PowerPoint PresentationCE ESTE FERICIREA?
Fericirea este definit ca o trire emoional pozitiv fa de propria via.
Evident, când vorbeti de propria via te referi la trecut, prezent i viitor.
Aadar, pentru a fi fericit, trebuie s fii
(1) mulumit de trecut,
(3) optimist fa de viitor.
DE CE ESTE IMPORTANTA FERICIREA?
Fericirea nu este un scop.
Ea devine îns un mijloc în atingerea scopului.
Fericirea favorizeaz acele comportamente (adaptative) i
structuri mintale (stil de gândire) care au funcie evolutiv.
Fericirea poate crete sperana de via cu aproximativ 10 ani
(susinând stri de sntate fizic i psihologic).
Performana unui guvernri ar trebui s fie exprimat nu în produsul intern
brut, ci în nivelul de fericire al poporului guvernat.
UNDE?
Pot s-ti spun locul unde se afl fericirea ta – în tine.
Iar drumul spre ea – dezvoltarea maxim a tuturor abilitilor tale.
(Psiholog rus Mihail Litvak)
(1) Factorii genetici – aproximativ 50%
(2) Circumstanele de via (ceea ce i se întâmpl) – aproximativ 10%
(3) Factori psihosociali – aproximativ 40%
Sntatea i un stil de via sntos
Reelele sociale
Banii
COMPONENTE ALE FERICIRII
Psihologul american Martin Seligman arat – pe baza studiilor de specialitate – c fericirea are trei componente („fericiri”) diferite:
Via Plcut - Fericirea produs de ceea ce faci (ex. faci sport, gândeti,
iei cu prietenii etc.)
care exprim punctele tari pe care le avem ca indivizi
(ex. realizarea unui proiect dac eti un om de tiin etc.)
Via cu Sens - Fericirea produs de îndeplinirea/satisfacerea dorinelor
transpersonale (ex. norme i valori asumate de noi i comunitate)
Toate cele trei componente sunt importante pentru o via fericit,
dar cea mai stabil i puternic este Viaa cu Sens!
CUM POTI SA FII MULTUMIT DE TRECUT?
Dac trecutul tu este ceva de care eti mulumit deja, lucrurile sunt în ordine.
Dac trecutul nu te mulumete, trebuie s faci nite schimbri.
Evident, trecutul este greu de schimbat.
Sunt îns patru lucruri pe care le poi face pentru a ajunge s-l accepi
i s fii mulumit de el:
(a) Iart-i pe cei care i-au greit; dac se poate, spune-le asta.
Cuvântul/gândul cheie este: TE IERT!
(b) Recunoate greelile pe care le-ai fcut; dac se poate, cere-i iertare de la persoanele
crora le-ai greit. S-ar putea ca unele s nu te ierte, dar vei rmâne împcat
c ai fcut tot ce depinde de tine în acest sens.
Cuvântul/gândul cheie este: IART-M!
(c) Fii recunosctor celor care te-au ajutat; dac se poate, multumete-le.
Cuvântul/gândul cheie este: MULUMESC!
(d) Iubete-i pe cei care conteaz; dac se poate, spune-le asta.
Cuvântul/gândul cheie este: TE IUBESC!
CUM POTI SA FII BUCUROS IN PREZENT
(1) Trebuie s faci lucruri care îi produc plcere.
Muli oameni, dac sunt întrebai, nu sunt capabili s menioneze imediat
zece activiti care le produc plcere.
Unii pot face lista, dar numai dup un timp de gândire.
Foarte muli, dei pot genera lista, nu implementeaz aceste activiti.
Aadar, puini oameni sunt contieni de activitile care le produc plcere
(aa cum tim cum ne cheam) i le implementeaz sistematic în viaa de zi cu zi.
(2) Trebuie s-i formulezi dorine realiste, care corespund punctelor tari
pe care le ai ca individ, în termeni raionali („good life”).
Altfel spus, o dorin se formuleaz în termeni „prefereniali” nu în termeni
„absolutiti/rigizi” (de „trebuie cu necesitate”).
IRATIONAL / RATIONAL
(1) Eu trebuie s…;
(2) Ceilali trebuie s…;
(3) Viaa trebuie s…
(1) Eu prefer s…;
(3) Ar fi bine ca viaa s…
EXEMPLE Cu referire la propria persoan:
(a) „Trebuie cu necesitate s reuesc în aceast sarcin i nu pot concepe
i accepta altceva.” (iraional)
(b) „Mi-ar plcea teribil de mult s reuesc în aceast sarcin i fac tot ce depinde de mine
(omenete) în acest sens, dar accept faptul c uneori, indiferent ce fac eu, lucrurile nu se
întâmpl aa cum îmi doresc.” (raional)
Cu referire la ceilali:
(a) „Ceilali trebuie (cu necesitate) s m aprecieze i nu pot concepe i accepta altceva.”
(iraional)
(b) „Mi-ar plcea teribil de mult ca ceilali s m aprecieze i fac tot ce depinde de mine
(omenete) în acest sens, dar accept faptul c uneori, indiferent ce fac eu, lucrurile nu se
întâmpl aa cum îmi doresc.” (raional)
Cu referire la via:
(a) „Viaa trebuie (cu necesitate) s fie uoar (dreapt/frumoas) i nu o pot concepe i
accepta altfel.” (iraional)
(b) „Mi-ar plcea teribil de mult ca viaa s fie uoar (dreapt/frumoas) i fac tot ce depinde
de mine (omenete) în acest sens, dar accept faptul c uneori, indiferent ce fac eu, lucrurile nu
se întâmpl aa cum îmi doresc.” (raional)
DORINTE RATIONALE
Dorinele formulate raional pot fi:
(a) cât mai multe i mai diverse – stil care potrivete cultura modern/occidental
(b) prudente – îi doreti doar ceea ce tii c poi obine
(c) minimale – îi doreti doar ceea ce ai deja.
CUM POTI SA FII BUCUROS IN PREZENT
(3) Trebuie s ai o gril de valori explicite care s susin dezvoltarea unor relaii
transcendente (ex. Dumnezeu, umanitate, fiine superioare, univers).
Muli oameni, dac sunt întrebai, nu sunt capabili s menioneze imediat valorile
cardinale i centrale pe care le au în via.
Unii pot face o list cu ele, dar numai dup un timp de gândire.
Foarte muli, dei pot genera lista de valori, nu implementeaz aceste valori în viaa
de zi cu zi.
Aadar, puini oameni au i/sau sunt contieni de valori care s le marcheze via
(aa cum tim cum ne cheam, etc.) i le implementeaz sistematic în cotidian.
INVENTAR DE POSIBILE VALORI
Câtig, Compasiune, Competiie, Calm, Confort, Cinste, Competen,
Corectitudine, Creativitate, Cunotine, Credin, Curaj,
Disciplin, Dragoste, Echilibru, Educaie, Eficien, Empatie,
Entuziasm, Excelen, Familie, Fericire, Flexibilitate, Frumusee,
Independen, Inspitaie, Integritate, Inteligen, Împlinire, Înelepciune,
Libertate, Loialitate, Linite sufleteasc, Munc in echip, Natur,
Onestitate, Onoare, Pace, Perseveren, Prietenie, Putere, Protecie, Perfeciune,
Realizare, Recunoatere, Respect, Responsabilitate,
Timp liber, Trie, Toleran, Voiosie
CUM POTI SA FII OPTIMIST CU PRIVIRE LA VIITOR
Ce este optimismul?
Optimismul deriv din latinescul „optimum” care înseamn „cel mai bun”.
Aadar, optimismul este un stil cognitiv care te determin ca în orice situaie
s vezi i/sau s atepi/s prezici cel mai bun rezultat.
În contrapondere, pesimismul deriv din latinescul „pessimus” care înseamn
“cel mai ru”.
Aadar, pesimismul este un stil cognitiv care te determin ca în orice situaie
s vezi i/sau s atepi/s prezici cel mai ru rezultat.
În ciuda înelesurilor etimologice, studiile de specialitate arat c optimismul i
pesimismul nu sunt concepte bipolare: optimism crescut nu înseamn pesimism
sczut sau invers.
Cineva care nu este optimist poate s fie realist (din latinescul „realis” adic „real”)
sau dezinteresat de a face predicii/a atepta ceva
PESIMISM, OPTIMISM, REALISM
Trebuie s avem un „optimism realist”.
Pesimismul susine stri emoionale negative (ex. tristee), fcându-ne s pierdem
oportuniti.
Optimismul susine stri emoionale pozitive, dar ne poate reduce capacitile de a
identifica pericole i vulnerabiliti.
Realismul, în sensul su profund, este greu de atins dat fiind complexitatea lumii
în care trim, raportat la limitele minii umane.
Optimismul realist este un optimism dublat i controlat de gândire raional
(care are suport logic, empiric i/sau pragmatic).
CUM POTI SA FII OPTIMIST?
(1) Fixeaz-i scopuri pro-sociale, care corespund unui ideal cultural
din mediul din care faci parte
(2) elaboreaz planuri pentru atingerea lor
(3) încearc s le implementezi, urmând aceste planuri i
ateptându-te s obii rezultatele dorite.
RETETA STIINTIFICA A FERICIRII A face frecvent comportamente care ne produc plcere („pleasant life”)
A face sport, a iei cu prietenii etc. (adaptative)
A avea dorinele personale i transpersonale:
Corect orientate
Sntii i a unui stil de via sntos
Dezvoltrii unor relaii interumane satisfctoare
Implicrii active în diverse proiecte profesionale i/sau de via
Dorinele transpersonale orientate asupra („meaningful life”):
Dezvoltrii unor relaii transcendente (ex. Dumnezeu, umanitate, univers)
Asumrii unei grile de valori explicite i ierarhizate, active.
Corect formulate
Preferenial, acceptând raional c s-ar putea s nu se îndeplineasc mereu
PASTILA PSIHOLOGICA A FERICIRII
F ceea ce îi place, dar care nu-i face ru!
Fii implicat în proiecte personale!
Construiete-i o reea social minimal!
Construiete-i sens i semnificaie prin asumarea unor valori
i a unor relaii transpersonale!
Schimb ceea ce nu îi place!
Accept ceea ce nu poi schimba!
EXERCITII PENTRU FERICIRE
Elaborai o list de 10 comportamente care v produc plcere i pe care le vei face în urmtoarea lun
Stabilii-v ca scopuri personale:
Întrirea/dezvoltarea unor reele sociale (inclusiv interaciuni mai frecvente în familie)
– Ce vei face?..................................................
Stabilii-v scopuri transpersonale i o gril de valori:
Dezvoltai sens i semnificaie prin religie i/sau cultur – Ce vei face?..................................................................
Precizai-v grila de valori i s o tii precum propriul nume
CHIMIA FERICIRII
Fiecrei stri afective, fiecrui gand, în funcie de conotaia lui, dac e
pozitiv sau negativ, el are o consecin fast sau nefast asupra strii
noastre de sntate.
Absena fericirii: depresie, nelinite, alienare, angoas, izolare.
Tot ce trece prin creierul nostru, orice gand, orice sentiment, dac are o
conotaie pozitiv sau negativ, modific chimia noastr i aceast chimie
este favorabil sau nefavorabil adic nociv, în funcie de coninutul
acestor sentimente.
Cum ne controlm gândurile când suntem bombardai de veti rele,
de angoase, de tot ce ne poate frânge echilibrul interior?
Se impune obligaia noastr de a încerca s ne comutm de pe o stare
negativ pe o stare pozitiv.
Simpla concentrare, schimbarea unei idei negative, obsesive, nelinititoare,
angoasante, de depresie, de anxietate, pe una pozitiv.
S ne amintim un eveninent fericit din viaa noastr din trecut sau
s ne imaginm.
Comutarea echilibreaz fiziologia celor dou emisfere cerebrale,
se regleaz la nivel biochimic i revenim la o stare propice sntii.
EXERCITIUL FERICIRII
Invarea
Efortul de a înva între dou minute i patru ore pe zi este o soluie.
Neuronii se refac, cel puin la nivelul hipocampului.
In momentul în care gândim, se face o selecie, se separ reele neuronale
pentru gândurile pozitive i pentru gândurile negative.
Sentimentele negative, nefaste, împiedica refacerea neuronilor
i de aceea apar golurile în memorie.
COMUTAREA
Când comutm pe un alt subiect i vrem s ieim dintr-o stare de
anxietate, de depresie care ne apas i tinde s ne copleeasc ce facem,
mutm în alt zon a creierului.
Zonele care au fost ocupate în trirea negativ intr în repaus i
se activeaz alt zon care corespunde strii de sentimente pozitive
i în acest fel facem echilibrarea celor dou zone din creier,
atât sub raport neurofizic, cât i sub raport biochimic.
Este foarte important s te comui de pe o stare favorabil bolii,
pe o stare de sntate, favorabil longevitii, sntii neuronale.
Suntem prizonierii propriei mini.
ALEGE SA FII FERICIT!
Fericirea este o alegere!
Ea se nate în noi i nicidecum nu se afl în afara noastr.
Noi interpretm lumea i o colorm în funcie de ceea ce ne imaginm
c vedem.
Avem de îndeprtat valuri de culori i cea iluzorie ca s putem vedea ceea ce
numim realitate!
(prof. psihoterapeut Gina Chiriac)
„Nu evenimentele ne influeneaz, ci modul în care le interpretm” - Epictet
CHEIA FERICIRII
dezvoltrii adulilor, desfurat la Universitatea Harvard, a identificat,
în cadrul unei cercetri, trei dintre secretele fericirii
Oamenii de tiin i-au intervievat pe acetia în legtur cu mariajele lor,
satisfacia oferit de locul de munc i activitile sociale o dat la fiecare
doi ani, monitorizându-le i sntatea fizic o dat la cinci ani.
Rezultatele au artat c relaiile bune cu cei din jur ne fac mai fericii i mai
sntoi.
„Pe parcursul a 75 de ani, cercetarea a artat c oamenii fericii, cu o via bun,
sunt cei care se bazeaz pe relaii, pe familie, pe prieteni i pe cei din jurul lor,
în general”, a declarat psihiatrul Robert Waldinger.
CERCETAREA
Relaiile apropiate: Persoanele care au avut relaii mai apropiate cu familia,
prietenii i cunotinele lor au fot mai fericite i mai sntoase decât ceilali
subieci i au avut viei mai lungi,
În schimb, persoanele care nu au pstrat o relaie bun cu cei din jurul lor au
fost mai puin fericite i au avut probleme de sntate fizic i mintal grave.
Calitatea relaiilor: Nu doar ideea de companie conteaz, ci i calitatea
relaiilor. Persoanele cstorite, cu probleme în csnicie, care se ceart constant
i nu îi arat afeciunea, sunt mai puin fericite decât cele necstorite,
conform studiului
Csniciile stabile. Persoanele cstorite care nu s-au aflat în pragul divorului,
nu au fost separate de parteneri i nu au avut probleme serioase în csnicie,
au o sntatea fizic i o memorie mai bun, spun cercettorii.
SFATURI PENTRU O VIA RAIONAL I FERICIT
S doreti i s faci tot ceea ce depinde de tine ca lucrurile s se întâmple
aa cum vrei tu dar în acelai timp s ii minte c nu scrie niciunde c lucrurile
TREBUIE cu necesitate s se întâmple aa cum vrei tu.
Ar fi de dorit ca ceilali s te trateze corect dar asta nu înseamn c i
TREBUIE cu necesitate s o fac.
Ar fi de dorit s reuseti în tot ceea ce faci dar asta nu înseamn c i
TREBUIE cu necesitate s reueti.
Ar fi de dorit ca viaa s fie uoar i dreapt dar asta nu înseamn c i
TREBUIE cu necesitate s fie aa.
SFATURI
Dac lucrurile nu se întâmpl aa cum i-ai droit, asta nu înseamn c eti
fr valoare ca om, ci doar c ai avut un comportament mai puin performant
care probabil poate fi îmbuntit.
Dac lucrurile nu se întâmpl aa cum i-ai droit, nu înseamn c este o catastrof
(cel mai ru lucru care i se putea întâmpla) ci este doar un lucru neplcut,
fr ca asta s însemne totui c este cel mai ru lucru care i se poate întâmpla
i c nu te mai poi bucura de via.
Dac lucrurile nu se întâmpl aa cum i-ai droit, poi tolera asta i merge mai departe
bucurându-te de via, dei este mai greu la început, pân porneti.
O VIATA FERICITA
Este plcut s ai aprobarea i dragostea celorlali
i f tot ceea ce este omenete posibil s le obii
dar amintete-i c i fr ele te poi accepta ca fiin uman
care are dreptul s se bucure de via
Este de preferat s faci lucrurile perfect
dar este omenete s faci greeli.
Oamenii reacioneaz aa cum doresc ei nu cum doreti tu
i amintete-i c ei, ca i tine, nu sunt perfeci.
ANOTIMPURILE VIETII
Editura Polirom, Iai.
VA MULTUMESC!