteaptd 9i !i-a pregdtit o J,rr-prizd,.

Mama i-a intdmpinat in ptag,pdrea pufinobositd, dar strdlu""i d" bucuriel,,Slavd Doi"-nului, ati sosit!" - a spus ea gi a imbrdfigat-o peNadia. Apoi gi-a dus degetul labuze, ardtdndu-iprin aceasta sd nu facd gdldgie gi i-a fdcut semnsd vind dupd ea in dormitor. Nadia a ghicit cdacolo o gi agteaptd surpriza fdgdduitii.

l Nadbnka - derivat al prenumelui Nadia (diminutival prenumelui Nadejda)

Preot Alexie Graciov

Doud sdptdmAni nu vdzuse aceastd camerdgi acum nu o recunogtea. in incdpere domneasemiintunericul: storurile erau trase gi fldcdruiacdndelufei dinaintea icoanei strdlucea cu putere.Mobila era aranjatd altfel. $ifonierul cel mare eradat intr-o parte, stdtea piezig gi ingrddea colful.Iar cel mai important - in celdlalt col! lAngd pe-rete era un pdtu! micu! de lemn cu grilaj, tot aga

cum fusese cAndva la Nadia.De ce se afld el aici? Inima Nadiei a inceput

sd.batd., presimlind ceva neobignuit; s-a apropiatmai mult gi a vdzut... un chip micuf, rogu gi pi-pernicit cu ochigorii inchigi.

- Un copilag! - s-a mirat ea. Al cui este el?

- Al nostru. Este frdfiorul tdu.

- Frdfior? De unde a apdrut el? Cine l-aadus? $i de ce este aga de... urdlel?

- Dupd pdrerea mea, el este foarte frumu-gel - a rdspuns mama, zAmbind. Mie mi se parechiar cd niciodatd nu a existat pe lume un copilagatdt de frumugel! Afard numai de unul singur -de fetila mea Nadenka.

- Cum? $i eu am fost ca el?

- Desigur, sunteti frate gi sord. Agteaptd cael sd creascd gi va deveni mai frumos. Dar noi gi

acum il iubim, nu-i aga?

insd Nadia nicidecum nu putea inlelegeceea ce se intAmpla.

- Deci, il vom tine la noi? Dar de unde a

apdrut el?

PARTEAiNfAIl,,Deundevincopiii?', ra

- Firegte cd va rdmAne la noi. Domnul ni l-adat, canoi toti: gi eu, gi tata, gi tu - sd il iubim, sdavem grijd de el gi sd il cregtem.

- Domnul ni l-a dat? $i cum il cheamd?

- Deocamdatd nu are un nume. Numelese dd laBotez, in cinstea unui sfAnt. Iar frdtiorultdu incd nu este botezat. impreund ii vom'ut"g"un nume gi dupd un timp vom merge la bisericdpentru ca batiuqka sd il boteze-

- Deci, gi el, ca gi mine, va merge la bisericdgi se va impdrtdgi?

- Da, bineinteles cd va merge. Numai cdlncd nu gtie sd meargd. Il vom duce noi la biseri-cd cu cdruciorul.Iar, de unde a apdrut el, iti voipovesti altd datd. Acum du-te gi schimbd-te, spa-ld-te pe mAini gi vino la masd.

Insd pe Nadenka o mai nelinigtea un gAnd.

- Mamd - a intrebat ea cu govdiald -, dar pemine tu acum mi vei iubi mai pufin?

Mama a strAns-o iar5gi tare in brate gi a sd-rutat-o:

- Ce tot spui tu! Cum ag putea eu sd te iu-besc mai pulin? Tu doar egti primul meu ndscut.Tu egti principalul meu ajutor. impreund vomavea grijd de frdfiorul tdu gi intotdeauna vom finedespdrtite.

Au mai trecut doud sdptdmAni gi incd doud...Frdtiorul Nadiei a fost botezalgi a primit numeleSerghei, in cinstea Cuviosului Serghie de Rado-nej. Nadia se minuna, cd el nu mAnca nimic, de-

PreotAlexie Graciov

cAt lapte de la mama qi cregtea vdzAnd cu ochii.

$i devenea atat de frumugel! Pdtutul lui se maiafla incd in dormitorul pdrinlilor, iar Nadenkadormea gi se juca tr camera ei miculd - a copi-lului.

$i, degi mama era deseori ocupatd cu Serio-

ienka2, igi gdsea timp gi pentru fetifa ei. Uneori,culcdndu-l pe cel mic Ai inchizAnd uga dormito-rului, venea fir camera copilului - gi incepea odiscufie lungd.

2 Seriojenka - derivat al prenumelui Serioja, diminu-tivul prenumelui Serghei.

Dlerocut, L

Oamenii se nasc din oameni. - Cum tri-iesc gi renasc plantele. - Viitoarea plantise afli intr-o simAnf5. - De ce este impor-tant ca omul si cunoasci insugirile plante-lor. - Urzici in loc de morcov - Oameniipot imbunitigi soiurile plantelor.

- ili aduci aminte, Nadia, cAnd l-ai vdzutpentru intAia oard pe Serioja al nostru, md totintrebai: ,,De unde a apdrut el? Cine l-a adus?,'Dacd ar fi fost adus de undeva, ar lnsemna cd ela existat undeva inainte. Unii copii aga gi cred:cd existd un magazin special, de unde se poatecumpdra un copilag. Ei, firegte, gregesc. Tocmaidespre aceasta gi este vorba, cd Serioja al nostrunu a existat inainte nicdieri!

- Nu a existat nicdieri... - a repetat Na-denka.

- infelegi? Nici la bunica, nici la altcinevastrdirU in niciun alt orag. Nicdieri nu a existat, iarapoi a apdrut - s-a ndscut. Dar ce inseamnd cd,,s.a n5.scut"? Aceasta este o adevdratd minune alui Dumnezeu - nagterea unui om nou, a unuiaca Serioja al nostru sau ca tine, da gi, in general,a oricdrui om.

Toli cei ce trdiesc acum pe lume au fostcAndva copii, la fel de slabi gi de neputincioqi,cum este acum Seriojenka. Copiii au crescut,

Preot Alexie Graciov

s-au fdcut mari. Mulli dintre ei au,la rAndul lor,copii, care cu timpul vor fi gi ei oameni maturi 9i,la rAndul 1or, vor deveni tali 9i mame. Aceastd

ordine e stabilitd de Dumnezeu de multd vreme

- de cAnd El i-a creat pe primii oameni, pe Adamgi Eva: ei au avut copii, acegtia, la rAndul lor, auavut gi ei copii, qi aga pAnd ir zilele noastre. Ca sd

ili dezvdlui mdcar pufin taina nagterii, o voi luamai pe ocolite.

]i-aduci aminte cd am observat la noi inparc cum se schimbd copacii in cursul anului?Toamna le cad frunzele gi stau trigti qi parcdsunt lipsili de viald. Dar primdvara renasc iardgi.

Yezi, in mai sunt iardgi verzi, ca gi cum nici nu arfi fost iarnd. De ce se intdmpld aga? De ce fiecaredintre plante igi aduce roadele sale? De ce in 1o-

cul plantelor bdtrAne , ofilite, apar exact aceleagi

plante tinere, noi?Nadenka tdcea: ea nu gtia de ce se intdmpld

aga, dar tare igi dorea sd afle.

- Deoarece - a rdspuns mama la intrebareaei - toatd natura este creatX de preainieleptul 9iintru-tot-desdvArgitul Dumnezeu. fii minte cd

am citit cum a fdcut El lumea? A fost de ajunssd spund - gi totul in naturd s-a aranjat in cel

mai bun gi mai infelept mod. Astfel, Dumnezeua spus: ,,Sd dea pdmdntul din sine aerdeafd: iarbd,

cu sdrnhnld tntr-tnsa, dupd felul gi asemdnarea ei,

gi pomi roditori, care sd dea rod cu sdrndnld tn sine,

dupd fel, pe pdrnilfi!" $i a fost aga.

PARTEA iNfel | ,,De undevin copiii?"

Da, Nadia,Iegea, datd de Dumnezeu, rri-meni nu o poate incdlca: toate plantele aduc rod9i sdmAnfd - dupd felul lor, specifice lor -, 9i dinaceastd sdmAnjd apar alte plante,la fel ca ele. Deaici provine cuvAntul ,,specie".

Iatd,, lie gi tatdlui tdu vd plac atdt de multseminfele prdjite. Acestea sunt seminfe de floa-rea-soarelui, o plantd minunatd gi folositoare.Dacd sddegti aceastd sdmAnfd in pdmAnt, din eava creqte floarea-soarelui, cu o tulpind inaltd gi ofloare mare, rotundd.

Dar existd seminfe mult mai mici: sdmAnla demac, sdmdnja de ridiche! Ele sunt ca nigte punctenegre mici. $i intr-un asemenea ,,p1lrrct" se afl5toatd viitoarea plantd: frwrzele, rdddcina roadele.Aceasta este puterea plantelor de a se nagte dinsdm6n!5 gi se numegte putere de reproducere -adicd de producere a celor asemdndtoare cu ele.

Ai inleles, Nadia, de unde apar plantele: gi

copacii cei inalli, 9i micul fir de iarbd gi floriledin casd?

- Da. Ele cresc din sdmAnla micd a acelo-ragi plante. Iar primele plante le-a creat Domnul.Din primele plante, prin seminlele lor, au cres-cut altele gi altele...

- Bravo! Asculli cu atenfe. Iar acum ifi voipovesti cum se intAmpld acest lucru.

Ji-aduci aminte povestea: ,,A sddit buniculo ridiche micd. $i a crescut o ridiche mare-marede tot"? inainte !i-o citeam des. Cum ti-ai inchi-

18 PreotAlexie Graciov

puit tu acest lucru: cd ,,a sddit bunicul o ridichemicd"? Cum a sddit-o?

Nadenka a mai tdcut pufin gi gi-a amintit.

- Eu am crezut cd a luat pur gi simplu gi asddit in pdmAnt o ridiche gata fdcut5, numai cduna micd. Dar el a sddit o sdmAntS, care seamdndcu un punct negru/ nu-i aga?

- Da. A luat o sdmAnfd micd-mic5, neagrd.,de ridiche, a fdcut o gropifd in pdmAnt, a pus-oacolo, a acoperit-o cu pdmAnt, a udat-o cu apd. $ia trceput sd agtepte...

Cand sdmAnja ajunge in pdmAnt, inviazd,in-cepe sd-gi procure hrand din pdmAnt gi incetul cuincetul cregte, se preface intr-un vldstar mic, apoiintr-o plantd mare. O parte din hrana ei o prelu-creazd,, o preface ln tulpind gifrunze, o parte - inroade; tr aceste roade vor fi noile seminte, tr carese afld viata urmdtoarelor generafii de plante.Noua plantd intotdeauna va semdna cu cea veche:din ghinda vechiului stejar va cregte un stejdreltAndr, din bobul mic de grAu va iegi un nou spicde grAu, iar din sdmAnta de ridiche - o ridiche.

Aceastd firsugire a plantelor este foarte impor-tan€i pentru noi. De n-ar fi ea, ar fi rdu pentru tofi!

Inchipuiegte-fi ci am merge la magazinul,tr care se vAnd seminle, gi am cere: ,,Dati-ne, vdrugdm, seminfe de morcov gi pdtrunjel".Iar vAn-zdtoxea ne-ar rdspunde; ,,latd. semintele, poftiti.Posibil sd creascd...". Noi le-am cumpdra, le-amsemdna gi am incepe sd agteptdm, sd vedem ce

PARTEA 1NTAI | ,,De unde vin copiii?"

va cregte. $i dintr-odatd sub ochii nogtri din pd-mAnt ar rdsdri brusturi gi urzicd!

Nadia a privit neincrezdtoare: in loc de mor-cov - urzicd, usturdtoare!

- Cum aqa? Doar noi am sddit seminle0"""1-';f:'f*

""mai ca tu sd ifi inchipui ce ar

fi dacd seminlele ar putea ,grlQi" . Tdranul, sddindseminfele in pdmdnt, nu ar gti ce recoltd i-ar fi datsd str6ng5. Dar slavd Domnului cd nu este aga.

CAnd semdndm ovdz sau secard, cAnd sddimcartofi, gtim cd vor cregte ovdz, secard, cartofi.Dar, dacd dintr-odatd dintr-o pricind oarecares-ar intAmpla altfel, indat5 am infelege cd noiingine am incurcat seminfele. SdmAnla nu poate

,,gregi": aga a creat-o DumnezelL ea intotdeaunaascultd de legea naturii, datd de Dumnezeu.

Omenirea - de la Adam gi Eva pdnX in zile-le noastre - existd de cAteva mii de ani. in acest

timp oamenii au studiat bine plantele. Ei gtiu ince perioadd ce sdmAnfd se adapteazd, mai binein pdmAnt gi incepe mai repede sd creasc6. $tiuin ce ldri se pot coace merele gi in ce !fui -bana-nele. Studiind natura, cunoscAnd legile ei, omulintrebuinf eazd, cu pricepere insugirile feluritelorplante, necesare lui.

- Pentru mAncare?

- Nu neapdrat pentru mdncare. $i pentruconfort gi pentru frumusefe. De exemplu, steja-rul este un copac tare, solid. Iar oamenilor le este

Preot Alexie Graciov

foarte necesar acest material. $i important estecd orice stejar are aceastd insugire - soliditatea.

Cdnd noi am pus crucea la mormAnt la bu-nicul, eu gi cu tata am spus: ,,Pune!i cruce de ste-jar. Ea va dura foarte mult timp!" Dar atunci laatelier nu exista stejar gi noi am spus: ,,Totunaeste". $i ce s-a intdmplat? Au trecut cAliva ani gitu insdli aivdzut: crucea la mormAnt s-a strAm-bat, pentru cd a putrezitlabazd de la umezeald..Cu crucea de stejar nu s-ar fi intAmplat aga ceva.

Iatd cAt de important este sd cunogti gi sd tefoloseqti de proprietdlile plantelor! Iar uneoriomul, cunoscAnd legile naturii, el insugi creeazd.acele insugiri ale plantelor, de care are nevoie.

Nadia s-a mirat foarte tare:

- Cum aga: ,,el insuqi cteeazd"? Oare nuDumnezeu a creat plantele gi tot ce este in ele?

- Firegte, Nadiuga3, Dumnezeu le-a creat.Dar El nu le-a interzis oamenilor sd imbundtd-feascd speciile plantelor. Dimpotrivd, El l-a age-zatpe primul om, pe Adam, in Rai, adicd intr-ogrddind minunatd, ca Adam sd o lucreze.

- Dar, oare, omul poate face mai bun decAt afdcut deja Dumnezeu? - a fost nedumeritd Nadia.

- Doar el face totul cu ajutorul lui Dumne-zeul, Fdrd, Dumnezeu, intr-adevdr, el poate nu-mai sd strice. Domnul ne-a ingdduit,,sd ajutdm"

3 Nadiuga - derivat al prenumelui Nadia (diminutival prenumelui Nadejda).

PARTEA 1NTAI | ,,De undevin copiii?"

natura nu pentru cd El, Creatorul, are nevoie deajutorul nostru, cdci El este atotputernic! Ci pen-tru ca noi sd ne ddm silinla, sd cunoagtem naturagi sd alergdm la El dupd ajutor.

- Dar, dacd ne iese rdu?

- Chiar dacd iese rdu, Domnul tot ne ingd-duie sd facem totul dupi capul nostru, sd invd-

!5m din propriile noastre gregeli gi sd cdpdtdmexperienfa necesard. ConvingAndu-ne, mai ina-inte de toate, cd,fdrdEl nimic bun nu putem face.

Acest lucru este foarte folositor, pentru cd omulinceteazd sd se mai mAndreascd gi se smeregte.

$tii cAt de important este pentru un cregtin acest

lucru - smerenia? Doar eu gi cu tine, Nadenka,suntem creqtine.

Ji-aduci aminte cum am copt pldcinte deziua onomasticd a tdticului tdu? Aivrutneapdratca tu singurd., fdrd,ajutorul meu, sd modelezipld-cinte din aluat, tu singurd sd pui in ele umplu-tura. $i eu !i-am dat voie sd incerci. $i ce a iegit?

Nadia cu rugine gi-a adus aminte de pldcin-tele ei - strdmbe, desfdcute, cu umplutura ieginddin ele. Iar lAngd ele - ale mamei: rumene 9i uni-forme, de ifi ldsa gura apd dupd ele! Acum ii era

rugine. Dar mama zdmbeaintr-o veselie 9i fetileia inceput sd i se pard ridicol: cAt de incdpdiAnatdera ea, toate voia sd le facd singurd!

- Eu nu m-am supdrat deloc pe tine - a con-tinuat mama - gi nu te-am ?mpiedicat. Numai cd

ag dori ca tu sd privegti mai cu atenlie ceea ce fac