cbd

5/17/2018 cbd - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cbd557200ce4979599169a01e89 1/29

CONVENŢIA PRIVINDCONVENŢIA PRIVIND

DIVERSITATEA BIOLOGICDIVERSITATEA BIOLOGICĂ Ă (CDB)(CDB)

Adoptat ă la Rio de Janeiro în 1992

Ratificat ă de România prin Legea nr. 58/1994



Ce Ce este este biodiversitatea biodiversitatea ? ?

Biodiversitatea include diferitele componente a ceea cecurent numim: NATURA.

Biodiversitatea include o multitudine de componente dintr-un domeniu spaţio-temporal extrem de larg. Deoarececomponentele incluse au grade de complexitate şi scări

spaţio-temporale diferite ea are o structură ierarhică,ce include trei niveluri: diversitatea genetică (intraspecifică), diversitatea specifică şi diversitateaecosistemică.

Conform art. 2 CDB: Diversitatea biologic ă înseamn ăvariabilitatea organismelor vii din toate sursele, inclusiv,printre altele, a ecosistemelor terestre, marine şi a altor

ecosisteme acvatice şi a complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, dintre specii şi a ecosistemelor.



STRUCTURA IERARHICSTRUCTURA IERARHICĂ Ă A BIODIVERSITA BIODIVERSITĂĂŢIIŢII

Populaţie/Specie

Biosferă

Biocenoză

Biom

Ecosferă

Ecosistem

Complex deecosisteme

DIVERSITATEA

GENETICĂ

DIVERSITATEASPECIFICĂ

DIVERSITATEAECOSISTEMICĂ



Etapele semnării CDB

1987 - UNEP a decis constituirea unui grup de lucru ad-hoc,format din experţi care să coroboreze toate programele si

conventiile având ca obiect biodiversitatea;1991- Grupul de lucru ad-hoc s-a transformat în ComitetulInter-guvernamental de Negociere; în final fiind propus textulConvenţiei privind Diversitatea Biologică, adoptat la conferinţade la Nairobi;1992 - Convenţia privind Diversitatea Biologică (CDB) afost semnată la Rio de Janeiro de 150 conducători deguverne;1993 - CDB a intrat in vigoare;2000 – CDB a fost completată de Protocolul de la Cartagenaprivind securitatea biologică;2002 - Summitul privind Dezvoltarea Durabilă de laJohannesburg (CDB +10)2010 – Obiectivul propus: reducerea semnificativă apierderilor de biodiversitate la toate nivelurile.



OBIECTIVELE MAJORE ALE CDB

• Conservarea componentelor diversităţii

biologice;

• Utilizarea durabilă a acestora;

• Impărţirea echitabilă a beneficiilor.



PRINCIPALELE CERINŢE ALE CDBPRINCIPALELE CERINŢE ALE CDB

1. Adoptarea de măsuri generale pentru conservare şiutilizare durabilă

2. Utilizarea durabilă a componentelor diversităţii

biologice3. Asigurarea mijloacelor de implementare a CDB4. Promovarea cercetării, educaţiei, informării şi

participării publicului5. Identificarea şi monitorizarea componentelor

biodiversităţii, efectuarea evaluării de impact

asupra biodiversităţii



CERIN Ţ A PRINCIPALA 1CERIN Ţ A PRINCIPALA 1

ADOPTAREA DE MADOPTAREA DE MĂĂSURI GENERALE PENTRUSURI GENERALE PENTRUCONSERVARE ŞI UTILIZARE DURABILĂCONSERVARE ŞI UTILIZARE DURABILĂ

• Elaborarea si adoptarea de strategii, planuri şi

programe naţionale;

• Realizarea unei integrari sectoriale eficiente;

• Adoptarea măsurilor pentru cooperare

• Conservare in situ (arii protejate şi măsuri speciale de

conservare)• Conservare ex situ (grădini zoologice şi botanice, bănci

de gene)

• Refacere şi reconstrucţie ecologică



CERIN Ţ A PRINCIPALACERIN Ţ A PRINCIPALA - - 2 2

UTILIZAREA DURABILUTILIZAREA DURABILĂ Ă AACOMPONENTELOR DIVERSITCOMPONENTELOR DIVERSITĂĂŢIIŢII

BIOLOGICEBIOLOGICE

• Integrare sectorială – adoptarea de deciziiintegrate

• Valorificarea durabilă a resurselor biologice

• Promovarea practicilor tradiţionale

• Accesul la resurse genetice (OMG –Protocolul de la Cartagena)

• Gestionarea speciilor exotice




ASIGURAREA MIJLOACELOR DEIMPLEMENTARE A CDB

• Crearea si dezvoltarea cadrului juridic adecvat

• Crearea si dezvoltarea cadrului instituţional adecvat

• Adoptarea si aplicarea de instrumente economice

stimulative

• Identificarea si asigurarea resurselor financiare

• Accesul la tehnologie si transferul de tehnologie




PROMOVAREA CERCETPROMOVAREA CERCETĂĂRII, EDUCAŢIEI,RII, EDUCAŢIEI,INFORMINFORMĂĂRII ŞI PARTICIPĂRII PUBLICULUIRII ŞI PARTICIPĂRII PUBLICULUI

• Adoptarea si aplicarea de programe pentru educare şi

instruire ştiinţifică

• Promovarea cercetării şi a schimbului de informaţii

• Informarea şi conştientizarea publicului

• Participarea publicului la procesul de decizie privind

conservarea si utilizarea durabila a componentelor

diversitatii biologice



CERIN Ţ A PRINCIPALACERIN Ţ A PRINCIPALA -- 55

IDENTIFICAREA ŞI MONITORIZAREAIDENTIFICAREA ŞI MONITORIZAREACOMPONENTELOR BIODIVERSITCOMPONENTELOR BIODIVERSITĂĂŢII, EFECTUAREAŢII, EFECTUAREA

EVALUEVALUĂĂRII DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSITRII DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSITĂĂŢIIŢII

• Realizarea unui Program Na ţ ional de Taxonomie

• Realizarea unui Program Na ţ ional de Monitoring Integrat

• Intocmirea de inventare• Constituirea de baze de date

• Elaborarea de proceduri pentru Evaluare deImpact asupra Mediului (EIM)



Analiza detaliată a capacităţii

României în raport cuproblemele prioritare

identificate



Etapele în autoevaluarea

capacităţii de implementare a CDB



PRIORITPRIORITĂĂŢI IDENTIFICATEŢI IDENTIFICATE

• Priorităţi de natură financiară• Priorităţi de natură reglementară

• Priorităţi de natură instituţională• Priorităţi de natură educaţională

• Priorităţi de natură ştiinţifică

• Priorităţi de participare publică



ANALIZA CAUZAANALIZA CAUZA--EFECTEFECTA PROBLEMELORA PROBLEMELOR

PRIORITAREPRIORITARE



Priorităţi de natură financiară Problemaprioritară

Cauze Efecte

Distribuţieinechitabilă ainvestiţiilor

Protecţia mediului-combaterea poluăriiConservarea biodiversitatii

a fost neglijata financiar

Sume mari pentru controlulpoluării

O singură linie definanţare bugetară-protecţia mediului

Dispariţia a 15% din AP

mici şi mijlocii

Stimulente

insuficiente

Lipsa reglementarilor

specifice

Defrisari, comercializari

necontrolate, braconaj

Cercetareabiodiversităţii

subfinanţată

Inexistenţă unui programnaţional de cercetare

Inventare şi liste roşiiincomplete

Evaluări zonaleinsuficiente



Priorităţi de natură reglementară 1Problema

prioritară

Cauze Efecte

Neaplicareaservituţilor deconservare

Lipsă unor programespecifice de

combatere a sărăciei

Utilizarea nedurabilă aresurselor naturale

Inflaţie legislativă Necesitate dearmonizare cu acquis-

ul comunitar

Instabilitate legislativăLegislatie neasimilată Stimularea coruptiei

Slaba coroborarereglementară:

conservare-legislatiesectorială

Instabilitate legislativă şi instituţională

Abordare sectorială

Dificultăţi deinterpretare şi aplicarecoerentă a legislaţiei



Priorităţi de natură reglementară 2Problema

prioritară

Cauze Efecte

Lipsă legislaţiesecundară OMG

Specialisti puţiniProblematică OMG

relativ nouă

Acces distorsionat la resurseAplicare limitată a

Protocolului CartagenaLipsă reglementărispecifice privind

cooperarea tehnică

şi ştiinţifică

Măsuri stimulativeprecare

Pierderea unor cooperări şiparteneriate externe

Lipsă legislatiesecundară - Fondul

pentru Mediu

Cinci modificări şicompletări în patru ani

Lipsă unor criteriispecifice pentru

finantare

Resurse financiare accesibilelimitate

Lipsă de stimulare elaborareproiecte în domeniu



Priorităţi de natură instituţională 1

Problemaprioritară

Cauze Efecte

Instabilitateinstituţională Reorganizăriguvernamentale succesive Diminuarea autorităţiiministeruluiÎntârzieri în decizii

Conflicte de competenţă

Conflicte decompetenţă înadministrarea

AP

Interese de grup pentruavantaje in exploatarea

resurselor

Lipsă comunicare autorităţicompetente

Management defectuosAP

Sporirea impactului

antropic

Lipsa abordareintegrată

Competiţie neloială pentrufonduri

Coordonarea se manifestă ca subordonare

Monopol privind accesul lafonduri

Instituţiile puternice impunpolitica proprie



Priorităţi de natură instituţională 2Problemaprioritară Cauze Efecte

Capacitatea slabă deatragere resurse de

finanţare

Aşteptare finanţare dela buget

Inerţie managerialăTeamă de schimbare

Menţinerea inerţieiinstituţiilor

Pierderea oportunităţilorde finanţare

Terminologie şi

interpretari confuzeprivind biodiversitatea

Lipsă module instruire

continuăOportunism didactic

disciplinar

Strategii şi politici

deficitareConfuzii în interpretare

Întârzieri aplicare măsuri

Lipsă metodologii/programepentru

identificare/inventariere

şi monitorizarebiodiversitate

DisiparearesponsabilităţilorLipsa stimulentelor

financiare

Lipsă inventarcomponentebiodiversitate

Excludere resurse

umane disponibile(ONG, persoane fizice)



Priorităţi de natură instituţională 3Problemaprioritară Cauze Efecte

Comunicareinterministerială

firavă

Lipsă canale eficientecomunicare

Lipsa unei abordari holiste aproblemelor de mediu

Reacţie lentă laschimbări

Implementareastrategiilor rămane lanivel declarativ

Fragmentarea

responsabilităţilorObligaţii neclarefaţă de cerinţe CDB

Structura ierarhică a sistemelor

ecologice şi biologiceneînţeleasăPrevalează interesele de grup

asupra exploatăriibiodiversităţii

Management

diferenţiat în funcţiede interese şi nu denevoi

Neimplementareamonitoringului integrat

Evaluareasuperficială aproiectelor cu

impact semnificativ

asuprabiodiversităţii

Folosirea datelor istorice îndetrimentul evaluărilor în teren

Certificarea pentru EIMsuperficială

Valoarea economică abiodiversităţii necalculată

Autorizareaobiectivelor de

investiţii şi activităţilorinsuficient

fundamentată



Priorităţi de natură instituţională 4Problemaprioritară

Cauze Efecte

Cultivarea OMG

nemonitorizată

Neconştientizarea

impactului OMGInteresele economiceprevalează

Ignorarea de către

public a pericoluluipotenţial OMG

Evaluarea formala a

studiilor de impactasupra biodiversităţii

Mediul abiotic este

considerat cu prioritateReacţie slabă aspecialiştilor inbiodiversitate

Soluţii confuze şi cu

consecinţe graveasupra biodiversităţii

Regimul proprietăţiiasupra terenurilor dinAP neclar

Evidenţa şi cartarealacunareLipsa unei cerinte specifice

in acest sens

Planurile demanagement nu suntbine fundamentate

Imposibilitateacalculării si acordarii

compensaţiilor



Priorităţi de natură educaţionalăProblemaprioritară

Cauze Efecte

Sistem educaţional

neadaptat la nevoileşi cerinţele CDB

Salarizare

necorespunzătoare şi lipsastimulentelor

Lipsa specialiştilor în

taxonomie,monitorizare şi

conservareErori interpretare

MEC acordă pondereteoriei faţă depractică

Lipsă de viziune a instituţiei Pierderea interesuluielevilor şi cadrelordidactice pentru

biodiversitate

Scădere drastică ainteresului pentrudiscipline de bază în

domeniulbiodiversităţii

Discipline “învechite”Modernizare fară discernământ

Neînţelegerea valorilorcapitalului natural pentru

SSEU

Lipsă cronică despecialiştiImposibilitatea

actualizarii datelor

Erori de interpretare acomponentelorbiodiversitatii

P i i ăţi d ă ii ţifi ă 1



Priorităţi de natură ştiinţifică 1

Problemaprioritară

Cauze Efecte

Lipsa strategieinaţionale pentrucercetare conf.

art.12

Lipsă viziune unitară strategie pe termen lungInstabilitate instituţională

şi programatică

Cercetare netranspusă în practică

Abordări sectorialeineficiente“Migraţia creierelor”

Cercetarea şi-a pierdut

funcţia socială

Insuficientaalimentare cu

date

Dezinteres general datenoi

Lipsă exigenţă calitatedateResurse financiare

insuficiente

Prezenţa cercetariiromanesti slabă pe plan

internaţionalFonduri disipateÎngreunarea procesului de

sanctionare

P i ităţi d t ă tii ţifi ă 2



Priorităţi de natură ştiinţifică 2Problemaprioritară Cauze Efecte

Mecanism declearing-house

nefuncţional

Date, informaţii,cunoştiinţe uzate moral

Dezinteres pentrucalitatea datelorSistem stocare,

gestionare deficitar

Fundamentarea insuficientă a actului decizional

Imposibilitatea protejăriiunor taxoniCredibilitate scăzută faţă deorganismele internaţionale

Lipsa unuiProgram Nationalde Taxonomie şi a

unui ProgramNaţional de

Monitoring Integrat

Finanţare instituţionalăinsuficientă

Abordare de formă ainventarierii

Personal insuficient şiabsenţa datelor decalitate

Număr redus de specialişti în taxonomieLipsă de atractivitate pentru

personalul calificat

Migraţia personaluluicalificatPotenţial scăzut de răspuns

la cerinţe

P i ităţi d ti i bli ă



Priorităţi de participare publicăProblemaprioritară Cauze Efecte

Slaba implicarepublică

Amprenta sărăcieiSuperficialitatea legislaţiei

Opacitatea funcţionarilor dinadministraţie

Capacitatea redusă demobilizare

Grad redus de înţelegere aproblemelor de mediu

Procedura de consultarepublică este adesea de

formăParticiparea publică scăzută încurajează

abuzurile

Lipsa detransparenţă a

instituţiilorpublice

Necunoaşterea legislaţieipentru accesul liber la

informaţiiSimţul de proprietate asupradatelor publice

Traficul de influenţă bazat pe

acesul limitat la informaţiile deinteres public

Inacesibilitatea pierdereaşi degradarea rapidă a

informaţiilor existenteFormarea unui sistemclientelar



ANALIZA CAPACITATII DE ARASPUNDE LA

PROBLEMELE PRIORITARE

C it t d f lf l li i iliti i



• Capacitatea de a formula formula politici politici intersectoriale intersectoriale cu respectarea raportului

între disponibilităţi şi nevoi, dimensionândde asemenea manieră valorificarearesurselor regenerabile şi neregenerabile,

încât acestea să nu spolieze natura şi să amaneteze viitorul urmaşilor noştri.

• Capacitatea de a implementa reglement ările existente impunând sancţiuni acolo unde

ele sunt cerute, dar şi capacitatea de aaplica cele mai potrivite alte instrumente dinrastelor celor ale economiei de piaţă

(componente stimulative), ca politică complementară celei de «comandă şicontrol».



• Capacitatea de a atrage fonduri, de a

mobiliza cu curaj sume de bani cuperspectiva multiplicării lor şi

renunţarea la comportamentul deaşteptare a fondurilor alocate, adică acelor care «vin».

• Capacitatea de a democratiza continuu

procesul de luare a deciziei prininformare, comunicare şi participare

publică.

cbd

Documents

Transcript of cbd