Ce a Fost Frumos in Colaborarea Romano-rusa a Durat Putin

8/16/2019 Ce a Fost Frumos in Colaborarea Romano-rusa a Durat Putin

1/7


2/7

două ră)oaie mondia"e, impun in!estiga#ii aprofundate, care să facă "umină su) toate aspecte"e,componente"e dip"omatică (i militară a!$nd o greutate cu ade!ărat specifică&

*m a!ut pri!i"egiu" să-mi desfă(or o )ună parte din acti!itatea profesiona"ă în cadru" *r+i!e"or1ilitare, Ser!iciu" Istoric a" *rmatei de astăi& * fost "ocu" unde pasiunea mea pentru istorie s-a

înt$"nit cu un imens, !a"oros (i inedit fond de documente, ar+i!e"e oferind oricărui cercetătoraceastă sursă directă de in!estigare, fără de care scrierea istoriei nu poate întruni rigori"e unuidemers cu ade!ărat (tiin#ific: di!ersitatea (i e%actitatea informa#ii"or&

Pe timpu" documentării pentru rea"iarea unor materia"e so"icitate de e(a"oane"e superioare ama!ut (ansa să înt$"nesc documente pe care #eneralu" Coandă, în ca"itatea sa, de repreentant a"*rmatei om$niei, pe "$ngă *2V% 'are"e .artier +eneral a" armatei ruse/ în timpu"Primu"ui ă)oi 'ondia", "e-a trimis rege"ui, primu"ui ministru sau a"tor autorită#i af"ate în #ară&.on#inutu" acestora mi s-a părut deose)it de interesant pentru c"arificarea re"a#ii"or decomandament rom$no-ruse, ca (i a a"tor c+estiuni asupra cărora persistă mu"te semne deîntre)are (i astfe" a înco"#it ideea pu)"icării "or, idee sus#inută de a"tfe" (i de co"egi, cu mai mu"tă

e%perien#ă în domeniu& *r fi fost un mare păcat ca tocmai cercetarea istorică u"terioară să nu )eneficiee de informa#ii, mu"te dintre e"e inedite, pro!enind direct de "a sursa primară documentu" istoric&

România nu trebuia să mai conteze decât pe propriile forţe

- Care este diferenţa dintre conţinutul corespondenţei emise de general ul Coandă între august

!"!# $ martie !"!% şi aceea din perioada martie-noiem&rie !"!%?

- +eneralu" Coandă s-a af"at "a *ta"3a din august 1916 (i p$nă în fe)ruarie 191, c$nd a fostrec+emat în #ară, fiind numit în comisia ce tre)uia să negociee pre"iminarii"e păcii cu Puteri"e

centra"e& *u e%istat două perioade distincte în misiunea #eneralu"ui "a *ta"3a (i documente"e pecare "e-am pu)"icat e!iden#iaă asta: din august 1916 p$nă în noiem)rie 191, c$nd 'are"e.artier rus era cantonat "a 'og+i"e! (i din noiem)rie 191 p$nă "a momentu" rec+emării în #ară,c$nd #eneralu" s-a af"at "a 3ie!, îndep"inind aceea(i func#ie& *ungerea )o"(e!ici"or "a putere, "a25 octom)rie noiem)rie 191 este e!enimentu" care a impus părăsirea 'og+i"e!u"ui de cătremisiuni"e militare a"iate, partidu" condus de 7enin ac#ion$nd pentru înc+eierea păcii (i scoatereaimediată a usiei din ră)oi, ceea ce se !a (i înt$mp"a dea"tfe" c$te!a "uni mai t$riu, în martie191&

8%istă o diferen#ă e!identă în ceea ce pri!e(te con#inutu" coresponden#ei #eneralu"ui cuautorită#i"e rom$ne, care nu respectă dec$t în parte perioade"e men#ionate& Documente"e emise

p$nă în martie 191, cînd procesu" re!o"u#ionar din usie începe să ia amp"oare, se referă, în principa", "a cooperarea militară dintre ce"e două #ări situa#ia inamicu"ui, e!o"u#ia opera#ii"or pefronturi"e din 'untenia (i Do)rogea, so"icitarea autoru"ui usiei imperia"e, sfaturi"e oferite de*ta"3a pentru depă(irea unor situa#ii gre"e, etc/& După acest moment, în coresponden#a#eneralu"ui predomină informa#ii"e referitoare "a desfă(urarea re!o"u#iei în spa#iu" so!ietic (iconsecin#e"e acesteia asupra organiării (i func#ionării institu#ii"or de stat, "a muta#ii"e produse înarmată, "a op#iuni"e for#e"or po"itice pri!ind continuarea sau încetarea ră)oiu"ui, "a tensiuni"eapărute între c"asa po"itică (i e(a"oane"e de conducere militară, "a stadiu" negocieri"or de pace

2


3/7

separată, dintre Rusia (i centra"i etc& Informa#ii"e transmise "a Ia(i indicau cu suficientă c"aritatecă e!o"u#ii"e po"itice (i militare din imperiu, conduceau spre înc+eierea unui armisti#iu, iarRomânia nu tre)uia să mai contee dec$t pe proprii"e for#e&

.ontinuarea ră)oiu"ui în aceste condi#ii apărea ca imposi)i"ă, iar gu!ernu" rom$n nu putea e!ita

semnarea armisti#iu"ui&

4 re"oluţie în mi!ocul unui război

'asile (opa a avut privilegiul să lucreze în cadrul Arivelor )ilitare, *erviciul +storic al Armatei de astăzi

- Ce concluzii aţi tras privind cauzele destrămării armatei imperiale ruse, pe fondul luptelor

pentru putere, din interiorul colosului, de atunci, din ăsăritul Europei?

- .onc"uii"e sunt concentrate în aprecierea făcută de primu" ministru rom$n, Ion I&.& rătianu,atunci c$nd #eneralu" Coandă i-a semna"at manifestări"e re!o"u#ionare de "a Petrograd&

re!o"u#ie în miocu" unui ră)oi ref"ecta premieru" rom$n nu putea să ai)ă dec$t undenodăm$nt tragic& ;ntrade!ăr, re!o"u#ia dec"an(ată încă din fe)ruarie 191 a a!ut efectedeastruoase asupra coeiunii societă#ii ruse, asigurată, p$nă atunci, prin puterea a)so"utistă afami"iei imperia"e (i autoritatea gu!ernu"ui #arist& *u fost afectate profund re"a#ii"e socia"e (iinstitu#iona"e, inc"usi! armata, întreaga societate intr$nd într-un derapa imposi)i" de stăp$nit&.ontaminată de idei"e re!o"u#ionare o parte din conducerea militară a a)dicat de "a principiu" de )aă a" ră)oiu"ui înfr$ngerea inamicu"ui care in!adase #ara -, atrăg$nd după sine (i o parteînsemnată a trupei&

De asemenea, s"ă)iciuni"e gu!ernu"ui pro!ioriu, în administrarea puterii, a dat posi)i"itateaso!iete"or să-(i aroge tot mai mu"t prerogati!e"e conducerii, inc"usi! în armată& Pricau" nr&1,emis i"ega" de so!ietu" din Petrograd "a 215 martie 191, este apreciat ca dec"an(atoru" procesu"ui de deorganiare a armatei& Prin acesta se instituia un soi de principiu a"autoconducerii în r$nduri"e trupei, concomitent cu diminuarea prerogati!e"or ofi#eri"or (i seconfereau acesteia drepturi ci!i"e e%cesi!e, care nu a!eau nimic în comun cu discip"ina (i ordineamilitară , ce"e care stau "a )aa puterii armate&

3

http://www.ziuaveche.ro/wp-content/uploads/2012/09/Istoricul-Vasile-Popa.jpg


4/7

Pentru îndep"inirea o)iecti!u"ui de )aă încetarea ră)oiu"ui ma%ima"i(tii tre)uiau să!u"nera)i"iee armata, s-o di!iee, să creee o ruptură între comandan#i (i so"da#i& Săm$n#adiscordiei, răsp$ndită printr-o propagandă de(ăn#ată, puternic sus#inută de finan#a germană, agăsit un teren ferti" în mase"e de so"da#i sătui de neaunsuri (i de pri!a#iuni"e ră)oiu"ui& Se pottrage mu"te conc"uii din e!o"u#ii"e care au a!ut "oc în armata rusă în toată această perioadă, dar

două mi se par esen#ia"e& Prima: pregătirea militară, inc"usi!, sau mai a"es su) aspect psi+o"ogic,a unei armate tre)uie să fie preocuparea de )aă a e(a"oane"or de deciie în c+estiuni de ordinna#iona"& * doua conc"uie deri!ă din caracteru" (i statutu" specia" a" institu#iei armatei, caretre)uie să răspundă e%c"usi! ne!oi"or de apărare a"e na#iunii (i nu unor comandamente po"itice&dată primită misiunea, de "a organe"e puterii constitu#iona"e, armata tre)uie să facă tot posi)i"u", aung$nd c+iar "a sacrificiu" suprem, pentru îndep"inirea acesteia& Po"itiarea armateisau a ce"or"a"te componente a"e sistemu"ui na#iona" de apărare tre)uie e%c"usă<

Contribuţie la istorio#rafia războiului reîntre#irii româneti

- Când, cum şi de ce a apărut opţiunea unui volum dedicat aceluiaşi general român, de data

asta realizat alături de coecipieri precum +on Cerăceanu şi 'asilica )anea?

- =o"umu" editat în anu" 2010, su) tit"u" >'isiunea #eneralu"ui Coandă "a *ta"3a&1916-191? seopre(te "a sf$r(itu" "unii noiem)rie 191& *tunci, )o"(e!icii aun(i "a putere au decis să scoatăRusia din ră)oi, situa#ie în care misiuni"e militare a"iate au fost ne!oite să părăsească'og+i"e!u"& Decretu" asupra păcii (i semnarea armisti#iu"ui de "a rest-7ito!s@, nu însemnauînsă (i sf$r(itu" conf"ictu"ui&

Aran#a, care pierduse principa"u" a"iat din răsărit, Rusia, nu !oia să ratee !ictoria& 8a !a încercasă men#ină acti! frontu" de est, pentru a-i împiedica pe centra"i să-(i transfere toate for#e"e în!est&

România, c+iar dacă fusese ne!oită să semnee armisti#iu", a încercat să spriine p"anu" francede a coa"ia toate for#e"e sănătoase din est (i a "e opune centra"i"or& Prin urmare, misiuneamilitară rom$nă !a fi transferată "a 3ie!, cu sarcina de a o)ser!a situa#ia (i a spriini acest p"an,iar coresponden#a #eneralu"ui, cu autorită#i"e rom$ne, !a continua pe toată perioada c$t s-a af"atîn capita"a Bcrainei&

Ideea de a pu)"ica (i această coresponden#ă a e%istat încă de "a apari#ia primu"ui !o"um, fără a sefi putut rea"ia atunci, din diferite moti!e, să "e spunem o)iecti!e& 8forturi"e noastre s-auîndreptat spre identificarea c$t mai mu"tor documente întocmite de #eneral& 'ai mu"t, co"ecti!u"de autori, a" unui a" doi"ea !o"um (i-a propus să ofere e%p"ica#ii sup"imentare, asupra situa#ii"or

create în ona frontu"ui de est, introducînd în ecua#ie at$t Bcraina, c$t (i asara)ia, fiecare cu pro)"eme"e sa"e de autodeterminare& * fost ne!oie să e%tindem in!estiga#ia istorică (i "a *r+i!e"e'*8, de unde am pre"uat documente deose)it de re"e!ante pentru su)iectu" care ne interesa&

*m pomenit de co"ecti!u" de autori, pentru că, de această dată, am a"ăturat eforturi"or me"e pece"e a"e domnu"ui #eneral Ion .erăceanu (i a"e doamnei =asi"ica 'anea, fiecare dintre ei a!$ndo )ună e%pertiă în pro)"ematica Primu"ui ă)oi 'ondia"& eu"tatu" muncii noastre se !ede înacest nou !o"um, intitu"at >'isiunea #eneralu"ui Coandă "a 3ie!& 191-191&?, care întrege(te

4


5/7

coresponden#a #eneralu"ui, în ca"itatea sa de repreentant a" armatei rom$ne "a *ta"3a (irepreintă o contri)u#ie modestă "a istoriografia ră)oiu"ui re$ntregirii rom$ne(ti&

5n ade"ărat militar de carieră

- (rin ce anume, în mod concret, s-a remarcat general ul Constantin Coandă , în fruntea misiuniimilitar e române, la (etrograd şi iev?

- +eneralu" de di!iie adutant .onstantin Coandă a fost, îmi p"ace s-o spun, un ade!ăratmilitar de carieră, cu un parcurs (i rea"iări profesiona"e impresionante& .u pasiune, perse!eren#ă (i mu"tă muncă a urcat, treaptă cu treaptă, în ierar+ia militară (i "a numai 45 de aniintra în corpu" #enerali"or& *!ea în spate e%perien#a ră)oiu"ui de independen#ă, fiind participantdirect "a "upte"e de "a =idin (i Cri!i#a (i a)so"!ise institu#ii de în!ă#ăm$nt din #ară Școa"aSpecia"ă de fi#eri de *rti"erie, 14/ (i din străinătate Școa"a Po"ite+nică din Paris, cu "icen#ăîn matematici (i Școa"a de *p"ica#ie (i Ceniu de "a Aontaie)"eau/, care garantau ca"itatearemarca)i"ă a a)so"!en#i"or& Aunc#ii"e îndep"inite, ca (i e(a"oane"e "a care a "ucrat Statu" maor

rega", Sec#ia a II-a din 'St', Inspectoratu" +eneral a" Ceniu"ui, .etatea ucure(ti, .orpu" 5*rmată sunt indicii că ne af"ăm în fa#a unui persona de e%cep#ie& Desemnarea, în august 1916,a #eneralu"ui Coandă, ca repreentant a" armatei rom$ne "a *ta"3a, cu rang de ministru p"enipoten#iar, a fost o a"egere c$t se poate de potri!ită dacă n-ar fi fost această numire,#eneralu" ar fi pre"uat comanda uneia dintre ce"e patru armate, cu care România a intrat înră)oi&

*t$t "a 'og+i"e!, c$t (i "a 3ie!, #eneralu" Coandă s-a do!edit a fi un dip"omat desă!$r(it& * fostun militar cu mu"t tact, riguros (i pe dep"in con(tient de importan#a misiunii sa"e& * fo"osit toateresurse"e re"a#ii"e persona"e, presa, informa#ii"e cu"ese direct din stradă pentru a se c"arificaasupra rea"ită#i"or din societatea rusă, at$t de )u"!ersată de procesu" re!o"u#ionar& apoarte"e sa"e

sunt c"are, cu informa#ii di!erse în p"an militar, po"itic, socia"-, care să permită conc"uiicorecte pentru factorii de deciie din #ară& *ten#ionarea conform căreia, deocamdată, România nu se poate )aa dec$t pe for#e"e proprii toamna anu"ui 1916/, a fost fundamentată peîn#e"egerea ade!ăratei stări de "ucruri din armata imperia"ă, interesată de aducerea om$niei într-o situa#ie difici"ă (i nu de e!itarea ocupării ei de armate"e germane (i austro-ungare&

*precieri"e de care s-a )ucurat din partea rege"ui, a primu"ui ministru sau a a"tor mem)ri aica)inetu"ui "i)era" au fost sincere , "egitimate fiind de ca"ită#i"e rea"e a"e #eneralu"ui Coandă, demunca sa responsa)i"ă (i de de!otamentu" do!edit în apărarea interesu"ui na#iona"&

6arul i-a solicitat #eneralului Coandă să fie franc7

- (uteţi evoca prima întâlnire a general ului român cu ţarul icolae?

- ;nt$"nirea dintre #aru" Eico"ae a" II-"ea (i #eneralu" Coandă a a!ut "oc în c+iar iua sosiriiacestuia "a 'og+i"e!& In!itat "a cină (i apoi re#inut pentru o discu#ie particu"ară, #eneralu" rom$na a!ut ocaia să constate că #aru" era "a curent cu ceea ce se înt$mp"a în România, dec"ar$ndu-se )ucuros de faptu" că su!eranu" Aerdinand "uase comanda supremă a trupe"or, iar regina 'aria,!eri(oara sa, organiase (i conducea un spita" pe "$ngă pa"at& Țaru" a su)"iniat că România se

5


6/7

do!ede(te un a"iat "oia" (i că armata ei, de cur$nd intrată în ră)oi, se )ucură de aprecieri din partea sa, drept pentru care se !a strădui să-i ofere spriin, ori de c$te ori !a fi ne!oie& I-a so"icitat#eneralu"ui rom$n să renun#e "a formu"e dip"omatice, să fie franc (i să contee pe camaraderiasa&

;nt$"nirea dintre #ar (i #eneralu" rom$n, ca (i con#inutu" discu#ii"or, dinco"o de aspecte"e protoco"are fire(ti, semnifica o în#e"egere corectă a co"a)orării militare dintre ce"e două armate,în dorin#a de a-" în!inge pe @aiseru" Fi"+e"m a" II "ea, considerat !ino!at de pro!ocareară)oiu"ui& Să nu uităm însă că ne af"am "a începutu" "upte"or, c$nd ac#iuni"e armatei rom$ne înGransi"!ania erau încununate de succes, fără spriin din partea a"iatu"ui de "a răsărit& Dinmomentu" în care a apărut ne!oia acestui spriin, recepti!itatea responsa)i"i"or ru(i a dispărut&'ă refer îndeose)i "a atitudinea ministru"ui rus de e%terne (i a (efu"ui Sta!@ăi, care (i-au impus puncte"e "or de !edere, c+iar (i în fa#a împăratu"ui& Se poate spune a(adar: ceea ce a fost frumosîn co"a)orarea rom$no-rusă a durat foarte pu#in, iar )une"e inten#ii a"e #aru"ui Eico"ae a" II-"ea aufost su)minate de o parte a camari"ei din uru" său (i de conducerea armatei&

2enacitatea în faţa #reutăţilor de orice fel- Ce anume ar mai putea interesa azi, pe /unii omâniei, din stânga şi dreapta (rutului, din

evoluţia profesională a diplomatului militar Coandă?

- De(i a(a ar părea, răspunsu" "a această între)are nu este de"oc simp"u (i asta prin prisma faptu"uică mode"u" profesiona" pentru o însemnată parte din popu"a#ia t$nără a om$niei este de o cutotu" a"tă factură dec$t ce" oferit de #eneralu" Coandă& Din păcate acest segment de tineri, carenu con(tientieaă ade!ărate"e !a"ori, care are îndoie"i asupra sensu"ui e!o"u#iei cu"tura"e (i, înesen#ă, pun "a un "oc gr$u" (i neg+ina, în "oc să "e separe, este în cre(tere&

Desigur a trecut mu"t timp, peste un !eac, de c$nd t$năru" Coandă î(i c"ădea, cu ma%imăserioitate, cariera militară, dar, în opinia mea, une"e caracteristici a"e procesu"ui de formare profesiona"ă dorin#a de cunoa(tere, serioitatea (i temeinicia studiu"ui, tenacitatea în fa#agreută#i"or de orice fe", perse!eren#a nu tre)uie să fie a"terate nici în formă (i nici în su)stan#a"or, de scurgerea timpu"ui& .uno(tin#e"e do)$ndite (i educa#ia primită, în sensu" respectării!a"ori"or na#iona"e (i a" asumării responsa)i"ită#i"or, în ega"ă măsură militare (i ci!ice, auconstituit teme"ia unei persona"ită#i militare de e%cep#ie, care a făcut (i face cinste o(tirii (i poporu"ui rom$n&

;n opinia mea, mode"u" de!enirii profesiona"e a #eneralu"ui Coandă nu este în!ec+it sau depă(itnici astăi, în p"ină eră a internetu"ui, ca să nu mai !or)im de setu" de !a"ori autentice, pe care

tre)uie să (i-" însu(ească fiecare t$năr, fie e" din dreapta sau din st$nga Prutu"ui, a(a cum a#iformu"at între)area& Drept urmare a-#i iu)i #ara (i poporu", a te preocupa de ne!oi"e sa"e, a fi un )un profesionist (i a pri!i spre !iitor au fost (i tre)uie să răm$nă atitudini (i comportamente c$tse poate de fire(ti&

+eneralul a a!uns premier

6


7/7

- Ce nu v-am între&at, dar doriţi să se ştie?

- Dacă a rămas militaru" (i omu" .onstantin Coandă în afara !ie#ii po"itice , (tiute fiindfrăm$ntări"e de pe scena pu)"ică rom$nească, în perioada de după ră)oiH 8i )ine, nu& Pe#eneralu" Coandă î" !om regăsi u(or (i în cartea de istorie po"itică a #ării, în r$ndu" unor

demnitari de ce" mai îna"t rang&

7a 24 octom)rie 191, după ce *"e%andru 'arg+i"oman a demisionat din fruntea gu!ernu"ui,rege"e "-a însărcinat cu formarea unui nou ca)inet pe #eneralu" Coandă& Sigur, conformaranamentu"ui dintre Ione" rătianu (i rege, era un gu!ern de trani#ie, care !a răm$ne în func#ie p$nă pe 29 noiem)rie 191, (tafeta gu!ernării fiind pre"uată de "ideru" "i)era"& 'isiuni"e acestuica)inet se reumau "a promu"garea decretu"ui pri!ind !otu" o)(tesc o)"igatoriu, "a readucereaom$niei a"ături de a"ia#i, prin remo)i"iarea armatei (i "a anu"area "ucrări"or par"amentu"ui dintimpu" gu!ernu"ui 'arg+i"oman& *ceastă u"timă misiune a fost de fapt o moda"itate sui generisde a ie(i dintr-o situa#ie e%cep#iona"ă, aceea creată prin semnarea păcii de "a ucure(ti, de către*"e%andru 'arg+i"oman, ratificată de *dunarea Deputa#i"or, dar nu (i de su!eran&

;ncep$nd cu anu" 1919, #eneralu" Coandă s-a înregimentat po"itic înscriindu-se în forma#iuneaînfiin#ată de #eneralu" *!erescu, 7iga Poporu"ui, de!enită Partidu" Poporu"ui, în apri"ie 1920& *fost a"es senator pe "iste"e acestui partid, în anu" de)utu"ui său po"itic (i, în două r$nduri, a ocupatc+iar foto"iu" (efu"ui Senatu"ui om$niei iunie 1920-ianuarie 1922 (i iu"ie 1926-iunie 192/fiind sus#inut de mentoru" său po"itic, care asigura (i (efia gu!ernu"ui& Pentru scurtă !reme î" !omgăsi (i pe foto"iu" ministeria" "a Industrie (i .omer# martie-iu"ie 1926/&

- 0omnule colonel, dincolo de anii evocaţi, personalităţile nominalizate, conte1tul e1istent

atunci, general ul Coandă $ datorită eforturilor dumneavoastră, de a reconstitui evoluţia sa, petimpul unei misiuni devenită imposi&ilă $ a pro&at un adevăr voit ignorat azi. 2n profesionist

militar , de &ună credinţă, este mai eficient, ca diplomat, politician şi premier, decât unul civil.'ă mulţumesc frumos pentru nuanţatele şi detaliatele răspunsuri. )arcate de o luciditate mairară, în ziua de azi.

http://www.ziuaveche.ro/exclusiv-zv/intalnirile-zv/istoricul-vasile-popa-ce-a-fost-

frumos-in-colaorarea-romano-rusa-a-!urat-putin-121"#4.html/

$
http://www.ziuaveche.ro/exclusiv-zv/intalnirile-zv/istoricul-vasile-popa-ce-a-fost-frumos-in-colaborarea-romano-rusa-a-durat-putin-121894.html/http://www.ziuaveche.ro/exclusiv-zv/intalnirile-zv/istoricul-vasile-popa-ce-a-fost-frumos-in-colaborarea-romano-rusa-a-durat-putin-121894.html/http://www.ziuaveche.ro/exclusiv-zv/intalnirile-zv/istoricul-vasile-popa-ce-a-fost-frumos-in-colaborarea-romano-rusa-a-durat-putin-121894.html/http://www.ziuaveche.ro/exclusiv-zv/intalnirile-zv/istoricul-vasile-popa-ce-a-fost-frumos-in-colaborarea-romano-rusa-a-durat-putin-121894.html/

Ce a Fost Frumos in Colaborarea Romano-rusa a Durat Putin

Documents

Transcript of Ce a Fost Frumos in Colaborarea Romano-rusa a Durat Putin