Contractul colectiv de munca izvor de drept. Din dispozitiile Legii dialogului sociale ( art 133) rezulta ca orice contract colectiv constituie izvor de drept si ca produce efecte fata de angajatorii si salariatii la care se refera.In acest sens s-a decis ca dispozitiile contractului colectiv de munca incheiat la invel de ramura constituie izvor de drept (ca si legea) la incheierea contractului colectiv de munca la nivel de unitate, ceea ce impune respectarea clauzelor referitoare la drepturile minimale. Insa, partile, cu respectarea acestor obligatii firesti, au libertatea sa negocieze si drepturi superioare.Totodata s-a decis ca ratiunea incheierii contractelor colective de munca nu numai la nivel de unitate, ci si la nivel de ramura...consta tocmai in asigurarea in mod unitar a drepturilor minimale tuturor salariatilor din intreaga tara sau din unitatile care apartin unei anumite ramuri a economiei. Acest scop nu s-ar putea realiza daca nu s-ar prevedea caracterul obligatoriu al contractelor colective de munca incheiate la un nivel superior pentru negocierea clauzelor contractelor colective de munca la niveluri inferioare, in ceea ce priveste drepturile minimale.Intr-adevar, se prevede (art 132): La incheierea contractelor prevederile legale referitoare la drepturile angajatilor au un caracter minimal [alin (2)]; Aceste contracte nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil incheiat la nivel superior [ alin (3)]; Contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la niveluri inferioare celor stabilite prin contractele colective de munca aplicabile [alin (4)];Orice contract colectiv de munca se incheie nu numai in cnsiderarea prevederilor legii. Ci si in considerarea prevederilor contractelor colective de munca de la nivel superior.Curtea constitutionala a statuat ca incheierea contractelor colective de munca nu se poate face decat cu respectarea legii. Aceste contracte sunt izvor de drept, dar forta lor juridica nu poate fi superioara legii. In consecinta, contractele colective sunt garantate in masura in care nu incalca prevederile legale in materie; in caz contrar s-ar incalca un principiu fundamental al statului de drept, si anume primordialitatea legii in reglementarea relatiilor sociale. In consecinta, negocierea contractelor colective nu se poate face decat cu respectarea dispozitiilor legale existente.A mai statuat cadispozitiile art 41 alin(5) din Constitutie, privind caracterul obligatoriul al contractelor colective, nu exclud posibilitatea legiuitorului de a interveni, din ratiuni de interes general, pentru modificarea unor dispozitii din contractele colective de munca, reglementand solutii care sa raspunda nevoilor sociale existente la un moment dat.Rezulta ca legiuitorul este competent sa stabileasca un cadrul legal in care sa se desfasoare negocierile colective, contractele colective neputand genera drepturi si obligatii contra lege. Ele sunt acte care sunt incheiate in aplicarea legilor si nicidecum acte care sa prevaleze fortei legii. Astfel, este evident ca in sfera publica asemenea contracte se negociaza si se incheie in limitele si in cadrul stabilite de lege.

Sfera salariatilor supusi efectelor contractului colectiv de munca. In conformitate cu dispozitiile art 133 din Legean nr 62/2011, contractele colective de munca produc efecte in functie de nivelul la care se incheie, astfel:a) Pentru tot angajatii din unitate, in cazul contractelor colective de munca incheiate la acest nivel;b) Pentru tot angajatii incadrati in unitatile care fac parte din grupul de unitati pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca;c) Pentru toti angajatii incadrati in unitatile din sectorul de activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca si care fac parte din organizatiile patronale semnatare ale contractului [alin (1)].De observat este ca la fiecare nivel dintre cele enumerate se incheie si se inregistreaza un singur contract colectiv de munca. [ alin (2)].Curtea Constitutionala a retinut: ratiunea reglementarii incheierii contractelor colective de munca..., consta in aplicare dispozitiilor art 41 alin (5) din Constitutie care garanteaza atat dreptul la negocieri colective in materie de munca, cat si caracterul obligatoriu al conventiilor colective. Totodata, una dintre obligatiile statului de a crea conditiile necesare pentru cresterea calitatii vietii, prevazuta la art 135 alin (2) lit f) din Constitutie, consta tocmai in asigurarea in mod unitar a drepturilor minimale tuturor salariatilor din intreaga tara sau din unitatile care apartin unei anumite ramuri a economiei. Acest scop nu s-ar putea realiza daca nu s-ar prevedea caracterul obligatoriu al contractelor colective de munca incheiate la un nivel superior pentru negocierea clauzelor contractelor colective de munca la niveluri inferioare, in ceea cepriveste drepturile minimale ale angajatilor.Curtea Constitutionala a mai retinut ca dand expresie recunaosterii dreptului partilor raporturilor de munca la negocierea colectiva a drepturilor si indatoririlor izvorate din aceste raporturi, legislatia reglementeaza si conditiile de negociere si de incheiere a contractelor colective de munca, a clauzelor obligatorii ale acestor contracte. Organizatiile sindicale si patronale pot fi reprezentative la diverse niveluri in functie de numarul minim, prevazut de lege, al membrilor lor. Reprezentativitatea acestor organizatii le indreptateste sa negocieze si sa incheie contractele colective de munca la nivelurile respective, ale caror clauze, referitoare la drepturile minimale, sa fie oblgatorii la incheierea contractelor colective de munca la niveluri inferioare, indiferent daca partile acestora s-au asociat, respectiv s-au afiliat ori nu la organizatiile de la nivel superior. Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de ramura constituie izvor de drept (ca si legea) la incheierea contractelor colective de munca la nivel de unitate, ceea ce impune respectarea clauzelor referitoare la drepturile minimale. Ca atare, cu aceste obligatii firesti, partile au toata libertatea sa negocieze si alte clauze, precum si drepturi superioare.Privind textul de la art 133 alin (1) lit a) din Legea nr 62/2011, observam ca aceasta instituie opozabilitatea erga omnes a efectelor contractului incheiat la nivel de unitate. Asadar, clauzele contractuale sunt aplicabile tuturor salariatilor din acea unitate, inclusiv celor care: Nu au fost reprezentati la negocierea si incheierea contractului (pentru ca, de pilda, nu erau membrii ai sindicatului reprezentativ, etc); Nu aveau calitatea de salariat la data incheierii contractului respectiv.Se prevede ca pentru contractele incheiate la nivel de sector de activitate sau grup de unitati sa fie intocmita lista untiatilor carora aceste contracte se aplica. Rezulta astfel, ca pot exista, fie in cadrul grupului de unitati, fie in cadrul sectorului de activitate in cadrul sectorului de unitati angajatori carora sa nu le fie opozabile clauzele contractului coelctiv de munca incheiat la acel nivel. De aceea, exista posiblitatea ca aplicarea unui contract inregistrat la nivelul unui sector de activitate sa fie extinsa la nivelul tuturor untiatilor din sector prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, cu aprobarea Consiliului National Tripartit, in baza unei cereri adresate acestuia de catre semnatarii contractului colectiv de munca la nivel sectoriat [ art 143 alin (4) si (5)].In situatia grupului de unitati, evidenta angajatorilor carora li se aplica acest contract se justifica numai in cadrul acelor grupuri constituite independent de intentia negocierii colective, nu si al celor constituite special in scopul incheierii contractului colectiv de munca. In prima situatie, contractul se va aplica numai unitatilor din lista, in cea de-a doua, aplicabilitatea priveste toate unitatile grupului.Art. 51 alin. (1) din Legea 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice dispune: Contractul colectiv de munca incheiat la nivelul ramurii serviciilr de utilitati publice va fi aplica de toti operatorii furnizori/prestatori de servicii de utilitati publice, indiferent de modalitatea de gestiune adoptata sau de forma de proprietate, modul de organizare sau de tara de origine a operatorului.Asa fiind, contractul colectiv de munca se aplica ex lege tuturor angajatorilor din sectorul utilitatilor publice, indiferent de forma de proprietate, tara de origine a operatorului, modalitatea de gestiune adoptata, etc.Desigur ca dispozitiile citate sunt favorabile salariatilor; ele se aplica indiferent daca acestia erau sau nu membri de sindicat, ori daca erau angajati sau nu la data incheierii contractului aplicabil. Situatia este fireasca si pentru angajatorii parte a contractului, dar este discutabila atunci cand angajatorul nu este nici macar membru al unei organizatii patronale care a incheiat contractul respectiv.

Influenta contractului colectiv de munca asupra contractelor individuale de munca. In art 11 din Codul muncii este staornicit principiul conform caruia clauzele contractului individual de munca nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contractele colective de munca (s.n.).Textul a fost declarat constitutional pe motivul ca el are ca scop protejarea drepturilor salariatilor in fata eventualelor abuzuri ale angajatorului.Asa fiind, contractul colectiv de munca aplicabil se impune, prin clauzele sale, partilor contractului individual. El guverneaza aceste contracte ca o lege; prevede obligatii pentru angajator si creeaza drepturi in favoarea salariatilor la care acestia nu ar putea renunta.Astfel, salariul stabilit in contractul colectiv de munca se impune ca un minimum pentru salariul din contractul individual. La fel si durata concediului de odihna.Daca un contract colectiv prevede avantaje extra-legale, de exemplu, concedii suplimentare, indemnizatii de concediere, etc, angajatorul este obligat sa le acorde salariatilor.S-a apreciat in mod sugestiv ca daca un contract individual de munca nu poate fi mai putin favorabil decat contractul colectiv, el poate fi mai favorabil. In conformitate cu caracterul social al dreptului muncii, ale carei dispozitii sunt directionate in sens unic spre profitul salariatiolor si clauzele contractului colectiv , la fel ca si aceste dispozitii, nu constituie decat un minimum de la care contractele individuale pot deroga doar in favoarea salariatilor. Intr-adevar, condorm art. 132 alin. (4) din Legea nr 62/2011, contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca.Ordinea publica sociala plaseaza contractul individual in raport cu contractul colectiv in aceeasi situatie ca si acest din urma contract fata de lege.Contractul colectiv de munca guverneaza nu numai contractele individuale incheiate ulterior aplicarii sale, ci toate aceste contracte existente in cursul executarii lui.Evident ca un asemenea contract isi produce efectele asupra celor individuale numai in masura in care clauzele sale au un caracter concret si nu unul generic. De pilda, s-a decis intr-o speta, ca o clauza generala a unui contract colectiv incheiat la nivelul unui grup de angajatori, prin care s-a stabilit obligatia partenerilor sociali de a negocia platile compensatorii nu naste un drept individual in favoarea salariarilor. In lipsa negocierii intre angajator si salariat, instanta nu poate interveni, stabilind ce suma se cuvine fiecarui salariat concediat.Clauzele contractului individual contrare clauzelor contractului colectiv sunt ipso jure inlocuite de acestea din urma.