1 MODALITI DE DETERIORARE A FRANEI CU TAMBUR SI SABOTI

1.1 MODALITATI DE DETERIORARE

n cazul frnelor cu tambur, forele de frecare sunt produse prin mpingerea saboilor de frn aflai n interior, prin fora camelor, spre suprafaa interioar a tamburilor de frn. Prin carcasa n mare parte nchis, saboii de frn sunt protejai de influenele corozive (ap, sruri, praf) i fa de murdrie (nisip, pietre, noroi) i la cursele pe terenuri grele.

Frna cu came S

La frna cu came S, are loc rotirea camelor S prin intermediul regulatorului cu tije i a cilindrului de frn, n felul acesta intervenind presarea saboilor cu garnituri de tamburul de frn.

Regulatorul cu tije

Regulatoarele cu tije automate compenseaz n mod autonom uzura garniturilor de frn i a tamburului, asigurnd un interspaiu constant ntre acestea.

Defectiunile sistemului de franare influenteaza procesul franarii si se pot manifesta sub

forma:

frana nu tine, este slaba sau nu actioneaza frana freaca, desi pedala de frana nu este actionata la franare, automobilul trage intr-o parte in timpul franarii, se blocheaza una sau toate rotile franarea are loc cu trepidatii (intreruperi) franarea este insotita de zgomote

Frana nu tine, este slaba sau nu actioneaza. Defectiunea este efectul unor cauze multiple care se refera la reglajul incorect al franelor, la deteriorarea sau uzarea unor organe,

precum si la pierderile de lichid sau aer, in cazul franarii hidraulice respectiv pneumatice.

Reglajul incorect al franelor poate insemna:

cursa libera a pedalei prea mare joc marit intre saboti si tambur slabirea piulitelor de reglare sau a arcurilor la franele cu reglare automata prinderea si reglarea incorecta a sabotilor de butoanele de pivotare. Defectul se inlatura prin reglarea cursei libere a pedalei si a jocului dintre saboti si tambur.

Uzarea garniturilor de frecare se constata prin faptul ca, la apasarea pedalei, desi aceasta

functioneaza normal, efectul de franare este insa redus, deoarece coeficientul de frecare dintre

tambur si niturile de fixare a garniturilor este scazut. Defectul se inlatura prin inlaturarea

garniturilor de frecare la statia de intretinere.

Uzarea tamburilor de frana se constata urmarindu-se daca, la apasarea brusca si repetata a

pedalei de frana, in timp ce roata e tinuta pe loc cu mana, se simt mici deplasari ale tamburului

fata de placa aparatoare a sabotilor. Defectul se inlatura prin inlocuirea tamburului de frana la

statia de intretinere.

Uzura garniturii pistonului pompei centrale si a pistoanelor cilindrilor receptori face ca, la

apasarea pedalei de frana, lichidul, in loc sa fie trimis spre cilindrii receptori sau sa impinga

pistoanele acestora, scapa pe langa garnituri, astfel ca franarea nu se mai realizeaza

corespunzator. In acest caz se demonteaza cilindrii receptori sau pompa centrala, se curata

asperitatile, se inlocuiesc garniturile, se spala instalatia si se introduce lichid nou.

Aer sau vapori in conducte ori pierderi de lichid din instalatie. Aceste defecte se datoresc:

lipsei de lichid din instalatie folosirii exagerate si indelungate a franelor, astfel ca datorita incalzirii, alcoolul etilic sau metilic s-a evaporat si a format dopuri

desfacerii, fisurarii sau deteriorarii racordurilor, a garniturilor cilindrilor sau conductelor metalice

Unele defectiuni se pot inlatura pe parcurs, prin completarea lichidului si prin evacuarea

aerului sau vaporilor din conducte. Conductele sau racordurile fisurate sau deteriorate se

inlocuiesc la service de intretinere.

Frana freaca desi pedala nu este actionata. Acest defect are drept cauze:

reglajul incorect al sabotilor arcurile de readucere rupte sau slabite pistoanele cilindrilor receptori acoperite de gume, astfel ca dupa actionarea sabotilor raman intr-o situatie de blocare

orificiul de compensare de la pompa centrala infundat, nepermitand lichidului sa revina in rezervor, astfel ca sabotii vor continua sa stea aplicati pe tamburi

pedala incorect montata sau reglata. Unele defectiuni pot fi inlaturate partial pe traseu (reglarea distantei dintre saboti si tambur, verificarea si reglarea pedalei )

In cazul in care arcul de readucere a sabotului este rupt sau slabit se intrerupe

functionarea franei la roata respectiva, legandu-se sabotii cu un cablu, pentru a nu mai atinge

tamburul. La statia de intretinere se monteaza un arc nou.

In timpul franarii automobilul trage intr-o parte. Acest defect apare in general, datorita

dereglarii franelor, precum si unor defectiuni ale sistemului de franare, cum ar fi:

existenta unor tamburi excentrice montarea unor garnituri necorespunzatoare folosirea unor arcuri de readucere a sabotilor prea tari infundarea, deformarea sau fisurarea racordului flexibil patrunderea unsorii la garniturile de frecare spargerea membranei sau deteriorarea garniturii cilindrului de franare al unei roti presiunea in anvelope diferita

Blocarea rotilor. Acest defect poate aparea la una sau la toate rotile pe timpul deplasarii

sau dupa efectuarea franarii, chiar dupa ce conducatorul auto a eliberat pedala de frana. Cauzele

care duc la blocarea rotilor sunt:

intepenirea sau griparea pistonului cilindrului uneia sau mai multor roti ovalizarea tamburilor de frana infundarea racordului flexibil deteriorarea sau ovalizarea arcului sabotilor Intepenirea sau griparea pistonului cilindrului uneia sau mai multor roti se produce dupa

eliberarea pedalei, cand arcul de readucere a sabotilor un il mai poate indeparta de tambur.

Defectul se constata usor, deoarece tamburul de frana se incalzeste puternic, sau ridicand fiecare

roata, cu cricul, se observ ca este franata. In acest caz, se suspenda conducta de frana de la roata in cauza si se continua drumul cu viteza redusa si cu atentie pana la statia de intretinere.

Ovalizarea tamburilor. Acest defect se manifesta astfel:

la o apasare moderata a pedalei de frana, in timpul mersului automobilului, acesta se misca in sus si in jos, iar la apasarea puternica a pedalei de frana, roata se blocheaza.

Ovalizarea tamburilor are drept cauze:

functionarea indelungata fara reglarea jocului intre saboti si tambur, fabricarea acestora dintr-un material necorespunzator sau prelucrarea incorecta a lor. Reparatia se efectueaza la statia de

intretinere, rectificandu-se sau inlocuindu-se tamburul ovalizat.

Frana se intrerupe ( automobilul trepideaz ). Acest defect are drept cauze: fixarea necorespunzatoare a garniturilor de franare pe saboti dereglarea sabotilor la articulatiile de pivotare (jocuri mari) sau ovalizarea tamburilor existenta unor jocuri mari la rulmentii rotilor sau la arborii planetari jocul excesiv al arcurilor suspensiei deformarea arborilor planetari lovirea sau deformarea tamburilor garniturile de franare unse, prea lungi sau prea dure Toate defectiunile se inlatura la statia de intretinere.

Franarea este insotita de zgomote. Defectiunea se manifesta sub forma unor scartaituri ascutite si puternice, uneori fiind insotite de vibratii. Aceste zgomote pot avea urmatoarele

cauze:

uzura excesiva a garniturilor de franare patrunderea unsorii amestecate cu praf, uscarea ei si lustruirea suprafetelor garniturilor folosirea unor tamburi cu pereti de grosimi diferite slabirea placii de ancorare a bolturilor sau niturilor folosirea unor discuri de frana prea elastice sau insuficient stranse in suruburile de fixare negresarea articulatiilor fisurarea discului de frana sau deteriorarea lui Pentru a descoperi si elimina defectiunile, se efectueaza un control amanuntit la statia de

intretinere.

1.2 MODALITATI DE INTRETINERE

Reglarea jocului dintre saboi i tambur cu acionare hidraulic. Jocul dintre saboi i tambur se verific i se regleaz, de obicei, cu ajutorul unor came excentrice pe care se reazem

sabotul. Se ridic automobilul de pe sol cu ajutorul unui cric, se scoate roata i prin fereastra de vizitare special prevazut, cu ajutorul unui calibru, se msoar jocul dintre sabot i tambur fig.3.2,1 Jocul nu trebuie s fie mai mare dect valorile indicate de fabrica constructoare circa 0.25 mm, dac jocul este mai mare, se slbesc bolurile cu excentric, executndu-se reglarea necesar.

Fig.3.2.1. Reglarea jocului dintre saboi i tambur la acionarea hidraulic

Reglarea jocului dintre saboi i tambur cu acionare pneumatic. Pentru reglarea jocului

dintre saboi i tambur se suspend puntea autovehiculului. Reglarea se face prin rotirea axului 7, n raport cu prghia, fig.3.2.2. astfel nct jocul dintre saboi i tambur s fie cel prescris. Rotirea axului 7 se face prin intermediul melcului2, acionat cu o cheie. Dispozitivul format din bila 1 i arc, se fixeaz axul melcului n poziia dorit.

Fig.3.2.2. Reglarea jocului dintre saboi i tambur la acionarea pneumatic

La reglare, se rotete melcul pn ncepe frnarea roii, care n prealabil a fost rotit. Se

slbete, apoi melcul pn cnd roata se rotete liber i se verific jocul dintre sabot i tambur cu ajutorul unui calibru plat. Jocul trebuie s fie de 0.4-0.6 mm nainte de captul sabotului de lng cama de desfacere i de 0.2-0.6 mm la axele saboilor.

Pentru o reglare complet a mecanismuiui de frnare la roi, trebuie ca saboii s ocupe o poziie concentric fa de tamburul de frn.Aceast reglare se execut cu ajutorul bolurilor de sprijin.

Dup reglare, se recomand s se efectueze o prob a sistemului de frnare, tinnd seama mai ales c efectul de frnare s fie acelai pentru roile din stnga i din dreapta automobilului.

Determinarea sistemului de frnare. Verificarea eficienei frnelor se face fie msurnd spaiul de oprire a automobilului pentru anumite viteze iniiate, fie msurnd deceleraia maxim care se realizeaz n timpul frnrii. Aceste ncercri trebuie efectuate pe drum orizontal, asfaltat n stare uscat, autovehiculul fiind complet ncrcat.

Verificarea uzurii garniturilor de frn. La frnele cu tambure, grosimea garniturii se msoar prin ferestrele de vizitare i reglaj sau n lipsa acestora, prin demonstarea tamburelor.

La frnele disc, uzura garniturilor se apreciaz prin msurarea grosimii placheilor A cu o riglet fig.3.2.3. la Dacia 1310 grosimea minim admisa este de 6 mm.

Fig.3.2.3. Verificarea uzurrii garniturilor de frn la autoturismul Dacia 1310

Reglarea frnei de mn. Aceast reglare se efectueaz dup reglarea frnei de serviciu,

procedndu-se astfel: se ridic partea din spate a autoturismului, se slbete frna de mn, se deurubeaz piuliele 1 i 2 fig.3.2.4. ale tijei frnei de mn, apoi se strnge piulia 2, pn ce saboii vin uor n contact cu tamburul, dup care se blocheaz piuliele.

Fig. 3.2.4. Reglarea frnei de mn a autoturismului Dacia 1310

1.3 MODALITATI DE REPARARE

Corpul pompei centrale poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup cum urmeaz:

- diametrul interior uzat se recondiioneaz prin alezare i honuire la cotele de reparaii cu respectarea conicitii i ovalitii de 0.01 mm. La asamblare, se vor utiliza pistoane i garnituri majorate corespunztor;

- filetele deteriorate se recondiioneaz prin refiletare la dimensiunea de reparaie; - gurile de prindere ovalizate se recondiioneaz prin majorarea lor, la montaj utilizndu-

se uruburi majorate; - nlocuirea corpului pompei centrale se face dac prezint defectele: fisuri, crpturi sau

rupturi de orice natur i poziie, rizuri adnci, pete sau pori pe suprafaa alezajului care nu pot fi ndeprtate prin alezare la ultima treapt, deteriorarea filetelor mai mult de dou spire, diametrul de lucru peste limita admis, tirbituri ale canalului pentru siguran pe mai mult de 15% din circumferin.

Pistonul pompei centrale. Diametrul exterior uzat se recondiioneaz prin strunjire la cota de reparaie.

nlocuirea pistonului pompei centrale se face dac prezint defectele, fisuri de orice natur i poziie: diametrul exterior sub limita admisibil.

Cilindrul receptor poate prezenta urmtoatele defecte care se nltur dup cum urmeaz: - diametrul interior uzat se recondiioneaz prin alezare i honuire la cotele de reparaii cu

respectarea conicitii i ovalitii de 0,01 mm. La asamblare, se utilizeaz pistoane i garnituri majorate corespunztor;

- filetul uruburilor de prindere deteriorat se recondiioneaz prin refiletarea la dimensiunea de reparaie, utilizndu-se la montaj uruburi majorate;

- uruburile de prindere rupte n interiorul gurii filetate se extrag prin gurire, apoi se refileteaz gaura la dimensiunea de reparaie;

Tamburul frnei poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup cum urmeaz: - rizurile i canalele inelare se recondiioneaz prin strunjire la treptele de reparaie;

- gurile de prindere pe butuc uzate se recondiioneaz prin executarea altor guri decalate, gurile uzate obturndu-se prin dopuri false asigurate prin puncte de sudur;

- nlocuirea tamburelor frnei are loc dac prezint defecte, fisuri sau crpturi de orice natur i poziie, diametrul suprafeelor de lucru mai mare dect valoarea admis.

Axul camei de acionare a saboilor poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup cum urmeaz:

- suprafaa de lucru a camei uzat se recondiioneaz prin rectificarea profilului la forma iniial pe adncimea de maximum 0.8 mm;

- suprafaa de sprijin a axului n flana punii spate i suprafaa de lucru a prghiei camei uzate se recondiioneaz prin: cromare dur i rectificarea la cota nominal, metalizarea cu pulberi metalice i rectificarea la cota nominal, prin metalizare cu srm la cota de reparaie;

- uzura suprafetei de centrare i uzura n grosime a dinilor de angrenare se elimin prin ncrcare cu sudur sub strat protector de CO2 i prelucrarea dinilor de cuplare la cota nominal.