caz_cuplu

7/25/2019 caz_cuplu

http://slidepdf.com/reader/full/cazcuplu 1/24

John Wright

Prof. dr., psiholog, profesor titular si director stiintific al Centrului de cercetare interdisciplinara pe probleme conjugalesi agresiuni sexuale, departamentul de psihologie, Universitatea din Montreal, Quebec. tephane abourinProf. dr., profesor, director al unitatii de cercetare si interventie asupra cuplului la coala de psihologie, Universitateadin !aval, Quebec. "elene Poitras#Wright

$octor, psiholog, Clinica de consiliere conjugala si familiala Poitras#Wright##Cote din !ongueuil, Quebec. $anielle!efebvre$octor in stiinte, psiholog, unitatea de cercetare si interventie asupra cuplului, serciul de consiliere al colii depsihologie, Universitatea din !aval, Quebec. %van !ussier Prof. dr., profesor, director al !aboratorului de psihologia cuplului, departamentul de psihologie. Universitatea dinQuebec, &rois#'ieres.

Cuprins:

Contribuţii teoretice

Discuţii privind eficacitatea şi eficienţa psihoterapiei cognitive comportamentale de cuplu

Cercetările privind eficacitatea şi eficienţa pccc

Studiu de caz

Evoluţia relaţiei şi expectanţe în legătură cu terapia de cuplu

l doilea mandat: controlul ambivalenţei

cceptarea diferenţelor şi identificarea sentimentelor de vulnerabilitate

Discuţii

Contribuţii teoretice sus

Psihoterapia de orientare cognitiv#comportamental( ocup) o po*i+ie eligibil) n arsenalul terapeutic al specialistului nrela+iile de cuplu. -cest model s#a de*voltat n ritmul evolu+iei cunotin+elor empirice referitoare la conduitelerela+ionale adoptate de parteneri pentru a se adapta situa+iilor conflictuale inevitabile din cadrul cuplului. /xamenulriguros al validit)+ii modelelor de interven+ie elaborate pentru a trata problemele de cuplu contribuie 0a ameliorareapracticii clinice.

Schimbarea comportamentală

n anii 1234#1254, modelul dominant n domeniul psihoterapiei cognitive i comportamentale de cuplu 6PCCC7 seba*a pe schimbarea comportamentală şi pe antrenamentul in dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi derezolvare a problemelor 6Jacobson i Margolin, 12328 Wright. 12597. :biectivele i strategiile terapeutice se inspiraudin teoriile nv)+)rii sociale i din cercet)rile asupra caracteristicilor unor cupluri disfunc+ionale. e eviden+ia astfel,prin compara+ie cu cuplurile fericite, c) repertoriul interac+ional al cuplurilor n suferin+) se caracteri*ea*) printr#unnivel sc)*ut al conduitelor po*itive 6manifest)ri de afec+iune, complimente, colaborare, gesturi pl)cute7 i un procentridicat de comportamente negative 6critici, coerci+ie, amenin+)ri, gesturi voluntare punitive7.

-nali*a acestor interac+iuni de*v)luie, n plus, existen+a unei puternice tendin+e spre escaladare n ceea ce privetefrecven+a, intensitatea i reciprocitatea conduitelor negative n ca*ul cuplurilor nefericite. -ceste comportamentesimetrice culminea*) cu utili*area de cuvinte i gesturi care r)nesc at(t n plan psihologic, c(t i n cel fi*ic. Modelul

lui tuartPsihoterapeu+ii de cuplu de orientare cognitiv#comportamental) au elaborat un model de tratament centrat peschimbarea comportamental), ncep(nd cu anul 12;2, tuart elaborea*) o procedur) de schimbare n dou) etape.Procedura de schimbare a lui tuart<# in primul r(nd. partenerii i exprim) obiectivele referitoare la schimb)rile comportamentale n ceea ce#1 privete pecel)lalt 6..Mi#ar pl)cea ca so+ul meu s)#mi vorbeasc) mai des= sau =- dori ca so+ia mea sa accepte raporturi sexuale

http://www.mediculmeu.com/boli-si-tratamente/psihiatrie/problemele-de-cuplu--comunicare-relatii-intime-afective.php#1997








http://www.mediculmeu.com/boli-si-tratamente/psihiatrie/problemele-de-cuplu--comunicare-relatii-intime-afective.php#sus










7/25/2019 caz_cuplu


mai frecvente= 0<# in al doilea r(nd. aceast) list) de schimb)ri sperate face obiectul unei negocieri i al unui contract prin care fiecarese angajea*) s) adopte unele comportamente po*itive specifice. >iecare gest po*itiv este recompensat prin punctecare pot fi schimbate cu un clement de nt)rire < recompense materiale, participare la un eveniment...1 -ceast) strategie vi*a creterea rapid) a num)rului de conduite po*itive i reducerea comportamentelor asociatesuferin+ei conjugale.

Modific)rile introduse de Jacobson i Margolin -nali*a eficacit)+ii acestor practici i#au determinat pe Jacobson i Margolin 612327 s) propun) modific)ri importante

strategiei de*voltate de c)tre tuart. Unele tipuri de contracte sunt excluse imediat dac), din ra+iuni clinice,schimb)rile comportamentale dorite se dovedesc a fi premature. $e exemplu, creterea frecven+ei raporturilor sexualeeste contraindicat) dac) unul dintre parteneri sufer) de o disfunc+ie sexual). Jacobson i Margolin sugerea*), deasemenea, s) se reali*e*e contracte paralele care s) prevad) ca, n ca*ul n care unul dintre parteneri nu respect)contractul iar cel)lalt reuete, acesta din urm) s)#i primeasc) recompensa. Modific)rile introduse de Wright iabourin&erapeu+ii fideli acestei abord)ri din tatele Unite propun i alte contracte formale, verbale sau scrise, care s) aib)drept scop schimbarea comportamentelor. Wright i abourin 6125?7 sublinia*) c) aceste contracte care i propun s)modifice intensitatea schimb)rii po*itive nt(mpin) dificult)+i de aplicare cum ar fi<# multe persoane care vin la consulta+ie consider) aceast) abordare prea mercantil) i prea ndep)rtat) de imaginealor n ceea ce privete rela+iile intime8

# numeroase persoane nu dispun de repertoriul cognitiv sau comportamental necesar pentru a reui schimbarea

dorit)18# numeroase cereri de schimbare formulate de c)tre unul sau altul dintre so+i constituie motivul unui conflict caretrebuie re*olvat nainte de a ntreprinde o schimbare comportamental)8# n unele ca*uri, contractele de schimbare se dovedesc a fi at(t de artificiale nc(t cei doi parteneri nu de*volt) cuadev)rat modalit)+i de reglare eficient) a comportamentelor lor.Wright i abourin recomand) deci o abordare n patru etape, ba*at) pe nsuirea de competen+e care vi*ea*)amplificarea frecven+ei emiterii de comportamente po*itive 6Wright i abourin, 125?, pp. 143#1147. -bordarea n patru etape propus) de Wright i abourin<1. 0dentifica+i, f)r) s) v) gr)bi+i, ce anume are nevoie fiecare dintre dumneavoastr) pentru a se sim+i iubit.@. $ecide+i care dintre dorin+ele dumneavoastr) sunt re*onabile.A. /xprima+i i asculta+i pe r(nd dorin+ele respective ncerc(nd s) le n+elege+i, nu s) le schimba+i.9. 0dentifica+i dorin+ele pe care fiecare este dispus i apt s) ie satisfac).

tabilirea de acorduri informale se reali*ea*) n paralel cu un travaliu terapeutic de modificare a credinţeloriraţionale în legătură cu adoptarea de conduite pozitive şi cu dezvoltarea de abilităţi verbale de exprimarepozitivă!

ntrenament pentru dezvoltarea abilităţilor de comunicare

-cestui prim set de edin+e terapeutice i se adaug) strategii de nv)+are care se ncadrea*) n dou) categorii decompeten+e <# pe de o parte, abilităţile de comunicare eficientă, care vi*ea*) ameliorarea exprim)rii i recept)rii informa+iilorschimbate de c)tre so+i< sunt nv)+ate diverse reguli pentru a amplifica probabilitatea ca opinia fiec)ruia s) fieascultat) f)r) a fi criticat) sau atacat)8

# pe de alt) parte, comportamentele de rezolvare a problemei, care vi*ea*) definirea opera+ional) i identificarea

de solu+ii specifice conflictelor conjugale < studiile de cercetare indic), ntr#adev)r, pre*en+a unor deficite cognitive icomportamentale substan+iale n stilul de comunicare i de re*olvare a problemelor n ca*ul cuplurilor cu probleme1.

-ceste programe au mai multe puncte comune 6Wright i abourin, 125?7<

# ntr#o prim) etap), terapeutul evaluea*), cu ajutorul testelor interac+ionale specifice, utili*(nd uneori nregistr)rivideo, stilul de comunicare sau de re*olvare a problemelor folosit de parteneri8

# n etapa a doua, terapeutul le ofer) so+ilor un re*umat al elementelor de for+) i de sl)biciune notate i explic)pertinen+a nv)+)rii unor noi modalit)+i de a comunica sau de a re*olva problemele8

# n etapa a treia, acesta definete clar comportamentele care trebuie ncurajate sau evitate

# n etapa a patra, specialistul utili*ea*) diverse tehnici pentru a ameliora competen+ele fiec)ruia< modelare,prescrip+ii, practici comportamentale, retroac+iune, exerci+ii de efectuat ntre edin+e 6Wright i abourin, 125?7...

pecialitii care au conceput programele nu sunt ntotdeauna de acord n ceea ce privete definirea saucomponentele abilit)+ilor care trebuie nv)+ate. $e exemplu, unii sus+in ideea c) procesul eficient de re*olvare a

7/25/2019 caz_cuplu


problemelor este alc)tuit din trei etape, n timp ce al+i specialiti l subdivid n opt etape. 0ns) programele pre*int) maimulte puncte comune dec(t divergente. n plus, n practic), i unii i al+ii trebuie s) se adapte*e nevoilor specifice alecuplurilor.

Mai mul+i autori 6Jacobson i Margolin. 12328 Wright i abourin, 125?, pp. 143#1147 insist) s) adauge primelor treimodule 6schimb comportamental, abilitate de comunicare i re*olvarea de probleme7 un al patrulea ansamblu deabilit)+i< controlul constructiv al m(niei, al violen+ei verbale i al violen+ei fi*ice1.

"odificarea cogniţiilor

!a nceputul anilor 1254, modelul tradi+ional al psihoterapiei cognitive comportamentale de cuplu s#a de*voltat atuncic(nd mai mul+i cercet)tori au demonstrat rolul major al atribuirilor i al credin+elor ira+ionale n de*voltareanen+elegerilor conjugale. -ceste studii demonstrea*) faptul c) natura atribuirilor depinde de gradul de satisfac+ie alpartenerilor.

-stfel, partenerii mul+umi+i, atunci c(nd ncearc) s) explice pre*en+a comportamentelor po*itive n repertoriul celuilalt,invoc) caracteristici stabile, globale, inten+ionale i interne pentru a pre*enta strategiile po*itive adoptate de c)trepartenerul lor. 0nvers, ei diminuea*) impactul comportamentelor de*agreabile recurg(nd la explica+ii axate pe factorisitua+ionali, externi, specifici i accidentali. Pe scurt, atunci c(nd nivelul de satisfac+ie rela+ional) al subiec+ilor esteridicat, atribuirile amplific) impactul comportamentelor po*itive ale celuilalt i minimi*ea*) repercusiunilecomportamentelor negative.

-tunci c(nd nivelul satisfac+iei rela+ionale este sc)*ut, comportamentele po*itive sunt explicate prin pre*en+a factorilor situa+ionali, tran*itorii i accidentali. n schimb, comportamentele negative sunt atribuite unor caracteristici interne,globale i stabile 6abourin etal., 122A7.

n plus, s#a demonstrat faptul c) nivelurile ini+iale ale atribuirilor determin) mai degrab) schimb)rile n ceea ceprivete satisfac+ia conjugal) pe termen lung 6Barne i Dradbur, @4447 dec(t pe termen scurt.

-ceste re*ultate i determin) pe specialitii n PCCC s) se inspire din metodele elaborate de /llis i DecE, utili*ate nterapia individual), pentru a trata procesele cognitive disfunc+ionale n ca*ul cuplurilor cu probleme 6!efebvre et al.,122?7.

/volu+iile recente ale psihoterapiei cognitive i comportamentale de cuplu 6PCCC7

-ceste diferite strategii terapeutice 6schimbare comportamental), antrenament pentru de*voltarea abilit)+ilor decomunicare i de re*olvare a problemelor i modificarea cogni+iilor7 formea*) nucleul dur al PCCC. n anii 1224, acestmodel de psihoterapie de cuplu s#a r)sp(ndit n mediile profesionale< el se bucur) de o sus+inere empiric)promi+)toare. : serie de descoperiri tiin+ifice ap)rute mai recent au impus ns) reexaminarea modelelor tradi+ionaleale psihoterapiei cognitive comportamentale de cuplu. Modelele tradi+ionale sunt nlocuite astfel, n mod progresiv, cuun model numit integrat 6PCCC0 FJacobson i Christensen, 122;G7. -ceast) metamorfo*) a PCCC se ba*ea*) pediferite constat)ri ap)rute n timp.

Discuţii privind eficacitatea şi eficienţa psihoterapiei cognitive comportamentale de cuplusus

-utorii primelor cercet)ri evaluative privind eficacitatea PCCC tradi+ionale raportea*) procente de ameliorare de 54H

6Jacobson i Margolin, 12327. -ceste procente sunt cu at(t mai ncurajatoare cu c(t ele sunt ob+inute doar dup) *eceedin+e. &otui, dup) primele lor lucr)ri, Jacobson i colegii s)i 6Jacobson, >ollette i 'evenstorf, 12597, cu oremarcabil) aten+ie ndreptat) spre autocritic), propun nlocuirea no+iunii de ameliorare statistic semnificativ) prinno+iunea de schimbare clinic semnificativ) i ntreprind primele studii privind stabilitatea beneficiilor. -plicarea acestornoi criterii ba*ate pe practici psihometrice riguroase are drept consecin+) reducerea procentului de ameliorare de la54H la ?4H n ca*ul cuplurilor tratate cu ajutorul PCCC.

#ntroducerea de noi ingrediente terapeutice: acceptarea şi toleranţa

Pentru a amplifica efectul psihoterapiei cognitive comportamentale tradi+ionale, Jacobson i Christensen reali*ea*) oanali*) aprofundat) a documenta+iei empirice i clinice n vederea identific)rii de noi factori terapeutici. /xamin(ndtrei modele interac+ionale destructive marcate de coerci+ia mutual), polari*area conflictelor i calomnia reciproc),aceti autori remarc) modalit)+i de control diferite al acestor situa+ii n ca*ul cuplurilor func+ionale i al celor

disfunc+ionale.

$ei prevalenta diferen+elor n ceea ce privete preferin+a i personalitatea pare a fi frecvent) n ca*ul acestor dou)categorii de cupluri, cuplurile fericite accept) i tolerea*) mai bine incompatibilit)+ile dec(t cele aflate n suferin+).



7/25/2019 caz_cuplu


-cceptarea i toleran+a diferen+elor formea*) astfel elementul principal al unei noi abord)ri integrate a PCCC. nconsecin+), sunt elaborate dou) noi grupuri de strategii terapeutice.

cceptarea diferenţelor individuale

Primul grup de strategii i propune s) favori*e*e acceptarea diferenţelor şi incompatibil ităţilor dintre soţi< este vorba despre creterea intimit)+ii, provoc(nd partenerii s) de*volte o imagine empatic) comun) a problemei is) modifice maniera n care descriu i n+eleg principalele surse de insatisfac+ie n rela+ia de cuplu.

&erapeutul sublinia*) faptul c) apari+ia conflictului dintre so+i poate fi atribuit) unor diferen+e fundamentale depersonalitate, de preferin+e i de stil cognitiv dintre cei doiI. Chiar dac) aceste diferen+e exist), so+ii mp)rt)escaceeai suferin+) i aceeai dorin+) de a re*olva problemele. -jut(nd pe fiecare s) identifice aceast) suferin+)comun), terapeutul amplific) capacitatea empatic) a celor doi.

$imba%ul acceptării impune ca fiecare să vorbească despre propria experienţă în loc să descrie ceea ce spunesau face rău celălalt! El presupune& de asemenea& favorizarea exprimării unor emoţii mai puţin destructive'care se ascund adesea în spatele emoţiilor mai brutale(! în cadrul terapiei cognitive comportamentale decuplu tradiţionale& antrenamentul pentru comunicare constituie o strategie de preferat pentru învăţarealimba%ului acceptării! )otuşi& cei care au conceput *CCC integrată nu+i acordă dec,t un rol secundar! Eiinsistă asupra strategiilor care trebuie utilizate pentru a facilita învăţarea răspunsurilor emoţionale evidenţiindmai clar sentimentul de vulnerabilitate al fiecăruia.

-ceste strategii se de*volt) n jurul a patru tipuri de conversa+ie desf)urate cu partenerii de cuplu<

# examinarea diferen+elor fundamentale dintre acetia8

# anticiparea unui eveniment stresant care se va produce n viitor8

# un incident deosebit recent care ilustrea*) dificult)+ile nt(mpinate n ncercarea de a controla diferen+ele de stil alefiec)ruia8

# un eveniment recent pe care acetia au reuit s(#l controle*e n mod constructiv.

nv)+area r)spunsurilor emo+ionale empatice se poate reali*a mai uor atunci c(nd so+ii sunt ndemna+i s) adopte o

imagine comun) a problemei, deta(ndu#se n acelai timp de aceasta.

ceastă detaşare se obţine prin apelarea la metafore& la umor sau la analiza unui incident av,nd drept punctde plecare perspectiva celuilalt.

&oleranfa diferen+elor individuale

Jacobson i Christensen 6122;7 sugerea*) s) se apele*e la un al doilea grup de strategii axate pe amplificarear)spunsului de acceptare emo+ional) i amplificarea capacit)+ii de toleran+) a fiec)ruia. ceste strategii se bazeazăpe premisa că ar fi util să se înţeleagă faptul că trăsăturile şi comportamentele celuilalt care provoacă durereşi suferinţă sunt greu de schimbat şi aproape inevitabile! *entru a spri%ini manifestarea unei mai maritoleranţe sunt utilizate patru strategii:

# identificarea elementelor sau a revenirilor po*itive ale comportamentelor negative ale fiec)ruia8

# practicarea supervi*at) a conduitelor negative i revenirea la aceste practici n timpul edin+elor8

# simularea, n intervalul dintre edin+e, a conduitelor negative8

# de*voltarea capacit)+ii fiec)ruia dintre so+i de a avea grij) de propria persoan)@.

Jacobson i Christensen afirm), n plus, cu t)rie, c) PCCC integrat) solicit) mai mult) ndem(nare i anali*) dinpartea terapeutului.

&erapeutul trebuie s) fie n m)sur) s) complete*e diferite anali*e func+ionale care s) eviden+ie*e tematicile rela+ionalecentrale ale cuplului. /l trebuie s) posede o capacitate de exprimare personal), stimulatoare i apropiat) limbajului i

preocup)rilor celor doi so+i. n sf(rit, el trebuie s)#i accepte necondi+ionat pe cei doi parteneri pentru a repre*enta unmodel n ceea ce privete atitudinea ce urmea*) a fi de*voltat) de c)tre acetia, n ciuda oric)rei provoc)riK

naliza şi utilizarea terapeutică a emoţiilor

7/25/2019 caz_cuplu


Cercet)rile contemporane fundamentale n psihologia emo+iei 6Degin et al., 1223 8 alove et al., @4447 i#audeterminat pe specialitii n PCCC s) modifice statutul teoretic i clinic al reac+iilor afective ale fiec)ruia dintrepartenerii de cuplu. /pstein i Daucom 6@44@7 acord) aceeai importan+) anali*ei factorilor emotivi i examin)riifactorilor cognitivi n cadrul modelului lor etiopatogenic al suferin+ei conjugale i consacr) un ntreg capitol strategiilorterapeutice care vi*ea*) n special reac+iile emo+ionale ale celor doi so+i. $emersul presupune<

+ crearea unui mediu terapeutic favorabil dezvăluirii emoţiilor negative-

+ utilizarea unor întrebări care amplifică experienţa emotivă-

+ depăşirea aspectelor explicite ale comunicării pentru a favoriza exprimarea lucrurilor nespuse şi insinuate-

+ utilizarea metaforelor şi a imaginilor pentru a oferi amploare reacţiilor emotive!

trategiile preconi*ate pentru atingerea acestor scopuri se aseam)n) metodelor clasice ale terapiei cognitivecomportamentale individuale utili*ate n tratarea anxiet)+ii. Este vorba despre amplificarea toleranţei la emoţiilenegative personale şi la cele trăite de către partener . n ca* de exces sunt indicate stabilirea unui cadru@, amomentelor de relaxare i utili*area altor metode de exprimare a emo+iilor negative n locul discu+iei cu partenerulintim.

.tilizarea cercetărilor privind ataşamentul şi personalitatea partenerilor de cuplu

'olul central al conduitelor de ataament i al tr)s)turilor de personalitate ale partenerilor n stabilirea calit)+ii idisolu+iei rela+iei conjugale este n pre*ent bine stabilit, datorit) unor studii longitudinale prospective riguroase 6Barnei Dradbur, @4447. -ceste cercet)ri demonstrea*) importan+a factorilor de personalitate n ca*ul situa+iilor conflictualecele mai comune, adic) n timpul discu+iilor privind manifest)rile i gradul de intimitate dorit n cadrul rela+iei i ntimpul celor referitoare la control sau la po*i+ia de putere n cadrul cuplului.

Primii specialiti care au conceput psihoterapiile cognitive comportamentale de cuplu au luat n considerare cuplurileca atare, f)r) s) +in) cont de preferin+ele fiec)ruia dintre pateneri n ceea ce privete ataamentul sau exercitareaputerii i nici de situa+ia n care unul dintre ei prefer) un grad mai ridicat de intimitate n timp ce cel)lalt dorete s)p)stre*e o mai mare distan+) sau unul dorete un partaj echitabil al puterii n timp ce cel)lalt se simte confortabil ntr#o

situa+ie puternic asimetric) 6modelul dominatorLdominat7.Cercet)rile fundamentale n domeniul personalit)+ii i al ataamentului la adult i experien+a clinic) au condus lade*voltarea modelului tradi+ional al PCCC 6/pstein i Daucom, @44@7. pecialistul n PCCC evaluea*) de acum nainte, n mod sistematic, armoni*area nevoilor sau a stilurilor de ataament, dar i asocierea tr)s)turilor depersonalitate. Unele disfunc+ionalit)+i provoac) n mod inevitabil conflicte conjugale < fiecare trebuie arunci s) de*voltestrategii active de control al acestor deosebiri, iar desf)urarea strategiilor de reglare poate deveni dificil de men+inut n situa+ii de stres acut sau cronic. tabilitatea relativ mare a stilurilor de ataament i a tr)s)turilor de personalitate 0aadult determin) o limitare clar) a maleabilit)+ii acestor aspecte n cadrul psihoterapiei cognitive comportamentale decuplu. &otui, exper+ii sunt de acord c) aceste re*ultate empirice i observa+ii clinice trebuie s) se r)sfr(ng) asupraprocesului de evaluare, a alegerii i negocierii +intelor interven+iei precum i asupra planific)rii tratamentului 6/pstein iDaucom, @44@ 8 Wright, !ussier i abourin, n @44;7.

)raumele infantile

Consecin+ele violen+ei fi*ice, psihologice i sexuale tr)ite n timpul copil)riei asupra procesului de formare a leg)turilor conjugale i asupra calit)+ii i stabilit)+ii rela+iilor de cuplu sunt din ce n ce mai bine delimitate 6Wright, !ussier iabourin, 12227. n plus, cercet)rile recente demonstrea*) faptul c) diferite patologii psihologice1 ntre+in o rela+iebidirec+ional) cu multiple manifest)ri ale suferin+ei conjugale 6nder, Castellani i Whisman, @44;7.

-cest cumul i aceast) explo*ie de cunotin+e tiin+ifice n leg)tur) cu factorii precoci determinan+i ai problemelor decuplu complic) destul munca specialitilor n PCCC. Protocoalele de evaluare se reali*ea*) mai greu, iar intervalul detimp alocat acestei fa*e n cadrul terapiei poate s) se m)reasc).

&erapeutul care se ocup) de problemele de cuplu dispune de acum nainte de modele de evaluare i de interven+ieadaptate diferitelor subgrupuri de cupluri care pre*int) problematici psihosociale specifice.

-ceste modele facilitea*) identificarea obiectivelor principale i secundare ale tratamentului, furni*(nd n acelai timpun ajutor pre+ios pentru a reflecta la ierarhi*area i la succesiunea modulelor terapeutice care trebuie aplicate 6Wright,!ussier i abourin, @44;7.

7/25/2019 caz_cuplu


*roblemele psihopatologice individuale

n ca*ul unor cupluri n suferin+), unul dintre so+i sufer) de probleme psihologice identificate. Comportamentulpsihosocial al acestor cupluri varia*) n func+ie de natura disfunc+iilor tr)ite de pacientul identificat. n consecin+),echipele speciali*ate care lucrea*) cu aceti pacien+i specifici au de*voltat protocoale de evaluare1 care presupun treitipuri de consecin+e imediate favorabile<

# economie de timp n preg)tirea planului de evaluare pentru terapeutul ncep)tor,# maximi*area probabilit)+ilor de a formula un diagnostic precis i valid,# de*voltarea modalit)+ilor de interpretare a informa+iilor clinice reunite.

0n plus, specificul cri*elor i al situa+iilor de urgen+) care impun aplicarea unui plan de control clinic special varia*) nmod previ*ibil conform tulbur)rii mentale diagnosticate< de exemplu, dac) unul dintre so+i este alcoolic, terapeutul seasigur) c) acesta particip) la un program de de*intoxicare nainte de a ncepe terapia de cuplu i nu desf)oar) oedin+) de evaluare atunci c(nd acesta este n stare de ebrietate 8 dac) unul dintre membrii cuplului sufer) de odepresie, terapeutul evaluea*) i administrea*) pericolele i riscurile suicidare, verific) dac) pacientul a discutat cumedicul oportunitatea apel)rii la farmacoterapie...

'ecomandarea psihoterapiei cognitive comportamentale de cuplu i a terapiei individuale este apoi preci*at) ideci*iile aferente fiec)rei interven+ii se iau n func+ie de o serie de criterii. $e exemplu, n perioada unei depresii care

creea*) un handicap, ca urmare a unei tentative de suicid ratate sau atunci c(nd problemele legate de alcool suntgrave, exper+ii sunt de acord s) recomande nceperea unei terapii individuale nainte de PCCC.

$ocumenta+ia speciali*at) con+ine n pre*ent lucr)ri care specific) parametrii necesari introducerii cuplului ntr#unprogram de PCCC pentru a reduce riscurile agrav)rii problemelor individuale, a minimali*a pericolele producerii uneirec)deri i a trata sechelele provocate n cadrul cuplului de apari+ia acut) sau existen+a cronic) a unei tulbur)rimentale sau a unor probleme psihosociale importante la unul dintre so+i.

Diversitatea profilurilor legăturilor con%ugale

Cercet)rile recente demografice, sociologice i psihologice ilustrea*) necesitatea ca specialistul n PCCC s)recunoasc) i s) +in) cont de diversitatea formelor contemporane de via+) familial).

Creterea rapid) a num)rului i a duratei rela+iilor de coabitare, procentul din ce n ce mai mare al naterilor care auloc n afara c)s)toriei, frecven+a i accelararea ritmului disolu+iilor c)s)toriilor, evolu+ia ascendent) a c)s)toriilor dintreparteneri provenind din culturi diferite, acceptarea social) n cretere a c)s)toriilor dintre parteneri de acelai sexatest) apari+ia fenomenului de de*institu+ionali*are a c)s)toriei. &erapeutul care practic) PCCC nu se mai poate ba*ape un model normativ univoc al rela+iilor de cuplu pentru a#i organi*a munca. 0mplica+iile acestei situa+ii n ca*ulpsihoterapiei cognitive comportamentale de cuplu sunt numeroase i nu pot fi abordate n aceast) lucrare.ariabilitatea mare a motivelor i a situa+iilor care au drept consecin+) apelarea la PCCC se accentuea*) i mai multatunci c(nd so+ii se pre*int) av(nd obiective divergente. Poitras#Wright i t#Pere 6@4497 sublinia*) importan+a de areflecta din punct de vedere clinic asupra no+iunii de mandat terapeutic n PCCC, pe care l definesc astfel<

"andatul terapeutic în *CCC

-cordul dintre partenerii de cuplu i terapeut in leg)tur) cu scopurile i obiectivele prioritare ale ac+iunii. -cest acord

face obiectul unei negocieri explicite intre toate p)r+ile implicate i trebuie s) fie suficient de flexibil pentru a +ine contde schimb)rile care intervin uneori in ceea ce privete solicit)rile so+ilor pe parcursul desf)ur)rii terapiei.

Cercetările privind eficacitatea şi eficienţa pcccsus

tudiile tiin+ifice

igoarea tiin+ific) a PCCC i g)sete corespondentul n num)rul mare de cercet)ri evaluative riguroase care au fostpublicate pentru a verifica eficacitatea i eficien+a sa. Un procent de peste 3?H dintre cercet)rile referitoare la ba*ele

empirice ale psihoterapiei de cuplu se refer) la modelul cognitiv#comportamental 6Wright et al., @44;7. -cest bogatcorpus de cunotin+e a permis acordarea statutului de model de interven+ie ba*at pe date tiin+ifice concludentepsihoterapiei cognitive comportamentale de cuplu 6Daucom et al., 12257.



7/25/2019 caz_cuplu


$ei psihoterapia de cuplu centrată pe emoţii /$afontaine et al!& '0012 şi psihoterapia de cuplu centrată pe#nsight /Sn3der şi Schneider& '00'2 se bucur), de asemenea, de un statut empiric probator favorabil. PCCC profit)de o ba*) mai larg) i mai bine documentat).

'e*ultatele

-ceste studii determin) formularea mai multor observa+ii clinice importante.. /xist), n pre*ent, dove*i n afara oric)rei ndoieli re*onabile c) acele cupluri care nu beneficia*) de nici untratament 6fixarea cuplurilor cu probleme ntr#o situa+ie de control de tip list) de ateptare7 nu manifest) nici o

ameliorare a comportamentului lor rela+ional 6Daucom. "ahlNeg i Buschel, @44A7.

. $ac) efectul terapeutic observat la cuplurile plasate pe o list) de ateptare este aproape nul, el este foarte ridicat nca*ul cuplurilor care beneficia*) de o PCCC 6hadish i DaldNin, @44?7. Coeficien+ii de valoare medie ai efectului nceea ce privete PCCC oscilea*) ntre 4,3? i 1,?. -ceste re*ultate, ob+inute cu un efort terapeutic relativ redus6cincispre*ece edin+e7, demonstrea*) faptul c) exist) un procent mare de cupluri n suferin+) care profit) de PCCC,at(t n planul evalu)rilor autoraportate, c(t i n cel al evalu)rilor ob+inute prin observare. Cu titlu comparativ, aceticoeficien+i sunt mult inferiori valorii de 4,? pentru diverse interven+ii educative i medicale u*uale 6!ambert, @4497.PCCC constituie deci un tratament psihosocial puternic.

PCCC se constituie, de asemenea, ca un tratament valid al cuplurilor n care exist) o coocurenţă de suferinţărelaţională şi de tulburări depresive sau alcoolice 6Daucom et al., 12257. -ceast) reuit) este cu at(t maiimportant) cu c(t depresia i alcoolismul se dovedesc adesea, la fel ca i nen+elegerile conjugale, a fi o problem)

psihosocial) cronic) cu un prognostic re*ervat.

Cercet)torii n domeniul PCCC sunt singurii care au ncercat s) identifice, n protocolul de interven+ie, componenteleterapeutice cele mai eficiente. !ista componentelor examinate este destul de complet).

eficacitatea psihoterapiei individuale sau familiale au fost reali*ate n condi+ii mai apropiate de realitatea clinic) dec(tcele efectuate asupra psihoterapiei de cuplu. n consecin+), terapeutul nu trebuie s) considere c) re*ultateleobservate n laborator, n condi+ii controlate, pot fi generali*ate n mod necesar n practica sa curent).

*regătirea terapeuţilor pentru intervenţia în problemele de cuplu

/xist) elemente distinctive bine documentate care diferen+ia*) teoria de practica psihoterapiei individuale i de cuplu.&erapeutul format n tehnica terapiei cognitiv#comportamentale care dorete s) intervin) n re*olvarea problemelor de

cuplu trebuie s) se preg)teasc) n plan mental i tehnic. :biectivele clinice i deontologice ale PCCC suntnumeroase i complexe deoarece terapeutul face un triplu efort< n ceea ce#i privete pe cei doi parteneri i n leg)tur)cu rela+ia acestora. 0n cea mai mare parte a timpului, so+ii nu au aceeai opinie cu privire la natura i gravitateanen+elegerilor, la cau*ele sau sursele dificult)+ilor i la mandatul pe care trebuie s)#1 acorde terapeutului i nici chiarla obiectivele prioritare ale interven+iei care trebuie atinse. -ceste divergen+e de puncte de vedere i num)rul mare deevenimente critice din via+a cuplurilor constituie uneori cau*a pentru care edin+ele sunt animate, intense n planemotiv i imprevi*ibile.

$ebutan+ii familiari*a+i cu terapia cognitiv#comportamen#tal) individual) reclam) adesea faptul c) nt(mpin) o maredificultate n a controla edin+ele. &erapeu+ii experimenta+i care utili*ea*) PCCC, mai ales n versiunea sa integrat),trebuie s) controle*e un ansamblu de competen+e profesionale complexe 6Christensen et al., @4497. -pelarearepetat) la un ansamblu de strategii a c)ror eficacitate este bine documentat) n ghidurile practice facilitea*) muncadebutan+ilor<

# definire i clarificare a rolurilor,# stabilire i negociere a unui mandat terapeutic comun i clar,Ou exist) nici o dovad) a faptului c) o component)contribuie mai mult dec(t alta la stabilirea eficacit)+ii globale a tratamentului 6Daucom et al., 12257. 'ecent,Christensen i colegii s)i 6@4497 au comparat dou) versiuni ale PCCC< o versiune tradi+ional), expus) mai sus, i oversiune integrat) centrat) pe acceptarea i toleran+a diferen+elor individuale. 'e*ultatele preliminare nu indic) faptulc) pe termen scurt cele dou) versiuni ale PCCC conduc spre grade de ameliorare diferite. Cercet)torii cred c)eficacitatea diferen+iat) a acestor tratamente va fi observabil) pe termen mediu i lung.. -nali*a re*ultatelor cercet)rii privind eficacitatea PCCC indic) faptul c) repre*entativitatea clinic) a PCCC, aa cumeste practicat) n laborator, trebuie s) fie examinat) cu mai mult) aten+ie.

-ceste studii sunt adesea reali*ate n condi+ii ideale care nu corespund practicii clinice obinuite< cercet)torulrecrutea*) ca*urile, le selectea*) impun(nd diferite restric+ii, manualele de terapie sunt uneori utili*ate cu o oarecarerigiditate i aplicarea lor face obiectul unei preg)tiri prealabile a terapeu+ilor, dar i al unei supervi*)ri constante n

care specialistul este gata s) intervin), partenerii nu pl)tesc pentru edin+) etc.

Cercet)rile lui Wright ale colegilor s)i 6@44;7 i cele ale lui hadish i DaldNin 6@44?7 sublinia*) faptul c) studiile ntreprinse pentru a demonstra nsuirea de abilit)+i de reformulare i de recadrare necompromi+)toare,

7/25/2019 caz_cuplu


# capacitate de a stopa rapid orice proces de escaladare negativ) n timpul edin+elor,# reparti+ie echitabil) a timpului acordat fiec)ruia dintre cei doi parteneri,# crearea unei alian+e terapeutice favorabile cu cei doi so+iI.

*rotocol de evaluare diagnostică în *CCC: obiective şi metode n PCCC, fa*a diagnostic) este de importan+) primordial)8 ea se ocup) de obiective multiple i se ba*ea*) pe metodediverse@.

4aza diagnostică îndeplineşte mai multe funcţii:

# stabilirea unui diagnostic diferen+ial care permite identificarea naturii i gravit)+ii problemelor conjugale, a cau*elorlor imediateA i a celor foarte ndep)rtate98 este necesar s) se preci*e*e obiectivele i priorit)+ile fiec)ruia, evalu(nd n acelai timp realismul acestor scopuri8

# elaborarea unui mandat terapeutic sau a unei succesiuni poten+iale de mandate terapeutice care s) poat) r)spundenevoilor fiec)ruia i situa+iei n care se afl) cuplul8

# formularea unor obiective posibile i a unor +inte de interven+ie specifice fiec)rui mandat negociat8

# preg)tirea, n func+ie de informa+iile ob+inute, a unei descrieri a ca*ului care este nm(nat) cuplului n cadrul unei

edin+e de retroac+iune structurat)8

terapeutul stabilete un dialog i pre*int) c(teva ipote*e utile pentru a alimenta starea de medita+ie comun), pentru a#i remotiva i a le oferi speran+) celor doi so+i, indic(nd c(teva axe de schimbare poten+iale18

# alinarea suferin+ei so+ilor chiar din fa*a diagnostic), f)r) a compromite totui op+iunile acestora i alegerea unuieventual mandat terapeutic < viitorul rela+iei se afl) n m(inile celor doi parteneri.

/valuarea diagnostic) se desf)oar) pe parcursul a mai multor edin+e< o convorbire ini+ial) de 24 de minute cu ceidoi parteneri de cuplu, o nt(lnire individual) de ;4 de minute cu fiecare dintre so+i i o edin+) de retroac+iune cu odurat) ntre ;4 p(n) 0a 24 de minute, dup) ca*. 0n intervalul dintre edin+e, so+ii completea*) o serie de chestionareprivind diferite aspecte ale vie+ii n doi< scara de adaptare diadic( 6panier, 123; 8 trad. fr. Daillargeon et al., 125;7,inventarul simptomelor psihiatrice 60lfeld, 123;8 trad. fr. Bovess et al., 125?7, scara de satisfac+ie sexual), chestionarul

de evaluare a violen+ei 6trauss i "amb, 122;8 trad. fr. !ussier, 12237. -cest format de evaluare permite po*i+ionareacuplului prin compara+ie cu diverse eantioane de popula+ie i eantioane clinice.

Studiu de cazsus

Ca*ul lui Celine i al lui $aniel a fost re+inui pentru a fi pre*entat din mai multe motive. Pe de o parte, aa cum se nt(mpl) adesea, cuplul solicit) o consulta+ie ntr#o perioad) de cri*), ceea ce necesit) o evaluare rapid) a situa+ieipentru a determina riscurile la care sunt expui pe termen scurt, at(t n ceea ce privete s)n)tatea mental) i fi*ic) a

partenerilor, c(t i siguran+a copiilor. Un mare num)r de cupluri apelea*) la consulta+ie deoarece cel pu+in unul dintreparteneri este preocupat de caracterul critic i ostil al comunic)rii reciproce i de violen+a verbal) i fi*ic) care semanifest) subit sau progresiv n cadrul rela+iei. :r, terapeu+ii debutan+i nt(mpin) dificult)+i semnificative n a controlacomportamentele marcate de violen+) psihologic) i fi*ic) pre*ente la un mare num)r de cupluri care beneficia*) deserviciile PCCC. Cu toate c) PCCC se adresea*) cuplurilor la care riscurile privind violen+a fi*ic) sunt relativ reduse,investigarea diagnostic) trebuie s) permit) cuantificarea i minimali*area acestui risc1. -cest ca* permite decipre*entarea strategiilor adoptate n cadrul unui prim mandat de gestionare a crizei. n paralel, travaliul terapeuticpermite evaluarea posibilităţii de a obţine în mod simultan o reducere temporară a numărului şi a gravităţiitacticilor de violenţă verbală adoptate de soţi!

Pe de alt) parte, evolu+ia ca*ului ilustrea*) o transformare a mandatului n direc+ia rezolvării ambivalenţei puternicea unuia dintre soţi faţă de continuarea relaţiei, apoi c)tre un mandat clasic de PCCC vi*(nd ameliorarea vieţii îndoi!

*rezentarea cazului

Celine i $aniel sunt c)s)tori+i, au n jur de A4 de ani, au urmat studii superioare, pre*int) un aspect ngrijit i suntaparent ntr#o stare bun) de s)n)tate, dar epui*a+i. -u doi copii.



7/25/2019 caz_cuplu


"otivul apelării la consultaţie

n timpul primei convorbiri telefoniceA, Celine face dovada unei situa+ii de cri*) i formulea*) diverse critici la adresaso+ului s)u < el i neglijea*) familia acord(nd mai mult interes muncii sale, nu#i +inepromisiunile, ia deci*ii importante f)r) s) o consulte, nu#i vorbete adesea i, arunci c(nd o face, se manifest) n modcritic sau sarcastic 8 disputele devenind din ce n ce mai violente, Ceiine se preg)tete s) p)r)seasc) temporardomiciliul familial, mpreun) cu copiii, pentru a tr)i mpreun) cu p)rin+ii s)i care locuiesc la @44 Em dep)rtare.

Controlul stilului convorbirilor

!a prima edin+), terapeutul face re*umatul conversa+iei telefonice pe care a avut#o cu Ceiine, apoi i cere lui $aniels)#i pre*inte propria versiune n leg)tur) cu situa+ia respectiv). -cesta protestea*) imediat, sus+in(nd c), dup)naterea celui de#al doilea copil, comportamentul lui Ceiine s#a schimbat. /a se enervea*) din nimic. l critic) mereui nu are r)bdare cu Jacues, copilul lor mai mare. $aniel sus+ine c) Ceiine i alege prost priorit)+ile < casa este ngrijit) n mod impecabil i programul familiei este stabilit n mod rigid, ceea ce nu#i permite nici o flexibilitate n ceeace privete responsabilit)+ile sale profesionale. $aniel adaug) c) este preocupat de faptul c) Ceiine utili*ea*) n modexcesiv i din ce n ce mai frecvent pedeapsa fi*ic) fa+) de Jacues. /l recunoate c) adesea nu se ntoarce acas)seara, n timpul s)pt)m(nii, la ora stabilit) i i justific) aceste nt(r*ieri motiv(nd c) este foarte solicitat la serviciu,dar preci*ea*) c) i asum) complet responsabilit)+ile de tat) n timpul NeeEendurilor. /l adaug) c) se descurc) maibine dec(t Ceiine s) fac) fa+) caracterului dificil al b)iatului lor mai mare.

$ar mei recunoate c) a fost uneori foarte critic cu so+ia lui, dar preci*ea*) c) acest comportament nu se manifest)dec(t arunci c(nd a avut o *i grea la birou i totdeauna ca reac+ie la numeroasele reprouri formulate de c)tre Ceiine./l ncheie subliniind c) nu este de acord cu proiectul lui Ceiine de a pleca mpreun) cu copiii pentru a locui la socriis)i.

)erapeutul+ Ceea ce înţeleg este faptul că familia voastră se află într+o situaţie de criză! Cred că trebuie sărenunţăm la orice altă întrebare în acest moment pentru a ne consacra în întregime necesităţii de a defini:5Care este natura crizei şi care ar fi cea mai bună modalitate de a o controla65!

Căline # &rebuie s) r)spund la acu*a+iile sale nefondate.

)erapeutul# Ceiine, reali*e* c) fiecare ar dori s) r)spund) la cele spuse de cel)lalt, sper(nd ca eu s) n+eleg corectsitua+ia. Pute+i fi sigur) c) nu judec acum pe nimeni i c) nu trag imediat conclu*iile. Unul dintre aspectele

comportamentului vostru n timpul acestei cri*e este acela de a v) acu*a reciproc i de a v) ap)ra fiecare, n loc de ac)uta solu+ii pe termen scurt. /u n+eleg c) sunte+i am(ndoi r)ni+i, stresa+i i c) v) sim+i+i abandona+i i critica+i dec)tre cel)lalt. unt sigur c), atunci c(nd voi cunoate povestea voastr), voi fi n m)sur) s) n+eleg cau*ele acestorcerturi care v) fac s) suferi+i.

&otui, pentru moment, v) cer s) nu mai vorbi+i dec(t cu mine, i nu cu partenerul vostru. n plus, v) recomand s) ncerca+i s) descrie+i priorit)+ile i solu+iile despre care s) vorbim s)pt)m(na viitoare pentru a controla mai bine cri*avoastr) familial).

$up) ce au mai schimbat c(teva cuvinte, Ceiine i $aniel accept) aceast) manier) de a ac+iona.

Expunerea situaţiei

Ceiine se simte singur) i i*olat)< ei locuiesc ntr#un sat unde nu au rela+ii sociale. P)rin+ii fiec)ruia repre*int) o surs)de consolare i de sprijin at(t pentru Ceiine, c(t i pentru $aniel, dar acetia locuiesc departe de ei. Ceiine munceteore n ir pentru a +ine casa n ordine i pentru a le asigura confortul copiilor, dar este n mod vi*ibil epui*at) deresponsabilit)+ile sale familiale, mai ales la sf(ritul *ilei.$in momentul n care $aniel i#a p)r)sit locul de munc) stabil pentru a pune ba*ele propriei afaceri n domeniulserviciilor informatice, acesta lucrea*) aproximativ 34 de ore pe s)pt)m(n) i este, i el, la cap)tul puterilor. /l admitec) fiul lor cel mare are un comportament dificil de controlat, n special atunci c(nd ia masa, c(nd pleac) la gr)dini+)sau c(nd trebuie s) se odihneasc). $aniel m)rturisete c) se ceart) cu Ceiine aproape n fiecare *i 6cinci *ile dinapte7, av(nd certuri animate i care r)nesc, n pre*en+a copiilor, pe teme cum ar fi programul s)u de lucru, implicareasa n via+a de familie sau gestionarea finan+elor familiei.

0n trei s)pt)m(ni din patru, aceste dipute sunt at(t de puternice nc(t Celine p)r)sete casa mpreun) cu copiii pentrua sta c(teva *ile la p)rin+ii s)i.

Stabilirea unui prim mandat terapeutic

0nainte de terminarea primei edin+e, terapeutul sublinia*) claritatea schimbului de cuvinte, respectul acestora pentru

7/25/2019 caz_cuplu


indica+iile primite # s) evite criticile i s) se adrese*e terapeutului # i calitatea eforturilor depuse pentru a ncerca s)gestione*e multiplele lor surse de stres.

)erapeutul + "i se pare că suntem cu toţii de acord în ceea ce priveşte importanţa restabilirii unui climat desecuritate şi de stabilitate familială pentru copii! Este vorba despre o prioritate! Doriţi am,ndoi să reduceţifrecvenţa disputelor şi& atunci c,nd este imposibil& să evitaţi acest lucru& să reglaţi neînţelegerile în absenţacopiilor! Există& am înţeles bine& mai multe surse importante pentru conflictele voastre! înt,mpinaţi dificultăţi în a vă înţelege în legătură cu metodele care trebuie adoptate pentru a disciplina comportamentul lui 7ac8ues!9izitele& din ce în ce mai numeroase şi mai prelungite ale lui Celine la părinţii săi constituie& de asemenea& o

problemă! în sf,rşit& vă este foarte greu să vă înţelegeţi în legătură cu programul de lucru al lui Daniel& cuimprevizibilitatea care rezultă din această situaţie referitor la servirea mesei în familie& la distribuireasarcinilor domestice şi sunteţi în conflict din cauza finanţelor casei!

în acest moment& obiectivul cel mai important de atins pentru a controla mai bine pe termen scurt aceste crizefamiliale este acela de a începe să acţionăm pentru a nu arunca gaz peste foc! *oate unul dintre voi săpropună modalităţi de realizare a unui armistiţiu pentru una din cele cinci zone de tensiune în timp ceaşteptăm să completăm şedinţele individuale şi o altă şedinţă de cuplu6

Celine i $aniel propun, fiecare, c(teva solu+ii temporare pentru a combina problemele de disciplin) ale lui Jacues iinstabilitatea programului de lucru al lui $aniel. &erapeutul face un re*umat sub forma unui plan pe care cei doi so+iaccept) s)#1 pun) n aplicare.

&erapeutul# -+i demonstrat am(ndoi c) sunte+i de bun) credin+) prin modul n care a+i propus solu+ii pe termen scurt. - dori s) trecem n revist) planul de ac+iune asupra c)ruia am c)*ut de acord pentru moment. Mai nt(i, n leg)tur)cu plec)rile lui Celine, v#a sugera s) nu p)r)si+i domiciliul familial pentru a merge la p)rin+i cu copiii f)r) a#l informamai nt(i, cu calm, pe $aniel despre acest lucru, preci*(ndu#i n acelai timp c(nd anume ve+i reveni. i ve+i telefona lui$aniel imediat ce ajunge+i la p)rin+ii dumneavoastr) pentru ca acesta s) nu se ngrijore*e n mod inutil. n fiecare *i,pe durata absen+ei dumneavoastr), ve+i vorbi unul cu cel)lalt la telefon timp de c(teva minute. $aniel, n schimb, vaaccepta aceste vi*ite ca pe o solu+ie temporar) necesar) pentru ntreaga familie1.

n urm)toarele dou) s)pt)m(ni, so+ii completea*) o serie de chestionare i le trimit prin pot) terapeutului.

Diagnostic iniţial

$up) aceast) edin+), Celine i $aniel l nt(lnesc pe terapeut n cadrul unor convorbiri individuale i cu oca*ia uneialte edin+e de cuplu. >acem n continuare un re*umat al celor mai importante date ob+inute din aceste diferite surse.

#storic şi situaţie actuală

Surse de satisfacţie

Celine este mul+umit) de aspectele amicale care caracteri*ea*) rela+ia sa cu $aniel. -cesta este o pre*en+)stimulativ) din punct de vedere intelectual i are un sim+ al familiei de*voltat. Consider) c) arat) bine i dorete nc)s)#1 seduc).

$aniel aprecia*) umorul lui Celine i dorin+a sexual) pe care aceasta o manifest) fa+) de d(nsul. /a 1#a sprijinit

foarte mult n ceea ce privete cariera i atunci c(nd a tr)it unele episoade depresive n urm) cu doi ani. !ui $aniel iplace s) r(d) mpreun) cu ea.

Surse de insatisfacţie

Celine depl(nge lipsa de respect de care d) dovad) $aniel 6deci*iile sale unilaterale privind investi+iile familiale,modul n care i gestionea*) programul *ilnic, lipsa sa de considera+ie pentru orele de mas) i comentariile salesarcastice7.

/a i reproea*) instabilitatea profesional), violen+a verbal) i implicarea redus) n ceea ce privete sarcinilefamiliale.

$aniel nu mai suport) criticile lui Celine care se transform) n cri*e *ilnice. /l depl(nge faptul c) aceasta recurge laamenin+are i la pedepse fi*ice pentru a#1 disciplina pe fiul lor. /l adaug) faptul c) ea este obsedat) de aspectul caseii c) nu n+elege provoc)rile i stresul determinate de nfiin+area ntreprinderii sale.

Debutul relaţiei

7/25/2019 caz_cuplu


'ela+ia dintre Celine i $aniel durea*) de doispre*ece ani1. -u sim+it mai nt(i o atrac+ie fi*ic) reciproc), au tr)itarunci o perioad) de romantism ideali*at i de bun) compatibilitate. /a aprecia comportamentul s)u extravertit,ambi+ia i siguran+a sa. !ui i pl)ceau bl(nde+ea, inteligen+a i nevoia ei de a fi protejat).0n primele ase luni au avut dispute verbale puternice< =Uneori, ei nu#i pl)cea cum o tachine*= 6comportament pe careaceasta l considera sarcastic78 =el avea tendin+a de a controla situa+iile= 6ea i spunea boss#uII7.

-u fost desp)r+i+i un an de *ile i au avut, fiecare, o alt) rela+ie serioas), dar mai pu+in satisf)c)toare. -u decis s) fie=din nou mpreun)=. #au desp)r+it a doua oar), doi ani mai t(r*iu, pentru ase luni, n special din cau*a unor

oportunit)+i n ceea ce privete carierele profesionale, dar i deoarece Celine dorea s) tie sigur dac) =l iubea destulpentru a#i tolera defectele=.

Calitatea comunicării

n ultimul an, comunicarea dintre ei este dominat) de dispute i violen+) verbal). ns) sunt capabili s) aib) discu+iisincere pe teme cum ar fi carierele fiec)ruia, sarcinile ei, rela+ia lor cu familia i nevoile copiilor.

Calitatea relaţiilor afective şi ataşamentul faţă de partener

n ultimele dou)spre*ece luni, rela+iile sunt mai pu+in directe, cu excep+ia unei c)l)torii f)r) copii, eveniment care a

constituit un moment de armisti+iu cu oca*ia c)ruia au f)cut dragoste.

-tunci c(nd nu sunt sub influen+a st)rii de enervare, Celine face unele cadouri i complimente indirecte. $aniel, nschimb, nu s#a comportat niciodat) n mod demonstrativ cu Celine, dei a f)cut acest lucru cu copiii.

&imp de trei luni dup) naterea lui arah, Celine manifesta comportamente de ataament dependent iar $aniel p)reaevitant. n schimb, n ultimele ase luni, Celine i pune ntreb)ri n leg)tur) cu $aniel. n timpul evalu)rii, $aniel, maimult dec(t Celine, sublinia*) dorin+a sa de a continua aceast) c)s)torie, dar caracterul acestui angajament nu esteclar< i este team) s) nu r)m(n) singur, s) tr)iasc) f)r) copii, s)#i asume sarcina financiar) asociat) unei separa+iisau i este fric) de faptul c) p)rin+ii s)i iau cunotin+) de eecul s)u

Sexualitate

'e*ultatele ob+inute n urma utili*)rii instrumentelor standardi*ate 6"udson, 125@ 8 trad. fr. Comeau i Doisvert. 125?7arat) faptul c) satisfac+ia sexual) este redus), dar re*olvarea problemelor sexuale nu este o prioritate nici pentruunul. nici pentru cel)lalt.

Calitatea exprimării m,niei şi frustrării

0n ultimele ase luni, violen+a verbal) constituie o problem) generatoare de nelinite. Compar(nd ra+ionamentul cliniccu re*ultatele ob+inute la testele standardi*ate, riscul manifest)rii unei violen+e fi*ice grave poate fi exclus pentrumoment 6traus i "amb, 122;7.

Sănătate mentală& evenimente stresante& probleme de toxicomanie şi terapie individuală

Celine pre*int) scoruri mai ridicate dec(t norma la toate simptomele, la 0nventarul de simptome psihiatrice 60lfeld,

123;7, i multe dintre ele de*v)luie o suferin+) psihologic) puternic), n special sentimente depresive, anxioase itulbur)ri de concentrare.$aniel pre*int) la toate nivelurile scoruri normale. n timpul primelor trei nt(lniri, Cel ine pre*int) o combina+ie de manifest)ri marcate de agita+ie i anxietate, o slab)stim) de sine i o dorin+) urgent) de a re*olva caracterul ambivalent al situa+iei conjugale.$aniel pre*int) unele probleme de concentrare, dar preci*ea*) c) a nceput s)#i administrea*e antidepresive nurm) cu doi ani ca urmare a unei burnout. /l a urmat timp de opt luni o terapie cognitiv#comportamental) care, dup)p)rerea celor doi so+i, a avut efecte benefice.

Celine n#a urmat niciodat) o terapie individual), dar pare c) accept) aceast) idee.

elaţii extracon%ugale sau separare

-t(t unul, c(t i cel)lalt afirm) c) n#a avut nici o alt) rela+ie extra#conjugal) dup) ce au nceput s) tr)iasc) mpreun), n urm) cu *ece ani.Celine =se g(ndete o *i din dou) c) separarea, provi*orie sau definitiv), ar fi cea mai bun) solu+ie pentru a regladiferen+ele FlorG ireconciliabile=.

7/25/2019 caz_cuplu


$aniel spune c) vrea s) fac) totul pentru a salva cuplul, dar terapeutul nu este convins c) acesta este dispus s) fac)schimb)ri majore pentru a dep)i nen+elegerile dintre ei.

Copilărie şi relaţie familială

Cei doi so+i afirm) c) au avut o copil)rie stabil). >iecare are un p)rinte perfec+ionist i exigent 6mama lui Celine itat)l lui $aniel71. Celine are un frate cu patru ani mai mic dec(t ea8 acesta pre*int) probleme cronice determinate dedepresie, delincvent) i abu* de substan+e. $aniel are o sor) cu patru ani mai t(n)r) dec(t el care a avut problemede depresie i a pre*entat mai multe tentative de suicid la sf(ritul adolescen+ei8 ea pare c) se simte mai bine datorit)

unei interven+ii multimodale 6spitali*are, medicamente i psihoterapie7.

olul copiilor

Celine i $aniel acord) un loc important n via+a lor celor doi copii, pe care i i#au dorit. Oaterea celui de#al doilea imaturi*area primului copil par s) fi generat exigen+e care dep)esc capacit)+ile lor parentale. Practicile parentaleprovoac) n mod vi*ibil conflicte, dar este dificil s) avem o idee clar) asupra dificult)+ilor legate de comportamentul luiJacues. primul lor n)scut.

Carieră şi situaţie economică

Celine este infirmier) ntr#un centru comunitar de psihiatrie 8 ea nu mai lucrea*) de doi ani. /a trebuie s)#icomplete*e formarea profesional) pentru a ob+ine o diplom). e g(ndete s)#i reia lucrul n urm)toarele ase luni.

n ultimii ase ani. $aniel a lucrat n diferite ntreprinderi. n urm) cu un an, el a decis s)#i cree*e propria ntreprindere de consiliere n domeniul informaticii, ipotec(nd noua lor cas), cump)rat) de una dintre m)tuile sale.

Celine nu este mul+umit) de modul cum sunt gestionate finan+ele familiei. $aniel critic) n mod regulat modul n careaceasta cheltuie banii.

epartizarea sarcinilor familiale

Celine ndeplinete 24H dintre sarcinile menajere i se ocup) de copii n timpul s)pt)m(nii. #a stabilit c) aceast)reparti*are se va schimba n momentul n care ea va urma formarea profesional). 'olurile trebuiau s) se inverse*e ntimpul NeeEendurilor< $aniel s#a angajat s) preg)teasc) aproape toate mesele i s) se ocupe de copii.

Compatibilitatea soţilor şi tematici centrale

Celine i $aniel par a fi compatibili, dar aceast) compatibilitate durea*) at(t timp c(t Celine accept) comportamentulrela+ional al lui $aniel< un tip de rela+ie care presupune pu+in) intimitate, n care $aniel ocup), n leg)tur) cumajoritatea subiectelor, o po*i+ie dominant).

;atura şi gravitatea perturbării relaţiei con%ugale şi capacitatea de a profita de o terapie de cuplu în urma utilizării instrumentelor standardizate 6panier i "udson, 125@7, $aniel ob+ine un scor care l situea*) ntr#o *on) semnificativ) din punct de vedere clinic, dar moderat) de suferin+) conjugal), n schimb, suferin+aconjugal) manifestat) de Celine este maxim) < ea ob+ine un scor tipic indivi*ilor care sunt pe punctul de a pune cap)t

rela+iei lor.

&otul indic) faptul c) acest cuplu tr)iete o cri*) profund) care risc) s) se agrave*e<# n ceea ce o privete pe Celine, exist) riscul unei tentative de suicid explicit sau deghi*at 6accident de main)7 i alcompromiterii securit)+ii fi*ice i psihologice a fiului lor mai mare8# n ceea ce#l privete pe $aniel, violen+a verbal) se poate agrava i conflictul poate degenera n violen+) fi*ic).&erapeutul aprecia*) deci c) este n mod imperativ necesar s)#i conving) pe cei doi so+i s) accepte mai nt(i unmandat de intervenţie de criză!

Evoluţia relaţiei şi expectanţe în legătură cu terapia de cuplusus

Situaţia alianţei terapeutice

n timpul primei edin+e. $aniel pare c) se afl) n defensiv) i n competi+ie cu terapeutul. -ceste comportamente se



7/25/2019 caz_cuplu


atenuea*) dup) edin+a individual), atunci c(nd terapeutul utili*ea*) strategii de validare i de comprehensiune.Celine ncearc) mai nt(i s)#1 determine pe terapeut s) se ralie*e cau*ei sale i s)#1 seduc). n fa+a eforturilorterapeutului pentru a#i men+ine neutralitatea, ea repune n discu+ie capacitatea acestuia de a n+elege situa+ia sa.Pentru a evita aceast) ruptur) poten+ial) a alian+ei, terapeutul afirm) c) n+elege reac+iile legate de singur)tate i dedisperare ale lui Celine. -ceste strategiiI permit construirea i men+inerea unei alian+e cu fiecare dintre so+i. /ste vorba despre interven+ii careredau ntr#o form) necompromi+)toare cuvintele unuia, f)r) a se relua totui acu*a+iile exprimate< terapeutul esteatent, n timpul edin+elor diadice, ca eforturile de n+elegere manifestate fa+) de suferin+a unuia dintre so+i s) nu fieinterpretate de c)tre cel)lalt ca fiind o luare de po*i+ie n defavoarea sa sau ca o tr)dare.

0at) un exemplu de dialog n care este utili*at acest tip de interven+ie.

$aniel# unt furios atunci c(nd Celine p)r)sete casa mpreun) cu copiii pentru a merge la p)rin+ii s)i. Ri chiar nmijlocul unei discu+ii, ea spune c) nu mai poate, i mbrac) pe copiii care pl(ng pentru c) sunt speria+i i pleac) cumaina. /u nu o mpiedic s( plece opun(ndu#m) cu for+a, dei mi doresc s) fac acest lucru. /a pleac) pentru a m)pedepsi deoarece am nt(r*iat sau din cau*) c) situa+ia noastr) financiar) se degradea*). igur sunte+i de aceeaip)rere cu mine< o so+ie trebuie s) r)m(n) al)turi de so+ul ei, i nu s) fug) la mama cu oca*ia primului conflictK&erapeutul# $aniel, m) bucur pentru faptul c)#mi spune+i ceea ce sim+i+i n aceste situa+ii care sunt, n mod sigur,printre cele mai dureroase pentru dumneavoastr), pentru Celine i pentru copii. $ac) n+eleg bine, totul ncepe printr#o ceart) ntre dumneavoastr) i Celine. !a un moment dat, ea nu mai poate i pleac) lu(nd copiii cu ea. -tunci c(ndCeline pleac), v) nfuria+i, dar mai tr)i+i i alte emo+ii. Pute+i s)#mi preci*a+i care sunt aceste alte emo+ii $aniel# Ou

sunt m(ndru s) spun acest lucru, dar atunci c(nd v)d maina disp)r(nd, pl(ng ca un copil. Mi se pare c) timpul trece ncet i mi#e team) s) nu li se nt(mple ceva. &erapeutul# -tunci c(nd Celine pleac), mai nt(i v) nfuria+i8 apoi v)sim+i+i trist, singur8 apoi sunte+i nelinitit1.

olicitare de afirmare a punctului de vedere din partea terapeutului

)erapeutul continuă cu a%utorul întrebărilor exploratorii analiza funcţională a emoţiilor resimţite!

-ceast) examinare a emo+iilor provoac) adesea manifestarea simultan) a unor sentimente ostile care eviden+ia*)vulnerabilitatea partenerului. &erapeutul pune accentul pe aceast) vulnerabilitate pe care ncearc) s) o valide*e.&erapeutul# Consider c) reac+iile emo+ionale pe care le ave+i sunt normale i de bun#sim+. /ste normal s) fii frustratatunci c(nd nu reueti s) re*olvi un conflict, iar persoanele care v) sunt cele mai dragi v) p)r)sesc temporar. -ve+i

nevoie de for+) i de curaj pentru a accepta sentimentul de triste+e i pentru a v) exprima starea de singur)tate. nplus, nelinitea n leg)tur) cu securitatea so+iei dumneavoastr) i a copiilor demonstrea*) c), la fel cum a men+ionati Celine, sunte+i un tat) i un so+ responsabil care dorete s)#i proteje*e familia.$aniel # unte+i deci de acord cu mineK /ste un comportament inacceptabil i egocentric acela de a p)r)si casa nacest mod.'eplica lui $aniel demonstrea*) foarte bine riscurile reformul)rii i ale valid)rii. 0n ca*ul unor conflicte acute saucronice, fiecare dintre parteneri ncearc) s(#1 conving) pe terapeut de juste+ea propriei vi*iuni asupra rela+ieirespective1. &erapeutul trebuie s) evite s)#i asume reprourile formulate de c)tre pacient. -bsen+a unor m)suri deprecau+ie ar conduce la reali*area unei alian+e asimetrice disrunc+ionale.

&erapeutulI# $aniel, eu pot n+elege c) a+i dori s) o nvinui+i pe Celine atunci c(nd cearta se termin) prin plecarea eiprecipitat). O#a fi surprins nici dac) Celine mi#ar spune c) ea v) consider), cel pu+in par+ial, la fel de vinovat atuncic(nd decide s) p)r)seasc) casa. &otui, este important pentru mine s) ob+in c(t mai multe informa+ii posibile n

leg)tur) cu ceea ce se nt(mpl) n aceste situa+ii pentru a v) ajuta s) g)si+i alte modalit)+i de a re*olva acest tip deconflict. O#a fi un bun terapeut de cuplu dac) m#a alia cu dumneavoastr) mpotriva lui Celine sau dac) a fi departea lui Celine i mpotriva dumneavoastr). Prefer s) v) ajut s) g)si+i o solu+ie acceptabil) pentru am(ndoi. Cumreac+iona+i fa+) de aceast) po*i+ie a mea unte+i surprins

/mpatie fa+) de suferin+a unuia dintre so+i

0at) un exemplu de re*umat f)r) consecin+e negative care se refer) la singur)tatea i la suferin+a observate la Celine.

CelLne# -tunci c(nd nu sosete la ora stabilit) pentru cin) i c(nd nu telefonea*), copiii se agit). /u sunt singur)toat) *iua, nu cunosc pe nimeni n cartier1 i mi pierd uneori calmul. Ou fac nimic care s) pun) n pericol securitateacopiilor, dar, dac) $aniel ar fi acolo, a avea dorin+a s)#l str(ng de g(t. M) ntreb de ce vrea el s)#i expun) pe cei doicopii unei astfel de situa+ii@.

&erapeutul # Celine, mi descrie+i foarte bine o reac+ie n lan+ a emo+iilor care se intensific) pe m)sur) ce aceleceasornicului se nv(rtesc. !a nceput, ave+i un sentiment de speran+) la ideea unei cine n familie. -tepta+i cuner)bdare veti de la $aniel i momentul n care pute+i conta pe el ca s) se ocupe de copii. $ar, cu c(t timpul trecef)r) ca el s) dea vreun semn, cu at(t sentimentul de frustrare se amplific). im+i+i c) trebuie s) v) ocupa+i singur) de

7/25/2019 caz_cuplu


copii i nu exist) alte persoane adulte care s) v) ajute. e nt(mpl), eventual, s) v) pierde+i ncrederea i nu maicrede+i c) rela+ia dintre voi doi se va ameliora i c) ve+i evita acest tip de seri care se termin) cel mai adesea printensiuni, distan+are i dispute la care copiii sunt martori.C)line # -+i n+eles bine. /ste normal s) fiu at(t de tulburat) &erapeutul# Consider c) emo+iile dumneavoastr)demonstrea*) dorin+a puternic) pe care o ave+i de a tr)i momente de calitate n cadrul familiei. /ste normal s) v)sim+i+i singur) atunci c(nd nu reui+i acest lucru. n plus, sunt deja doi ani de c(nd tensiunile persist) ntre $aniel idumneavoastr) i certurile acestea produc adesea un sentiment de nstr)inare. Pot n+elege faptul c) v) pierde+isperan+a c) situa+ia se va ameliora. -m n+eles bine ceea ce sim+i+i

Celine# $a, sunte+i prima persoan) care confirm) c(t de mare este suferin+a mea interioar) din cau*a acestor tulbur)riemo+ionale. $e patru ori din cinci, atunci c(nd ajung la p)rin+ii mei cu copiii, acetia m) critic). D)iatul meu cel mare mi spune c( nu trebuie s)#l l)s)m pe tata singur i ti+i deja ce g(ndete $aniel despre toate acestea. n pofida pertinen+ei strategiilor de validare, terapeutul r)m(ne cu impresia c) atept)rile implicite ale celor doi so+i nusunt realiste.

*rimul mandat: intervenţie de criză şi controlul violenţei verbale

#ntervenţie de criză

Pe parcursul re*umatului diagnostic pre*entat cuplului, terapeutul ncearc), utili*(nd un limbaj apropiat de cel also+ilor, s) pre*inte informa+iile strategice. /l ofer) o vi*iune asupra situa+iei conjugale n care exist) posibilitatea unei

schimb)ri, consolid(nd n acelai timp rela+ia terapeutic). &erapeutul abordea*) astfel trei teme<

# preocup)rile lor principale,# n+elegerea acestor dificult)+i dintr#o perspectiv) developmental),# resursele i for+ele fiec)ruia.

&erapeutul# Celine i $aniel, cred c) este important s) ne n+elegem n ceea ce privete priorit)+ile. Mi#ar pl)cea s) v)pre*int o prim) imagine n leg)tur) cu ceea ce am n+eles pe parcursul evalu)rii, apoi s) ascult impresiile voastre nleg)tur) cu acest portret. -poi, a dori s) discut)m despre priorit)+ile interven+iei. Cei doi so+i sunt de acord.

unte+i mpreun) de doispre*ece ani i primii *ece ani au fost mai liniti+i i mai armonioi dec(t ultimii doi. -+i alesfiecare dintre voi o persoan) care p)rea s( corespund) gusturilor voastre. /ra vorba despre o atrac+ie ntre dou)persoane asem)n)toare n unele privin+e i diferite n altele. -+i luat deci*ii de comun acord n ceea ce privete

conceperea lui Jacues, studiile lui Celine i cariera lui $aniel. n ultimii doi ani a+i tr)it o serie de momente de strescare ar fi extenuat orice cuplu. $up) naterea lui arah, stresul pare a fi mai puternic dec(t posibilit)+ile voastre deadaptare i dec(t sentimentele voastre de afec+iune reciproc). n ultimul an, v) comporta+i ca i cum a+i juca n dou)echipe paralele care n#au mereu acelai scop. Celine ncepe s) pl(ng).

/mo+iile negative se acumulea*) i, cu timpul, lacrimile lui Celine, descurajarea i anxietatea sa privind re*olvareasitua+iei sunt nlocuite de m(nie i ner)bdare, mai ales atunci c(nd este convins) c) felul n care se comport) $aniel iaccentuea*) suferin+a, n ceea ce#l privete pe $aniel, stresul resim+it n leg)tur) cu noua sa carier) este f)r) ndoial)disimulat de preocuparea permanent) de a#i satisface clien+ii i de a pl)ti ratele la termen. &oate aceste emo+ii sunt nlocuite de surpri*a i apoi de m(nia c(nd, la telefon, Celine l ntreab) de ce nu vine acas) sau atunci c(nd Celineapelea*) la batist) ascult(nd un comentariu al lui $aniel care dorea s) liniteasc) atmosfera. Celine# i se pare c)apele* prea uor la batist)K &erapeutul # Celine, a fi ultima persoan) care s) v) judece, pe tine i pe $aniel.

/u cred c), dac) a fi fost n locul vostru, n#a fi fost probabil n stare s)#mi joc c)r+ile mai bine dec(t o face+i voi.Cred c) a+i fost curajoi am(ndoi. -+i f)cut bine c) a+i apelat la terapie deoarece nu cred c) a+i fi putut ameliorasitua+ia f)r) ajutor. $aniel # /ste foarte descurajant ceea ce spune+i. Credeam c) sunte+i aici pentru a ne ncurajaK

&erapeutul # Dine spus, $anielK per c) edin+ele de terapie v) vor oferi energia po*itiv) necesar) pentru a traversaaceast) ncercare, dar nu v) ascund faptul c) l)sa+i impresia c) sunte+i am(ndoi ntr#un impas. Una dintre provoc)rieste aceea de a determina cum s) iei+i din el. Pentru a reui acest lucru, trebuie s) c)de+i de acord asupra scopurilor pe care le ave+i n vedere. $eoarece pre*enta+i unele semne de epui*are, de iritare i pentru c) disputeledegenerea*), cred c) prioritatea este aceea de a continua s) controla+i cri*ele pe care le#a+i identificat n timpul primeiedin+e. n mod concret, acest lucru nseamn) c) eu nu sunt sigur c) v) afla+i ntr#o stare emotiv) propice pentru areflecta asupra viitorului familiei voastre sau pentru a re*olva anumite probleme. &otui, prioritatea pentru s)pt)m(nileviitoare este aceea de a continua s) veghea+i la binele copiilor, de a ncerca s( evita+i dialogurile n momentele dem(nie i exprimarea ofensatoare a frustr)rilor i de a v) n+elege n leg)tur) cu o modalitate de a organi*a plec)rile lui

Celine mpreun) cu copiii la p)rin+ii s)i.

$e mai multe ori terapeutul ntrerupe un nceput de escalad) n cadrul convorbirilor. Redin+a se termin) cu o n+elegere < dac) tonul urc) sau dac) situa+ia pare c) se deteriorea*), trebuie luate n considera+ie trei op+iuni<

7/25/2019 caz_cuplu


# so+ii dorm n camere diferite o noapte 8# $aniel p)r)sete domiciliul i pleac) s)#i petreac) noaptea la hotel8# Celine p)r)sete casa mpreun) cu copiii i merge la p)rin+ii s)i1.

>iecare se angajea*), n plus, s) nu fac) comentarii critice, mai ales n pre*en+a copiilor, n momentele sensibile.

Controlul descura%ării

Redin+a urm)toare ncepe cu un re*umat al s)pt)m(nii, care se pre*int) ncurajator< fiecare dintre so+i a respectatplanul de gestiune a cri*ei, n#au avut loc momente de conflict n fa+a copiilor i au dormit n camere separate, cuexcep+ia unei nop+i n care tonul discu+iei a fost ridicat. $aniel a plecat atunci s) doarm) la hotel.

&erapeutul i felicit) pentru eforturile lor. Celine sublinia*) faptul c) ea nu crede c) poate continua s) aplice acestplan. /i i este foarte dificil s) ierte comportamentul anterior al lui $aniel care a r)nit#o profund. /forturile sale pentrua#i controla m(nia o deprim).

/a este ngrijorat) la g(ndul c) reac+ia sa re+inut) i transmite dou) mesaje lui $aniel< =/l poate face orice i eu voiaccepta=, apoi =Continu(nd s) pun n aplicare acest plan, m) angaje* s) continui rela+ia de cuplu=./ste esen+ial s) se ob+in) consim+)m(ntul i colaborarea unuia dintre so+i nainte de a lucra mai intens cu cel)lalt@.

&erapeutul # Celine, mi#ar pl)cea s) anali*e* mpreun) cu dumneavoastr) ceea ce tocmai a+i m)rturisit, deoarece

ceea ce spune+i are repercusiuni importante pentru ntreaga familie. &otui, nainte de a merge mai departe, a dori s)m) asigur c( $aniel n+elege i accept) acest travaliu terapeutic. unte+i de acordCeline accept), iar terapeutul continu).

$aniel, a+i remarcat c), atunci c(nd unul dintre voi i exprim) o emo+ie puternic) sau o opinie care l#ar putea r)ni sauoca pe cel)lalt, eu insist s) v) adresa+i mie, nu partenerului vostru. -t(t timp c(t cri*a va dura, voi aplica aceast)strategie. &otui, dac) mi re*erv acum timp s) o ascult pe Celine cu mai mult) aten+ie, aceasta nseamn) c) eu nupot s) v) acord aceeai aten+ie simultan. $aniel, sunte+i de acord s) m) concentre* mai nt(i asupra reac+iilor luiCeline, legate de evenimentele s)pt)m(nii trecute om examina, apoi, punctul dumneavoastr) de vedere.

$aniel # -m ncredere n dumneavoastr), tiu c)#mi ve+i cere versiunea mea asupra evenimentelor.&erapeutul# $aniel, +i mul+umesc pentru ncrederea pe care nu o consider totui ob+inut) deja. Celine, a+i formulat maimulte observa+ii noi ca urmare a celor nt(mplate n s)pt)m(na de armisti+iu dintre voi doi. Ou sunt surprins de

comentariile dumneavoastr). reau mai nt(i s) fiu sigur c) am n+eles ceea ce spune+i. Ulterior, vom ncerca mpreun) s) vedem dac) exist) o modalitate de a identifica situa+ia care ar mai reduce pu+in din greut)+ile pe care le nt(mpina+i. -cum vom vedea dac) am ascultat bine ceea ce spunea Celine i dac) sunt capabil s) citesc informa+iilepe care le#am primitI. Mai nt(i, sunte+i preocupat) de faptul c) nu ti+i dac) sunte+i n m)sur) s) continua+i s) aplica+iacest plan. 6Celine ridic) capul7. n acest moment, sunt surprins s) constat c) fiecare a respectat acest plan temporar.$eocamdat) nu trebuie s) ncerca+i s) schimba+i dec(t c(teva aspecte ale comportamentului dumneavoastr)8 s)face+i doar ceea ce este posibil, i nu imposibilul.

&erapeutul face o pau*) de cinci minute pentru a valida sentimentele lui Celine. -poi, el preci*ea*) c), dup) p)rerealui, comportamentul adoptat de c)tre Celine n ultima s)pt)m(n) nu constituie nici o garan+ie de angajare pe termenlung, nici un act de supunere.

/ste vorba despre o m)sur) temporar) pentru a amplifica securitatea fi*ic) i psihologic) a fiec)ruia. -ceast) discu+ie

o linitete pe Celine.

Controlul violenţei verbale

Planificarea i actuali*area unui plan de interven+ie asupra violen+ei verbale devin rapid obiective prioritare. &erapeutulface deci o anali*) detaliat) a parametrilor disputelor lor. n afara informa+iilor pre*entate n tabelul al)turat, se constat) c) cei doi so+i se ceart) frecvent n leg)tur) cuprobleme de nere*olvat. /i formulea*) cereri imprecise i solu+ii negative. 0n plan cognitiv, nu sunt contien+i de modul n care se nfrunt). -u, de asemenea, o serie de credin+e personale deleg(nd responsabilitatea asupra celuilalt,construind n acelai timp o vi*iune imprecis) n leg)tur) cu agresivitatea manifestat).# Ri unul i altul afirm) < =Cel)lalt m#a provocat. Ou m) comport la fel cu ceilal+i=.# $aniel< =$e c(nd s#a n)scut arah, Celine nu mai are for+), n+eleg c) este surmenat), dar trebuie s) m) ap)r=.# Celine< =/l m#a tr)dat de multe ori i sunt at(t de r)nit) nc(t trebuie s) m) descarc sau s) m) ap)r. -ltfel, voi fi

deprimat) sau i voi da impresia c) accept cum se comport)=.

Pre*entarea descrierii influen+ei multidirec+ionale care exist) ntre emo+iile, cogni+iile i gesturile celor doi so+i n timpulunei escalad)ri a violen+ei verbale pe care terapeutul o face cuplului repre*int) una dintre contribu+iile cele maiimportante ale acestei psihoterapii de tipPCCC01.

7/25/2019 caz_cuplu


&erapeutul se refer) mai nt(i la un incident recent< $aniel men+ionea*) o situa+ie n care n#a terminat de redactat opropunere de afaceri pe care trebuia s#o depun) nainte de mie*ul nop+ii. /0 a decis s)#i continue munca, din cau*agrijilor lor financiare. C)line l sun), subliniind c) a nt(r*iat o or) i c) le este foame copiilor. /0 r)spunde pre*ent(ndsitua+ia n mod corect, apoi ns), n fa+a criticilor, devine sarcastic < =$a, secretara mea este ae*at) pe genunchii mei.Pentru o propunere de afaceri, este mai eficient s) lucre*i n doi=. Celine insista i descrie cum i#a petrecut aceast)*i lung) i problemele pe care le#a avut cu Jacues. $aniel i d) replica< =cutete#m) de detalii, iar l#ai b)tut=. Celineadaug)< =$a, i#am dat o palm), nu l#am b)tut la fund. Ou m) ascult). l ia pe tat)l s)u drept model=.

Celine i $aniel contienti*ea*) caracterul ofensator al cuvintelor pe care le utili*ea*) i sentimentul de m(nie pe

care l tr)iesc. &erapeutul i ajut) s) identifice celelalte emo+ii care le tensionea*) discursul. $aniel manifest)sentimente amestecate de anxietate, de depresie, de culpabilitate i de ruine, dar este st)p(nit de m(nie. Celine areun sentiment de empatie pentru $aniel la nceputul conversa+iei, apoi este ngrijorat) n ceea ce privete finan+elefamiliei i trece repede la manifest)ri de m(nie.Celine i $aniel nu sunt contien+i de autoverbali*)rile subiacente.# $aniel i spune< =Ce greeal) s) m) lanse* n afaceri ipotec(nd casaK S. Ca reac+ie la criticile lui Celine, m(nia iface apari+ia i elimin) g(ndurile depresive< =-m f)cut cum am cre*ut mai bine, ea nu trebuie s) m) critice K =.# Celine i spune la nceput< =)racul de el, se descurc) cum poate i eu nu aduc nici un ban n cas)=. $ar ceartaamplific(ndu#se, autoverbali*)rile se modific)< =/l nu +ine suficient la mine i la copii pentru a ne telefona. $ac) nueste capabil s) fac) cel pu+in acest mic gest, nu mai doresc s) salve* c)snicia noastr)=.Prima jum)tate a celor dou) edin+e care urmea*) este consacrat) exprim)rii emo+iilor tr)ite i credin+elor ntre+inute n leg)tur) cu acest incident. &erapeutul controlea*) convorbirea cu rigoare i fermitate1. Primul obiectiv este acela dea preveni orice escaladare a conflictului.

0n partea a doua a edin+ei, cu ajutorul strategiilor mai complexe 6ultimele elemente din tabelul al)turat7, terapeutul ncearc) s) modifice procesul tipic de escaladare a conflictului. >iecare dintre so+i se angajea*) s)#i st)p(neasc)violen+a verbal) i s) ncerce s) controle*e factorii de stres identifica+i n edin+ele precedente utili*(nd aceleaimetode. -plicarea sistematic) a acestor strategii diminuea*) caracterul negativ al convorbirilor, i linitete peparteneri i reduce nevoia fiec)ruia de a se comporta dup) principiul =dinte pentru dinte= n timpul disputelor1. n ciuda amelior)rilor observate la Celine i $aniel, terapeutul r)m(ne contient de caracterul temporar al acestorschimb)ri. -tingerea unui nivel de comportament stabil depinde de aprofundarea credin+elor i a emo+iilor tr)ite i deinstalarea unei noi dinamici rela+ionale ntre so+i./volu+ia situa+iei n timpul edin+ei urm)toare, so+ii nu raportea*) dec(t o singur) disput) la care copiii n#au fost martori. Celine descrieunele schimb)ri importante la $aniel. -cesta din urm) i#a respectat angajamentele. /l adopt) un orar de lucru maiprevi*ibil i contribuie la controlul disputelor. $aniel respect), de asemenea, n+elegerea legat) de sejururile lui Celine

la p)rin+ii s)i.

Celine# -m remarcat, n aceast) s)pt)m(n), n ce m)sur) $aniel se sim+ea singur i abandonat atunci c(nd mi#ampropus s) merg la p)rin+i. -m decis s) am(n plecarea noastr) i atmosfera s#a calmat. Pentru moment, sunt maidegrab) deprimat) i confu*) dec(t furioas)8 dar nu sunt sigur) c) pot s)#l iert pe $aniel. -m evitat certurile, dar m) ndoiesc c) suntem capabili s) reconstruim rela+ia noastr) de cuplu de dinainte. - dori s) m) ajuta+i s) iau o deci*ie n leg)tur) cu ceea ce vreau s) fac - dori s) accept oferta pe care mi#a+i f)cut#o de a m) nt(lni cu un psiholog dinechipa dumneavoastr) pentru c(teva edin+e individuale.$aniel are o reac+ie ambivalen+) +(+) de evolu+ia atitudinilor lui Celine. /l este mul+umit de faptul c) aceasta sublinia*)eforturile sale, dar se teme de e*it)rile sale n leg)tur) cu continuarea travaliului terapeutic de reconstruc+ie a rela+ieilor.

l doilea mandat: controlul ambivalenţeisus

'egulile mandatului&erapeutul preci*ea*) obiectivele urm)rite n cadrul mandatului de control al ambivalen+ei i pre*int) regulile careguvernea*) acest travaliu terapeutic.

'egulile unui mandat de control al ambivalen+ei<

# accentul este pus pe sentimentele, credin+ele i atept)rile fiec)ruia n leg)tur) cu continuarea rela+iei8 cei doi so+i nucaut) deci solu+ii pentru re*olvarea nen+elegerilor lor <

# n aceast) perioad), orice deci*ie luat) n grab) sau orice ac+iune intempestiv) este anulat)8 aceast) strategie esteaplicat) deoarece problema ambivalen+ei necesit) o mare do*) de toleran+) la incertitudine < expunerea i anali*ainten+iilor fiec)ruia provoac) aproape ntotdeauna angoase puternice8 este deci important s) control)m impulsivitateai tenta+ia de a boicota procesul de g(ndire8



7/25/2019 caz_cuplu


# terapeutul insist) ca experien+a fiec)ruia, atept)rile sau inten+iile sale s) fie mp)rt)ite evit(ndu#se orice critic).

*rima şedinţă: scenariile relaţionale

$aniel ncepe prin a spune c), n ultimele ase luni, s#a g(ndit adesea la separare, at(t de ireconciliabile i se par a fidiferen+ele dintre ei. $ar, dup) ce a nceput psihoterapia cognitiv) i comportamental) de cuplu, are din nou speran+).Climatul familial este mai linitit, cri*a pare s) se fi estompat. /l este acum convins c) sunt f)cu+i unul pentru altul@.

Celine spune c), nc) de la nceputul rela+iei lor, a apreciat la el sim+ul umorului. /a n+elege c) aceasta este manieralui de a#i spune c) o iubete. /a dorete n pre*ent s) primeasc) dove*i de dragoste mai directe, pe care acesta parec) nu vrea sau nu poate s) le manifeste. /a se simte vinovat) pentru faptul c) cere mai mult) afec+iune, dar nu semai simte n stare s) re*iste dac) vidul afectiv se perpetuea*). /a adaug) faptul c), odat) cu apari+ ia copiilor, ei numai au priorit)+i comune i c), din cau*a faptului c) $aniel ia toate deci*iile importante f)r) s) o consulte, ea nu poateface dec(t dou) alegeri< supunerea pasiv) i t)cerea sau r)*boiul n tranee.

/xplorarea experien+ei sale demonstrea*) faptul c) aceste conflicte gravitea*) n jurul a dou) tematici<

# proximitatea i distan+a afectiv),# mi*a puterii 6dominare sau supunere7 n cadrul cuplului.

&erapeutul le comunic) celor doi so+i aceast) vi*iune asupra rela+iei pre*ent(nd diferite scenarii rela+ionale1. -ceste

secven+e se desf)oar), de asemenea, n cadrul edin+ei i se ba*ea*) pe o succesiune disfunc+ional) de reac+iiafective, cognitive i comportamentale. $isputele dintre Celine i $aniel se desf)oar) dup) nite scenarii tipiceevocate deja.

$e exemplu, Celine este epui*at) la sf(ritul *ilei i i solicit) lui $aniel s) manifeste o disponibilitate afectiv) maimare, at(t fa+) de ea, c(t i fa+) de copii. /a resimte o gam) ntreag) de emo+ii care merg de la m(nie la disperare,trec(nd prin singur)tate. 'eac+iile afective se activea*) rapid, ele durea*) mult i se diminuea*) lent. Celineinterpretea*) nt(r*ierile lui $aniel i detaarea sa emo+ional) ca fiind o lips) de respect i o tr)dare inacceptabil). /ap)strea*) convingerea c) $aniel nu se va schimba dec(t dac) va folosi n ceea ce#1 privete strategii coercitivedramatice 6amenin+)ri, ultimatumuri, p)r)siri precipitate de domiciliu...7.$aniel manifest) un comportament natural mai pu+in reactiv. n situa+ie de conflict, el creea*) o anumit) distan+)sper(nd c) Celine se va calma. /l nu stabilete leg)turi ntre comportamentele sale i reac+ia lui Celine. 0n planemo+ional, el este dep)it pe mai multe fronturi< neputin+), suferin+), m(nie, nelinite. /l atribuie problemele de cuplu

imaturit)+ii lui Celuie i contraatac) in for+) < insulte, amenin+)ri, intimidare etc.$ominarea i supunerea n cadrul cuplului se manifest), de asemenea, conform unui model rela+ional stereotip carenu se modific) prea mult de la o disput) la alta.

&erapeutul ncheie edin+a rug(ndu#i pe Celine i $aniel s) complete*e, nainte de urm)toarea edin+), o list) decaracteristici po*itive i negative ale rela+iei lor1.

Redin+a @

!a nceputul celei de#a doua edin+e, Celine comunic) faptul c) s#a nt(lnit de dou) ori cu psihologul recomandat dec)tre terapeut. /a pare mai pu+in epui*at) i anxioas). /a revine dup) un sejur petrecul la p)rin+ii s)i< deci*ia de ap)r)si domiciliul conjugal mpreun) cu copiii a fost luat) de comun acord. $aniel a informat#o pe Celine c) a reuit s)demare*e un contract foarte important.

Celine, dup) ce a completat fia privind aspectele po*itive i negative ale rela+iei, anun+) c) se simte preg)tit) =s) ncerce s) treac) peste r)nile ultimelor luni pentru a reconstrui cuplul=. $aniel face un comentariu sarcastic, dar iexprim) mul+umirea. /l aprecia*) faptul c) Celine ncearc) s) reanime*e via+a lor de cuplu.

l treilea mandat: ameliorarea relaţiei con%ugale

'e*olvarea atitudinii ambivalen+e a lui Celine fa+) de continuarea rela+iei necesit) un nou mandat terapeutic <ameliorarea pe termen lung a echilibrului rela+iei. 0n cadrul acestei fa*e, obiectivele sunt numeroase< de*voltareaabilit)+ilor de comunicare, a competen+elor parentale i a capacit)+ilor de identificare a emo+iilor, acceptarea i toleran+a diferen+elor fundamentale dintre so+i,ameliorarea aptitudinilor de a re*olva probleme, amplificarea i de*voltarea manifest)rilor de afec+iune, anali*aconduitelor de ataament, ameliorarea vie+ii sexuale i negocierea unei reparti*)ri echitabile a puterii i a

responsabilit)+ilor familiale. 0at) cum evoluea*) cuplul n leg)tur) cu fiecare dintre aceste tematici1.

Comunicare eficient)

'are sunt cuplurile care apelea*) la PCCC i care nu profit) de c(teva edin+e de ameliorare a strategiilor lor de

7/25/2019 caz_cuplu


comunicare, dar, n ca*ul cuplurilor care pre*int) cel mai nalt grad de disfunc+ionalitate, de*voltarea unor abilit)+i decomunicare nu re*olv) dec(t o parte dintre dificult)+i. -vantajele de*volt)rii de competen+e n materie de comunicare<# aplicarea sistematic) a acestei sirategii fixea*) reguli privind schimbul de informa+ii care optimi*ea*) elementele decolaborare ale raportului dintre so+i i ale rela+iei cu terapeutul8

# alegerea acestui obiectiv al interven+iei i implic) n mod activ pe cei doi so+i in intervalul dintre edin+e8 terapeutulsugerea*). ntr#adev)r, c(teva lecturi 6de exemplu, Wright. 12247 susceptibile de a schimba atitudinile, cunotin+ele isensibilitatea so+ilor n ceea ce privete comunicarea personal)8

# parcurgerea acestui modul este nso+it), pe termen scurt, de apari+ia unor schimb)ri observabile chiar i n ca*ulunor cupluri aflate in suferin+) puternic).$efini+ia abilit)+ilor specifice ce urmea*) a fi de*voltateI -nali*a func+ional) a discu+iilor dintre Celine i $aniel demonstrea*) pre*en+a mai multor credin+e ira+ionale care auun efect negativ asupra unei comunic)ri eficiente. -ceste observa+ii provoac) o discu+ie aprofundat) n leg)tur) cuurm)toarele trei subiecte<# este necesar) recadrarea atept)rilor fiec)ruia< comunicarea eficient) nu are drept scop re*olvarea imediat) a uneisitua+ii problematice sau a unui conflict specific8# aceast) strategie se deosebete de exprimarea modulat) a furiei dirijat) n cadrul unui prim mandat terapeutic 8# obiectivul vi*at este simplu i limitat< este vorba despre asumarea, pe r(nd, a dou) roluri, acela de emi+)tor, centratpe exprimarea opiniilor i a emo+iilor, i acela de receptor care acord) importan+) ascult)rii prin manifest)rile saleverbale i nonverbale.

Celine i $aniel ncep cu un subiect de actualitate@.

-ceast) alegere nu implic) emo+ii puternice, situa+ie care favori*ea*) detaarea i observarea comportamentelorimplicate n comunicare. &erapeutul observ) dialogul timp de patru minute lu(nd noti+e. /l ntrerupe schimbul decuvinte atunci c(nd tonul devine ridicat i criticile se intensific). &erapeutul le cere atunci celor doi so+i s) seautoevalue*e < poate fiecare s) spun) ce a apreciat i ce i#a displ)cut n ceea ce privete propriul stil de comunicareCeline r)spunde imediat< =Ou#0 ascultam cu aten+ie atunci c(nd vorbea. mi preg)team replica i l#am ntrerupt de maimulte ori=. $aniel i exprim) p)rerea< =ncercam s) nu discut dec(t un singur subiect pe r(nd i s) n#o condamn peCeline, dar nu ascultam prea mult=A.

&ravaliul terapeutic al 0ui $aniel i al 0ui Celine

n timpul efectu)rii exerci+iilor care urmea*), n cadrul edin+ei sau la domiciliu, terapeutul sugerea*) fiec)ruia s)

lucre*e n special trei comportamente de exprimare i dou) comportamente de ascultare. Comportamentele deexprimare vi*ate sunt<# formularea de mesaje scurte, cu o durat) de @4 de secunde sau mai pu+in,# utili*area pronumelui =eu=,# adoptarea unui ton neacu*ator atunci c(nd este exprimat) o frustrare sau o decep+ie.Comportamentele de ascultare care trebuie schimbate sunt nonverbale i verbale. /ste vorba despre<

# schimbarea de*aprob)rii, ner)bd)rii i de*interesului printr#o privire plin) de interes i ncurajatoare8# reali*area unui re*umat al mesajului celuilalt nainte de a relua rolul celui care se exprim)1.

&erapeutul aplic) urm)toarele strategii< exerci+ii frecvente, de scurt) durat), indica+ii explicite privind comportamentelecare trebuie schimbate, accent pus pe autoevaluare i evaluarea efectuat) de c)tre terapeut, invita+ie la alternarearegulat) a rolurilor, modelarea comportamentelor pe care trebuie s) le adopte terapeutul, restructurare cognitiv),

semnalarea emo+iilor tr)ite, dar neexprimate de c)tre so+i i proiecte de exerci+ii de efectuat acas). -melior)rile stilului de comunicare se dovedesc a fi importante i rapide. n m)sura n care terapeutul controlea*)durata discu+iilor i ncurajea*) autoevaluarea continu), calitatea exprim)rii i a ascult)rii se dovedete a fi ridicat)@.

Dezvoltarea competenţelor parentale şi identificarea emoţiilor

Conflict n leg)tur) cu Jacues!a nceputul celei de#a treia edin+e consacrate mandatului de ameliorare a rela+iei de cuplu, Celine i $aniel descriuevenimentele s)pt)m(nii.

$up) patru *ile mai degrab) calme, n timpul c)rora discu+iile au fost marcate de recurgerea spontan) lacomportamentele de comunicare nv)+ate, climatul se deteriorea*) subit. Celine ajunge la cap)tul puterilor din cau*a

comportamentului lui Jacues, fiul lor cel mare, i l pedepsete de mai multe ori, f)r) re*ultat. -tunci c(nd este mpreun) cu persoana care are grij) de el n timpul *ilei, Jacues are un program de somn dup) masa de pr(n* dedou) ore. -cas), el refu*) s) doarm). $up) ce a refu*at de mai multe ori, Celine i pierde r)bdarea, folosete de maimulte ori amenin+area 6=&reci n pat pentru dou) ore, i n linite, altfel ai s) primeti b)taieK =7, i d) o palm) la fund i i strig) s) doarm). Jacues pl(nge, apoi adoarme. C(nd se tre*ete, merge s) caute o carte n camera surorii sale i

7/25/2019 caz_cuplu


face de*ordine. Celine, furioas), i d) o alt) palm) la fund i l trimite din nou n camera sa. $aniel urc) de la subsol istrig)< =&u vrei s) faci ordine i linite, dar provoci r)*boi. M) ocup eu de copii, du#te s) iei aerK =. Celine p)r)setecasa pentru dou) ore. $up) ce revine acas), linitea se instalea*) i p)rin+ii nu#i vorbesc tot NeeEendul.

0dentificarea emo+iilor i cogni+iilor n leg)tur) cu evenimentul

&erapeutul intervine subliniind mai nt(i aspectele po*itive ale situa+iei. 0n ciuda sentimentelor lor puternice de m(nie,Celine i $aniel au ntrerupt rapid escalada comportamentelor de agresivitate verbal). 0n timpul edin+ei, deisentimentul de m(nie este nc) pre*ent, fiecare i pre*int) n mod eficient i cu calm opinia sa n leg)tur) cu

evenimentul. &erapeutul sublinia*) c) este vorba despre o oca*ie special) pentru a discuta despre practicile parentalei a identifica emo+iile declanate de incident. $aniel se mic) atunci pe scaun afi(nd un aer amenin+)tor, darterapeutul l ntrerupe.

&erapeutul# Cred c) ar fi oportun ca fiecare s)#i descrie emo+iile i percep+iile n leg)tur) cu incidentul. &otui, pentrua evita escalada disputei, am c(teva sugestii care ne ajut) s) structur)m discu+ia. n primul r(nd, dei am nceput s)lucr)m asupra comunic)rii eficiente, acest subiect provoac) prea multe emo+ii profunde pentru a discuta calm. Propun n primul r(nd ca fiecare s) mi se adrese*e mie, i nu celuilalt. n al doilea r(nd, va fi mai uor s) reali*)m ocolaborare dac) fiecare i va ncepe comentariile cu cuvintele =cred c)= sau =simt c)=. >iecare va dispune de acelaitimp pentru a#i spune p)rerea.

$aniel ia cuv(ntul f)r) s) atepte. /l o critic) n mod deschis pe Celine n leg)tur) cu rolul s)u de mam) i so+ie.&erapeutul refor#mulea*) fiecare dintre aceste critici valid(nd emo+ia subiacent), dar elimin(nd caracterul acu*ator al

cuvintelor lui $aniel. /l eviden+ia*) ipote*ele implicite. $aniel crede c) ner)bdarea i furia lui Celine n ceea ce#1privete pe Jacues provin din dou) surse ira+ionale. /l presupune mai nt(i c) Celine se teme, n mod greit, ca fiullor cel mare s) nu devin) de*organi*at i coleric, dou) tr)s)turi pe care Celine i le atribuie lui $aniel. /l sus+ine, nplus, c) ea se teme c) deficitul de control comportamental al lui Jacues indic) un risc ca acesta s) de*volte acelaitip de problem) legat de delincvent) i abu* de substan+e de care a suferit fratele lui Celine. &erapeutul sublinia*) c),dac) acest tip de credin+e nu este recadrat, capacitatea de a colabora a lui Celine i a lui $aniel se va diminua. /l linvit) pe $aniel s) reia afirma+ia subliniind caracterul ipotetic puternic al acesteia. $aniel se conformea*).Celine i mul+umete terapeutului pentru ca a reuit s) previn) escaladarea disputei. /a i exprim) regretul pentru c)i#a pierdut controlul n leg)tur) cu Jacues. ugestia lui $aniel de a p)r)si casa n timpul incidentului a linitit#o. $arse simte umilit) pentru c) a fost criticat) n fa+a copiilor. Celine crede c), atunci c(nd va veni din nou momentul s)doarm) dup) masa de pr(n*, Jacues o va asculta i mai pu+in.

&erapeutul efectuea*) acelai travaliu terapeutic de validare i de ncadrare a comentariilor lui Celine. -ceasta

ncheie, spre surpri*a tuturor, m)rturisind c) ipote*ele lui $aniel sunt plau*ibile.$iscu+ii privind competen+ele parentaleRedin+a continu) cu o discu+ie structurat) n leg)tur) cu competen+ele parentale ale celor doi so+i. 0nterven+ia are nvedere trei aspecte principale<# terapeutul comentea*) de*voltarea social), intelectual) i fi*ic) a lui Jacues1<# interven+ia terapeutic) este orientat) spre convergen+a practicilor parentale ale lui Celine i lui $aniel n leg)tur) cu <manifest)rile abundente de afec+iune verbal) i fi*ic), limit)ri stricte ale comportamentelor agresive ale copiilor 6+ipete,lovituri, distrugerea de obiecte78 terapeutul sublinia*) pre*en+a unor divergen+e majore n ceea ce privete orarul *ilnic6plecare, siest), ore de mas)7 i capacitatea copiilor de a se amu*a singuri8 aceast) a doua parte a discu+ieieviden+ia*) faptul c), n ultimele nou) luni, de*acordurile dintre Celine i $aniel s#au accentuat8

# terapeutul formulea*) ipote*a conform c)reia nen+elegerile conjugale i amplific) insecuritatea lui Jacues i c), naceast) atmosfer) de team), Jacues, care nu posed) nc) resursele pentru a se adapta acestui nivel at(t de ridicatde intensitate emotiv), monopoli*ea*) aten+ia lui Celine.

*ropunere de evaluare a situaţiei

Confruntat cu aceast) situa+ie complex), terapeutul recomand) un exerci+iu de apte *ile centrat pe observareasistematic) a practicilor parentale@. nsemn)rile se fac *ilnic i fiecare *i este divi*at) n opt momente#cheie conformorarului lui JacuesA. iestele 0ui Jacues constituie primul obiectiv de observare.Trila pre*int) dou) dimensiuni< comportamentele lui Jacues1 i conduitele p)rin+ilor<# structurare preventiv) 6discu+ie cu Jacues n leg)tur) cu siestele arunci c(nd acesta este calm, insist(nd asupraimaginii pe care o are acesta despre somnul de dup) pr(n* i despre percep+ia sa asupra conduitelor acceptabile,at(t ale sale, c(t i ale p)rin+ilor78# negociere 6de exemplu, dac) Jacues ntreab) dac) poate s) se scoale dup) 1? minute atunci c(nd nu reuete s)doarm), mama sa i spune c), dup) @4 de minute, poate s) citeasc) n linite o carte f)r) s)#i p)r)seasc) patul78

# nt)rire po*itiv) de tip fi*ic 6tandre+e, m(ng(iere7, sub form) verbal) 6=unt m(ndr) de tine=7 sau concreti*at) prinacordarea de privilegii 6puncte care pot fi schimbate pe o ieire din cas) sau pe o juc)rie78# averti*are 6de preferin+) cu o voce bl(nd)< =Jacues, v)d c) n#ai dormit, dar nchide ochii i ncearc) s)#+i imagine*inite oi care alearg) pe c(mp8 dac) n 14 minute nu adormi totui, vei putea s) citeti cu condi+ia s) nu p)r)setipatul i s) nu faci *gomot=78

7/25/2019 caz_cuplu


# pedepse sub form) verbal) formulate cu calm 6=Jacues, n+elegerea noastr) este ca tu s) r)m(i n pat i s) citetif)r) s)#+i p)r)seti patul, te#ai dat jos din pat, deci +i iau un punct=78# pedepse verbale formulate cu m(nie apel(nd la amenin+are 6strig(nd < =ntoarce#te n pat sau +i dau o palm)=78# pedeaps) fi*ic) 6o palm) la fund indic(nd nivelul durerii suportate de c)tre copil i not(nd dac) palma las) urme iprovoac) o v(n)taie a doua *i78# momente de sechestrare 6Jacues ncearc) s)#i p)r)seasc) camera nainte de ora prev)*ut), durat) stabilit) la 9?de minute la nceputul programului8 p)rintele i cere s) se ntoarc) n camer), s) se ae*e la biroul s)u i s) nu seating) de nimic timp de ? minute 8 Jacues se ntoarce apoi n pat lu(nd cu el cartea78

# pedeaps) care are drept consecin+) pierderea unor privilegii 6dup) un num)r oarecare de incidente, Jacues esteinformat c) va fi privat de un anumit lucru pe care i#1 dorea, de exemplu, s) asiste la un meci de hochei7.

&recerea n revist) a observa+iilor

n timpul edin+ei urm)toare, consultarea fielor de observa+ie ale lui Celine eviden+ia*) un nivel ridicatI de cooperarein ceea ce#0 privete pe Jacues, cu excep+ia siestelor. Celine a gestionat trei incidente de noncooperare utili*(nd,tar) succes, amenin+)rile verbale i un moment de [email protected] examinea*) fiecare incident. &erapeutul introduce mai multe elemente de discu+ie < cunotin+ele i atept)rilefiec)ruia n leg)tur) cu normele de de*voltare privind somnul, rolul siestelor n ceea ce privete buna dispo*i+ie igestiunea timpului lui Celine i al lui $aniel, strategiile care trebuie adoptate pentru ob+inerea colabor)rii lui Jacues ntimpul siestelor i descrierea verbal) a comportamentelor lui Jacues i ale p)rin+ilor s)i n ca*ul incidentelor denoncooperare.

Pentru a amplifica competen+ele parentale, terapeutul sugerea*) ca, n timpul edin+ei, Celine i $aniel s) simule*eunele situa+ii n care Jacues refu*) s) coopere*e. -ceast) sugestie vi*ea*) mai multe obiective<# terapeutul poate valida competen+ele parentale specifice ale so+ilor8

# aceste practici eviden+ia*) ansamblul emo+iilor tr)ite de fiecare n timpul incidentelorA8# aceste dialoguri aduc elemente noi n evaluarea credin+elor partenerilor9 8# simul)rile conduc la adoptarea unor noi practici parentale adaptate situa+iei i, de asemenea, atept)rilor i valorilorcelor doi so+i.

ezultate

-plicarea strategiilor centrate pe practicile parentale i pe identificarea emo+iilor asociate acestora d) re*ultatepo*itive. Celine ob+ine o confirmare important)< competen+ele sale parentale sunt validate, sursele dificult)+ilor sale

sunt identificate i solu+iile sunt aplicate. Cei doi so+i i ameliorea*) capacitatea de a ob+ine colaborarea lui Jacues n momentele care preced siestele. Celine i $aniel reali*ea*) nc) o structurare preventiv) atunci c(nd Jacues nuadoarme imediat 6=Po+i r)m(ne n pat i s) citeti n linite o carte timp de o or)=7 i aplic) sanc+iuni adecvatecomportamentelor lui Jacues utili*(nd o voce calm), dar ferm) 6=Pentru c) ai cobor(t din pat de dou) ori, nu veimerge la hocEe n aceast) dup)#amia*)=7. n mod progresiv, Celine contienti*ea*) limitele paralelei pe care o stabilete ntre comportamentul lui Jacues i celal propriului frate1. -nali*a i modificarea practicilor parentale i arat) roadele, mai ales n ceea ce o privete pe Celine. /a urmea*)recomand)rile terapeutului i, dup) dou) *ile de re*isten+), colaborarea lui Jacues se ameliorea*) semnificativ.Celine este atent) la dialogurile sale interioare i la emo+iile sale atunci c(nd au loc incidentele n care este implicatJacues@.

cceptarea diferenţelor şi identificarea sentimentelor de vulnerabilitatesus

/valuarea progresului terapiei i ini+ierea travaliului terapeutic pentru acceptarea diferen+elor

&erapeutul recomand) un demers comun de revi*uire a priorit)+ilor individuale i conjugale ale fiec)ruia i are*ultatelor ob+inute din momentul n care au nceput psihoterapia cognitiv) i comportamental)de cuplu. -cesta lereamintete principalele elemente ale situa+iei ini+ialeI i num)rul de nt(lniri consacrate atingerii diferitelor obiectiveterapeutice@. $aniel estimea*) c) au fost atinse mai mult de 34H dintre obiective. /l este foarte satisf)cut deschimb)rile observate 0a Celine, at(t n ceea ce privete rolul s)u de mam), c(t i acela de so+ie. 0n schimb, nt(mpin) nc) dificult)+i n a o ierta pentru diversele situa+ii create n ultimele ase luni< exces de furie, obsesie vi*avi

de orele de mas), siestele lui Jacues i cur)+enia casei.)erapeutul hotărăşte să aplice modelul acceptării diferenţelor prezentat mai sus. :biectivul este acela de aamplifica toleran+a lui $aniel, dar i de a o ajuta pe Celine s) valori*e*e schimb)rile reali*ate. 0nterven+ia ncepe prinreformularea cuvintelor lui $aniel<&erapeutul # Cred c) recunoate+i schimb)rile enorme pe care 0e#a reali*at Celine n ceea ce privete maniera sa dea#i gestiona responsabilit)+ile familiale.



7/25/2019 caz_cuplu


Mai cred ns) i c), n perioada cea mai dificil), a+i fost foarte de*orienta+i din cau*a modalit)+ilor voastre de a v)gestiona suferin+a. M) ntreb dac) nu cumva este posibil s) fi tr)it i alte emo+ii mai complexe dec(t frustrarea naceast) perioad).

0dentificarea sentimentelor de vulnerabilitate

$aniel confirm), pentru prima dat), c) s#a temut c) Celine i va pierde controlul i c) familia se va pr)bui, deoareceel nsui i revenea dup) o depresie i nu putea s) fac) fa+) cerin+elor copiilor ocup(ndu#se n acelai timp de

ntreprinderea sa. /l s#a temut c) Celine nu ia n considera+ie dec(t o singur) solu+ie la problema lor< aceea de a#1p)r)si mpreun) cu copiii. /l admite, de asemenea, c) i reproa faptul c) nu este n stare s) o sus+in) mai bine peCeline. &erapeutul sublinia*) c) aceast) team), aceast) nesiguran+) i sentimentul de a nu fi la n)l+ime suntsentimente care se ascund n spatele nencrederii, furiei i incapacit)+ii sale de a#i ierta lui Celine reprourile la adresasa.Celine ascult) cu aten+ie. /a confirm) faptul c), ascult(ndu#1 pe $aniel vorbind despre incapacitatea sa de a o ierta,are mai nt(i un sentiment de furie i dorin+a de a se justifica.

-poi. ea spune c) este surprins) s) constate c), n momentul cel mai dificil al cri*ei, au tr)it am(ndoi sentimentesimilare < m(nie i frustrare la suprafa+) i, n interior, insecuritate, anxietate, i*olare i sentimentul de abandon. Celineregret) faptul c) a insistat at(t de mult, n timpul cri*ei, asupra unor elemente care par a fi secundare pentru $aniel.Celine nu g)sea alternative pentru a#i confirma sentimentul c) este o mam) bun) i pentru a nu se pr)bui. /a ncheie spun(nd<

Celine # unt foarte m(ndr) de ceea ce am schimbat datorit) nt(lnirilor individuale i de cuplu. n+eleg mai binemotivul pentru care eram la p)m(nt i pute+i fi siguri c) nu voi mai fi aa. &erapeutul# 'eac+iile fiec)ruia n timpulcri*ei, care a durat nou) luni i care provoca frustrare, furie i escalade ale disputelor, se explic) n mare parte prinunele diferen+e fundamentale care exist) ntre voi n leg)tur) cu ceea ce v) amenin+), prin responsabilit)+ile voastrediferite n cadrul familiei i prin strategiile pe care le folosi+i pentru a face fa+) amenin+)rii. n aceast) perioad), fiecarepoate s)#l perceap) pe cel)lalt ca pe dumanul de care trebuie s) se apere sau s) ncerce s) adopte o atitudine detoleran+) i s)#i spun)< =/l 6ea7 nu avea de ales=.

/ventual, a+i putea n+elege c) reac+iile celuilalt nu trebuie s) fie doar acceptate, ci i apreciate, deoarece acesteaconstituie o fa+et) a personalit)+ilor voastre care adaug) multe elemente interesante cuplului i familiei voastre.

'eac+ia lui $aniel se atenuea*), dar, cu sinceritate, el spune< $aniel# ncep s) fiu n m)sur) s) tolere*, dar nu suntsigur c) valorile pe care mi#am construit via+a mi permit s) accept ceea ce a f)cut Celine.

Celine r)spunde, f)r) s) acu*e i f)r) s) judece c), din momentul n care s#a sim+it mai bine n ceea ce o privete i afost mai pu+in dur) cu ea ns)i, a ncercat s) nu fie prea sup)rat) pe $aniel, ntruc(t cri*a a trecut, ea dorete s)aib) rela+ii mai afectuoase cu $aniel.

ezolvarea de probleme

&erapeutul nu consacr), in cadrul terapiei, o edin+) ntreag) de*volt)rii de abilit)+i n ceea ce privete re*olvarea deprobleme. /l aplic) aceast) component) a PCCC unor iernatici diverse n cadrul edin+elor de terapie1.Cei doi so+i manifest) mai multe deficien+e n ceea ce privete re*olvarea de probleme<# anali*) simultan) a mai multor probleme distincte,# confu*ie ntre etapele procesului,

# generarea de solu+ii ntr#o manier) autoritar) i critic).

Capacitatea celor doi so+i de a respecta principiile re*olv)rii eficiente de probleme i de a g)si solu+ii adecvateproblemelor nt(lnite se ameliorea*) progresiv.

Exprimarea afecţiunii şi stilul de ataşament

-nali*a i modificarea modalit)+ilor de exprimare a afec+iunii i a stilului de ataament subiacent comportamentelorfiec)ruia constituie principala provocare care trebuie abordat) n tratamentul lui Ceiine i al lui $aniel<.

$atorit) celor nv)+ate n cadrul terapiei individuale i de cuplu, Ceiine simte c) se ndr)gostete din nou de $aniel./a devine mai demonstrativ) at(t verbal, c(t i fi*ic. $aniel i exprim) din ce n ce mai direct aprecierea n leg)tur)cu progresele lui Ceiine. /a este o mam) mai bun), i controlea*) cariera i contribuie la administrarea finan+elorfamiliei. $ar el i manifest) rareori dragostea i nu ia ini+iativ) n ceea ce privete sen*ualitatea, sexualitatea i

romantismul.

n timpul vacan+elor de Cr)ciun, cei doi so+i tr)iesc o escalad) a comportamentelor violente verbale i fi*ice1. Ceiinespune c) este obosit) i se simte respins) de $aniel. -nali*a acestui conflict demonstrea*) c) prioritar este de acum nainte s) se discute deschis despre strategii de exprimare a afec+iunii, tandre+ei i dragostei@.

7/25/2019 caz_cuplu


Pre*entarea situa+iei de c)tre cei doi so+i

&erapeutul, referindu#se la episodul tr)it, i pre*int) vi*iunea proprie n ceea ce privete tematica central) referitoarela ataament. /l ncheie insist(nd asupra importan+ei explor)rii credin+elor i emo+iilor fiec)ruia. 0dentificarea de solu+iiimediate nu este o prioritate pentru moment. 0nspir(ndu#se din recomand)rile exper+ilor 6/pstein i Daucom, @44@8!afontaine, Johnson#$ouglas, Tingras i $enton, =&erapia cuplului axat) pe emo+ie=, n Wright, !ussier i abourin,@44;7, terapeutul utili*ea*) strategii centrate pe manifestarea emo+iilor. n urm)toarele dou) edin+e. $aniel de*v)luie faptul c) el are impresia c) Ceiine l compar) n mod constant cu

propriul tat), pre*entat ca fiind so+ul ideal< acesta i aa*) so+ia pe un piedestal, este fermec)tor, atent etc. $anielm)rturisete c) el se percepe mai mult ca sem)n(nd cu propriul tat) < un b)rbat care nu se manifest) preademonstrativ, este critic, dominator, sarcastic i, uneori, denigrator. /l sus+ine c) nu va putea s) copie*e modelul pecare l dorete Ceiine. =n orice ca*, nu m#am n)scut aa i, cum nu m) pot comporta n mod natural aa, ar fi ipocriti necinstit din partea mea s) m) for+e* s) fiu afectuos. -r fi mai r)u dec(t ceea ce fac n pre*ent. =

&erapeutul sublinia*) faptul c) aceste credin+e creea*) o puternic) presiune asupra lui $aniel i c) de aici re*ult)anxietate i culpabilitate. $aniel este ngrijorat n leg)tur) cu diminuarea dorin+ei sale sexuale i cu disfunc+iile erectileoca*ionale. /l evit) manifest)rile sen*uale i raporturile sexuale < =Mi#e team) s) nu cree* o situa+ie n care n#a fi la n)l+ime=. /l nu#i explic) problemele sale sexuale n situa+ia n care o consider) pe Ceiine atr)g)toare. $aniel invoc)doi factori poten+iali care generea*) aceste dificult)+i< utili*area antidepresivelor i u*ura legat) de num)rul mare deani de via+) comun) cu Celine.Celine spune c) este mul+umit) c) aceast) tematic) este anali*at), chiar dac) i se confirm) astfel unele dintre

ndoielile sale. =Cel pu+in tiu c) nu mi imaginam faptul c) m) evitai.= -cest sentiment de satisfac+ie este de scurt)durat). Celine nu se simte iubit) i se ntreab) dac) este demn) de a fi iubit). /a m)rturisete c) tr)iete unsentiment de descurajare i de mare oboseal) asem)n)tor cu cel resim+it la nceputul tratamentului. &erapeutulconstat) c) aceste emo+ii sunt mai pu+in intense i debilitante dec(t la nceput, dar nu insist) s) o confrunte pe Celinecu aceast) percep+ie eronat). Celine i examinea*) motiva+ia i capacitatea sa de a men+ine schimb)rile reali*ate nultimele luni n situa+ia n care tr)iete cu o persoan) pe care o iubete, dar care nu are aceleai sentimente pentruea.

/a se teme s) nu asiste la trecerea anilor f)r) a primi ceea ce dorete cel mai mult de la via+). =Pot s) suport sau midistrug familia = 0 se pare c) exist) n aceast) privin+) diferen+e ireconciliabile, dar consider) c) nu poate s)#l acu*epe $aniel de a fi ceea ce este. /a afirm), f)r) m(nie, c) rela+ia lor de dragoste este sortit) eecului i c) $aniel nu#iofer) dec(t o dragoste fr)+easc) sau o rela+ie amical).

Expunerea de strategii posibile

&erapeutul1 pune accentul pe sentimentele de vulnerabilitate care nso+esc durerea resim+it), recadr(nd n acelaitimp credin+ele pentru a atenua reproul i g(ndurile catastrofice. &erapeutul sublinia*) faptul c) cei doi so+i cred c)problemele lor afective sunt enorme, ireconciliabile i de nere*olvat, dar c) exactitatea acestor convingeri merit) a fiexaminat). e efectuea*) anali*a modului n care este sus+inut) fiecare ipote*) 6/pstein i Daucom, @44@8 Jacobsoni Christensen, 122;7. 'euita acestei etape terapeutice necesit) un control ferm al convorbirilor pentru a se evitaorice deviere de la demersul explorativ@. >iecare dintre so+i trebuie s) se angaje*e n aceast) form) empiric) decolaborare. &erapeutul, n calitatea sa de observator extern experimentat, introduce noi elemente care trebuie s) fieluate n considera+ie, examinea*) valoarea unor indicatori utili*a+i pentru sus+inerea unui punct de vedere ievaluea*) capacitatea so+ilor de a explora noi credin+e i emo+ii.

Utili*area acestor strategii i determin) pe Celine i pe $aniel s) aprofunde*e capacitatea lor de a n+elege diferen+ele

dintre ei. Credin+ele examinate devin mai nuan+ate i mai elaborate. 'eactivitatea lor afectiv) diferen+iat) li se pareimportant) n unele aspecte ale vie+ii lor, neglijabil) n altele. -ceste diferen+e apar mai pu+in ireconciliabile dec(t nurm) cu doi ani. >iecare se g(ndete c) aceste credin+e se pot schimba dac) sunt aplicate unele strategii afective,cognitive i comportamentale. Utili*area unui limbaj centrat pe acceptarea i toleran+a diferen+elor constituie unadintre aceste strategii. -meliorarea concret) a vie+ii lor sexuale repre*int), de asemenea, o strategie care trebuie luat) n considera+ie.Progresele cognitive se repercutea*) rapid asupra climatului rela+iei. Celine i $aniel sunt mai calmi i se amu*)atunci c(nd terapeutul discut) despre provoc)rile care trebuie abordate pentru a reconcilia stilul lor de ataament@. -ceste schimb)ri deschid calea efectu)rii acas) a unor exerci+ii destinate amplific)rii frecven+ei i calit)+ii gesturilorafectuoase dintre so+i. Celine se ocup) mai mult de starea sa de bine. -tunci c(nd $aniel este pu+in disponibil i maipu+in afectuos, ea planific) alte proiecte pentru sine < sport, c)l)torie cu prietenele... :biectivul propus lui $aniel esteacela de a exprima cu ajutorul gesturilor i al cuvintelor considera+ia pe care o are, dar pe care o ascunde fa+) deCeline.

Sexualitate şi senzualitate

/xplorarea vie+ii sen*uale i sexuale a lui Celine i a lui $aniel se suprapune cu anali*a comunic)rii lor afective.Redin+a planificat) special cu aceast) tematic) se ba*ea*) pe grilele pre*entate de Dergeron i colegii s)i 6Dergeron,

7/25/2019 caz_cuplu


Dena*on i Jodoin, =exualitate i disfunc+ie sexual)=, n Wright, !ussier i abourin, @44;7. >recven+a u*ual) araporturilor lor sexuale este de unu pe lun). 0n mod obinuit, Celine ia ini+iativa dup) un scenariu tradi+ional n caresen*ualitatea i comunicarea sunt pu+in pre*ente. >iecare ajunge la orgasm, dar am(ndoi sunt preocupa+i depierderea temporar) a erec+iei lui $aniel. /xaminarea situa+iei scoate n eviden+) mai mul+i factori care explic) acestedificult)+i< lipsa de informa+ie adecvat) privind sexualitatea, pre*en+a unor mituri i credin+e distructive, tendin+a de aadopta un rol de spectator, nu de participant, ac+iunea inhibitoare a anxiet)+ii i a depresiei, existen+a deficitelor decomunicare specifice sen*ualit)+ii i sexualit)+ii, de*acordul conjugal i incompatibilitatea profilurilor de r)spuns laexcita+ie. >iecare cau*) este tratat) utili*(ndu#se proceduri bine definite n documenta+ia clinic) referitoare la terapiasexual) 6ve*i capitolul 1?7.

$up) cincispre*ece edin+e centrate pe ameliorarea rela+iei lor, Celine i $aniel n+eleg mai bine cum s)#ireconcilie*e diferen+ele afective i sexuale. Celine atinge un nivel de acceptare mai complet dec(t $aniel carepre*int) totui schimb)ri clare, dincolo de simpla toleran+) 6Jacobson i Christensen, 122;7. 'educerea sentimentelorde culpabilitate i de anxietate de performan+) i de*voltarea unui stil de afirmare de sine f)r) sarcasm i permitacestuia s)#i exprime o preferin+) sau o fantasm) f)r) a deveni defensiv. /l este eliberat de o parte important) aanxiet)+ii pe care o resimte. Celine este mai pu+in afectat) atunci c(nd $aniel nu#i mplinete atept)rile afective.Cuplul raportea*) o cretere a calit)+ii i a frecven+ei raporturilor sen*uale i sexuale i o reducere a presiunii ndirec+ia =standardelor=.

;egociere& echitate şi repartizarea puterii

Pentru Celine i $aniel, mp)r+irea puterii repre*int) o a doua tematic) central). !a nceputul consulta+iilor, fiecare

domin) n propriul domeniu de cercetare. Puterea lui Celine este maxim) atunci c(nd este vorba despre copii idespre ntre+inerea domiciliului familial, n timp ce $aniel i dorete s) controle*e finan+ele i modul n care ipetrece timpul. >iecare ia deci*ii unilaterale ntr#o manier) dictatorial)I.

$e multe ori, pe parcursul psihoterapiei, terapeutul i nva+) o alt) metod) de reparti*are a responsabilit)+ilor.

*rincipiile repartizării responsabilităţilor:# este preferabil s)#+i influen+e*i partenerul mai degrab) prin nt)rire po*itiv) dec(t prin pedeaps)8

# majoritatea partenerilor, cu excep+ia celor care au o rela+ie =tradi+ional)=, sunt sensibili la ideea de echitate 8# dac) exist) o lips) de echitate i dac) un partener controlea*) mai multe resurse dec(t cel)lalt, partenerul carecontrolea*) mai pu+in se simte frustrat.

-ceste principii sunt aplicate n trei repri*e n cadrul edin+elor care au ca tematic) re*olvarea de probleme inegocierea reparti*)rii de responsabilit)+i familiale. !a nceput, $aniel insist) pentru o reparti*are speciali*at) asarcinilor i pentru un control aproape total al bugetului. 0n timpul edin+elor de verificare, Celine lucrea*) trei *ile pes)pt)m(n) ca infirmier) i propune o administrare n comun a finan+elor familiei, cu reparti*are egal) a puterii. /asolicit) mai mult) implicare din partea lui $aniel n ngrijirea copiilor i n asumarea unor sarcini casnice n timpuls)pt)m(nii. &erapeutul organi*ea*) bine aceste schimburi de informa+ii utili*(nd abilit)+ile de re*olvare de probleme ide negociere 6Wright, 12247.

"onitorizarea şi prevenirea recăderii

Cuplul particip) de un an la edin+e de monitori*are o dat) la trei luni. :biectivele par s) fi fost atinse n ansamblu.&oate p)r+ile implicate consider) c) cei doi so+i gestionea*) n mod adecvat conflictele pre*ente la nceputul terapiei./i au dispute uneori dramatice, dar niciodat) n fa+a copiilor. -ceste dispute se derulea*) tar) violen+) fi*ic) sau

verbal) care s) cree*e prejudicii. /i se mpac) n general n mai pu+in de @9 de ore./xprimarea afec+iunii i a sexualit)+ii lor continu) s) se ameliore*e i, n cea mai mare parte a timpului, mp)r+ireaputerii este mai echitabil)I.Celine i $aniel au aceleai tr)s)turi de personalitate ca la nceput. &erapeutul notea*) o tendin+) a acestora de a#ireadapta reflexele afective i cognitive u*uale. ns) ei contienti*ea*) mai mult acest proces i costurile asociateacestuia.&erapeutul reamintete la fiecare edin+) c) schimb)rile lor sunt n acelai timp remarcabile i durabile. /i trebuietotui s)#i p)stre*e vigilen+a i s) apele*e la strategiile nv)+ate@. n timpul edin+elor de inoculare a stresului6Meichenbaum, 125?7, temele abordate sunt< unul dintre copii se mboln)vete, unul dintre copii pre*int) probleme deconduit) sau de nv)+are, familia tr)iete o perioad) de stres financiar, cei doi so+i consemnea*) o revenire atensiunilor n ceea ce privete sexualitatea sau afec+iunea, noi semne de oboseal) i de burnout apar n ca*ul unuiadintre so+i.

Discuţiisus



7/25/2019 caz_cuplu


Specificitatea cazului

Ca*ul cuplului Celine#$aniel ilustrea*) n mod tipic problemele cuplurilor care se pre*int), n cadru institu+ional sau laun cabinet privat, pentru a ncepe o psihoterapie cognitiv) i comportamental)de cuplu. Complexitatea situa+iei celor doi este cau*at) de mai mul+i factori<# cei doi so+i pre*int), conform instrumentelor normative, un nivel de suferin+) conjugal) ridicat18# negocierea unui mandat terapeutic +ine cont de natura cri*ei familiale8# nivelul ridicat de violen+) verbal), riscul manifest)rii violen+ei fi*ice fa+) de fiul cel mare, amenin+area cu disolu+iac)sniciei creea*) probleme de gestionare clinic) importante8 priorit)+ile terapeutului i ale fiec)ruia dintre so+i converg

rareori i ameliorarea rela+iei de cuplu constituie un obiectiv al interven+iei valabil din momentul n care cri*a a ncetati ambivalen+a s#a re*olvat8# diversitatea domeniilor func+ion)rii psihosociale afectate repre*int) o provocare de prim ordin n PCCC 8 atunci c(ndcri*a este dep)it), resursele psihologice ale so+ilor i calitatea alian+ei cu terapeutul sunt factori#cheie pentru reuitatratamentului@. n compara+ie cu practicile u*uale nt(lnite n PCCC, Celine i $aniel au urmat o terapie mai lung)< @3 edin+e de c(te24 de minute, care au inclus demersul diagnostic, reali*area interven+iilor specifice fiec)ruia dintre cele trei mandate i nt(lnirile de monitori*are.

chemele terapeutice tipice utili*ate n studiile de cercetare 6Wright et al., @44;7 sau n practica clinic) u*ual)6Oorthe, @44@7 con+in, n medie, cincispre*ece edin+e a c(te ;4 de minute fiecare. Mai mul+i autori sunt de acord c)aceste scheme con+in un num)r prea mic de nt(lniri. 'ecomand)rile cele mai recente 6Christensen et al., @4497 nceea ce privete psihoterapia de tip PCCC0 care vi*ea*) ameliorarea vie+ii de cuplu men+ionea*) o terapie standard

care implic) @9 de edin+e de c(te 24 de minute. /xperien+a ne demonstrea*), de asemenea, c), contrar celorobservate n ca*ul pre*ent, mandatele de interven+ie de cri*) i de gestionare a ambivalen+ei fa+) de continuarearela+iei se desf)oar) n mod frecvent timp de mai mult de *ece edin+e fiecare. pectrul interven+iilor utili*ate este nacest ca* n mod necesar mai ampluI.

Eficienţa terapiei

Majoritatea exper+ilor sus+in, cu date probatorii n ceea ce privete sus+inerea, c) PCCC are drept efect schimb)riterapeutice semnificative i durabile 6nder et al., @44;7, cu condi+ia ca psihoterapeu+ii s) fi urmat o formareadecvat). -ceast) formare intensiv) ar presupune confruntarea cu numeroase ca*uri cu profiluri i cerin+e variate,supervi*ate ncep(nd cu asistarea la edin+e, direct sau prin intermediul nregistr)rilor video.

Ou este exclus ca terapeutul clinician care nu dispune de o astfel de preg)tire s) poat) utili*a n mod eficient PCCC.

'e*ultatele depind, n aceast) situa+ie, de gradul de dificultate al ca*urilor, precum i de competen+ele, experien+a iaptitudinile terapeutului.

/ste necesar s) se reali*e*e i alte studii de cercetare pentru a determina parametrii care contribuie la eficien+apsihoterapiilor cognitive i comportamentale de cuplu. 'e*ultatele preliminarii sunt p(n) n pre*ent dintre cele mai ncurajatoare. $ar aceste studii randomi*ate sunt reali*ate aplic(ndu#se criterii de selec+ie a ca*urilor i dearmoni*are a practicii care maximi*ea*) ansele de succes ale tratamentului. eacţia de respingere a cuplurilorcare prezintă mari dificultăţi sau profiluri atipice constituie o practică acceptabilă în faza de debut ainvestigaţiei eficienţei unui nou protocol de tratament. $e asemenea, supervi*area strict) i continu) aprofesionitilor care aplic) aceste interven+ii constituie un procedeu experimental adecvat. &otui, diseminarea pescar) larg) a PCCC trebuie s) se ba*e*e pe date tiin+ifice care s)#i confirme aplicabilitatea n mediul clinic natural6Wright el al., @44;7.$in punct de vedere tiin+ific i profesional, tran*i+ia de la modelele tradi+ionale la modelele integrate de PCCC suscit)

mult optimism i entu*iasm. Creterea complexit)+ii obiectivelor i a metodelor de interven+ie se repercutea*) n modfavorabil asupra ansamblului spectrului clientelei nt(lnite n psihoterapia de cuplu.

caz_cuplu

Documents

Transcript of caz_cuplu