CD -Turism

7/26/2019 CD -Turism

http://slidepdf.com/reader/full/cd-turism 1/32

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (PN-BmB) este situat în Sud -

Estul României si ocupă un segment de 62 de km din Cursul

Inferior al Dunării, între podul rutier Giurgeni-Vadu Oii (km 237,

pe Dunăre, în amonte) si municipiul Brăila (km 175 în aval).

PN-BmB este o Zonă umedă de importantă internatională

declarată în iunie 2001 (ocupă pozitia 1074 pe lista Conventiei

Ramsar ) si din anul 2008 a primit statutul de Sit Natura 2000 atât

ca Sit de importantă comunitară cât si ca Arie specială de

protectie avifaunistică.



PN-BmB conservă pe o suprafată de 241 km

2

ultimele complexede ecosisteme acvatice si terestre în regim liber de inundatie ce

au rămas în urma îndiguirii băltilor Brăilei si Ialomitei (fosta Deltă

Interioară – 2.413 km2

). PN-BmB este format dintr-o salbă de 7

ostroave dunărene mari (cu suprafete între 242 ha – ostrovul

Harapu si 9.727 ha – ostrovul Insula Mică a Brăilei), separate de

7 brate ale Dunării (hăr tile 1 si 2 de la finalul brosurii) ce

totalizează o lungime de 149 km curs de apă. Cele 7 ostroave

mari sunt formate din 4.466 ha habitate acvatice (grupate în 52

de lacuri interioare cu suprafete ce variază între 11 ha si 322 ha)

si 10.709 ha habitate terestre.



Conform Strategiei de vizitare a PN-BmB, accesul turistilor înPN-BmB se realizează prin trei puncte de intrare :

i. comuna Giurgeni – cea mai importantă poartă de intrare înparc, situată pe Drumul European 60, cu acces către Zona

de protectie integrală „Egreta”, cu ambarca

tiuni usoare(individuale – caiace/canoe sau în grup – ambarcatiunirapide, salupe vaporase) ;

ii. municipiul Brăila – a II-a poartă de intrare în parc) : dinBaza Nautică, în amonte, spre Zona de protectie integrală„Fundu Mare” în 15 minute cu ambarcatiuni rapide sau în30 minute cu vaporasul ;

iii. comuna Gropeni – cea de-a III-a poartă de intrare în parcca importantă accesul către PN-BmB realizându-se prindrum asfaltat la trecerea cu bacul în Insula Mare a Brăilei,apoi cu ambarcatiuni usoare în amonte pe DunăreaNavigabilă si bratul Vâlciu spre ostrovul Insula Mică aBrăilei si în aval pe bratul Calia si Dunărea Navigabilăspre ostrovul Calia.



Magnitudinea biodiversitătii în PN-BmB atinge cote înalte. Din

208 specii de păsări inventariate în Baza de date unitare a

parcului, 68 sunt pe Anexa I a Directivei Păsări si alte 123 specii

se regăsesc pe alte liste de conservare. Cele 208 specii de

păsări se încadrează în 16 ordine si reprezintă 52% din avifauna

României, fiind încadrate în 4 grupe principale :

• oaspeti de vară (specii clocitoare în PN-BmB) – 65 specii

(31%),

• oaspeti de iarnă – 19 specii (9%),

• specii de pasaj (vara + iarna) – 64 specii (31%),

• specii sedentare (inclusiv partial migratoare) – 61 de

specii (29%).



În ceea ce priveste Directiva Habitate, Floră si Faună din 19 tipuri

de habitate identif icate în Balta Mică a Brăilei, 9 habitate sunt

prioritare fiind înscrise pe Anexa I a directivei si din 74 specii de

mamifere, reptile, amfibieni si pesti, 23 se află pe listele speciale

cu specii ale aceleiasi directive europene :

• mamifere – 3 specii,

• reptile – 2 specii,

• amfibieni – 7 specii,

• pesti – 11 specii.



Toate activitătile ce se desf ăsoară în PN-BmB (deci si utilizarea

serviciilor oferite de capitalul natural Balta Mică a Brăilei prin

turism) sunt reglementate prin HG.538/2011 care aprobă Planul

de management al PN-BmB. La fundamentarea managementului

turismului în PN-BmB au stat Strategia de ecoturism a PN-BmB

realizată prin actiunea A5 în cadrul proiectului LIFE 06 NAT / RO

/ 000172 si Strategia de vizitare care a reprezentat unul dintre

documentele care au stat la baza accesării proiectului

Managementul capitalului natural din Balta Mică a Brăilei prin

abordare integrată, evaluare si constientizare pe care

administratia parcului îl derulează în prezent.



Categoriile de turism ce se pot desfăsura în PN-BmB sunt :

ecoturismul, ce poate fi practicat la rândul său prin :

• bird watching – realizat în Balta Mică a Brăilei din

bărci, din cele 10 turnuri de observatie si din 4

observatoare plutitoare,

• canotaj – practicat în ambarcatiuni individuale (de

tip canoe sau caiac), pe traseul turistic nr. 15 -

marcaj „ ”, de la Giurgeni (amonte) spre Brăila

(aval) pe bratele nenavigabile ale Dunării,

• pescuit sportiv – spre deosebire de Delta Dunării

unde pescuitul sportiv este considerată o formă de



valorificare a resurselor naturale regenerabile, în

Balta Mică a Brăilei pescuitul sportiv este perceput

ca o activitate de recreere ;

agroturismul ce poate fi practicat în 14 gospodăriitraditionale, identificate de administratia parcului în cele 23

de comunităti locale rurale riverane si în care localnicii

sunt de acord să desfăsoare activităti specifice industriei

ospitalitătii ;

turismul stiintific este o formă specializată de vizitare princare cercetători (specialisti si amatori) si studenti



deopotrivă, apartinând unor universităti, institute si ONG-

uri, studiază atât capitalul natural din Balta Mică a Brăilei

cât si relatiile dintre acesta si sistemele socio-economice

adiacente – toate acestea s-au concretizat prinnumeroase lucrări stiintifice publicate si peste 70 de teze

de doctorat ;

turismul educational – pornind de la principiul că „educatia

tinerii generatii stă la temelia dezvoltării durabile”,



administratia parcului organizează următoarele categorii

de actiuni educative în Balta Mică a Brăilei :

• excursii de studiu,

• tabere tematice,

• concursuri de orientare turistică si supravietuire în

conditii de izolare în baltă,

• actiuni de ecologizare si de refacere a traseelor

turistice după inundatiile anuale,

• participarea elevilor din cele 25 de cercuri „Antipa”

la activitătile de monitorizare a unor elemente

biodiversitate desfăsurate de rangeri ;



Din total suprafata ParculuiNatural Balta Mică a Brăilei -

24.123 ha, a rezultat urmă-toarea zonare :

2 zone cu protectie strictă – 418ha (2%), din care :

Zona Vulpasu – 128 ha,Zona Jigara – 290 ha ;

8 zone de protectie integra-lă –

5.741 ha (24%), din care cele maiimportante 2 zone : Zona Egreta – 4.321 ha,Zona Fundu Mare – 1.173 ha ;

8 zone de management du-rabil – 9.028 ha (37%), (zona tampon - pe

cele 7 ostroave mari)

4 zone de dezvoltare dura-bilăactivitătilor umane – 8.936 ha(37%), din care :

Zona dig-mal a Câmpiei Brăilei –1.892 ha,Zona dig-mal a Insulei Mari a

Brăilei – 828 ha,Zona dig-mal Dobrogeană – 82ha,Dunărea si cele 7 brate alefluviului – 6.134 ha.



Conform HG.538/2001, potentialul de vizitare în ParculNatural Balta Mică a Brăilei a fost calculat la 25.000 devizitatori anual. Conform strategiei de vizitare (care a

fundamentat în domeniul turismului HG.538/2001) BaltaMică a Brăilei a fost împăr tită în 3 zone :

• În Zona I-a (corespunde celor 2 zone cu protec-tie strictă) accesul vizitatorilor este interzis.

• În Zona a II-a (corespunde celor 7 ostroave prin-cipale) accesul vizitatorilor este permis numai petraseele marcate, cu mijloace nemecanizate si înprezenta agentilor de teren, astfel : în limita potentialului turistic de 8.500 vizitatori/an

pe ansamblul celor 8 zone tampon, în limita capacitătii de suport ecologic calculată la

15 vizitatori/zi pentru Zona de protectie integralăFundu Mare si 25 vizitatori/zi pentru Z. de protectieintegrală Egreta.

În Zona a III-a accesul vizitatorilor este liber si permis cumijloace mecanizate, în limita potentialului turisticcalculat la 16.500 vizitatori/an si obligativitatea pesca-rilor sportivi să înnopteze numai în cele 36 puncte de

campare indicate.

Zona III. – 8.891 ha (38%)

Zona I. – 418 ha (2%)

Zona II. – 14.769 ha 60%



Conform HG.538/2011 în cele 7 ostroave mari (în zonele de

management durabil

si în zonele de protectie integrală) sunt permise următoarele

forme de deplasare a turistilor :

• turismul nautic fără motoare cu ardere internă, practicat

atât individual (cu caiac sau canoe) cât si în grup (cu

bărcile cu rame sau cu motoare interne) ;

• turismul ecvestru sau cu atelaje ;

• cicloturismul ;

• turismul pedestru



În PN-BmB sunt 15 trasee turistice (Harta nr. 1), din care : 8trasee terestre (marcate în culoare rosie) si 7 trasee pe apă (cumarcaj albastru).Cele 15 trasee se împart în :

A. 2 trasee principale pe axa nord-sud a parcului :Traseu 1 : Traseu principal Nord-Sud : Piscu de la nord al ostrovului FunduMare – ostrovul Calia - Piscu Popii - Gura Coitinesei - Stăvilar Milea -Casa traditională Nedeicu – Ostrovu Constantin (se traversează cubarca în trecătorile Tichilesti si Gropeni) → timp : 22 ore ;

Traseu 15 : Traseu principal Sud-Nord : comuna Giurgeni– Dunărea Navigabilă -Vadu Stăncutei – bratul Cremenea (punct de campare Cr ăcănel1)) –bratul Mânusoaia – bratul Vâlciu (punct de campare La Cotu Frumos2))- punct de campare Piscu Caliei 3) - Dunărea Navigabilă – bratul Cravia(punct de campare Patiu4))– Baza nautică de agrement Br ăila (traseu

conceput pentru canotori si caiacisti ; NOTĂ :

1)

si

2)

legătur ă cu traseul12, 3) legătur ă cu traseele 5 si 6, 4) legătur ă cu traseul 4 → timp

(fărăabateri pe traseele secundare) : 14 ore ;



B. 13 trasee secundare specifice fiecărui ostrov în parte : a. în ostrovul Fundu Mare :

Traseu 2 : Gura Păioasei – Grindul Păioasei – ascunzătoarea lui Terente de laprivalul Dârnea → timp : 1 or ă ;

Traseu 3 : Gura Păioasei – grindul Mlăditele – grindul Misăilă - Trecătoarea

Tichilesti → timp : 2 ore ;Traseu 4 : Traseu ce include Turul informativ „ Chiriloaia” : Gura Hogioaiei –

Poteca tematică „Hogioaia” – stăvilarul de pe privalul Hogioaia – turnulobservator de la Hogioaia – lacul Chiriloaia – ascunzătoarea lui Codin din stufărisul Chiriloaia – observatorul plutitor de la colonia mixtă decormorani, stârci si egrete de la Chiriloaia – privalul Dârnea – turnulobservator de la privalul Dârnea - ascunzătoarea lui Terente de laDârnea – Iezerul lui Stan – grindul Mlăditele – lacul Misăilă (si retur laGura Hogioaiei) → timp (total)

b.: 8 ore ;

în ostrovul Calia :Traseu 5 : Punct de campare Piscu Caliei” – lacul Tăbăcaru – japsa Seicuta –

ascunzătoarea lui Terente de la Seicuta – lacul Tăbăcaru –Trecătoarea Gropeni → timp

c.: 2 ore ;

în ostrovul Crăcănel :Traseu 14 : Piscu Crăcănel – bratul Cremenea – cătinisul Crăcănel –

observatorul de la Chirchinetu – grindul Tiripoiu – Dunărea Navigabilă – Piscu Crăcănel (traseu recomandat pentru concursuri de cicloturism)→ timp

(de mers pe jos) : 4 ore ;



d. în ostrovul Insula Mică a Brăilei

:Traseu 6 : fostul punct piscicol Năvodari – privalul Năvodari – turnul observator

de la grindul Eremia – ascunzătoarea lui Terente de la grindul Eremia – lacul Cucova – observatorul plutitor de la colonia mixtă de cormorani,stârci si egrete de la Cucova – turnul observator de la grindul Zălogi –Jepsile de Sus (retur la fostul punct piscicol Năvodari) → timp (total) :6 ore ;

Traseu 7 : Statie de autobuz Mărasu – traversat cu barca bratul Vâlciu – TarinaIepei – grindul si privalul Iapa – cabana fostului dictator Ceausescu dela Egreta → timp (inclusiv traversarea bratului Vâlciu) : 3 ore ;

Traseu 8 : Casa traditională Nedeicu – punct de campare „La Mărăcini” – bratulMânusoaia – vatra fostului sat „Nicolesti” – bratul Cremenea – fostulpunct piscicol Chirchinetu – gura privalului Coitineasa → timp : 5 ore ;

Traseu 9 : bratul Mânusoaia – grindul Bejani – turnul observator de la colonia decormorani, stârci si egrete Vulpasu (zonă cu protectie strictă – care nu

se vizitează) – turnul observator de la lacul Jigara (zonă cu protectiestrictă) – drumul Jigării – bratul Cremenea → timp (fără a se lua încalcul stationarea în turnur i) : 2 ore ;

Traseu 10 : stăvilarul Milea – privalul Milea – lacul Lupoiul – Puitoarea Curcubeului – ascunzătoarea lui Terente de la japsa Hotilor – cabana Egreta (ziuaI-a : 5 ore) – lacul Sbenghiosul – iezerul Dobrele – Desăgeii Mari –Cojoacele Mici – privalul Iapa – lacul Gâsca – observatorul plutitor dela colonia mixtă de cor morani de la Gâsca – fostul punct piscicolChirchinetu → timp : 12 ore ;

Traseu 11 : Ostrovu Crăcănel – punct de campare „La Mărăcini” → timp

# Traseu 12 : stăvilarul Milea – privalul Milea – lacul Lupoiul – PuitoareaCurcubeului – ascunzătoarea lui Terente de la japsa Hotilor – laculCurcubeu – turnul observator de pe grindul Coitineasa – lacul Gâsca –observatorul plutitor de la colonia mixtă de cor morani de la Gâsca –fostul punct piscicol Chirchinetu →

: 1oră ;

timp (fără a se lua în calculstationarea în observatoare) : 5 ore ;

Traseu 13 : cabana Egreta -Sbenghiosu -

Dobrele -Cojoacele Mici -Desăgeii Mari -Dobrele - cabanaEgreta → timp

:3 ore ;



Conform HG.538/2011, în concordantă cu Ordinului MinistruluiMediului si Pădurilor nr. 1142/2010 prin hotărârea Comitetului

Director al PN-BmB din 25 ianuarie 2013 au fost adoptate

următoarele tarife pe care administratia parcului le percepe

pentru servicii ecoturism oferite vizitatorilor :

• Tarif de vizitare (se percepe o singură dată la intrarea în parc) - 5lei/vizitator ;

• Transport turişti cu ambarcaţiunea rapidă (grupul de maxim 5 persoane) - 400

lei/grup/ora de mars ;

• Transport turişti cu barca cu motor (grupul de maxim 4 persoane) - 100


• Transp.turişti cu barca cu rame sau la ghiondir (grupul de max.5 pers.) - 40




• Transport turişti cu atelajul (grupul de maxim 5 persoane) - 60

lei/grup/zi ;

• Transport barcă pe uscat în condiţii grele de la Dunăre pe lac şi retur - 100

lei/barcă ;

• Staţionare turişti în barcă - 10lei/grup/oră ;

• Utilizare turn observator - 5

lei/vizitator/oră ;

• Excursie cu ghid pentru grup de 5 persoane - 50

lei/grup/zi ;

(se aplică suplimentar câte 10 lei pentru fiecare persoană care se adaugă la grup)

• Cazare la cabana „Vărsătura” - 25

lei/pat/24 ore ;

• Campare în zonele dig-mal (z.de dezvoltare durabilă a activităţilor umane) - 5

lei/cort/24 ore ;

• Campare în ostroavele dunărene (zone tampon) - 10

lei/cort /24 ore.



Prin proiectul Dezvoltarea turismului în zona centrală si inferioară

a Dunării , finantat de Guvernul Germaniei prin Centrul de

Competente pentru Dunăre (beneficiar Universitatea „Danubius”,

parteneri Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării si Administratia

PN-BmB), s-au realizat un număr de 5 pachete turistice :

• Călare prin lumea legendară si mirifică a banditului

Terente ;

• Caravane în cărute cu coviltir prin Balta Mică a Brăilei ;

• Pe urmele lui Panait Istrati ;

• Răpiti si abandonati în băltile ascunse ale Banditului

Terente ;

• Padela.

Cele 5 pachete rămân în continuare în portofoliul parcului iar

agentiile de turism doritoare pot să presteze servicii turistice în

cadrul acestora, în mod gratuit, administratia parcullui percepândnumai tariful de vizitare, de însotire a ghizilor, si orice alte

prestatii turistice pe care le efectuează.



Călare prin lumea legendară si mirifică a banditului Terente• Durata - 5 zile ;

• Conţinutul pachetului : echitaţie în PN-BmB

• Program :

, plimbări

cu barca, agroturism ;

a) Ocolul ostrovului Insula Mică a Brăilei pe cai,

printre lacuri albastre, păsări sălbatice si nuferi ;

b) Vizitarea coloniilor de pasări migratoare din

ostrovul Insula Mică a Brăilei (Cucova şi Gâsca)

si urmărirea zborului celor două familii de vulturi

codalbi din ostrov ;c) Număr de turisti maxim în cadrul unui grup/o zi

de vizitare : 25 persoane – număr echivalent

cu cpacitatea de suport ecologic pentru turism

de 25 vizitatori/zi reglementată prin

HG.538/2011 pentru Zona de protectie integrală

„Egreta” ;

d) Vizitarea cabanei Egreta, fosta resedintă de

protocol dintre ape a dictatorului Nicolae

Ceauşescu (+ două piste de elicopter si un

debarcader prezidential) ;

e) Vizitarea unor locuri de legendă cum ar fi

ascunzătorile haiducului Terente ;

f) Agroturism traditional specific fostei Bălti aBrăilei cazare în locuinte traditionale, participare

(dacă este posibil) la activităti specifice băltii,

trei mese pe zi asigurate cu produse alimentare

bio specifice băltii : peste sălbatic, carne si

produse lactate de la animale ce păsunează în

regim semisălbatic, legume si preparate pebază de cereale cultivate în regim agrosilvic.



Caravane în cărute cu covilti r prin Balta Mică a Brăilei• Durata - 5 zile ;

• Conţinutul pachetului : drumeţie si cazare în cărute cu

coviltir

• Program :

, plimbări cu barca, agroturism ;

a) Ocolul ostrovului Insula Mică a Brăilei în cărutecu coviltir, printre lacuri albastre, păsărisălbatice si nuferi ;

b) Cazarea se face la „polog” în cărutele cu coviltir;

c) Vizitarea coloniilor de pasări migratoare din

ostrovul Insula Mică a Brăilei (Cucova şi Gâsca)si urmărirea zborului celor două familii de vulturicodalbi din ostrov ;

d) Număr de turisti maxim în cadrul unui grup/o zide vizitare : 25 persoane – număr echivalent

cu capacitatea de suport ecologic pentru turismde 25 vizitatori/zi reglementată prin

HG.538/2011 pentru Zona de protectie integrală„Egreta” ;

e) Vizitarea cabanei Egreta, fosta resedintă deprotocol dintre ape a dictatorului NicolaeCeauşescu (+ două piste de elicopter si undebarcader prezidential) ;

f) Vizitarea unor locuri de legendă cum ar fi

ascunzătorile haiducului Terente ; g) Agroturism traditional specific fostei Bălti a

Brăilei cazare în locuinte traditionale, participare(dacă este posibil) la activităti specifice băltii,trei mese pe zi asigurate cu produse alimentare

bio specifice băltii : peste sălbatic, carne siproduse lactate de la animale ce păsunează în

regim semisălbatic, legume si preparate pebază de cereale cultivate în regim agrosilvic.



Pe urmele lui Panait Istrati• Durata - 2 zile ;

• Conţinutul pachetului :

o componenta culturală

o

: vizitarea locurilor prin

care a trecut Panait Istrati, dar si a celor care

reflectă atmosfera brăileană de la sfâr sit de

secol XIX si început de secol XXI descrisă demarele scriitor,

componenta de ecoturism

•

Program :

: parcurgerea

potecii tematice „Hogioaia” si a turului informativ

„Chriloaia”, deplasare cu vaporas si barcă,

agroturism ;



a) Vizitarea locurilor legate direct de personalitatea

marelui scriitor din satul Baldovinesti, municipiul

Brăila si statiunea Lacu Sărat ;

b) Vizită în centul vechi din Brăila, loc care

păstrează atmosfera de la sfâr situl secolului alXIX-lea ilustrată în romanele scriitorului ;

c) Vizitarea coloniei de cormorani, stârci si egrete

de la Chiriloaia si urmărirea zborului familiei de

vulturi codalbi din ostrovul Fundu Mare ;

d) Mese cu preparate specific românesti (având la

bază produse alimentare bio specifice băltii :peste sălbatic, carne si produse lactate de la

animale crescute în baltă, legume si preparate

pe bază de cereale cultivate în regim agrosilvic

după retragerea apelor de inundatii) combinate

cu preparate specific bucătăriilor etniilor

balcanice care au convietuit la Brăila în perioada

antebelică ;

e) Vizitarea unor locuri încărcate de legendă din

ostrovul Fundu Mare : cum ar fi ascunzătorile lui

Codin si a lui Terente ;

f) Număr de turisti maxim în cadrul unui grup/o zi

de vizitare : 15 persoane – număr echivalent cu

cpacitatea de suport ecologic pentru turism de15 vizitatori/zi reglementată prin HG.538/2011

pentru Zona de protectie integrală „Fundu Mare”.



Răpiti si abandonati în băltile ascunse ale Banditului Terente• Durata - 5 zile ;

• Conţinutul pachetului : supravietuire

• Program :

în conditii de

izolare în baltă, orientare turistică

pe trasee nemarcate ;

a) La start

b) Deplasare pe jos si bărci pneumatice pe

trasee nemarcate în ostroavele : Calia,

Crăcănel, Vărsătura, Chiciu Orbului si Insula

Mică a Brăilei ;

: ambarcatiunea cu motor din

dotarea PN-BmB va abandona echipa în

ostrovul Calia ;



c) Traversarea bratelor Dunării se va efectua cu

barca pneumatică din dotarea fiecărei echipe

;

d) Fiecare zi va fi împăr tită în 10 etape. Se vor

atinge zilnic un număr de 10 puncteobligatorii în care echipa va bifa la rangerul

însotitor că a trecut etapa si va primi traseul

pentru etapa următoare ;

e) Cazarea se face la „polog” individual sub

foaie de cort colectivă ;

f) La sosire

• Câte un grup de 5 persoane (turişti) vor fi răpiti şi

abandonati pe malul Parcului Natural Balta Mică a

Brăilei . Ei vor primi pentru a supravieţui timp de 5 zile

în bălţile ascunse ale banditului Terente următoarele:

: ambarcatiunea cu motor dindotarea PN-BmB va recupera echipa din

ostrovul Vărsăturta.

trasee turistice de supravieţuire şi

hărţi pe zile si etape ;

o barcă pneumatică cu 5 padele

pentru 5 persoane si pompă de picior

pentru umflarea bărcii ;

minim de alimente de bază (de

supravieţuire) pentru 5 zile ; trusă de prim ajutor si 5 veste de

salvare usoare ;

binoclu si busolă ;

ustensile de gătit şi servit masa ;

ustensile primitive de pescuit şi

momeală ; materiale pentru dormit (polog

individual si foaie de cort colectivă) ;



scule ajutătoare pentru tăiat, lovit,

despicat ;

barcă pneumatică pentru transportul

colectiv peste bratele Dunării si

lacurile interioare ;NOTĂ : fiecare rucsac are conţinuturi diferite de ale

coechipierilor, astfel încât numai dacă cele 5

persoane sunt împreună, pot duce la supravieţuirea

echipei

• Fiecare grup de turişti va fi supravegheat de la distantă

de către 1 ranger al PN-BmB

;



Padela• Durata - 7 zile ;

• Conţinutul pachetului : canotaj pe bratele Dunării

biodiversitătii din PN-BmB, cunoasterea traditiilor locale;

,

camping, admirarea

• Program :g) Parcurgerea PN-BmB pe cele 7 ale Dunării,

din amonte în aval pe traseul ecoturistic nr.15 (bandă albastră) ;

h) Plimbare cu ambarcatiunile localnicilor pelacuri albastre, printre păsări sălbatice si

nuferi în ostroavele Insula Mică a Brăilei,Calia si Fundu Mare ;

i) Vizitarea coloniilor de pasări migratoare dinostroavele Insula Mică a Brăilei (coloniileGâsca şi Cucova) si Fundu Mare (colonia dela Chiriloaia) si urmărirea zborului celor treifamilii de vulturi codalbi identificate în PN-

BmB ; j) Vizitarea cabanei Egreta, fosta resedintă de

protocol dintre ape a dictatorului NicolaeCeauşescu (+ două piste de elicopter si undebarcader prezidential);

k) Vizitarea unor locuri de legendă cum ar fiascunzătorile haiducului Terente ;

l) Agroturism traditional specific fostei Bălti aBrăilei cazare în locuinte traditionale,participare (dacă este posibil) la activitătispecifice băltii, trei mese pe zi asigurate cuproduse alimentare bio specifice băltii : pestesălbatic, carne si produse lactate de laanimale ce păsunează în regim semisălbatic,

legume si preparate pe bază de cerealecultivate în regim agrosilvic.



Conform HG.538/2011 si strategiei de vizitare în PN-BmB

camparea este permisă numai în cele 36 de puncte indicate pe

harta nr. 2 astfel :

Zona [n care este situatLocalizarea pe Dun`re Nr. Denumirea locului

de]i pe bra\ele fluviului crt. campare rustic

Zona de dezvoltaredurabil`

Dun`rea Navigabil` km.236

1 Giurgeni

a axtivit`\ilor umane : Dun`rea Navigabil` km.234

2 Luciu

- zona dig-mal a

C@mpiei

Dun`rea Navigabil` km.

230

3 V`rs`tura

B`r`ganului Nordic Dun`rea Navigabil` km.226

4 Gura C`lm`\ui


5 Cr`c`nel


6 Vadul St`ncu\ei

bra\ul Orbu km. 6 7 Pa]cabra\ul Orbu km. 3 8 Iconarubra\ul Orbu km. 1 9 Orbu (Ibi])Dun`rea Navigabil` km.207

10 Zainea


11 Cotu Daiului

bra\ul Calia km. 9 12 Gropenibra\ul Calia km. 8 13 La Plutitoarebra\ul Calia km. 3 14 Tichile]tiDun`rea Navigabil` km.190

15 Trec`toareaTichile]ti

bra\ul Harapu km. 3 16 Chiscanibra\ul Harapu km. 2 17 Sta\ia de Pompare

Harapu- zona dig-mal a

Insuleibra\ul Cravia km. 2 18 (1) Cravia

Mari a Br`ilei bra\ul Cravia km. 4 19 Pa\iu

bra\ul V@lciu km. 4 20 Cotu Manghelului

bra\ul V@lciu km. 18 21 Cojocaru

bra\ul V@lciu km. 21 22 |`c`u

bra\ul V@lciu km. 25 23 La Aguzi

bra\ul V@lciu km. 30 24 La Cotu Frumos

bra\ul V@lciu km. 37 25 (8) Pustea

- zona dig-mal aDobrogei


26 Vadu Oii



Zona de managementdurabil


27 (1) Piscu Fundu Mare

- ostrovul Fundu Mare Dun`rea Navigabil` km.186

28 Pìoasa

bra\ul Cravia km. 10 29 Misìl`

- ostrovul Harapu Dun`rea Navigabil` km.

177

30 Piscu Harapu

- ostrovul Calia Dun`rea Navigabil` km.198

31 Piscu Caliei

- ostrovul Insula Micà


32 Mitricele

Brìlei Dun`rea Navigabil` km.237

33 Ostrovu Constantin

- insula Cr`c`nel bra\ul Cremenea km. 4 34 Chirchine\u

- insula V`rs`tura bra\ul M@nu]oaia km. 4 35 (9) La Andronache

Zona de protec\ie

integral`

bra\ul M@nu]oaia km. 5 36 La M`r`cini

CD -Turism

Documents

Transcript of CD -Turism