CD 29 - 1979

21

Click here to load reader

Transcript of CD 29 - 1979

Page 1: CD 29 - 1979

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE IN CONSTRUCŢII

CITIT

INSTRUCŢIUNI TEHNICE DEPARTAMENTALE

PENTRU

PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA FUNDAŢIILORPENTRU LUCRĂRI DE DRUMURI DINPAMÎNTURI STABILIZATE CU CIMENT

INDICATIV CD 29-79

1980

Page 2: CD 29 - 1979

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI TELECOMUNICAŢIILOR

ORDINUL

ADJUNCTULUI MINISTRULUI TRANSPORTURILOR ŞI TELECOMUNICAŢIILOR

Nr. 311

din 17 feb. 1979

PRIVIND APROBAREA „INSTRUCŢIUNILOR TEHNICE DEPARTAMENTALE PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECU-TAREA FUNDAŢIILOR PENTRU LUCRĂRI DE DRUMURI DIN PAMÎNTURI STABILIZATE CU CIMENT", INDICATIV

CD 29—79

Văzînd avizul Consiliului tehnico-economic al Direcţiei dru-murijor, nr. 31 din 3 februarie 1979,

În temeiul Decretului nr. 29/1973 privind organizarea şi func-ţionarea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor mo-dificat prin Decretele nr. 124/1973, nr. 119/1979 şi nr. 398/1976 şi a Ordinelor M.T.Tc. nr. 956/1977 şi nr. 1021/1978,

ORDON:

1. Se aprobă „Instrucţiunile tehnice departamentale pentruproiectarea şi executarea fundaţiilor pentru lucrări de drumuri dinpămînturi stabilizate cu ciment, indicativ CD. 29-79.

2. Direcţia investiţii, construcţii şi mecano-energetică vaasigura publicarea Instrucţiunilor prevăzute la punctul 1 în Bule-tinul construcţiilor, prin Institutul de cercetări în construcţii şieconomia construcţiilor — I.N.C.E.R.C.

ADJUNCT AL MINISTRULUI,

Ing. M. MAROIU

307

Page 3: CD 29 - 1979

INSTRUCŢIUNI TEHNICE DEPARTAMEN- Indicativ:TALE PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECU- CD. 29-79TAREA FUNDAŢIILOR PENTRU LUCRĂRIDE DRUMURI DIN PÂMÎNTURI STABILI- Înlocuiesc:

ZATE CU CIMENT CD. 29-67

1. GENERALITĂŢI

1.1. Prezentele instrucţiuni cuprind descrierea procedeelor deexecuţie a straturilor rutiere din pămînturi stabilizate cu ciment,precum şi tehnologia privind ameliorarea pămînturilor cu adao-suri granulare sau cu substanţe chimice.

1.2. Executarea straturilor din pămînturi stabilizate cu ci-ment se va face de către o unitate de drumuri, dotată cu utilajelenecesare execuţiei acestor lucrări, în conformitate cu procedeele deexecuţie indicate în STAS 10473/1-76 pct. 3.

1.3. Aparatura necesară pentru controlul execuţiei lucrărilorpe şantier, precum şi descrierea metodelor de încercare a straturi-lor rutiere ain pămînturi stabilizate cu ciment este prevăzută înSTAS 10 473/2-76.

2. CONDIŢII DE PROIECTARE

2.1. Elementele geometrice ale straturilor de fundaţii exe-cutate din pămînturi stabilizate cu ciment, indicate în proiect, vor respecta prevederile STAS 10 473/1-76, cap. 2.1.

In cazul execuţiei în „situ" se va prevedea în proiectul de execuţie o lăţime suplimentară de 0,25 m în ambele părţi ale stra -tului, faţă de lăţimea profilului tip.

Elaborate de :INSTITUTUL DE CERCETĂRI Aprobate de MTTc

ŞI PROIECTĂRI TEHNOLOGICE cu ordinul 311 din 17 februarie 1979

IN TRANSPORTURIBUCUREŞTI — ICPTT —

309

Page 4: CD 29 - 1979

2.2. Prelevarea probelor caracteristice din pămînturile ce sevor utiliza la stabilizări cu ciment se efectuează conform STAS662-69 pct. 4.2. şi prevederilor ce urmează:

2.2.1. Din împietruirea existentă se vor preleva probe repre-zentative de cîte minimum 10 kg fiecare, la distanţe de 100—250 m,din întreaga grosime a împietruirii.

Distanţele dintre sondaje se vor stabili în funcţie de unifor-mitatea grosimii, calitatea materialului şi de lungimea sectorului de drum.

În acelaşi timp se vor ridica şi probe de pămînt de subîmpie-truirea existentă de cîte cca. 2 kg fiecare.

2.2.2. Probele de pămînt din gropile de împrumut din lun-gul drumului, care se vor utiliza la executarea stratului stabili -zat se vor preleva la fiecare 100—250 m, după îndepărtarea stra-tului vegetal de la suprafaţă.

2.2.3. Probele de nisip şi de balast din balastiere şi probelede pămînt din gropile de împrumut se vor ridica în cantitate mi-nimă de 25 kg.

2.2.4. Probele prelevate de pe teren în vederea solicitării re-ţetelor preliminare, vor fi ambalate în vederea trimiterii lor lalaborator în lădiţe sau în saci de polietilenă.

Lădiţele vor fi etichetate pe capac şi lateral, etichetele cu-prinzînd date referitoare la lucrarea pentru care s-a recoltat pro -ba, sursa şi numărul probei. În interior lădiţa mai cuprinde o notă cu poziţia kilometrică, grosimea împietruirii, adîncimea la care s-a recoltat proba, starea fizică apreciată a pămîntului, con-diţiile de prelevare referitoare la umiditate şi data.

Cît priveşte sacii de polietilenă toate datele enumerate mai sus se vor găsi în interiorul acestora, la suprafaţă.

Se va întocmi un borderou, care se va înainta laboratorului de specialitate al proiectantului odată cu probele, cuprinzînd in-dicativul probelor şi toate indicaţiile privind ridicarea acestora în cursul studiilor pe teren: poziţia kilometrică, grosimea împie-truirii, adîncimea la care s-a ridicat proba, starea fizică apreciată a pămîntului, data ridicării probei.

2.3. Pentru identificarea materialelor locale se va procedaastfel:

2.3.1. Probele prelevate de pe teren cuprinzînd pămîntul din balastiere, cariere, vechile împietruiri, alte materiale locale etc.

310

prelevate conform pct . 2.1. , vor f i examinate conform STAS 10 473/1-76 pct. 2.4.1.1.a şi se vor alcătui „grupe de probe" cu caracteristici asemănătoare.

Probele ridicate avînd aceleaşi caracteristici se vor grupa pe tronsoane (din lungimea drumului), pentru a obţine imaginea va-riaţiei caracteristicilor materialelor în lungul traseului drumului proiectat.

2.3.2. Dacă în urma stuaiilor de laborator va rezulta nece-sitatea corectării prealabile a pămînturilor, îmbunătăţirii struc-turii şi a compoziţiei granulometrice, aceasta se va prevedea con-form STAS 10 473/1-76, pct. 2.3.1.3.—2.3.1.6.

2.3.3. Cenuşa de termocentrală şi zgura granulată folosite lacorectarea granulozităţii pămînturilor, vor corespunde condiţiilorprevăzute în STAS 10 473/1-76, tabelul 3.

2.3.4. Prelevarea probelor se va efectua din halde prin fo -raje sau sondaje, pentru cunoaşterea în adîncime a caracteristi -cilor fizico-mecanice.

2.3.5. Numărul forajelor sau a sondajelor vor fi astfel stabi-lite, încît la fiecare 1 000 m3 de material să fie minim o probămedie reprezentativă. Modul de prelevare a probelor este conformSTAS 662-69 pct. 4.2.3., mărimea probei medii fiind de minim30 kg, pentru fiecare sondaj, sau sondaj executat.

Probele medii, destinate laboratorului de încercări vor fi în-soţite de un proces verbal de prelevare a probei, semnat de fac -torii interesaţi.

2.3.6. Cimentul şi apa necesare lucrărilor de stabilizare a pă-mînturilor, trebuie să îndeplinească caracteristicile fizico-mecaniceconform STAS 10 473/1-76 pct. 2.3.2. şi 2.3.4.

3. STABILIREA COMPOZIŢIEI AMESTECULUI STABILIZAT

3.1. Compoziţia amestecului stabilizat se va stabili de către un laborator de specialitate conform STAS 10 473/1-76 pragra-ful 2.4., efectuînd următoarele lucrări:

3.1.1. Determinarea caracteristicilor fizico-chimice ale ma-terialelor componente, conform STAS 10 473/1-76, pct. 2.4.1.1.

3.1.2. In cazul pămînturilor care nu satisfac condiţiile pre-văzute la pct. 2.3.1.1. şi 2.3.1.2. din STAS 10 473/1-76 se vor sta-

311

Page 5: CD 29 - 1979

bili corecţiile necesare, conform acestui standard pentru cazurile de la pct. 2.3.1.4.—2.3.1.6., astfel:

3.1.2.a — în cazul de la pct. 2.3.1.4. pentru corectarea gra-nulozităţii, se vor stabili proporţiile de material locale şi mate -rial de corecţie necesar;

3.1.2.b — în cazul de la pct. 2.3.1.5. pentru corectarea plas-ticităţii se va stabili dozajul de var hidratat în pulbere, ne -cesar, tratarea cu var efectuîndu-se în 24 ore înainte de trecerea la stabilizarea cu ciment;

3.1.2.c — în cazul de la pct. 2.3.1.6. pentru corectarea de-terminată de conţinutul de substanţe organice şi de humus mai mare de 4% se va stabili dozajul de clorură de calciu tehnică.

3.1.3. După efectuarea caracteristicilor de la pct. 3.1.2.——3.1.2.c se va trece la determinarea caracteristicilor de compac-tare (Wopt. % şi a max. în g/cm3) conform STAS 1913/13-73, co-respunzătoare încercării Proctor modificat pe probe din materi -alul stabilizat, amestecat cu ciment (inclusiv corectate cu adao-suri, cînd acestea sînt prevăzute).

3.1.4. Confecţionarea epruvetelor din material stabilizat cudozaje variabile de ciment.

3.1.4.1. Dozajul de ciment pentru aceste amestecuri se vaalege conform prevederilor STAS 10 473/1-76 pct. 2.4.1.3. şi încădouă dozaje variind cu ± 1% faţă de cel ales, în limitele preve-derilor aceluiaşi STAS.

3.1.4.2. Adaosul de apă, în aceste amestecuri se ia egal cuumiditatea optimă de compactare (Wopt) indicată la pct. 3.1.3.

3.1.4.3. Relaţiile între componenţii amestecului sînt urmă-toarele: cimentul se raportează la greutatea agregatului uscat,iar apa se raportează la greutatea agregatului uscat plus ciment.

Ex. — pămînt uscat 100% ..................................5 000 gr.— ciment 5% (5 000 x 0,5)................................250 gr.— apă 6% (5 250 X 0,06)..................................315 gr.

Se vor confecţiona serii de cîte 7 epruvete pentru fiecare tip de determinare.

3.1.4.4. Prepararea amestecului, confecţionarea, păstrarea şiîncercarea epruvetelor se va realiza conform STAS 10 473/2-76,cap. II.

3.1.4.5. Rezultatele determinărilor se compară cu valorile in-dicate de STAS 10 473/1-76, pct. 2.2., pentru caracteristicile fi-

312

zico-mecanice ale pămînturilor stabilizate cu ciment. Se consideră dozajul optim de ciment, acela care asigură realizarea optimă a acestor valori.

3.1.4.6. Dozajul necesar ce se va indica şantierului pentruexecuţie, va fi cel optim, obţinut în laborator, la care se vaadăuga:

— 0,5%, în cazul amestecului în staţii fixe;— 1,5%, în cazul amestecului pe loc, printr-o singură trecere,

cu utilaj perfecţionat specific;— 2,0%, în cazul amestecului pe loc, repetat.3.1.4.7. Reţeta de fabricaţie se va indica în precente şi în

cantităţi la m3.Ex. — balast uscat 100%........................................1 922 kg

— ciment Pz 400 4%........................................ 78 kg— apă 6% .......................................... 120 1

2120 kg

4. EXECUTAREA STRATURILOR RUTIERE DIN PÂMÎNTURI STABILIZATE CU CIMENT

4.1. Pregătirea substratului de fundaţie

4.1.1. Straturile de fundaţie din pămînturi stabilizate cu ci -ment trebuie să li se asigure un suport stabil.

Pentru asigurarea stabilităţii straturilor inferioare se vor res-pecta prevederile STAS 6400-73 pct. 2.2., privind executarea subs-stratului de fundaţie.

4.1.2. În cazul drumurilor existente de pămînt sau împietru-ite, executarea substratului de fundaţie comportă următoarele ope-raţiuni tehnologice:

— scarificarea pămîntului sau a împietruirii existente peadîncimea prevăzută în proiect;

— deplasarea cu lama autogrederului a materialului rezultatdin scarificare, pe acostamentele drumului, în cordoane;

— îndepărtarea materialelor necorespunzătoare rezultate dinscarificare;

— executarea patului drumului şi a substratului de fundaţieîn condiţiile prevăzute de STAS 6400-73;

313

Page 6: CD 29 - 1979

4.2. La executarea straturilor stabilizate cu ciment se va uti-liza conform prevederilor STAS 10 473/1-76, cap I I I pct. 3.2. şi 3.3., unul din următoarele procedee:

— amestecarea în staţii fixe;— amestecarea pe loc.

4.2.1. Amestecarea în staţii fixe4.2.1.1. Procedeul constă în prepararea materialului stabili-

zat în mod centralizat în staţii de malaxare fixe şi transportul peşantier unde este aşternut şi compactat.

4.2.1.2. Stabilirea necesarului de utilaje pentru executareastraturilor rutiere din pămînt stabilizat cu ciment şi organizareapunctelor de lucru, se va face în funcţie de productivitatea utila -jelor conform prevederilor din „Planul tehnic departamental pri -vind folosirea principalelor utilaje de construcţii-montaj, indicato-r i i folosirii principalelor utilaje de construcţii şi indicatorii demecanizare a lucrărilor în construcţii" şi în funcţie de volumul delucrări.

4.2.1.3. La stabilirea dozajului de apă pentru prepararea ames-tecului în staţii fixe se va ţine seama de condiţiile atmosferice,distanţa de transport a pămîntului stabilizat la punctul de lucru.

4.2.1.4. Durata de malaxare se va stabili de către laborato-rul de şantier, înainte de începerea preparării amestecului în func-ţie de natura agregatelor şi de tipul utilajului de amestec, astfelîncît să rezulte în final un amestec optim.

Pentru aceasta se vor efectua, înainte de începerea execuţiei, încercării prealabile pentru stabilirea duratei de malaxare.

Timpul minim de malaxare în betoniere cu amestec forţat în mod informativ sînt de 2'—2'30", în funcţie de natura materia-lelor.

Malaxarea se va realiza astfel:— amestecarea „la uscat" a materialului cu ciment, la umi-

ditate naturală, timp de 1”.— adăugarea apei treptat, în timpul amestecării, pînă la

atingerea umidităţii optime de compactare şi continuarea ames-tecării „la umed", cel puţin încă un minut, prentru obţinereaunui amestec omogen.

4.2.1.5. In cazul în care se prevede corectarea pămîntuluistabilizat, pentru a satisface condiţiile indicate prin reţeta dinproiect se vor asigura la staţia de malaxare, depozite de mate-

314

riale de corecţie (zgure granulate, cenuşi de termocentrală, var sau Cl2Ca etc), avînd grijă să fie protejate contra umidităţii şi intem-periilor în încăperi, boxe, stive acoperite etc.

4.2.15.a —Cenuşa de termocentrală se va aproviziona din hal-de, transportîndu-se cu autobasculante de mare capacitate prevă-zute cu obloane înalte şi acoperite cu prelată.

4.2.1.5.b — La efectuarea amestecului (pămînt-cenuşă de termocentrală) în betoniera cu amestec forţat, se va introduce în betonieră mai întîi cenuşa şi se va umezi cu o cantitate de apă, de cca. 10—12% (din greutatea materialului uscat), apoi se va introduce pămîntul, în vederea asigurării unei cît mai bune omo-genizări.

4.2.1.5.c — Amestecul (pămînt-zgură granulată) se efectuea-ză în betoniere cu amestec forţat, după reţetele elaborate de la -boratorul de specialitate al proiectantului şi prevăzute în proiect.

4.2.1.6. Calculul şarjei la betonieră se efectuează raportîndreţeta dată de laborator, conform capitolului 3 din prezenta ins-trucţie, pentru 1 mc, la capacitatea betonierei după următorulexemplu:

Reţeta la mc— pămînt uscat (pămînt+cenuşe sau zgură) . .1 960 kg/m3

— ciment M 30 (5% raportat la greutatea pă-mîntului uscat)......................................................... 98 kg/m3

— apă (6% raportat la pămînt uscat+ciment) . 123 kg/m 3

TOTAL: 2 181 kg/m3

Capacitatea utilă a betonierei de 500 1: 500 1 x 70% = 350 1 = 0,350 m3 0,350 m3 x 2 181 kg/m3 = 763 kg

Reţeta la şarjă— pămînt uscat 1960 kg/m3 x 0,35 m3 = 686 kg— ciment . . . 98 kg/m3 x 0,35 m3 = 34 kg— apă . . . . . 123 kg/m 3 x 0,35 m 3 = 43 kg

TOTAL: 763 kg/şarjă

4.2.1.7. În cazul instalaţiilor de preparare în flux continuu,în baza reţetei date de laborator în procente se va tatona şi se va

stabili prin cîntăriri directe debitul de ciment pe minut astfel în-

315

Page 7: CD 29 - 1979

4.2.1.8. La introducerea în instalaţiile de malaxare a mate-rialelor se vor controla:

— granulozitatea materialului pentru compararea acestuia cumaterialul prevăzut în reţeta de lucru;

— umiditatea naturală a materialului, pentru a corecta can-titalea de apă ce trebuie adăugată;

— dozajele prescrise;— timpul şi ordinea de malaxare stabilită prin încercări prea-

labile.Aceste verificări se vor efectua zilnic şi ori de cîte ori se schim-

bă granulozitatea agregatelor.

4.2.2. Amestecul pe loc

4.2.2.1. Metoda amestecului pe loc, în care toate operaţiile de stabilizare sînt executate de unul sau mai multe utilaje, are: două variante:

4.2.2.1.a — Metoda amestecului pe loc, prin treceri repetate, în care fiecare operaţie este executată de un utilaj separat, care trece de mai multe ori pe aceeaşi urmă, pînă la obţinerea unui amestec omogen şi uniform; această metodă se poate aplica la stabilizarea pămînturilor din terasamente, împietruiri etc. pe dru-muri cu trafic redus şi necesită ca utilaje: scarificatoare, pluguri cultivatoare, grape polidiscuri, autogredere, cisterne etc. Numărul de treceri ale utilajelor este condiţionat de gradul de omogenizare al materialului stabilit de laboratorul de şantiere.

316

4.2.2.1.b — Metoda amestecului pe loc printr-o singură tre-cere, în care toate operaţiile, sau marea lor majoritate, sînt exe-cutate de un singur utilaj complex, printr-o singură trecere (sca-rificarea şi compactarea se pot executa separat).

În acest scop se folosesc freze, maşini de mare productivitate care execută majoritatea operaţiilor.

4.2.2.2. În cazul amestecării pe loc se va readuce pe supra-faţa pregătită, materialul recuperat din scarificare, dacă acesta există pe drum, depozitat pe acostamente, completîndu-se cu pă-mînt din sursa stabilită, pînă la volumul necesar executării gro-simii prescrise a stratului stabilizat. Cînd nu se recuperează ma-terialul de scarificare, întregul volum de pămînt necesar se apro-vizionează din sursa de pămînt stabilită.

4.3. Punerea în operă a stratului stabilizat cu ciment se va efectua ţinînd seama de prevederile STAS 10 473/1-76 paragraf 3.4.

4.3.1. Pentru asigurarea unei circulaţii normale, atît a celeipublice, atunci cînd aceasta nu poate fi deviată pe alte drumuri,cît şi a circulaţiei de şantier în perioada execuţiei straturilor sta-bilizate cu ciment pe drumuri existente se vor prevedea în proiectplatforme de încrucişare.

4.3.2. Lucrările pregătitoare înainte de aşternerea amesteculuipreparat în staţii fixe sînt următoarele:

4.3.2.1. Se vor verifica cotele substratului de fundaţie şi seva pregăti suprafaţa acestuia, efectuînd operaţiuni de scarificare,reprofilare, completare a gropilor şi denivelărilor produse de cir -culaţie, compactarea şi verificarea denivelărilor atît în profil trans-versal cît şi longitudinal.

În cazul execuţiei stratului stabilizat cu ciment pe 1/2 din lăţimea părţii carosabile se va proceda conform STAS 10 473/1-76 pct. 3.4.3.

Pentru montarea longrinelor se va proceda astfel:— se trasează axul drumului;— se montează longrina pe axul drumului, aşa încît faţa ei

interioară să coincidă cu axul, pentru partea ce se execută;— longrinele se vor monta pe o bandă de mortar, ce va avea

lăţimea egală cu lăţimea longrinelor metalice, fixarea lor făcîn-du-se cu crampoane de oţel.

4.3.2.2. Materialul stabilizat cu ciment se transportă de lastaţia de preparare şi se descarcă pe banda de drum pregătită în

317

Page 8: CD 29 - 1979

două, trei locuri (în funcţie de capacitatea mijlocului de transport şi grosimea stratului stabilită prin proiect).

4.3.2.3. Aşternerea materialului se efectuează cu autogrede-re, repartizatoare sau utilaje similare, urmărind o repartizare cîtmai uniformă, asigurîndu-se grosimea stratului înainte de compac-tare, astfel încît să se ajungă la cota prescrisă prin proiect, deasemenea se va ţine seama şi de prevederile STAS 10473/1-76 pct.3.4.2. şi 3.4.3.

4.3.2.4. Grosimea stratului înainte de compactare se va de-termina prin încercări, ea fiind de regulă de cca. 1,25 x h (încare „h" este grosimea stratului după compactare).

4.3.3. În cazul amestecului pe loc, cînd se utilizează material recuperat din scarificare, completat cu pămînt adus din groapa de împrumut, se vor efectua următoarele lucrări:

4.3.3.1. Se va realiza amestecarea materialului din scarificarecu aparatul de pămînt în vederea omogenizării.

4.3.3.2. Se va efectua fărîmiţarea amestecului utilizînd scari-ficatoare, pluguri cultivatoare, grape polidiscuri, autogredere,cisterne, stropindu-se în prealabil amestecul pentru asigurareaumidităţii optime de fărîmiţare (Wt%).

4.3.3.3. În cazul în care pămînturile ce urmează a fi stabilizate,nu satisfac condiţiile prevăzute în STAS 10.473/1-76 pct. 2.3.1.1.şi 2.3.1.2. după operaţia de fărîmiţare a lor, se va efectua operaţiade corectare.

Pentru efectuarea corectării se vor folosi pămînturi necoezive, sau coezive, cenuşă de termocentrală, zgură granulată, var hidratat în pulbere sau clorură de calciu tehnică.

Operaţia de corectare cît şi materialele cu care se efectuează corectarea, vor corespunde prevederilor STAS 10.473/1-76 para-graf 2.3.1.4. —2.3.1.6.

Aceste materiale se vor aproviziona din timp de la furnizor şi se vor depozita în apropierea punctelor de lucru, în aceleaşi condiţii ca cele de la pct. 4.2.1.5.

Livrarea varului hidratat în pulbere se va face în mod obli -gatoriu în saci, însoţit de buletinul de calitate.

4.3.3.3. a — Pentru corectarea pămînturilor prin adaos de cenuşă de termocentrală, sau zgură granulată, materialele se vor împrăştia cu repartizatoare mecanice, în dozajul stabilit prin încercările de laborator, în mod uniform, pe suprafaţa drumului,

318

după care se vor amesteca materialele pe platforma drumului cu autogredere şi grape polidiscuri pînă la obţinerea unui material omogen şi de culoare uniformă.

Pentru realizarea unei cît mai bune omogenizări a ameste-cului se va proceda la îndepărtarea întregului material de pe platforma drumului, în afara acestuia şi readucerea lui în plat-formă cu ajutorul autogrederului în cordoane, prin tălăzuire de pe o parte pe cealaltă, a platformei.

4.3.3.3. b — Varul hidratat în pulbere sau clorură de calciutehnică sub formă de praf sau în soluţie, se răspîndeşte în lunguldrumului, cu repartizatoare mecanice, respectiv cu cisterne, res-pectîndu-se dozajul stabilit prin încercările laboratorului de şantier.

În cazul corecţiei cu var introducerea cimentului se va face numai după cel puţin 24 ore de la introducerea varului în ames -tecul de pămînt.

4.3.3.4. Pe suprafaţa de drum ce urmează a fi stabilizată,cimentul se va împrăştia:

— mecanizat, cu repartizatoare sau freze;— manual, din saci pe mp, conform prevederilor din proiect,

în acest caz aprovizionarea şi livrarea cimentului se va face obli-gatoriu în saci.

4.3.3.5. După operaţia de împrăştiere se efectuează operaţiade amestec a materialului stabilizat la umiditatea naturală.

4.3.3.5. a — În cazul aplicării metodei descrise la pct. 4.2.2.1. amestecul materialelor începe să se efectueze fără adaos de apă, continîndu-se apoi, concomitent cu stropirea cu apă, ce se efec-tuează cu autocisterne sau stropitoare de apă, pînă la umiditatea optimă de compactare, prescrisă de laborator (W %).

4.3.3.5. b — În cazul utilizării metodei indicate la pct. 4.2.2.1. b cantitatea de apă necesară, pentru asigurarea umidităţii optime, este dată de dispozitivul de stropire al utilajului.

4.3.4. Amestecul stabilizat cu ciment va fi întins şi nivelat în straturi egale şi de grosime constantă, pe toată lăţimea benzii de lucru, respectîndu-se panta profilului, transversal din proiect.

4.3.4.1. În cazul execuţiei stratului stabilizat cu ciment petoată lăţimea părţii carosabile a drumului, nivelarea la profil aamestecului şi corectarea denivelărilor se va executa cu autogredere.

4.3.4.2. In cazul execuţiei stratului stabilizat cu ciment,pe 1/2 lăţimea părţii carosabile a drumului pentru nivelarea laprofil şi corectarea denivelărilor se vor folosi repartizatoare, sauşabloane testate, tractate pe longrine.

319

Page 9: CD 29 - 1979

4.3.4.3. Corectările şi nivelarea la profil a amestecului sta-bilizat, în cazul execuţiei „in situ", se vor realiza înainte de com-pactare, prin îndepărtarea materialului din surplus sau prin adău-garea de material nou.

4.3.5. Compactarea stratului stabilizat cu ciment se va efectua cu utilajele prevăzute în STAS 10.473/1-76 pct. 3.4.4.

4.3.5.1. Compactorii pe pneuri se pot utiliza pentru compac-tarea oricărui tip de pămînt.

Cilindrii compactori — vibratori şi plăcile vibratoare se reco-mandă pentru pămînturi necoezive (nisip, pietriş, Ip = 0).

Maiurile mecanice se recomandă pentru pămînturile a căror coeziune se încadrează în limitele STAS 10.473/1-76.

4.3.5.2. Gradul de compactare ce se realizează pe şantierva fi de minim 95% din compactarea maximă (d max.) indicatăprin reţetă, conform pct. 3.1.3. din prezenta instrucţiune.

4.3.5.3. Stabilirea numărului de treceri se va face în funcţiede tipul utilajului şi a amestecului folosit, în vederea obţineriid max., Proctor modificat şi se vor efectua încercări pe un terende 10—20 m, la începutul sectorului ce urmează a fi compactat.

Se indică în mod informativ numărul de treceri între 14—20 pentru stratul inferior şi de 20—28 pentru stratul superior.

4.3.5.4. În timpul compactării, umiditatea materialului tre-buie să fie situată în jurul umidităţii optime de compactare indicatăccnform pct. 3.1.3. din prezenta instrucţiune.

4.3.5.5. Compactarea se va efectua de la marginea părţiicarosabile în sens longitudinal, avansînd progresiv către axuldrumului prin treceri succesive.

Primele treceri ale utilajului de compactare se vor face cu viteza I, iar trecerile următoare, cu viteza de lucru mai mare (4—6 Km/h), în scopul măririi randamentului.

Compactorii pe sectorul ce se compactează nu vor opri şi nu vor face schimbări de direcţie, acestea executîndu-se în afara sec-torului în lucru.

Utilajul de compactare va fi condus astfel încît fiecare punct al suprafeţei stratului stabilizat să fie supus aproximativ aceluiaşi număr de treceri stabilit de laboratorul de şantier.

In locurile unde utilajele de compactare nu pot asigura compac-tarea (spaţii înguste de lîngă borduri, spaţiile culeelor, etc), aceasta se va realiza cu ajutorul maiurilor mecanice manuale.

4.3.5.6. Executarea stratului nu va dura mai mult de 6 orede la introducerea cimentului în materialul de stabilizat.

320

4.3.5.7. În cazul executării mai multor straturi suprapuse,aşternerea stratului superior se va face imediat după terminareacompactării stratului inferior, pentru a se realiza o bună legă -tură între straturi.

4.3.5.8. Denivelările admisibile şi abaterile locale ale supra-feţei stratului stabilizat vor corespunde prevederilor STAS10.473/1-76 paragraf 2.1.4. şi 2.1.5.

4.3.6. Protejarea ulterioară a stratului rutier din pămînt sta-bilizat cu ciment se va efectua conform prevederilor STAS 10.473/1-76, pct. 3.4.5. cu un strat de nisip, ce se va stropi cu apă de 2—5 oripe zi, în funcţie de sezonul în care se lucrează şi de starea timpului,astfel ca acestuia să i se asigure umiditatea pe tot parcursul zilei.

4.3.6.1. În cazul protejării straturilor stabilizate, cu bitumtăiat, stropirea se va face cu lancea, dintr-un stropitor prevăzutcu pompă.

Înainte de stropirea cu bitum tăiat, se va executa în mod obligatoriu o stropire cu apă a suprafeţei stratului stabilizat după compactarea sa.

4.3.6.2. Protejarea cu peliculă bituminoasă poate fi com-binată cu aşternerea ulterioară pe suprafaţa peliculei de bitum,a unui strat de nisip de 2—5 cm.

4.3.7. În cazul cînd se utilizează metoda stabilizării cu cimentla executarea benzilor de încadrare, se vor folosi aceleaşi materialeşi amestecuri ca şi pentru straturile rutiere trebuind să corespundăcondiţiilor tehnice prevăzute în STAS 10.473/1-75.

Pentru executarea benzilor de încadrare se vor respecta pre-vederile STAS 1958-72, pct. 2.5; 2.5.1. anexa III pct. 2 a şi b.

5. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

Page 10: CD 29 - 1979

5.2.1. În cazul amestecului pe loc:— să determine umiditatea efectivă a amestecului înainte

de fărîmiţare, conform STAS 1913/1-73;— să verifice umiditatea în timpul operaţiilor de fărîmiţare,

indicînd organelor tehnice de şantier cantităţile de apă necesarăde adăugat, pentru atingerea valorilor umidităţii optime defărîmiţare.

— să verifice gradul de fărîmiţare a pămînturilor conformmetodei indicate în STAS 10.473/2-76, cap. 7.

5.2.2. Să indice cantităţile de apă necesare de adăugat, pentruasigurarea umidităţii optime de compactare şi să verifice realizareaacestei umidităţi.

5.2.3. Să verifice realizarea gradului de compactare a stra-tului executat prin:

— metoda scoaterii de probe netulburate cu ştuţuri pentrudeterminarea greutăţii volumice în stare uscată, conform STAS1913/13-73;

— metoda înlocuirii de volum pentru determinarea greutăţiivolumice în stare uscată, utilizînd coneta, conform STAS 10.473/2-76, capitolul 6 sau utilizînd nisip calibrat sort 0,8/1,2.

5.3. Să verifice realizarea elementelor geometrice ale straturilor, prescrise de proiect, conform prevederilor STAS 10.473/1-76 cap. 2.1.

6. MASURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

6.1. Măsurile de tehnica securităţii muncii se respectă în mod obligatoriu potrivit „Normelor departamentale de protecţia muncii în transporturi auto, navale şi aeriene" ale M.T.Tc. 1969,

322

cap. XXVI „Lucrări de terasamente, săpături şi umpluturi" arti -colele 1916—2285.

6.2. Pentru manipularea materialelor folosite la executareastraturilor rutiere din pămînturi stabilizate cu ciment (cenuşa determocentrală, varul, cimentul, zgura de furnal înalt şi clorurade calciu tehnică), în scopul înlăturării acţiunii nocive a acestora,se va folosi echipament special compus din:

— ochelari de protecţie;— mască de protecţie;

— mănuşi de cauciuc.

6.3. Pentru transportul acestor materiale, în scopul preveniriipoluării atmosferei, se vor folosi autobasculante, echipate culaterale mai înalte şi prelate.

Pentru asigurarea protecţiei muncii în cazul manipulării varu-lui hidratat în pulbere, se admite utilizarea acestuia numai ambalat în saci.

In acest scop, se va solicita la întreprinderea furnizoare livra-rea varului hidratat; ambalat în saci, iar certificatul de calitate să fie însoţit de instrucţiunile de protecţie a muncii ce trebuie respectate la operaţiile de descărcare — manipulare, în conformitate cu prevederile normelor republicane de protecţia muncii ediţia 1975.

La manipularea varului hidratat în pulbere se vor respecta prevederile instrucţiunilor de protecţie ce însoţesc certificatul de calitate emis la livrarea varului.

6.4. La execuţia straturilor rutiere din pămînturi stabilizatecu ciment, pe lîngă normele de tehnica securităţii din NDPM aleMTTc/1969 şi normele stabilite în prezentele instrucţiuni la pct. 6.2—6.3., se vor întocmi instrucţiuni specifice punctelor de lucru,de către întreprinderea constructoare.

6.5. Tehnologia de execuţie a straturilor rutiere din pămînturistabilizate cu ciment, impune o tratare foarte atentă a problemeicirculaţiei pe timpul execuţiei.

În vederea asigurării circulaţiei în timpul execuţiei, construc-torul va aplica prevederile „Instrucţiunilor Nr. 93/3143 din 25 noiembrie 1975" privind condiţiile în care organele de administrare

323

Page 11: CD 29 - 1979

a drumurilor publice pot institui restricţii, sau închide circulaţia, ca urmare a lucrărilor ce se execută în zona drumului public — emise de Ministerul de Interne şi MTTc în anul 1976.

7. MĂSURI DE PAZĂ CONTRA INCENDIILOR

7.1. Pentru prevenirea cît şi stingerea incendiilor, punctele de lucru, magaziile de materiale etc. vor fi echipate cu pichete de incendiu dotate conform normelor PCI în vigoare.

LISTA ANEXĂ Nr. 1

CU STANDARDELE ÎN VIGOARE, NECESARE ÎN VEDEREA APLICĂRII „INSTRUCŢIUNILOR TEHNICE DEPARTAMEN-TALE PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA FUNDAŢI-ILOR PENTRU LUCRĂRI DE DRUMURI DIN PĂMÎNTURI STABILIZATE CU CIMENT"

1. STAS 10.473/1-76 „Straturi rutiere, din pămînturi stabilizate cu ciment.Condiţii tehnice generale".

2. STAS 10.473/2-76 „Straturi rutiere din pămînturi stabilizate cu ciment.Metode de încercare".

3. STAS 662-69 „Agregate şi pietre naturale".4. STAS 6400-73 „Straturi de bază şi fundaţie".5. STAS 1598-72 „Încadrarea îmbrăcăminţilor".6. STAS 1913/13-73 „Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea

Proctor".

325

Page 12: CD 29 - 1979

LISTA ANEXĂ Nr. 2

CU UTILAJELE NECESARE EXECUŢIEI STRATURILOR DIN PĂMÎNTURI STABILIZATE CU CIMENT

1. Autogredere, cu scarificatori;2. Betoniere cu malaxare forţată;3. Freze rutiere;4. Compactori pe pneuri;5. Cilindri compactori vibratori;6. Plăci vibratoare;7. Maiuri mecanice;8. Grape polidiscuri;9. Cisterne.