Cazuri.Sedinta 3

8/16/2019 Cazuri.Sedinta 3

1/6


2/6

paranoidă, ideile delirante men%inându-se #n aria reli'iei. 6n cele din urmă ăiatul a treuit să #ntrerupă şcoala, situa%ie

pe care părin%ii au acceptat-o cu mare 'reutate, sperând totuşi că #n următorul an copilul, tratat corespunzător, ar putea

relua studiile, ceea ce nu s-a mai #ntâmplat datorită evolu%iei olii . R.G. a renun%at să mai profeseze, ale'ând să stea

casă pentru a avea 'ri+ă de fiul său.

tarea prezent!; acienta prezintă o dispozi%ie depresivă, confirmată şi de un facies tipic, este relativ

neliniştitită, destul de cooperantă, având volum mediu al comunicării şi o manieră relativ mecanică (dezafectată

emo%ional) a voririi. Gestica este redusă, iar postura una de retra'ere.


3/6

entru interpretare se vor ec&ivala puncta+ele cu aprecierea scorului ca fiind mediu sau ridicat, conform

manualului, iar pentru descrierea dimensiunilor se vor prelua #ntr-o formă cursivă (adică nu cu *), ci cam #n 'enul;

suiectul declară că .D relatează că .D manifestă 'ândeşte că răspunsurile cele mai semnificative date de

suiect.

+. In#entarul de tendinţe defensi#e ali%o#s%i: puncta+ele o%inute au fost; reprimare – 27 raţionalizare – 47

proiecţie – 27 formarea reacţiei – 27 deplasare – 47 identificare – !7 regresie – ?7 fantazare – 47 intelectualizare – 27

negare – !7 sublimare – 2. 9corul 'loal al apărării > 2C;22 > !,2 – rotun+it >!

:nterpreta%i semnifica%ia puncta+elor (valoarea cifrelor) conform manualului proei, dar semnifica%ia

mecanismelor se va interpreta #ntr-un plan mai 'eneral, conform tetul eplicativ ataşat. 5a această proă este

important şi cum se apără (mecanismele cu puncta+ mai mare) şi cum nu se poate apăra (mecanismele cu puncta+e

mici).

-. Chestionarul de personalitate *senc% '*"/( eviden%iază o serie de trăsături pe aza cărora s-a realizat

următorul profil de personalitate (factorii sunt prezenta%i #n ordinea descrescătoare a semnifica%iei clinice). acienta

R.G. prezintă;

- nervozitate accentuată, pe fondul căreia dezvoltă stări de nelinişte şi reac%ii intense de anietate, trăiri

depresive ample şi persistente, o emo%ionalitate ecesivă şi lailă, fati'ailitate, stări de irita%ie afectivă,

tulurări psi&osomatice (9cala = – =/>!" D =9>2)7

- tulburări de comportament ocazionale, cauzate de o slăire a controlului sferei afectiv-volituve, eprimate prin

reac%ii impulsive dezvoltate #n anumite situa%ii, comportament uneori ine'al (violen%ă verală urmată de

re'rete), unele reac%ii dispropor%ionate ca intensitate fa%ă de evenimentele declanşatoare (9cala – =/>!! D

=9>4)7

- introversie accentuată, caracteristică unei persoane introspective, rezervată şi distantă emo%ional, cu un tonus

pesimist, dar şi corectă, ordonată, consecventă (9cala 3 – =/>B D =9>2)

acienta nu prezintă elemente psi&otice (9cala – =/>4 D =9>) şi este sinceră #n relatările sale (9cala 5 –

=/>!2 D =9>").

umarizarea cazului. acienta R.G. dezvoltă o simptomatolo'ie caracteristică tulurării depresive ma+ore #n

episod sever, prezentând dificultă%i de moilizarea ac%ională, indecizie, tonus scăzut al activită%ii şi restrân'erea

acesteia, dispozi%ie depresivă, retra'ere socială, reducerea intereselor.

9u aspect co'nitiv pacienta prezintă o slaă capacitate de concentare, rumina%ii interioare şi osesii le'ată de

oala fiului său.

Eispozi%ia depresivă, #nso%ită de trăiri anioase şi durere morală, este dominată de intense sentimente de

culpailitate, pacienta considerând că faptul de a nu fi dorit copilul şi de a nu-i fi arătat apoi suficientă iuire i-au

marcat acestuia destinul #ntr-un sens tra'ic7 de asemenea, pacienta consideră că răceala ei afectivă nu este o consecin%ă

a modului de via%ă din familia de provenien%ă, ci că ea #nsăşi are o personalitate sc&izoidă, care s-a transmis fiului său

constituind cadrul favorail #molnăvirii acestuia.

5a nivel somatic R.G. prezintă inapeten%ă cu scădere #n 'reutate, cefalee, ame%eli, palpita%ii, insomnie.

?


4/6

9u aspectul trăirilor emo%ionale pacienta manifestă episodic simptome de ecita%ie crescută; iritailitate,

tensiune psi&ică, nelinişte motorie, accese coleroase, putând fi #ncadrată concomitent #n aria unei nevroze cronice.

Cazul & – *.0.

Anamneza cazului

Informaţii generale. 3.E., ?B de ani, licen%iată #n Erept fără să practice, cu preocupări #n domeniul artelor

plastice (realizează manual i+uterii), an'a+ată la o a'en%ie de turism, divor%ată, fără copii, dia'nosticată la ?4 de ani cu

cancer mamar stadiul 2. /oala a pro'resat #ntrând #n stadiul ?, moment #n care pacienta a fost dia'nosticată psi&iatric

cu *tulurarea depresivă ma+oră cronică reactivă, #n episod sever, suspiciune de elemente psi&otice asociate,

consecin%ă a afectării sale de o oală somatică cu dia'nostic letal.

1nterior #molnăvirii de cancer 3.E. nu are consemnate antecedente personale semnificative, somatice sau

psi&iatrice.

Istoric familial i antecedente heredocolaterale. 3.E. a insistat mult asupra istoricului său familial pentru că

după ce multă vreme a refuzat să creadă #n corectitudinea dia'nosticului, când #n cele din urmă a treuit să-şi accepte

oala, a considerat-o drept consecin%ă a istoricului său de via%ă, apreciat de pacientă ca fiind intens traumatizant. * 1m

citit destul ca să ştiu că această oală se manifestă la o persoană care a suferit o rană importantă #n copilărie, o rană #n

rela%ia cu un părinte sau cu amii părin%i. F rană trăită #n sin'urătate. Rănile importante care pot cauza maladia sunt

respin'erea, aandonul, trădarea şi nedreptatea. 3u ştiu că o persoană care suferă de cancer este o persoană care a vrut

atât de mult să trăiască doar cu sentimente de iuire, #ncât şi-a refulat mult timp ranc&iuna, resentimentele sau ura trăite

fa%ă de unul din părin%i. 3.E. se referă la mama sa, pe care o vede ca fiind o persoană etreme de slaă, incapailă să-

şi poarte de 'ri+ă – *.......a fost la un pas să-şi piardă propria casă .... dacă nu eram eu rămânea pe drumuri .... nu po%i să

ai #ncredere #n ea.

3.E. este copilul unic al unei familii de intelectuali, părin%ii fiind economişti. 1ceştia au divor%at când pacienta

avea !0 ani, ea rămânând să crească alături de mamă, care frecvent o trimitea la unică. Rela%iile dintre unică şi

propria ei fiică fiind tensionate, unica, la rândul său, o trimitea pe fată la tatăl său, pacienta declarând că se sim%ea

aruncată de la unul la altul. 5a un moment dat, pentru a evita certurile din familia fostei so%ii, tatăl refuză să-şi mai

viziteze fiica sau să o mai primească #n momentul #n care era trimisă la el, astfel #ncât le'ătura celor doi se #ntrerupe.

5a !C ani, 3.E. şi-a căutat tatăl şi de atunci au rămas apropia%i, acesta devenind principalul ei spri+in moral şi financiar,

inclusiv după ce a fost dia'nosticată cu cancer, perioadă #n care a continuat să fie sin'ura persoană alături de ea.

1ceasta şi pentru că pacienta nu a dorit să-şi #ncunoştin%eze mama privind oala de care suferă, iar după ce mama sa a

aflat 3.E. a refuzat sistematic să comunice cu ea sau să o primească #n vizită la spital, #n perioadele #n care a fost

internată .

3.E. a lucrat #n timpul facultă%ii la o a'en%ie de turism ca a'ent de vânzări, iar ulterior licen%ierii #n Erept şi

admiterii #n /arou a activat pentru o scurtă perioadă ca avocat. 1 renun%at #nsă după o scurtă perioadă la avocatură,

dezamă'ită *de modul #n care func%ionează +usti%ia, şi şi-a reluat activitatea la a'en%ia de turism, #n paralel

confec%ionând manual i+uterii, care se ucură de succes şi se vând ine.

3.E. a fost căsătorită şi a divor%at la mai pu%in de un an de la căsătorie, afirmând #n le'ătură cu fostul so% că *nu

aveam nimic #n comuna fost pură atrac%ie seuală şi atât, dar atât de importantă #ncât #n scurt timp am decis să ne

4


5/6

căsătorim. acienta spune că soacra sa nu a plăcut-o, că o +i'nea frecvent, că #i spunea fiului ei că ei nu vor avea copii

pentru că so%ia lui este o persoană etrem de olnavă şi nu poate avea copii, deşi la momentul respectiv 3.E. nu avea

nici un dia'nostic medical.

Referitor la familia de provenine%ă pacienta nu men%ionează antecedente &eredocolaterale semnificative.

Istoricul bolii. acienta pune declanşarea olii pe seama unei copilării şi adolescen%e traumatizante, după cum

interpretează şi afirma%iile mincinoase ale fostei soacre (că 3.E. ar avea o oală 'ravă) ca fiind premonitorii,

considerând că la nivel spiritual acestea au influen%at-o ne'ativ. 3.E. pune deutul olii sale oncolo'ice şi #n le'ătură

cu prolemele seuale cauzate de despăr%irea de so%, despre care afirmă că a reprezentat o rela%ie unică #n via%a ei,

deoarece c&iar dacă va 'ăsi pe altcineva cu foarte multe calită%i, niciodată nu va mai #ntâlni o persoană cu care să fie

atât de compatiilă pe plan seual. @aloul ideativ cu privire la cauzele #molnăvirii este completat de pierderea unei

sarcini, pierdere interpretată şi ea simolic, ca prevestitoare de nenorociri aătute asupra celei care nu a putut să dea

via%ă unui copil şi care al cărei or'anism a dezvoltat ulterior o tumoră canceroasă care *creşte şi trăieşte cu pre%ul vie%ii

noastre.

Rememorându-şi eşecurile – rela%iile dezastruoase cu mama şi, până la un punct, cu tatăl7 divor%ul, pierderea

sarcinii, renun%area la avocatură – şi interpretându-le #ntr-o c&eie mai realistă, pacienta a+un'e la concluzia că s-a

#molnăvit de cancer pentru că are o capacitate redusă de eteriorizarea (descărcare) a tensiunilor emo%ionale şi de

rela%ionare pentru a cere a+utor, asumându-şi, #n consecin%ă, responsailită%i ecesive şi #ncercând să controleze totul –

a+un'ând ca din teama de a nu pierde ceva, să piardă totul, *inclusiv via%a, #n cele din urmă.

F analiză oiectivă a istoricului olii arată că după dia'nosticarea cancerului spre sf#rşitul anului 200B,

pacientei i s-a indicat o mastectomie totală imediată şi c&imioterapie, dar aceasta a refuzat mult timp interven%ia

c&irur'icală şi a urmat doar c&imioterapia. &iar şi c&imioterapia a fost instituită după o perioadă lun'ă #n care 3.E. a

mers la mai multe clinici din /ucureşti şi lu+ pentru investi'a%ii, neacceptând ini%ial dia'nosticul. 6n cele din urmă s-a

operat, dar tumora canceroasă a+unsese #n stadiul ?, având de+a metastaze. e parcursul celor ani de evolu%ie a olii

pacienta a urmat numeroase tratamente medicale clasice, dar şi toate tratamentele din zona medicinei alternative despre

care a aflat. /oala a avut etape #n care a pro'resat, care au alternat cu etape de sta%ionare şi c&iar de re'resie, acestea

din urmă dând mari speran%e de vindecare pacientei. (6n cele din urmă, aceasta a decedat #n au'ust 20!4.)

tarea pacientei la data e#alu!rii psihologice. acienta prezintă o dispozi%ie intens depresivă, sentimente de

disperare şi frică, anietate şi a'ita%ie psi&omotorie, tulurări de somn, ooseală permanentă. 3ste cooperantă şi

desc&isă comunicării, vorind despre prolema sa cu lu de amănunte.


6/6

(............)7 retragere socială şi izolare (.............)7 nehotărâre (..................)7 tulburări de somn (.............)7 anorexie

(..............)7 preocupări legate de starea fizică şi de sănătate (..............)7 modificări de libidou (...................).

acienta dezvoltă şi o serie simptome cu o intensitate ceva mai redusă, eviden%iate de itemii cu puncta+ mediu

(2 puncte), constând #n; sentimente de vinovăţie (...............)7 dezamăgire de sine (................)7 autoacuzare

(....................)7 iritabilitate (..................)7 modificări în imaginea de sine (.................)7 dificultăţi în muncă

(......................)7 oboseală (..................)7 pierdere în greutate (.....................).

u o intensitate redusă, dar foarte importantă prin semnifica%ia ei, se manifestă autoagresiunea pacienta

declarând ..................

&. cala de impact a situaţiilor critice 'IC(; puncta+ele o%inute au fost; 9uscala G)nduri sau imagini

intruzi#e legate de e#enimentul traumatic – &+ puncte (răspunsuri cu puncta+ maim la toate #ntreările scalei; !, 4,

, ", !0, !!, !4)7 la 9uscala *#itarea sau negarea unor elemente legate de situaţia traumatic! – && puncte

(răspunsuri semnificative cu puncta+ de ? şi 2 puncte la toate #ntreările); ?, C, B, !2, !?, ! (cu ? puncte)7 2, 8 (cu 2

puncte)7 Indicatorul global de impact al traumei – -2 puncte

entru interpretare se vor ec&ivala puncta+ele cu aprecierea scorului ca fiind mediu sau ridicat, conform

manualului, iar pentru descrierea dimensiunilor se vor prelua #ntr-o formă cursivă răspunsurile cele mai semnificative

date de suiect.

+. In#entarul de tendinţe defensi#e ali%o#s%i: puncta+ele o%inute au fost; reprimare – ?7 raţionalizare – 27

proiecţie – 47 formarea reacţiei – 27 deplasare – 47 identificare – 27 regresie – 7 fantazare – 47 intelectualizare – 27

negare – 47 sublimare – ?. 9corul 'loal al apărării > ?;22 > !, – rotun+it >2

:nterpreta%i semnifica%ia puncta+elor (valoarea cifrelor) conform manualului proei, dar semnifica%ia

mecanismelor se va interpreta #ntr-un plan mai 'eneral, conform tetul eplicativ ataşat. 5a această proă este

important şi cum se apără (mecanismele cu puncta+ mai mare) şi cum nu se poate apăra (mecanismele cu puncta+e

mici).

-. Chestionarul de personalitate *senc% '*"/( eviden%iază o serie de trăsături pe aza cărora s-a realizat

următorul profil de personalitate (factorii sunt prezenta%i #n ordinea descrescătoare a semnifica%iei clinice). acienta

3.E. prezintă; cala * – =/ > !?7 cala 3 - =/>!"7 cala " – =/>B7 cala 4 – =/>2!7 cala C – =/>!2

umarizarea cazului...................................................................................

"

Cazuri.Sedinta 3

Documents

Transcript of Cazuri.Sedinta 3