Cavalerii mesei patrate

7/26/2019 Cavalerii mesei patrate

http://slidepdf.com/reader/full/cavalerii-mesei-patrate 1/24

PARTEA I (Redacția ziarului "Glasul muncitorului". O încăpere mare cu 7 -8 birouri. Despărțit de restulîncăperii, printr -un perete de sticlă, spațiul "locuit" de Stancu, secretarul de redacție, și Catona,dactilografa. La loc vizibil, mare, portretul lui N icolae Ceaușescu și, sub el, lozinca: "TraiasăaPartidul Comunist Român în frunte cu genialul său conducător, tovarășul Nicolae Ceaușescu." Oușă în stânga, pe care citim: REDACTOR-ȘEF ADJUNCT. O ușă în fund, prin care se intră de

afară. Suntem în camerele vecine ale clădirii cunoscute din piesa "Fluierând pe Golgota-n sus." Atrecut timpul, altă atmosferă, generțtia ginșilor a adus alt stil de muncă, alt tip de relații. Încontrast cu ei, "generația batrână", îmbracată clasic. În spatele lui Norocel, o "lozincă" scrisă demână: "Fii curajos când dai din gură Și prudent cu tocu-n mână!" Dimineața, se lucrează. Stancu, secretarul de redacție, caută ceva prin sertarele biroului, prinfichet, pe sub dosare. Catona dactilografiază cu aerul ca "plutește". Iulia - 30 de ani - scrie, rupe,scrie, rupe, e furioasă. Doru, la rubrica sport, prinde un nou afiș, bate un cui în perete.)

IULIA: Termină o dată cu bătăile alea! Mă scoți din sărite! Parăa-i redacția "Sportul poporului"! DORU: Nu uit nici o clipă că lucrez în redacția marelui cotidian "Glasul muncitorului" careacoperă, centimetru cu centimetru, întreaga suprafață a țării! IULIA (se duce la Catona, care dactilografiază și "plutește", zâmbind vag): Mai ai mult, tovarașaCatona?... (Ridică tonul .) Tovarașa Catona! Cobori în redacție! (Catona tresare.) Ai coborât?CATONA: De unde?!DORU: Din pat! Era încă în pat, pe la miezul nopții! CATONA (gata să plângă): Iar esti obraznic?DORU: Invidios! Pe la miezul nopții, eu dormeam banal. CATONA (termina de dactilografiat ): Poftim!

(Iulia primește foaia de hârtie, se asaza. Stancu e din ce în ce mai enervat ca nu gaseste cecauta.)

DORU: Ce cauti, tovarașe Stancu? Microfoanele? (Se râde.) STANCU (iese din "colivie"): Nu mi-ai luat tu foarfeca?

DORU: Eu?!STANCU: Tu faci bancurile proaste. Trebuie să dau fondu´ într-o ora și nu am foarfecă. DORU: "Scrie-l" și dumneata cu o lamă de bărbierit. (Explica, pedant, spre hazul celorlalti .) Seiaudocumentele plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român, se citesc atent și sesubliniază pasajele cheie. Se citește, în acelasi scop, discursul Tovarașului. ( Arată tabloul de pe

perete.) Se șine lama între degetul mare și arătător. Se decupează pasajele subliniate și se lipescpe o foaie de hârtie. Articolul original este scris!(Toti râd, intra Chircu.)CHIRCU: Salutare și frătie, ce e nou prin redacție? DORU: Tovarașul Stancu și-a pierdut foarfeca si nu poate sa "scrie" articolul de fond!STANCU (răstit, lui Chircu): Tu mi-ai luat foarfeca!CHIRCU: Glumesc eu, da´ nu-l ating pe om la meserie. Norocel!

STANCU: Dacă-l prind! Să nu-și pună mintea cu mine! CHIRCU (lui Stancu): Dă-mi și mie agerpresurile. Să văd și eu ce mai face capitalismul. (Iafoile.)DORU: Se prșbușește. Geme! CHIRCU (se asaza, rasfoiește): Să geamă! Șomaj... criza... DORU: Mai ales morala.CHIRCU: Aici îi întrecem fara drept de apel. Suntem mai morali decât capitalismul. De doua orimai morali! De trei ori mai morali și tindem să devenim de patru ori mai morali! DORU: O să crape burghezia de necaz! Ce zici, tovarașe Stancu?



STANCU: Eu zic asta: putin bun simt nu strica. Am luat parte la înfiintarea ziarului asta! Înredacție domnea o atmosfera revolutionara. Acum...

(Intra Ponor, a albit. Doru si Chircu sar în picioare, ca la armata, glumind .)

CHIRCU: Să trăiți! DORU: Vă salut umil și democratic! STANCU: Tovarașe Ponor, eu nu garantez fondu´! Au ascuns foarfeca. M-am săturat de glumelelor!DORU: Profesionale!STANCU: Tâmpite! ( Arata.) Uitati! Am documentele pregatite si...PONOR: Caut-o pe-ndelete. Poftiti pâna la mine. Câteva comunicari urgente. Norocel n-a venit?DORU: Aseară, vernisaj. După vernisaj, sărbătoare: pictori, pictorite. Generația tânara trebuie

încurajata!PONOR (nu gusta gluma): Poftiti la mine!

(Trec la Ponor. Ramâne Catona. Intra Norocel si Cetateanul, un personaj care va aparea în maimulte ipostaze, de fiecare dată, același actor .)

NOROCEL (cu un vesnic umor trist ): Puteam să fiu un tip de caracter, dar ce rost are, cândparșivenia este atât de bine cotată? Am atâta caracter încât să-mi recunosc lipsa de caracter.Domnișoara Catona! (Catona se face că nu-l aude.) Catona!... Poftim! (Îi da un articol.) Urgent!O cronica excelenta! Aseara, acest barbat falnic și-a sarbatorit debutul ca artist plastic. Un vinextraordinar! S-a impus în faza judeteana a Festivalului național "Cântarea României", festivalulmuncii si al creatiei! Cronica asta îl consacra ca pictor. Anul trecut, l-am consacrat poet. Talentmultilateral, din popor! Abandonezi poezia de dragul picturii?CETATEANUL (caută prin buzunare): Nu, tovarașe Norocel. Uitati! (A gasit o foaie de hârtie.)Stiu ca în ianuarie pregatiti numere festive grele. V-am pregatit ceva bun pentru amândoua zilelefestive: si pentru ziua tovarașei academician doctor inginer, savant de renume mondial, ElenaCeaușescu, și pentru tovarașul Ceaușescu. NOROCEL: Am nevoie, ca de aer, de-o poezie la tema!CETATEANUL: Pai vezi? Tocmai eu sa te las? Ia ascultă.

(Citește cu patos.)"Noi spunem Ceaușescu Nicolae Și patria-n lumina se-nvesmânta,Și grâul parca dulce-n glie cânta,Țâsnind în rod rotunda vâlvătaie, Un timp numim cu nume de erouȘi fapta țării-n aur se preface -Ni-s pâinile fântâni de dor și pace Și inima iubirii cald erou." NOROCEL (dulce bășcălie): Ești bun, dom´le (Citeaza admirativ .) "Pâinile fântâni de dor!"Eminescian!CETATEANUL: Chiar așa? NOROCEL (brusc la altceva): Vinul ala grozav era de la voi?

CETATEANUL: De la noi din sat.NOROCEL: Să trec într-o zi pe-acolo, cu niște prieteni. Primarul te susține? E bucuros deoaspeți? CETATEANUL: Moare după pictură! Vrea să picteze toți pereții școlii. Vă amintiți scoala? Ați fostodată, la noi, am luat masa în cancelarie. NOROCEL: În câte cancelarii am chefuit eu...CETATEANUL: Ati apreciat portretul tovarașului Ceaușescu. Ăla cu sceptru de presedinte. Ațispus ca...NOROCEL: Este foarte autentic.CETATEANUL: Foarte autentic! Așa ați spus.



NOROCEL: Am apreciat expozitii întregi de tablouri ale Tovarașului. Întotdeauna am apreciatautenticitatea. Semană leit. CETATEANUL (naiv ): L-am facut exact ca în fotografie.NOROCEL: Am observat. Autentic! Domnisoara Catona, dactilografiaza urgent. Pentru numarulde mâine. Ești multumit? CETATEANUL: Nu ma asteptam la atâta cinste.NOROCEL: Trebuie să aibă și judetul nostru un tânar talentat? Trebuie! Te lansez. Azi esti untânar care aspira, mâine un premiat consacrat, umpli consignatiile cu kitsch-uri. Arta, ca bucurie,s-a dus!CETATEANUL: Prietenia pe care mi-o arătați mă onorează. NOROCEL: Colaborăm pentru gloria județului! Multumesc pentru ianuarie. M-ai ajutat și nu teuit! Acum, la revedere!CETATEANUL: La revedere! Va salut!

(Cetățeanul iese. Norocel o întreabă pe Catona, prin gest, daca ceilalti sunt la Ponor. Eaconfirma.)

NOROCEL: Într-o altă viață, Catona, îmi voi dramui cu mai multa înțelepciune sentimentele sitimpul. Nu voi mai scrie poezii, nu voi mai fuma, nu voi mai bea, voi face mai mult sport, voi

învata mai multe limbi straine si voi iubi o singura femeie! Ce fericiți vom fi noi doi, Catona, într-o alta viata!

(De la Ponor, apar c ei din ședință.)

DORU: Ai venit, ma?NOROCEL: Ati si terminat?DORU: Nu-i a bună! STANCU: Dezastru! Va spun eu. Am citit pe fata lui ca...IULIA (îi explica lui Norocel ): Tovarașul Florea a intrat peste noi în sedinta. NOROCEL: Hopa-hopa!

(Intra Titi n, neobservat de ceilalți. Stancu e la el, în cușcă, cei tineri nu-l cunosc .)

IULIA: Să ne pregătim autocriticile. STANCU: Și criticile. CHIRCU: Nu te grabi, tovarașe Stancu, sa lovești primul. Tehnica veche, experimentata înredactia asta.STANCU (agresiv ): Ce vrei sa spui? Insinuarile tale...TITIN (a gustat replica lui Chircu): Buna ziua!NOROCEL (coplesit ): Domnule Titin...DORU: Ce doriti?TITIN: Vreau sa vorbesc cu cineva din conducerea redacției. Am fost trimis sa lucrez aici. NOROCEL (îi strânge mâna, îi vorbeste tot aparte): Bine ati venit! Tovarașe Stancu! Avem unnou coleg.CHIRCU: Spune-i din prima zi care este calitatea fundamentala a ziaristului angajat de marelecotidian "Glasul muncitorului". Calitatea fundamentala este responsabilitatea. Ce înseamna asta?

Responsabilitate înseamna sa vezi si sa auzi echilibrat: si exemple negative si exemple pozitive.Sa nu arunci o lumina neagra asupra domeniului.IULIA (sterge biroul la care va sta Titin): Ce te-a apucat, Chircule, de ti-ai dat drumul la gura?Ai baut? ( Arata ca sunt microfoane.) Acum ne trezim cu tovarașul Bolboroaca pe-aici, sa ne

întrebe daca sunt probleme.CHIRCU: Tovarașul maior Bolboroaca nu afla pe caile astea (arata telefonul), ce se petrece pe-aici.( Arata spre ceilalti .) Are alte surse.DORU: Iar bati câmpii?CHIRCU: De ce sari? N-am spus ca esti tu. Da´ unul dintre noi trebuie sa fie, nu?



DORU: Să nu degeneram. (Schimba vorba.) Sterge dumneata biroul, tovarașa Catona. (LuiTitin.)Scuzati-ma, desi sunteti mai în vârsta, va întreb: copii, nevasta?TITIN: Încă nu. DORU: Sterge vârtos, tovarașa Catona! CATONA: Dumneata glumesti si dânsul o sa creada ca...DORU (strânge mâna lui Titin): Sa facem cunostinta. Doru. Rubrica "Sport".TITIN: Valentin Olaru.

(Stancu și -a terminat treaba, vine lânga ceilalti, îl recunoaste pe Titin.)

STANCU: Dumneata?! (Celorlalti .) Va rog sa ne lasati singuri, câteva minute.(Usor nedumeriti, ceilalti ies.)TITIN: Eu sunt.STANCU: Titin... Tov... tovarașe Titin. Te-au... te-au trimis aici?TITIN: N-am plecat de-aici? De ce nu le-ai spus ce-i cu mine?STANCU: Stiu eu daca e bine?!TITIN: Spune-le deschis: tovarașul a fost redactorul sef adjunct al acestui ziar, a intrat înpuscarie, aieșit de-acolo, dupa multi ani, când s-a constatat ca a fost nevinvoat.STANCU: De când ai ieșit, ce ai facut? TITIN: Avocatura. "Lasi avocatura, lucrezi iar în presa!"STANCU: Vor sa te "unga" în locu´ lu´ Petru? (Râde cu secreta satisfactie.) Ponor spera sa fienumit el. Daca ai venit, o sa se bucure.TITIN: Sunt mirat ca te mai gasesc aici. Credeam ca esti, aha! pe undeva pe sus.STANCU (își descarca sufletul ): Îmi reproseaza ca am facut scoli la Moscova. Si ca mi-am luatnevasta rusoaica. M-am îndragostit!TITIN (ironic ): Amorul e un lucru mare!STANCU: Eu nu mi-am luat nevasta rusoaica din arivism. ( Arata locul unde stă.) Ma tine Ponorpe post tehnic si ma foloseste bun la toate. Cum scot putin capul, ma rade! Un porc! Am pornit

împreuna și... Ziaru´ nostru e judetean, da´ îl facem în Capitala... Ma urasti? TITIN: Nu.STANCU: Să știi că singur ți-ai făcut-o. Nu vedeai de unde bate vântu´? Am dat si eu declaratie,

recunosc, da´ sa stii ca a mea nu zicea nimic grav.TITIN (amuzat): Erau și parti în care ma laudai? STANCU: Asa a fost situatia. Credeam în Stalin ca în Dumnezeu. Tatucul, generalissimul,câstigatorul razboiului! Dupa demascarea lui, nevasta-mea o tinea ata: Tatucu în sus, Tatucu în

jos. Într-o noapte, ne-am batut ca chiorii. Ca sa zic asa, ne-am batut ideologic. Dimineata aplecat. Nici n-am mai vazut-o. Mi-a ramas un baiat frumos de la ea. Le-am spus, tovarașilor:cum, adica, sa înțeleg eu înaintea partidului? Sa fiu eu mai înțelept? Dupa ce partidu´ și-aschimbat linia, s-a rupt de Moscova, am aderat si eu, ca orice român.TITIN: Tu nu ești român, Stancule. Tara ta se numește "Republica Stancu". Esti de origineetnica Stancu si naționalitatea Stancu. Apartii unei tari cu un singur locuitor! STANCU: Ma urasti!TITIN: În puscarie am învatat un lucru extraordinar: am învățat sa iert. Vei profita de aceastanoua

înțelepciune a mea.

( Apare Ponor. Titin e cu spatele la el .)

PONOR: Unde-s ceilalti?STANCU: Pe-aici.PONOR: Cheama-i imediat!(Iese, închide usa.)STANCU: Nu te-a recunoscut. (Deschide usa.) La sedinta. Repede!(Intra toti .)



DORU: Ai aflat ceva, nea Stancule?STANCU: O sa aflam toti!

(Intra Ponor si Florea. Ponor are un teanc de ziare "Glasul muncitorului" în mâna. Atmosferadevine tensionata. "Glumetii" Norocel, Chircu, Doru sunt de nerecunoscut, au abordat atitudineaoficiala. Florea le inspira o stare de îngrijorare. Își fac semne. Florea nu-i priveste, rasfoiește colecția.)

CHIRCU (aparte, lui Norocel ): Care-l sminteste primul?NOROCEL: Lasă-mă pe mine. CHIRCU: Trage tare, ca e groasa! Simt eu. Când îti fac semn: hap!DORU (intervine): Nu ierti nimic! Stii ce-i palce.NOROCEL: Lasa, dom´le!PONOR: Tovarași! Ziarul nostru a fost analizat în lumina docu mentelor Congresului al XIV-lea alPartidului Comunist Român, a magistralei expuneri facute de tovarașul secretar general alpartidului, Nicolae Ceaușescu. Dupa cum stiti, Congresul s-a desfasurat sub semnul unitatii demonolit al partidului, în jurul genialului nostru conducator, cel mai iubit si stimat fiu al natiuniinoastre.NOROCEL (sare): Tovarașe Ponor, îmi vin în minte doua versuri care spun, concis si sensibil,ceea ce ai afirmat dumneata despre tovarașul secretar general al partidului: "L-a trimis istoriaspre noi, / Ca prin noi istoria s-o scrie!"

(Chircu îi face semn lui Doru ca Norocel a fost bine. Doru îl îndeamnă să intre și el în joc.)

CHIRCU: În curând, cu prilejul aniversarii zilei de naștere, vom aduce Marelui Barbat omagiulnostru încărcat de cele mai profunde simtaminte si aleasa stima. DORU: Vom omagia stralucita, vasta si eroica activitate, viata exemplara, monumentala operateoretica si practica.STANCU: Până la Congresul al XIV-lea dominau în partid practicile de copiere si ploconire în fataasazisului "model unic" obligatoriu pentru constructia socialismului: modelul Stalin. Geniultovarașului Nicolae Ceaușescu a pus capat dogmatismului, conservatorismului, închistarii îngândire si activitate. Asa am ajuns la victoriile de azi!(Urmeaza o scurta tacere. Florea își întoarce privirea spre Iulia.)

IULIA (nu mai poate rezista presiunii ): Eu as vrea sa vorbesc despre tovarașa academiciandoctor inginer, savant de renume mondial, Elena Ceaușescu, a carei aniversare o vom sarbatori

în curând. Îi trimit florile stimei tuturor femeilor, pentru înalta competenta dovedita în îndrumarea cercetarii stiintifice, învatamântului si culturii.CATONA: Eu îi adresez, tovarașei academician doctor inginer, savant de renume mondial, ElenaCeaușescu, un vibrant omagiu, înalta prețuire si aleasa cinstire. Nu sunt ziarist, dar si muncamea modesta, în cadrul redacției... FLOREA: O apreciem, tovarașa Catona. Dumneata reprezinti, aici, clasa muncitoare! Ai vorbitfrumos, sincer. Tovarașa academician, doctor, inginer, savant de renume mondial, ElenaCeaușescu este o personalitate simbolica, da profunda anga jare revolutionara. E bine sa nuscapam nici acest aspect.CATONA (naiv): Nu-l scapam, tovarașe Florea.

(Intervențiile l -au destins pe Florea. Privirile se îndreapta catre Titin, care tace.)

FLOREA (iritat ): Sa continuam, tovarași! PONOR: Tovarași! În luuume, și în tarile din jurul nooostru, se petrec evenimente importaaante.Unele graaave. Presa are un mare roool, în lamurirea unor probleme, pe care si le puncetateeenii. Tovarașul Florea a venit să ne ajuuute sa îmbunatatim munca noastra. Arecuvââântul, tovarașul Florea. FLOREA (citește din hârtiile pe care le-a scos din servieta): Tovarași! Congresu´ marilor victoriidin România a demonstrat forta si capacitatea creatoare a socialismului. Productia industriala era

în 1945 da 11,7 miliarde lei. Pentru anu´ asta sa prevede sa fie da 1700 da miliarde lei. Pa



aceasta baza s-a asigurat constructia a trei milioane apartamente. Da ce amintim toate astea?Pentru ca mai sunt unii, prin tara, prin vecini, sau pa la unele posturi da radio, care declara ca numai vor socialism. Ca vor sa mearga spre capitalism. Noi criticam multe aspecte alesocialismului, da´ nu aruncam socialismu´. Da aici sa pornim discutia!

(Ședința alunecă spre absurd. Se dovedește ca, indiferent despre ce este vorba, tot acolo seajunge: la omagierea conducatorului si ca, de fapt, asta se doreste.)

PONOR: Tovarașul Florea a fixat caaadrul în care am fost analizaaati. S-a constataaat capublicam aceeeleasi si aceeeleasi generalitati, de care s-au saturat cititooorii. Eficienta ziarului,dupa unele manifestari puuublice, a scazuuut. Astept sa luati cuvântul criiitic si autocriiitic!NOROCEL (aparte, lui Doru, ca la circ ): Hap!DORU (aparte): Chircu e mai bun acum! (Îi face semn lui Chircu sa ia cuvântul .) Dupa el, saritu. Ești pregătit? NOROCEL: În orice clipa si la orice tema. (Lui Chircu.) Hap!DORU (soptit lui Chircu): Trage pe merite!NOROCEL (îl grăbește): Hap!CHIRCU: Tovarași! De când l-am ascultat, cu interes, pe tovarașul Florea, stau si ma gândesc:meritam noi sa ne autodesfiguram? (Doru face semn ca a început bine.) Ziarul nostru, în afarăde jumatate de pagina de sport si pagina externa, restul este revoluționar. PONOR: Tovarașe Chircu, mai mediteaza. CHIRCU: Am meditat. Avem colectia? ( Arata ziare.) Ce am publicat? Articole revolutionare.Poftim! (Citește.) "Nicolae Ceaușescu marele ctitor al României moderne!"... "Genialul strateg aldevenirii socialiste a patriei strabune!", "Fauritorul epocii de aur care îi poarta numele!"PONOR: Tovarașe Chircu, le stim.CHIRCU: Sș le audă și tovarașul Florea! NOROCEL (intră în lupta): Tovarașe Florea! Eu, la rubricile mele de arta, am susținut, cu toatemijloacele, marele Festival național "Cântarea României". Ce arata festivalul? Ca s-a format onouaconstiinta a oamenilor! Creatorii stiu ce sa cânte. (Ia, la întâmplare, un ziar .) De exemplu, asta.(Citește.) "Aduceti flori! Rostiti cuvântul ideal / Serbam savantul de renume mondial! / Privindspre-nalt, scrutând în viitor, / Alaturi de al patriei viteaz conducator."DORU (ipocrit ): Frumos! Vibrant!

CHIRCU: Poezie mobilizatoare!PONOR: Ziarul nostru și-a îndeplinit, în maaare, sarcinile, dar ni se cere un saaalt calitatiiiv. S-au ivit glaaasuri care se îndoiesc de socialiiism. Oamenii mai aud pe colo, pe colo, pe undescurte, ca ar fi bine sa ne întoarcem la capitalism. (Tinerii își fac semne; au priceput unde bate.)Trebuie sa fim noi priiimi care sa combaaatem. Aici stam prost. Publicam aceeeleasi si aceeeleasigeneralitati, de care s-a saturaaat cititorul. Articole luuungi, malaieeete, teeerne! Daca vrei sa-mpusti o idee, îmbatrânesti cu glontul pe teaaava! (Se râde.) Nu-i nimic de râââs. Titlurisabloon! Uscaaate! Explicatiiive! Cine citește titlul, cunoaste artiiicolul! Sa învîtaaam, sa faaacempresa!NOROCEL (lui Doru): Iar spune ceva despre presa americana.DORU: De când a fost acolo...PONOR: Sa facem presa cum am vazut la un ziar americaaan. Ziaristul era în Honolulu,transmitea deacooolo, și textul se ducea direct în terminaaalul din tipografiiie, si se culegea. În

trei ore, aparea tiparit. Ce ne lipsește să fim și noi la fel? DORU: Honolulu! (Toti râd .)CHIRCU: Avem Dadârlati!PONOR: Tovarașe Doooru! DORU: Daca textul meu se duce direct în terminalul din tipografie, dumneata când îl citesti,tovarașe Ponor? Când trece pe fir? (Își vântura capul într -o parte si alta, ca si cum ar citi cevacare trece foarte repede.) O să-l citești foarte repede, ca trece cu 300 000 de kilometri pesecundă! PONOR (enervat, nu mai lungeste vocalele): Tovarașe Doru, te dau afara din sedinta! E șitovarașul



Florea de față. Ești mulțumit de tine Chircule? Ești mulțumit cum ai oglindit proble meleagriculturii? Aud? Indolenta! Dezinteres! Rapoarte de date false!... Taaaci! Nimic n-ai sesizat!Pleacă pe teren! Să ari județul! Vino cu fapte. Probleeeme! Caaazuri! Si exemple negatiiive siexemple pozitiiive! Echilibraaat! Sa nu aruncam o lumina neagra asupra agriculturii. S-a înțeles? CHIRCU: Am înțeles. PONOR: Probleme cetățenești! Slaaab, tovarașa Iulia! Sunt probleme cetatenesti graaave!Nemultumiri! Cazuri de coruptie! Locuintele buuune se repartizeaza pe spert! Ia problemele-npiept! Cu exemple concrete. Si exemple negatiiive si exemple pozitiiive. Echilibrat! Sa nuaruncam o lumina neaaagra asupra problemelor cetatenesti! Industria! Economia! Slab, tovarașeStancu!STANCU (se simte persecutat ): Nu pot sa fac singur fata! Si secretariatu´ de redacție, sifondu´, si industria, toate pe capu´ meu! Daca a mai venit si tovarașu´, o sa se schimbesituatia. E un tovaraș cu experienta în presa.PONOR: Titiiin are multa experieeență. CHIRCU (tinerilor ): Titin?!

(E clar că îl știu si îl stimează. Ponor trece mai departe, ca și când prezenșa lui Titin nu meritănici o

Atenție.)

PONOR: Tovarașul secretar general al partiiidului a pus accentul pe combativitaaate! Spiritofensiiiv! Intransigeeenta revolutionara! Sa raspundem burgheziei asa cum se cuvine! Mâine saaparem într-o noua înfatisare! Mâine! Asta ni se cere! Tovarașe Florea, mai aveti ceva deadăugat? FLOREA: Astept ziaru´ cu o noua înfatisare.CHIRCU: Contati pe noi, tovarașe Florea! DORU (ironie subtire): Vom face totu´!NOROCEL: Chiar daca nu vom dormi toata noaptea, mâine, ziarul va arăta asa cum ne cerepartidul!PONOR: Frumoase angajamente! La lucru!

(Florea și Ponor ies pe o atmosfera entuziasta.)

STANCU (e un ecou): La treabă! E de muncit! IULIA: Muncă si curaj! CHIRCU: Curaj bine temperat.STANCU: Lasă glumele! Mâine sa avem un ziar modern, combativ, eficient, ofensiv, militant,

într-un cuvânt: revolutionar! Asa ne cere tovarașu´ secretar general al partidului. Sa fim la înaltimea sarcinilor!

(Revine Ponor, dupa ce l-a expediat pe Florea. Îi face semn lui Stancu sa vina de-o parte.)

PONOR (în soapta): Asculta, Staaancule. (Semn catre Titin.) Asta nu trebuie sa faaaca multipureci peaici! Ai înțeles? STANCU: La asta ma gândeam si eu: de Titin avem nevoie? (Gusta efectul scontat de ceea ce îi

va spune.) Daca ajunge si-n fruntea redacției... PONOR: Trimite-l sa scrie ceva despre Viorel Duru. Dupa câte îl stiu, se va repezi. Scandalul vafi gata. Îl azvârlim de nu se vede! Controleaza-i citaaatele. Să nu ne trezim cu vreo sopââârla. STANCU: Cu citatele l-am mai plesnit noi odata!PONOR (tuturor ): Nu pierdeti tiiimpul! Tovarașul Stancu stie ce aveti de facuuut. (Iese.)STANCU: Trecem alaturi. Fixam, concret, ce aveti de scris.NOROCEL: Eu am ceva gata scris. Doar să-l dictez si...



Noi tocmai despre asta nu avem voie sa scriem. Devenim mai buni si mai revolutionari fara saderanjam nimic. Putem face asta pentru ca noi decidem, fara nici o consecinta, ca articolul estemai bun, mai revolutionar, mai combativ. Ca sa para asa, e de ajuns să aibă în frunte un titlumai pompos. Ce urmeaza dupa titlu e, mereu, aceeasi vorbarie în spatele careia ascundemrealitatea. Aceasta smecherie, si competenta tovarașului Stancu, ne salvează. TITIN: Stancu?!CHIRCU: Daaa! Îl declar, în față, genial! El știe cum să ia indicația în serios si s-o realizeze faracusur. El stie sa taie atent documentele, sa adauge adjective bombastice, sa schimbe procentele,

într-un cuvânt, stie sa "aranjeze"! În orice redacție, dupa cum stii si dumneata, exista unul saucâtiva Stancu, buni pentru articolele de serviciu, de linie, de cotitura, de eveniment, desarbatoare, de congres, de bilant, de plenara! Ei sunt, întotdeauna, acolo, prezenti, gata saschimbe înfatisarea veche si sa dea înfatisarea noua, dorita, fara sa miste nimic. Noi trebuie sa lefim recunoscatori, sa le sarutam foarfeca sfânta, care ne scoate din toate încurcaturile!

(Intra Doru, are în mâna câteva foi dactilografiate.)

DORU: Nea Stancule, articolul meu!CHIRCU (izbucneste în râs): Ce v-am spus eu? Toti au articolele scrise.DORU: Ce râzi, ma? Nea Stancule, am un titlu... "Pe trepte de glorii si lumina!" Desprespectacolulsportiv-cultural de pe stadion.STANCU: Iar "pe trepte de glorii și lumina"? Mai caută și tu. DORU: E bun, dom´le.STANCU: Saptamâna trecuta "pe trepte de glorii", acum două săptămâni "pe trepte de glorii".Vrei sa-ti arat?NOROCEL: Dai o cafea? Îti plasez un titlu...DORU: S-a facut.NOROCEL (dupa câteva clipe de gândire): "Timp eroic, pe plaiuri de legenda!"DORU (îl saruta): Tot poetii! Esti mare!STANCU: Scriu așa? DORU: Te cred. "Timp eroic, pe plaiuri de legenda!" De-acolo! Ma dau mare la Ponor! Ati vazut?Ședinta ne-a mobilizat. Observatiile critice ale tovarașului Florea au avut efect. Florea o sa mafelicite. Are el un dinte pa mine, da´ cu titlul asta, ma iarta. Dau doua cafele!

(Intră Iulia, are în mână câteva fotografii .)

IULIA: Fotografiile de la laborator, tovarașe Stancu. (Le priveste.) Toti oamenii, în ziarul nostru,stau ca la fotograf. Tepeni! Îi îmbraca Marinescu în haine de sarbatoare, sa se vada nivelul detrai ridicat, îi pune sa zâmbeasca fericiti, cu toata dantura, si dedesubt scrie: "Tarani muncind cuavânt!" (Toti râd .)STANCU: Marinescu a fost felicitat.CHIRCU (îl imita pe Ponor ): Spiiirit nou, ofensiiiv! (Râd .)NOROCEL: Când citesc un articol de-al nostru, parca vad o caravana de camile traversând aleneSahara!DORU: Pai cum sa fie altfel, daca-i "echilibraaat si nu arunca o lumina neaaagra asupradomeniului"?

(Râd .)STANCU: Terminati cu prostiile!DORU: De ce esti suparat, dom´le? Ne-am îndeplinit sarcinile? Ai materiale pentru doua numererevolutionare? Ce mai vrei? Ne-am descurcat!CHIRCU ( prietenește): Tovarașa Catona, mai lasa dracului masina aia, sa se odihneasca. Madoare capul.

(Catona înceteaza sa mai dactilografieze, începe sa se fardeze. Stancu îi da o foaie de hârtie luiTitin.)



STANCU: Tovarașe Titin, uite, ai aici, adresa, telefonul... Te duci la "Electrobobinajul" și scriiceva în spiritul celor discutate.TITIN: Nu este nevoie sa ma documentez special. Cunosc bine situatia. Am avut un proces de-acolo.STANCU: Să nu sari peste cal! Scrii si asa, si asa. TITIN (zâmbeste): Am mai scris o data un reportaj.STANCU ( pricepe aluzia): Îti dau un sfat.TITIN: Îl banuiesc. Trec alaturi si scriu.STANCU: Îl scrii si-l dai secretarei, să-l puna pe birou tovarașului Ponor.

(Titin iese. Stancu priveste dupa el .)

CHIRCU: Titin a fost sef, aici, la noi?STANCU: A fost. Demult.CHIRCU: Cum se purta?STANCU: Sa te fereasca Dumnezeu de prostia omului destept. Credea ca e de capu´ lui! A patit-o!CATONA: Chircule, ma ajuti sa cumpar niste carne? Ai relatii prin piata.CHIRCU: Ce relatii? Astia nu mai stiu nici de frica ziaristilor! Magazinele pline cu compot decirese. Scoate, dom´le, ceva de sub tejghea! Stii ca sunt ziarist. "Înjura-ma, bate-ma, nu mi-abagat carne de-o luna!" Ceva brânza? Râde ca tâmpitul! "I-am uitat si culoarea, de când nu ne-amai bagat". Jur! Nu ne mai baga nimic. Foamete, domnu´ ziarist. Daca ar fi, dupa cum scriidumneata la ziar." Ma onoreaza, ma ia cu "dumneata", dar mâncare, canci! (Râd .)CATONA: La macelaria din coltul strazii noastre, curatenie luna. Nea Vicule o sa iei premiul întâila concursul "cel mai curat loc de munca" (Râd .)CHIRCU: Avea "adidasi".CATONA: Daca mai vezi, cumpara-mi si mie o punga.CHIRCU: Ce sa faci cu ea?CATONA: Daca sunt doua-trei gâturi si vârfuri de aripa, fac o ciorba.IULIA: Prefer pâinea goala.

(Intr ă Norocel cu un tablou reprezentându-i pe Nicolae si Elena Ceaușescu.)

NOROCEL (arata tabloul ): Daca v-au auzit? (Se adreseaza tabloului .) Tovarașe secretar general,stati cu ochii pe ei!STANCU (speriat, fuge în cusca lui ): Nu aud ce tâmpenii spui, si nu sunt de acord! Ce-i cutablou´ ala?NOROCEL: Premiat! Nu te speria. Fotografiaza-l si, mâine, în pagina. L-am adus din expozitie.

(Intră, furios, Ceățteanul, acum sub înfățișarea unui țăran.)

CETATEANUL: Buna ziua! Tovarașu´ cu agricultura. (Da cu ochii de Chircu.) Tovarașe Chircu,vino dumneata prin sat si mai sperie-l pe presedintele ala al nostru! Nu ne-a mai dat nimic. N-auoamenii de mamaliga. Sperie-l cu ziaru´!STANCU (rastit ): Ce-i ziaru´, sperietoare?CETATEANUL: Sa respecte legea! Legea zice una, el face alta!

STANCU: Are si el indicatii! Crezi ca-i de capu´ lui?CETATEANUL: Își face de cap. Sunt toti neamuri. Sa ne dea depturile. Macar porumbu´, ca nemor vitele.STANCU: Nu ati facut porumb nici sa acoperiti datoria catre stat. De unde sa va dea? Muncitimai bine, cresteti productia la hectar si va da. Ce productie aveti?CETATEANUL: La porumb? Pe hârtie, cinspe mii la hectar.CHIRCU (ironic ): Sa tot mâncati!CETATEANUL: Pai, ne-a zis ca jumatate noi, 7500 de chile, si jumatate sa predam la fondu´ destat, 7500 de chile. Da´ noi am facut, de-adevaratelea, doar 8000 de chile la hectar. De ce ne-



au pus sa mintim, ca am facut 15 000? Ca sa ne ia 7500 statu´? Noua, ce ne-a mai ramas? Morvitele pe capete pâna-n primavara.NOROCEL: Pâna-n primavara! Nu stii cântecul ala frumos: "Primavara, primavara..."CETATEANUL: Dumitale îti arde sa cânti?NOROCEL: Nu vrei sa cânti cu mine? (Norocel întoarce privirea, semnificativ, spre tablou.)Cânta,dom´le, cu mine, daca vrei sa-ti fie bine! (Cânta.) "Primavara, primavara..." Sa se-auda ca estifericit.Hai! "Primavara, primavara..."CETATEANUL (izbucneste): Fir-ar mama ei a dracului de viata!

(Iese bombanind, trânteste, usa.)

STANCU: Cine-i ala? ( Amenintator .) Din ce sat e, Chircule?CHIRCU (minte): De unde sa stiu? Acum îl vad pentru prima data.STANCU: E periculos!

(Iese, grabit, să-l ajunga pe Cetatean.)

CHIRCU (vorbeste, ca si când ar fi singur ): Are sase copii. I-au darâmat si casa, asta-toamna,cu sistematizarea... I-a ajuns cutitul la os.DORU: Tâmpitul asta de Stancu...IULIA (care la începutul conversatiei a aruncat ceva pe telefon): Eu nu stiu ce v-a apucat, detrancaniti atâta.DORU (vede telefonul): Iulia, meriti o decoratie! O numim responsabila cu telefonul. (Râd .)(Intră Stancu.)STANCU (lui Chircu): Sa afli din ce comuna e!CHIRCU: Ma interesez. Chiar acum.(Le face baietilor semn cu ochiul si iese.)DORU: Hai să-l cautam cu totii. (Le face si el semn să-l urmeze.) S-o fi dus la bufet, sa bea ocafea!NOROCEL: Si mie mi s-a parut ca a luat-o spre bufet. Iulia, vino si tu, să-l cautam.STANCU ( privind spre ei ): Fac pe smecherii! Am mai vazut eu de-astia! Curaj de doi bani! Asta-i

sicuraju´ lui Norocel. Îl admiri si se da mare!CATONA: Eu, tovarașe Stancu... STANCU: Crezi ca nu stiu cum vorbesc despre mine? Ziaristii lu´ peste! Arunca vorbe,comenteaza ironic ce văd pe teren, fac bancuri pe seama unor oameni si, când pun mâna pe toc,ce iese din toata vorbaria lor? Iese un articol tip, scris în limbaj tip! ( Arată.) Aia-i lozinca lor!Vorbe, vorbe, si când pun mâna pe toc...

(Usa se deschide cu zgomot si apare, furios, Ponor .)

STANCU (în timp ce Ponor îi priveste fioros): Am zbârcit-o!DORU (tot soptit ): Morcovii tai, Chircule!STANCU (luminat ): Titin! I-a dat articolul!

PONOR (ca un raspuns): Unde-i Titin? Sa mi-l scoateti din pamânt!IULIA: O sopârla!

(Doru iese grabit .)

PONOR: Tot articolul asta e o sopââârla, cât un dinozaaaur! De ce credeti ca a stat la închisoooare? Pe degeaaaba? Am trimis artiiicolul si tovarașului Flooorea, să-l citeasca si el. să-laraaate si altortovaaarasi!



STANCU (grav ): Sa judece forurile.

(Intra Titin si Doru.)

PONOR: Ce te-ai apucat să scrii, Titin? TITIN: M-am straduit...PONOR: Sa faci un scandal cât mai mare!CHIRCU: Ne-ați cerut sa avem curaj! PONOR: Asta nu-i presa curajoooasa! Asta-i presa de scandaaal! Ziarul nostru nu este un ziar descandal!CHIRCU (lui Doru, aparte): Cauta tap ispasitor.DORU: Urmeaza sutarea din redacție! PONOR: Ti-o spun în faaata, Titiiin, daca era dupa miiine, nu mai ajungeai în redaaactia asta!DORU: Clar!PONOR: Asteptam si parerea tovarașului Flooorea. Nu vrei sa renunti la stilul tau provocatooor! TITIN: Totul poate fi verificat.PONOR (ironic ): Nu mai spuuune! Mi-a venit inima la loooc!DORU: Naiv si Titin.PONOR: Să nu pleci din redaaacție! Îl așteptăm pe tovarașul Flooorea.

(Iese grabit .)

DORU: Tovarașe Titin, atunci când... TITIN: Când am fost arestat?DORU: Ponor era în redacție? TITIN: Erau si Ponor, si Florea, si tovarașul Stancu, si Petru... STANCU (lui Doru): Ia nu mai dezgropa mortii! Alte timpuri!DORU (insista): Ponor v-a demascat si el?STANCU: Eram obligati! Ce stiti voi!DORU: Si dumneata l-ai demascat?STANCU: Trebuia! (Îl arata pe Doru.) Si tu l-ai fi demascat. (Lui Chircu.) Si tu. (Lui Norocel .) Situ, care faci pe desteptu´. Si tu, Iulia. Toti! Te chema, îti spunea ce sa vorbesti, îti explica cevina are... Daca nu primeai, intrai cu el, complice. Petru era prieten la catarama cu Titin. L-a

demascat mai rau decât noi toti! Asta era! Stiti care e meritu´ vostru? Doar asta, ca v-ati născutcu douazeci de ani mai târziu decât noi! Daca erati de vârsta noastra, faceati la fel. De ce nu-i ieiapararea, Chircule? De ce nu te duci la tovarașu´ Ponor, Norocel, sa-i spui ca directoru´ de la"Electrobobinaj", e o puslama si e adevarat ce a scris Titin în articol? Hai, Dorule, du-te si apara-l! Uita al cui nepot e directoru´. (Lui Titin.) Crezi ca nu stiu toti, ca fabrica e în dezastru? Toti aulaudat-o, pentru ca mai stiu si al cui nepot este directoru´! Dai în director si tipa de durere vreodoi stabi din Comitetu´ Judetean! A? Mai spuneti ceva? Va place sa comentati! Generatia tânara!Hai, comentati!

(Norocel trântește violent, o carte, pe birou.)

TITIN: Tu nu m-ai demascat, Stancule, pentru ca ai avut sarcina sa ma demasti. De la tine apornit demascarea. De ce vrei sa fii compatimit, ca oricare alt om silit sa faca ceva împotriva

vointei lui! Nu ti-a cerut nimeni sa fii mârsav. Ai fost, pentru ca asa ai vrut! Tu ti-ai construitpersonajul. Tu l-ai dus la Moscova, să-l scolesti, tu l-ai însurat, acolo, sa-i dai dosar bun, pentruun post de stab, tu l-ai învatat arta de a parveni prin lovituri acoperite ideologic! Te-ai întors unimpostor perfect, bun pentru orice, si ai început sa actionezi. Fata de mine, esti vinovat pentrutoti anii în care am fost de la: "Ba, ala, da tineta afara din celula", pâna la: "Va cerem scuze,sunteti nevinovat." Sunt unii oameni care trec dintr-un timp în altul, cum trec fantomele prinziduri. Nimic nu-i oprește! STANCU (uluitor, ca si când nimic nu s-ar fi discutat pâna atunci ): Tovarașa Iulia, pentruoperativitate, pleci imediat la "Electrobobinajul"! Afla ce succese au în cinstea aniversarii zilei de



naștere a tovarașului Ceaușescu. Ce produse noi au realizat, ce s-a mai facut la autoutilare, cemateriale din import au fost înlocuite cu materiale produse în tara. Au realizari, în privinta asta.IULIA (își pierde cumpatul ): Care e rostul nostru? Vreau să-l stiu si eu. Medicul stie ce rost are,inginerul stie, muncitorul stie, profesorul stie! Care e rostul meu, tovarașe Stancu? Sa ascundsau sa spun? Trebuie sa plec acum la fabrica. Ce rol am eu acolo?STANCU: Întrebari retorice! Rolu´ nostru este sa pazim linia partidului! Mai ales acum!DORU: Lauzi o data! Lauzi de doua ori! Lauzi de trei ori! Lauzi, lauzi, lauzi! Obosesti!STANCU: Să nu te-astepti, Titin, sa-ti ia vreunu´ apararea, în sedinta în care vei fi bubuit si datafara. Vor tacea mâlc!TITIN: Plec înainte de aceasta sedinta! Numai rezist sa vad cum oamenii își dezvaluie parteaurâta acaracterelor!STANCU: Unde pleci?TITIN: Plec sa hibernez. Ma simt un urs, care s-a trezit prea devreme. S-a lasat înselat deaparente. Primavara încă n-a venit, desi sunt unele semne. (Îi întinde mâna lui Stancu, vorbeste

privindu-l în ochi .) Intelectualii, când sunt minunati, nu se mai termina cât sunt de minunati.Când sunt jigodii, deasemenea! (Îi retine mâna, când Stancu vrea sa și -o retraga.) Ca sa se schimbe ceva, trebuie,mai întâi, sa se schimbe oamenii.IULIA: Sunt unii pe care îi invidiem: nu traiesc si nu actioneaza sub obsesia viitorului. Pentru ei,viitorul nu exista. Gesturile lor sunt conduse numai de instinctul supravietuirii imediate. Au osingura dorinta: sa ramâna! Când mi s-a propus sa vin în presa, de la catedra...CHIRCU: Te-ai entuziasmat de faptele extraordinare pe care urma sa le faci!IULIA: Eram foarte mândra de profesia asta. Ma gândeam, orgolioasa: un articol, "Acuz", aajuns la fel de celebru ca si opera unui mare romancier! Voi avea si eu un "J´acouse" al meu.DORU: Chiar asa. Ce vor spune, despre noi, cei care ne vor citi peste cinzeci de ani?CHIRCU: Întrebare de baraj!TITIN: Eu am simtit, toata viata, presiunea viitorului. Multe dintre faptele mele au fostinfluentate mai mult de el, decât de prezent. Important, pentru mine, a fost să-l astept cufruntea sus.STANCU: Vorbe mari! Ca sa ne dam intelectuali! Viata e viata! Ieșiti în strada, priviti oameniicare trec! Toti fac acelasi lucru: traiesc asa cum li se cere sa traiasca si vorbesc asa cum li secere sa vorbeasca!

(Intra Ponor si Florea.)

PONOR: Poftiți, tovarașe Florea! (Prezența lui Florea șochează.) Șediiinta! Tovarașul Floooreavrea sa ne vorbeasca. Se petrec fapte importaaante. (Lui Titin.) Articolu´ ala a fost rupt sigataaa! S-au ivit probleme grave! Instigatori platiiiti sunt porniti sa produca dezooordine în tara!Elemente declasaaate, puse în slujba cercurilor imperialiiiste, reactionaaare, încearca sa-si facade caaap, la Timișoara, unde s-a tras cu arma. Socialiiismul este în periiicol! Vrem sa auzimparerea fiecarui tovaaaras. În legatura cu sarcinile noastre în actualele condiiiti, când grupuri debanditi încearca sa destabilizeze taraaa! La Timișoara, se încearca o contrarevoluuutie! Sa nepronuntam hotarââât împotriva actiunilor dusmanoooase si sa ne declaram atasameeentul fatade socialiiism! Poftiti! (De data asta, nimeni nu se mai grabeste la cuvânt .) Tovarașe Doru, iacuvântul! Dumneata erai, întotdeauna, primul. Vreau sa te aud!

DORU: Tovarașe Ponor, eu leg marile realizari ale partidului nostru de epoca maretelor ctitorii,pe care o numim, cu mândrie, epoca Nicolae Ceaușescu!

(Vorbitorii urmatori vor supralicita, intrând în absurd, prin referirile la "Marele Conducator",indiferent de ceea ce li se cere. În acest fel, ei ocolesc raspunsul grav pe care îl asteapta Ponor .)

PONOR: Ți-ai exprimat frumos sentimentele, tovarașe Doooru, dar vreau sa va referiti si laelementele declasaaate, de la Timișoara! Tovarașe Chiiircu! CHIRCU: Eu m-am gândit, tovarași, ca ziarul nostru sa faca, din cele doua aniversari care seapropie, ziua de naștere a tovarașei academician doctor inginer, savant de renume mondial,



Elena Ceaușescu, si ziua de naștere a tovarașului secretar general al Partidului, NicolaeCeaușescu, doua sarbatori naționale, în care poporul român sa-si cinsteasca, în cea mai înaltastima si prețuire, conducatorii. PONOR (iritat): Tovarașe Chircu, am înțeles atasamentul dumitaaale! Vreau sa va referiti si laaparaaarea cuceririlor socialiiiste si a integrității teritoriale! FLOREA: Sa declarati ca, daca va fi nevoie, veti lua arma în mâna si veti apara cuceririle claseimuncitoare!PONOR: Toți vom pune mâna pe arme, la chemarea partidului! Norocel! Vreau sa te-aud!NOROCEL (absurd ): Când spunem Nicolae Ceaușescu, spunem, cu mândrie, un nume cu vasterezonante pe glob! Un nume care a intrat în legendă, a intrat în istorie! STANCU: (sare si el ): Noi am învatat, de la Marele Barbat, patriotismul cel mai fierbinte, spiritulrevolutionar, ca permanenta stare de existenta!PONOR (cu ton): Tovarașe Stancu! (Își da seama ca a luat -o prea sus, revine la tonul normal .)Tovarașe Stancu! Ai pus bine accentul, pe spiritul revolutionar, dar referiti-va si la bandelelegionarecontrarevolutionare! Ni se cere sa organizam, în toate întrepriiinderile, grupe deooordine! Grupe de aparare a socialiiismului, împotriva actiunii conjugate a celor care vor sadistruuuga orânduirea clasei muncitoare! Asta vreau s-aud! Cine se mai înscrie la cuvânt?

(O scurta pauza. Florea își îndreapta privirea spre Iulia care, iar, nu rezista acestui tacit îndemnla cuvânt .)

IULIA: La rubrica mea de probleme cetatenesti, am scris despre marile ctitorii ale Epocii de Aur,cum sunt: industria aeronautica, industria de motoare si masini unelte, chimia de sinteza fina siultrafina care au ridicat nivelul de trai material si spiritual al cetateanului!FLOREA (abil ): Bine, tovarașa Iulia! Mi-a plăucut cum ai vorbit. Esența societății socialiste,multilateral dezvoltate, este, asa cum ai aratat dumneata, ridicarea nivelului da trai, material sispiritual, al poporului! Unii vor sa ne întoarcem la capitalism: la somaj, la inegalitate întreoameni! Sa dam riposta cuvenita! De aceea, v-as întreba, ce altceva ati mai facut, ca activisti,pentru ca ziaristu´ este un activist. Ce altceva ati mai facut pentru consolidarea socialismului?Asta vreau s-aud!NOROCEL (sare primul, dupa ce primește îndemnul: "Hap!" de la Doru): Tovarașe Florea eu, înaf ara redacției, am organizat expuneri-dezbateri, simpozioane, mese rotunde, concursuri de

creatie literara, spectacole de muzica si poezie (Chircu învârteste manivela unei flasneteimaginare.), montaje literarcinematografice, recitaluri de versuri, toate dedicate personalitatii siactivitatii revolutionare ale secretarului general al partidului, tovarașul Nicolae Ceaușescu. FLOREA (vechi activist, a priceput ca e în avantajul lui sa schimbe foaia si sa intre în joc ): Bine,tovarașe Norocel! Da-mi câteva exemple, sa le notez. Sa informez si eu mai departe.NOROCEL: La tineret am organizat spectacolul muzical: "Un om, un ideal, o viata!" dedicatcunoasterii vietii tovarașului Nicolae Ceaușescu. FLOREA: Frumoasa tema! (Noteaza.) Felicitari!CHIRCU: (sa nu ramâna mai prejos): Toti am organizat, tovarașe Florea! Eu am pus la punctsimpozioane si expuneri în gospodariile colective. (Citește dintr -un carnetel .) Notăți! În comunaCostisa, tema: "Cinstim patria, partidul, conducătorul!!" FLOREA: Foarte frumos!CHIRCU: Dezbaterile au pus accentul pe realizarile din comuna. S-a aratat de ce nu au porumb

destul pentru vite si colectivistii au înțeles. Asta n-o mai notați.

(Totul a alunecat spre un festivism acceptat. Florea doreste, în final, un ton optimist .)

FLOREA (lui Ponor ): Au lucrat bine baietii!PONOR (usurat ): Pai ce credeti, tovarașe Florea? Avem un colectiv bun. FLOREA (lasa creionul, multumit ): Asa, da! Am ce raporta! Eu nu sunt un chitibusar. Nu vreausa se spuna ca ziaru´ da care ma ocup eu, merge prost. Are probleme! Dupa cum aud, în urmaanalizei pe care am facut-o, vom avea articole mobilizatoare! Am pornit pa drumu´ just. Vedetica e buna, din când în când, si câte o sapuneala? (Se aplauda, furtuna a trecut, interesul comun



al linistii a învins.) În continuare, sa dati atentie "intensificarii" eforturilor. Sa se vada ca întreagatara, toti oamenii muncii lupta pentru socialism. Acum, sa fim uniti! Vom lua parte, cu totii, la unmare miting, la CC.PONOR: Sunt unii care încearca sa pescuiasca în ape tulllburi! Legionaaari, grupuridestabilizatoaaare venite din afara granitelor, bandiiiti de drept comun încearca sa agitespiiiritele. Sa le raspundem printr-o unitate de monoliiit, în jurul partidului si conducatoruluinostru iubit, tovarașul Nicolae Ceaușescu, pe care, cu totii, îl numim, cu legitima mândrie,"Geniul Carpaților"!

(Foarte scurtă cortină de întuneric. Între partea I și partea a II -a nu se face pauză.)

PARTEA A II-A (Ședință. Ponor ține un adevărat discurs celor din redacție care îl ascultă fiecare cu altă reacție.)

PONOR: Domnilooor! Suntem liiiberi! Dictatura satrapului Ceaușeeescu a luat sfârsiiit!Libertatea, dupa care tânjim de o jumatate de seeecol, a sosit! Traiasca revolutia româââna!Revolutia tineretului nostru! Revolutia copiilor nostri... Ne cunoastem de mult tiiimp. Am suferit,

împreuuuna, cenzura cea mai desantaaata, cea mai odioooasa. Stiu ce gândeati, stiu ce vorbeatipe ascuuuns...CHIRCU: De unde stiati? Doar nu ne asculta cineva!PONOR (dupa o clipa de ezitare): Domnule Chircu, sa uitam micile noastre înfruntaaari. E preamaaare, prea frumoaaasa ziua asta, ca sa n-o traiiim în armonia pe care o asteptam, as spune,din tinerețea noaaastra. Tinerețea noastra furaaata... Ca dovada a bucuriei noaaastre, ca amscapat de dictator, vom tipari ziarul nostru sub rafalele mitralieeerelor. În oras, dupa cum stiti,

încă se mai traaage. Teroristii încă mai fac victime. Vom afla cine sunt acesti criminali si îi vompedepsi cum se cuvine. Vom afla daca au fost trimisi din afaaara sau sunt oameni specialinstruiiiti, ca să-l apere pe odiosul dictatooor. Ziarul nostru, tovarași... domnilor, va fi un ziar almilioanelor de oameni cinstiiiti, înjosiiiti, înfometaaati!DORU: Toti intram aici.

(Intră Titin: energic, îmbracat sport, obosit. Se face o scurtă pauză, Ponor continuă.)

PONOR: Totul trebuie schimbaaat, începând cu titlul: "Glasul muncitooorului".TITIN: Într-adevar, totul trebuie schimbat.PONOR (imperturbabil, ca si când nu ar fi priceput amenintarea din tonul lui Titin): M-am gânditsa-i dam un nume care sa expriiime însasi scopul pentru care vom militaaa noi: "VIATADEMOCRAțA". Doua cuvinte care spun totul. Ca ziar independent, vom lupta pentru o viatademocraaata, în tara noastra. Vom lua, drept exeeemplu, democrația tari lor înaintate din apus.Vom învata, de la ele, democrațiiia adevaraaata. Traiasca democrațiiia! TITIN: Cine va lupta, "domnule" Ponor! Iata întrebarea!PONOR: Toți cei care am suferiiit opresiunea ceausista si suntem gaaata sa aparam revoluuutia,cupretul vieeetii!TITIN: Dragii mei colegi! Cuvintele pe care le foloseam pâna de curând, erau golite de oricecontinut. Ele ascundeau starea noastra de indiferenta, de bascalie, cum spunea Norocel, de

paravan, în spatele careia supravietuiam. O monstruoasa "masina" a dezinformarii a fostconstruita cu diabolica perseverenta. Într-o zi, cu privirile plecate, va trebui sa recunoastem caaceasta monstruoasa "masina" a fost realizata si cu ajutorul nostru. Primul pas spre eliberareaspirituala, de care avem neaparata nevoie, va trebui sa fie aceasta îngrozitoare recunoastere.Am umflat evenimente minore, care slujeau dictatorului, am privit viata printr-o grila impusa,care ne lasa sa vedem numai ceea ce parea frumos, am folosit o gândire rudimentara si tenace,

în urmarirea tintei sale supreme: pastrarea puterii absolute. Am fost uneltelediavolului! A batut clopotul adevarului! Suntem atât de cinstiti încât să-l auzim?IULIA ( patetic ): Mi-e dor de putina demnitate!CHIRCU: Mi-e dor de putina cinste, Iulia.



NOROCEL: Mi-e dor de mine! Sa-mi ajute Dumnezeu sa ma gasesc.DORU: Mi-e dor de un pic de ziaristica!STANCU (violent ): Mi-e dor de libertate! A sosit vremea sa scap de persecutiile lui Ponor! (Îlarata cu degetul, acuzator .) De ani de zile, ma tine om de corvoada, pentru ca n-am vrut sa-i fac

jocul!PONOR (înfruntarea decade): De ce sa te promoveeez acuuum? N.K.V.-distule! Toti cei care autrecut pe la Moscova, s-au înapoiat spioni în slujba rusilor!STANCU: Eu mi-am lasat nevasta din dragoste de tara!PONOR: De fooorma! N-am nici un pic de încredere în tiiine!STANCU: M-ai persecutat, de teama ca-ti iau locu´, nu de teama Moscovei! L-ai slujit credinciospedictator! E timpu´ sa dai socoteala pentru tot ce-ai facut!PONOR: Ce-am facut?STANCU: Ne-ai fortat să-l lingușim pe "Marele Erou"! ( Aratând în jur .) Toti vom fi martori! Totiam scris, obligati de tine! Am un teanc de manuscrise cu observatiile tale: "Nu reiese rolultovarașului Ceaușescu." "Sa se bage un citat mai amplu din opera Tovarașului." "Autorul sa seref ere numai la opera tovarașului Ceaușescu." Sa ti le arat? Le-am pastrat, în asteptarea acesteizile! Ia mai spune: "Sa-l azvârlim la coșu´ de gunoi al istoriei!" Îti placea sa spui asa. Domnilor!Trebuie sa schimbam si titlul ziarului și conducerea! IULIA (spontan): Domnul Titin!CHIRCU: Îl alegem.STANCU: Sa vedem. Nu suntem de capu´ nostru.CHIRCU: Suntem liberi! Ne alegem conducatorul pe care-l vrem.PONOR: Dictatorul s-a duuus, forurile cu ramaaas! Daca ne grabiiim?STANCU: Forurile îl vor alege pe cel mai hotarât, mai atasat revolutiei. (Scoate un articol.) Amscris un articol care sa deschida pagina întâi. Mi-am amintit ca sunt ziarist, nu mai ma tine Ponorsa-i tai articole de fond! Toata ura pe care o port în sufletul meu, de douazeci de ani, am varsat-o în articolu´ asta. (Citește.) "Am scapat de GENIUL CARPAțILOR! Am scapat de cel care s-afolosit de partidul clasei muncitoare, ca sa-si impuna dictatura lui, si a clanului, în fruntea caruiatrona. Am scapat de cel care își propusese sa ne îmbrace în uniforme si sa mâncam la cantine decartier, ca sa ne controleze pâna si dumicatu´ din gura!"CHIRCU: Asculta, tovarașe Stancu... STANCU (isteric ): Domnule! Domnule! În redactia noastra, eu abrog legea imbecila, numarul

29, din 1977, privind normele de adresare, prin care se interziceau apelativele doamna sidomnule. Pretind sa mi te adresezi cu "domnule Stancu"!DORU: "Domnule Stancu", nu am chef sa iau parte la cenaclul în care vrei dumneata sa-ti citestiarticolele.STANCU: Am martori. În noaptea de 21 decembrie, am fost în Piata Universitatii!CHIRCU: Depinde cu ce scop.STANCU (tipa): Am luptat! Am luptat! Am stat în fata tancurilor! Cu pieptu´ gol! Am ieșit în fatalor! Am martori! (Lui Ponor .) Vei da socoteala, pentru calomniile tale! O sa le arat eu cine esti.Sa nu crezi ca nu stiu. Stiu mai multe, decât îti închipui tu. Ceausistule! Ai strecurat neîncredere

în privinta mea. (Iese aproape alergând .)IULIA (dupa un timp, fara stridenta): Îmi vine să vars. (Nu i se raspunde.) Parcă am mâncat unkilogram de slanina.DORU (obosit ): Ne-am învatat, Iulia. Nu versi. Am mâncat, fiecare, vagoane de slanină.

CHIRCU: Toti avem ficatul facut praf, de câta slanina am bagat în noi!IULIA (îl vede pe Norocel privind pe fereastra): Norocel! Tu, care esti cel mai vorbaret dintrenoi, taci?NOROCEL (liric, privind afara): Ninge! Totul devine atât de curat afara. Dumnezeu vrea sa nearate, ca se poate sa fie si foarte curat... În curând, mizeria va fi numai în noi.IULIA: Dacă as putea sa plâng, mi-ar fi tare bine.NOROCEL: Eu plângeam, adineauri.IULIA: O sa fie bine. O sa fi bine. Trebuie sa fie bine! De noi depinde, acum, daca o sa fie bine!CHIRCU: Noptile astea, cât am haladuit pe strazi, mi s-a umplut sufletul de speranta. Norocelcitea



versuri, cocotat într-un copac. Sa stii ca te ascultau oameni care, sunt absolut sigur, nu citisera în viata lor o poezie.NOROCEL: Era atât de frumos, încât m-a apucat frica... Era si parca nu era. Ma gândeam: "Stiu,Doamne, ca nu putem fi sublimi decât în fulgerari de clipa, dar fa sa traim, cât mai mult, clipaasta!" Recitam si, în acelasi timp, vorbeam cu mine. Puteti sa înțelegeti asta? Rosteam cuvintele,ca un automat si, în acelasi timp, în sufletul meu ma rugam: "Doamne, nu rupe clipa asta! Lasa-mi-o! Sa fie rasplata noastra, pentru o viata petrecuta în sila! Simteam ca toti ne spalamsufletele. Eu... eram doi. Eram doi, daca puteti sa înțelegeti asta... Unul speriat... apasat detoata viata lui si unul curat ca zapada asta alba, care a facut atât de pura strada si tot ce ne

înconjoara...DORU: Traiasca poezia! Norocel, parca acum ne-am cunoscut.NOROCEL (enigmatic ): Ne-am cunoscut? Oare când putem spune asta, dupa ce ne-am învatat,de copii, sa ne ascundem? Nu s-au dezvaluit, cu adevarat, nici parintii în fata copiilor, de teamaca vor fi pârâti. Ai uitat ca parintii schimbau vorba, când apareau copiii? Si acum... (Se oprește.)DORU (dupa un timp): Si acum?NOROCEL: Si acum... acum încă ne mai ascundem, pentru ca acelasi trecut mai trage de noi.Vom fi atât de înțelepti, încât sa cream climatul în care fiecare sa se elibereze de trecutul sau?CHIRCU: Ai o neasteptata predispozitie filozofica.NOROCEL (o da pe gluma): Daca s-a dat voie la peisaj! S-a dat voie la gândit. Ar fi pacat sa nuprofitam.IULIA: Domnule Titin! (Titin, pe un scaun, a atipit .)TITIN (tresare): Poftim?IULIA: Pareti un om care n-a mai dormit de mult.TITIN: De la o vârsta, nu se mai vede când dormi si când nu. Te trezesti mai obosit.CHIRCU: Asta cu "mai obosit dimineata" e valabila pâna la treizeci de ani.IULIA: Lasa glumele. Ce facem, domnule Titin?TITIN: N-aveti dispozitii, nu-i asa? Ne-am învatat sa actionam doar la indicatii.CHIRCU: Pretioase.TITIN: Ce sa facem? Tiparim primul numar liber.PONOR: Am hotarât noul titlu: "Viata democrața". Eu scriu articolul de fond. Sugerez si altearticole, care vor arata noua linie a ziarului. (Citește titluri de articole.) "România renaste!""Cruciada copiilor a învins!" "O revolutie cu mâinile goale a darâmat cea mai crunta dictatura aEuropei!" "Cel mai penibil cuplu conducator, din întreaga noastra istorie, a disparut!"

TITIN: Bine, bine, dar de ce sa scrii dumneata articolul de fond? Am telefonat profesoruluiPenescu si l-am rugat sa ne aduca un articol, pentru primul nostru numar. Profesorul a rezistatcosmarului si esanatos. L-am rugat si pe preotul Orleanu, sa ne faca o sfestanie. Sa alungam "spiritul raului"impregnat în fiecare obiect, în pereti, în noi. (Energic, preia comanda.) Chircule, agentiilestraine! O pagina sub titlul: "Nu suntem singuri!" Mapamondul despre revolutia noastra. Saaratam poporului român ca fapta lui mare nu a trecut neobservata în lume.CHIRCU: Dictez direct în masina.

(Chircu iese.)

TITIN: Dorule! Tineretul! În sfârsit, adu-mi gândurile oamenilor! Nu influenta, nu sugera, nuselecta. Gânduri curate, deschise, adevarate!

DORU: Se zice ca atunci când faci, pentru prima data, ceva, e bine sa ai o piatră în gură. IULIA: Ia un pietroi.DORU: Am emotii! Va jur ca am emotii! Sunt, cu adevarat, ziarist. Nu stiu daca voi face fata.TITIN: Du-te, vei învinge, esti curajos! Nu ai ragusit tu degeaba. (Presupunând cum a strigatDoru.) "Nu va fie frica, / Ceaușescu pica!" Am auzit si varianta: "Nu va fie frica, / dictatorulpica!"DORU (vorbind normal ): "Ole, ole, ole / Ceaușescu nu mai e!" (Striga asa cum a strigat pestrada.) "Mamaliga a explodat, fratilor!", "De Craciun ne-am luat portia de libertate!" "Nuplecam! Nu plecam! Nu plecăm acasă!" TITIN: Te astept. Reportaje la obiect, percutante!



DORU: Numai de-ar trage stiloul meu cu gloante adevarate.(Iese.)TITIN: Iulia!PONOR (sare furios de la locul lui ): Dumneata ti-ai asumat, de unul singur, functia de redactor-sef.TITIN: Nu. Redactor sef este domnul Petru.PONOR: Vreti sa lasati ziarul pe mâna unui nebun?TITIN: Nu suntem abilitati sa facem aprecieri medicale. Domnul Petru se va prezenta, chiar azi,laserviciu.PONOR: Acest ziar are un "stapân". El va decide si cine îl va conduce si ce va publica.(Iese trântind usa.)TITIN (cu haz ): Cred ca s-a suparat.IULIA: Asta nu ar fi mare lucru, dar, vorba lui, sa vedem ce zice "stapânul".TITIN: Voi vreti sa faceti revolutie cu voie de la politie? Subliniez! Noi vom face acest ziar, asacum ne dicteaza constiinta! Ca un act revolutionar. Daca voi credeti, în aceasta revolutie, care semai aude afara, trebuie sa va asumati orice risc, oricât de mare, ca acest ziar sa apara. Noaptease trage, zvonurile ca trupe mercenare vor înabusi revolutia în sânge sunt din ce în ce maiinsistente. Se zice ca s-au raspândit fluturasi, pe care scrie: "Voi ati câstigat de Craciun, noi vomcâstiga de Anul Nou!" Ți-e frica?IULIA: Da.TITIN: Nu esti obligata sa...IULIA: Mi-e frica, dar nu înseamna ca vreau sa abandonez. Cred ca nu stiu de unde sa încep.TITIN: De la datorie. Esti un tânar ziarist, ai obligatia sa aduci materiale pentru ziarul tau. E totce pot sa-ti spun. Ca sa actionezi, ai nevoie de un discurs mobilizator, despre importantarevolutiei în viata poporului român? (Râd .) Te astept.IULIA (își face semnul crucii ): Doamne ajuta!

(Iese. Titin râde. Au ramas Titin, Norocel si Catona, care dactilografiaza în "cusca" ei si a luiStancu.)

TITIN: Tu stii de unde sa începi. Poate chiar de la viata ta. Va trebui sa rezistam aici, în "cutiaasta de rezonanta". O redacție nu este altceva, decât o "cutie de rezonanta" în care se aud,

amplificate,zgomotele vietii. De n-am surzi!... Tu ai o stare cu totul alta, decât ma asteptam.NOROCEL (se hotaraste): Domnule Titin, cred ca dumneavoastra pot sa va fac o marturisire. V-amcunoscut acolo unde v-am cunoscut, m-ati protejat, de multe ori, în fata gardienilor. Nu am uitatca v-ati asumat o vina de-a mea. O vina minora, nascuta din teribilismul meu infantil. Atisuportat pedeapsa în locul meu. Pedeapsa teribila! Nu credeam ca cineva poate sa-si asume, dinproprie initiativa, o vina care atragea o asemenea crunta pedeapsa. Ati stat în sarca din cauzamea. Acum, pot sa va spun. Eram convins ca nu veti ieși viu din camera aia plina cu fecale pânala glezne. Fundul unei haznale... Putea insuportabil si nu exista nici o gaura prin care sa sestrecoare un pic de aer curat. Nici o fereastra prin care sa patrunda o raza de lumina. Cei care aufacut efortul de a descrie iadul, nu l-au imaginat atât de îngrozitor. În iad suferi, nu esti umilit!Poti avea chiar o oarecare demnitate a suferintei. Sarca era ceva dincolo de iad. Si nu-mi venea

sa cred ca cineva, fara vina, a acceptat sa intre în ea.TITIN: Nimic extraordinar. Erai mai tânar. Aveai mai mult dreptul la viata.NOROCEL: Dupa primul moment las, când m-am simtit eliberat de spaima ca voi fi pedepsit, amregretat enorm. Eram gata sa marturisesc adevarul, dar ma temeam ca ne vor pedepsi peamândoi... Si, mai ales, domnule Titin, mi-a fost frica sa nu ma bata... De câte ori m-au batut,am simtit ca înnebunesc... Am o frica animalica de bataie. Dumneata ai alta fire, poti sa

înfrunti... De ce vorbesc atâta?TITIN (înțelegăegator ): Ocolesti.NOROCEL (tresare): Ocolesc? Da, cred ca ati înțeles. Ocolesc... As vrea sa va spun ca vaconsider ca un tata. Sunteti singurul om caruia pot sa-i marturisesc! Dar m-a apucat iarasi frica.



TITIN: Nu forta nota. Să vină totul firesc... NOROCEL: Am asteptat clipa asta multi ani si, când a venit, nu pot profita de ea si sa maeliberez.TITIN: Frica nu mai are nici o justificare. Acum, cred ca am putea muri, simplu si chiar frumos.Demn. Va trebui sa te convingi de asta. Ti-e teama ca ar mai putea reveni, ceea ce a fost?NOROCEL: Încă nu m-am dumirit ce s-a petrecut. Nu sunt convins ca s-a petrecut. Sunt caTomaNecredinciosul. Ma înțelegeti? TITIN: Înțeleg foarte bine. Sparge carapacea si ieși. NOROCEL: Nu pot. Toate noptile, de când m-am lasat antrenat de multime, spre PiataUniversitatii, nu-mi era frica. Am fost printre cei dusi la Jilava. Credeam cu totii ca ne vor

împusca si nu-mi era frica. Moartea ni se parea suportabila, asa cum spuneti dumneavoastra.Când am ajuns acasa... noptile, de fapt noaptea trecuta, azi-noapte, m-am trezit în fata cu unadevar de care uitasem.TITIN: Si te-a apucat frica.NOROCEL: Viata noastra a fost mult mai întortocheata decât am dorit noi. Am fost cu totiioameni: ne-am aparat, am tremurat, ne-am salvat... Cei care nu stiu, chiar de buna-credinta,simplifica... Ei nu au avut ghinionul nostru si acum, pentru ca au avut norocul sa stea deoparte,ne privesc acuzator... (Îl

priveste în ochi pe Titin.) Eu am fost folosit de cei care m-au chinuit... Am fost foarte chinuit. Amtrecut prin multe închisori... Nu ma simt în stare sa ma destainui pâna la capat, desi as fi vrut...Socotesc o mare nedreptate ceea ce se întâmpla cu mine... Altfel judeci de departe. De departesi-n timp si-n spatiu, nu ai cum sa le explici celor care sunt gata sa arunce o vorba urâta, laadresa ta. Noi am trecut prin experiente de neimaginat. Cine poate jura ca stie cum ar fireactionat?... Nu pot sa va spun mai mult. Sunt greseli pe care trebuie sa le tragi dupa tine toataviata... M-am trezit foarte dezamagit, în ziua când ar fi fost firesc, sa fiu fericit...TITIN (cu înțelegere): Nu vreau sa aflu mai multe... Eu judec din interiorul iadului... Ca jurist îtispun ca faptele comise sub presiune, obligat, în constrângere se prescriu. Daca asta îti redalinistea, voi fi bucuros... pentru ca meriti, în sfârsit, sa-ti dobândesti linistea la care are dreptulorice om... Eu cred ca o si meriti. Pentru mine, important este ceea ce faci din vointa ta, nesilitde nimeni si nu pentru a supravietui... Noi stim cât de complicata e viata, n-am cunoscut-o doardin carti. Eu stiu cum este când judeci în principiu, dupa norme etice eterne, în conditii normale,si cum este când viata te asaza într-o situatie infernala. Ai sa gasesi, întotdeauna, mai multa

îngaduinta la cei care au suferit, ca si tine, si ai sa înfrunti inflexibilitatea celor care n-aucunoscut-o, ca noi. Fa de acum înainte ceea ce îti dicteaza constiinta, lasa trecutul trecutului.NOROCEL: N-am mai suportat! N-am mai suportat!TITIN: Gasesti în tine atâta putere, încât s-o poti lua de la început?NOROCEL: Cum sa încep?TITIN: Ca în Biblie: marturisind! Te vei descatusa!NOROCEL: Voi avea atâta putere? (Șovaind .) Mi-e rusine...TITIN: Nu exista alta cale decât a marturisirii si caintei.NOROCEL: Dumneata cum ai rabdat? Comparatia ma distruge!TITIN: Noi, cei care am rezistat, am avut un prieten, pe care generatia dumitale l-a pierdut:Iisus. Daca îl vei simti alaturi, vei gasi puterea sa treci peste momentul de umilinta pe care-lpresupune întoarcerea dumitale pe drumul vietii normale... Când am intrat în puscarie, eram cadumneata, disperat si înfricosat, chiar daca reuseam sa salvez aparentele. Am avut norocul sa mi

se repartizeze locul de lânga preotul pe care l-ai cunoscut! El m-a scapat de frica! Atunci, cândam luat vina dumitale asupra mea, am vrut sa ma verific. Când am ieșit de-acolo, stiam cine îmidaduse puterea sa rezist! I-am marturisit preotului: "Parinte, am fost iertat. L-am simtit tottimpul lânga mine!" Intra în prima biserica, si când vei ieși de-acolo, pragul ei va fi capatul unuinou drum. Vei sti ce ai de facut.

(Intra Chircu, are în mâna câteva foi dactilo, se duce drept la Catona.)

CHIRCU: Catona, dictare! (Lui Titin.) Ramâne titlul general "Nu suntem singuri"?TITIN: Daca ai altul mai bun...



CHIRCU: Deocamdata, nu. Catona, titlul de pagina: "Nu suntem singuri!" (Se oprește.) DomnuleTitin, rasfoind stirile agentiilor de presa, din lumea întreaga, m-am simtit mândru ca român!Niciodata nu mai m-am simtit asa! Vorbesc despre noi, asa cum cred eu ca meritam sa sevorbeasca. (Lui Catona.) Scrie: "Niciodata, întreaga lume n-a fost atât de aproape de poporulromân! Presa de pretutindeni aduce elogii poporului care s-a dezrobit prin jertfa! Le Figaro: "Ceamai uimitoare veste venita din rasarit este caderea lui Caligula de la Dunare." La Stampa:"Ultimul mare tiran a fost rasturnat!" Asahi Shimbun: "La suprafata, sistemul parea dictaturaunui singur partid, în realitate era vorba despre dictatura unui singur om, a lui Ceaușescu."" (Intra Petru. Deschide usa larg, se oprește în prag. E baut. În spatele lui, apare Sorana.)PETRU (ca un raspuns la ultimele cuvinte dictate): Nu ne mai vrea nimeni, Titin! Am strigat înPiata Universitatii: "Jos dictatorul! Jos dictatorul!" Din tot sufletul am strigat. (Intra, Sorana egata să-l susțina.) Amândoi am strigat: "Jos dictatorul! Jos Ceaușescu!" Am strigat eu... eu,

înțelegi? Eu am strigat din tot sufletul: "Jos dictatorul!" La un moment dat, cei de lânga minestrigau: "Jos comunismul! Jos comunismul!" Treceau pe lânga mine... Nu mai eram împreuna, ca

în prima noapte... Nu ne mai vor, Titin! (Scoate o sticla, bea.) Nu ne mai vor!SORANA: Nu mai bea, te rog!PETRU: Se vede ca sunt baut, nu? Oamenii simpli, la necaz, beau. Asa cred ei ca își sting focul.Își îneaca amarul în alcool. Eu sunt un om simplu: tipograf! Restul a fost o gogorita. N-am reusitniciodata sa fiu ceea ce mi s-a cerut. M-am prefacut a fi ziarist... Nu ne mai vor, Titin! Înțelegi?Tu poti sa... Esti intelectual. Eu nu mai pot! Societatea mea e moarta! Alta clima! Când s-aschimbat clima, dinozaurii au disparut! (Bea.)TITIN (Soranei ): Du-l în camera de-alaturi. E o canapea. Fa-i si o cafea tare.SORANA: Hai, Petrule, cu mine. Te rog.TITIN: Du-te cu Sorana, în camera de-alaturi. Aici astept pe cineva.PETRU (docil ): Da, da. Vine cineva în redacție! Hai!

(Iese împreună cu Sorana.)

TITIN: Petru face parte din categoria oamenilor unei singure idei. Dezastrul s-a declansat cândn-a mai crezut în comunismul tineretii lui. Neîncrederea l-a lasat fara nici un punct de sprijin,

într-un univers pe care a început să-l simta ostil. Drama lui este mai complicata decât a noastra,a celor persecutati pentru convingerile noastre. Când suferi pentru o credinta, suferinta ta se

înnobileaza cu aura unui martiriu pentru un ideal! Cel care sufera are bucuria intima a pastrarii

unei credinte... Când edificiul propriilor tale convingeri se naruieste, ce mai ramâne din tine?Comunismul a provocat doua suferinte: a celor care l-au înfruntat pâna la capat si a celor care l-au iubit pâna la capat! Drama celor care l-au urât si drama celor care l-au iubit! Petru s-a lasatfurat, pâna în ultima clipa, de nobletea aparenta a scopului si s-a trezit în fata unei realitatiopuse credintei lui. A crezut în egalitatea sociala pe baza unui anumit raport cu proprietatea si s-a trezit în fata celei mai obraznice inegalitati. A crezut ca lupta pentru o societate a belsugului sis-a trezit într-un faliment cu efecte dezastruoase, pâna în ultima familie flamânzita. A crezut

într-o democrație a oamenilor egali si s-a trezit la cheremul celui mai crunt dictator. În interiorullui bântuie o furtuna careia nu-i mai poate face fata. Asta ar fi fost si drama mea, în urma cu maimulti ani. În închisoare, abia acolo, cugetul meu s-a eliberat de toate amagirile tineretii.Contactul violent cu acea realitate m-a salvat! Ca sa spun asta oamenilor, am revenit în presa.CHIRCU: Am înțeles ca ati fost trimis.TITIN: Minteam. M-am zbatut, ca sa revin. Era clar ca se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat.

Fiind aici, îmi voi marturisi, mai usor, gândurile.

(Intră Sorana, se duce direct la telefon, formeaza un numar, se aude apelul, nu raspund enimeni .)

SORANA: Sunt îngrijorata. Radu a plecat de-acasa acum trei zile.TITIN: Cine stie prin ce piata e. Sau ce misiune a primit. Copiii comunistilor iau parte lademolareacomunismului! Ma întreb daca mai exista vreo epoca la fel de plina de haz!SORANA: Poti sa faci ceva, să-l gasesc?



TITIN: Asteptam preotul. (Lui Chircu.) Daca vine parintele, roaga-l sa astepte câteva minute.(Soranei .) Mergem pâna la Militie. Cunosc pe cineva, care ar putea sa ne ajute.(Sorana si Titin se întâlnesc în usa cu Iulia si Doru.)IULIA: Plecati?!TITIN (ieșind ): Pentru câteva minute.

(Sorana si Titin ies.)

IULIA (îi da mai multe foi de hârtie lui Catona): Despre studentii de la medicina, care n-auparasit spitalele de trei-patru zile. Interviu cu o doamna care locuieste într-un bloc dinapropierea Pieții Universitatii. Descrie doua nopti fantastice, vazute de la fereastraapartamentului. L-am intitulat: "Tinerii n-au cedat nici un pas!" Ati primit comunicatul ConsiliuluiFrontului Salvarii Naționale privind judecarea teroristilor?CATONA: N-am dactilografiat nimic.IULIA: S-au instituit tribunale militare pentru judecare, în procedura de urgenta, si executareaimediata a sentintei, pentru teroristii care nu se predau.CHIRCU: Scrie un comentariu pe marginea hotarârii. Tu, Dorule?DORU: Am fost prin locurile în care se mai trage. Uite o fotografie. Cadavrele unor teroristi. Autras fara alegere, în tot ce misca pe strada. Au lansat zvonuri derutante. Au facut tot ce-au pututca sa bage oamenii în case. Asta parea sa fie scopul lor principal: sa îngrozeasca oamenii si sa-itrimita în case.

(Intră preotul, cu vechea lui geantă în mână. E complet alb, are o vârstă foarte înaintată.)

IULIA: Buna ziua, parinte! Va asteptam.PREOTUL: Domnul Titin...IULIA: Vine imediat. A fost chemat urgent, în apropiere.DORU: Câteva minute.PREOTUL: Pâna când vine, pregatesc cele necesare.CHIRCU: Poftiti la biroul meu.PREOTUL ( priveste în jur ): Este a doua oara când intru în cladirea asta. Prima data... a fost taredemult.IULIA: Probabil ca vreti sa uitati prima intrare.

PREOTUL: Cred ca da.IULIA: Vrem sa schimbam totul, inclusiv pe noi. O sfestanie speram sa alunge spiritele maleficecare au dainuit, aici, foarte mult timp.PREOTUL (si-a pus patrafirul ): E nevoie de mare credinta. Numai credinta poate alunga raul dinnoi si din afara noastra.

(Usa camerei vecine se deschide încet si apare Petru contrariat ca îl vede pe preot. Si Preotul esurprins.)

PETRU (încă sub influenta alcoolului ): Mi s-a parut ca va aud si nu-mi venea sa cred. S-apetrecut ominune! Ma gândeam la dumneata. Mi-am amintit ca viata mea a început spovedindu-ma. Te-arugat

Sorana. Acum, te rog eu: spovedeste-ma!PREOTUL: Acum crezi în harul meu?PETRU: Parinte, viata mea... (Celorlalti, rugându-i .) Vă rog...(Toti pricep ca vrea sa ramâna doar cu preotul si trec în camera din care a ieșit Petru.)PREOTUL: Esti în cumpana, fiule.PETRU (soptit, parca temându-se ca aud cei de dincolo): Parinte, viata mea nu mi-a apartinut.Mi-am daruit-o, de tânar, diavolului. Vrei sa ma spovedesti?PREOTUL: Daca sufletul îti cere asta!PETRU: Te rog, Parinte! Am nevoie, acum, sa-mi descarc sufletul. Acum si aici... în cladireaasta... Viata mea s-a petrecut între doua spovedanii.



PREOTUL: Atunci ai facut cu tine pactul de a nu produce, nimanui, nici un rau.PETRU (urmeaza marea lui spovedanie): Viata mea nu mi-a apartinut, parinte. Pâna când amcazutraspus de boala, nu am avut ragazul sa ma gândesc la mine. Acum, când m-am oprit... am

înțeles marea mea greseala, pe care simt nevoia sa ti-o împartasesc... Am fost trufas în fata luiDumnezeu. Am crezut ca cerul este pe pamânt si noi oamenii suntem singurii care-l stapânim.Tot ce am facut rau a pornit din credinta trufasa ca si eu pot fi asemenea lui Dumnezeu. Pacatulasta am vrut sa ti-l marturisesc. Eu, parinte, m-am trezit pe un vârf de deal, si privesc în urmamea, ca oricare alt om ajuns catre sfârsitul vietii lui. Privesc luuung, în "valea vietii" mele si vadmulte întâmplari pe care le uitasem. Vad o viermuiala scârboasa de oameni derutati, ciocniri faranici un rezultat, si multa rautate, parinte, pe care am slujit-o! Vad închisori si oameni nevinovatischingiuiti si, mai ales înjositi. Vad grozavii, parinte! Doamne, îmi spun, ce dezastre sunt în urmamea! Cine ne-a dat acest drept sa le provocam? Aud, venind, din urma, vorbele mele, ma vadchiar pe mine, actionând spre disperarea oamenilor. Privesc, de undeva de sus, toata aceasta"vale a plângerii", pentru ca asta a fost viata mea, o "vale a plângerii". Privesc si-mi spun: iata,

în toate aceste împrejurari cumplite, n-am putut sa fiu, macar o singura data, asa cum mi-amdorit din tot sufletul sa fiu. Înțelegi, Parinte, dimensiunea acestui dezastru, pe care nu sper să-lierte decât Dumnezeu, pentru ca numai El poate ierta atâta. N-am vorbit si n-am facut, macar odata, parinte, ceea ce as fi vrut sa fac si sa vorbesc. Întotdeauna mi s-a spus ce sa fac si ce savorbesc! Asta nu înseamna, Parinte, o viata ratata?PREOTUL: A fost în puterea ta sa vorbesti si sa faci ceea ce s-ar fi cuvenit sa faci si sa vorbesti.PETRU: La început am crezut ca aceasta supunere este în folosul scopului meu frumos. "Luptanoastra are nevoie de tacerea ta!" îmi spuneam. Mai târziu, am înțeles ca tacerea mea slujisecauza unui dictator dispretuit de poporul asuprit! Mi-am început viata slujind un vis si mi-amterminat-o slujind un orgoliu bolnav, rau si necrutator. Mi-am început viata dominat de sperantasi mi-o închei apasat de umilinta! L-am urât, din tot sufletul, parinte, pe nemernicul care m-aobligat, zi de zi si ceas de ceas, sa-i declar dragostea mea! Nesatiosul a intrat cu picioarele însufletul meu si mi-a poruncit să-l iubesc. A fost cea mai grea umilinta pe care mi-a cerut-o!(Tăcere lungă.) Punct, Parinte! La orice sfârsit de fraza, se pune un punct. Înseamna ca acolo s-asfârsit o idee. Fiecare om nu este altceva, decât o fraza foarte lunga, uneori greu de urmarit, cumulte propozitii explicative, dar care ajunge, inevitabil, sa se sfârseasca. Fiecare avea un punctal nostru.

(Intra Sorana si Titin.)

PETRU: Unde ati fost?SORANA: Să ne interesăm de Radu. TITIN: Am rugat pe cineva să-l caute.PETRU: Baiatul meu lupta! Ascultati-ma pe mine! Asta e o generatie de copii destepti! Ma priveacâteodata într-un anume fel. Nu cred ca ma dispretuia. Ma compatimea. Ma batea pe umar, asa,adica, lasa, esti prost, toata viata ta nu ai stiut ce faci! Decoratiile noastre le face, asa, ca larisca. Nu fi îngrijorata, Radu e la revolutie. N-a mai trecut pe-acasa, ca sa nu ma supere. Elcrede ca ma supara... (Intra Iulia, Doru, Chircu, Norocel, Catona.)TITIN: Parinte, slujeste. Casa asta are nevoie de o sfestanie.PREOTUL: Se va primeni prin cuvântul Domnului.

(Preotul începe slujba obisnuita de sfestanie. Petru se retrage, pe nesimtite, si iese din camera.Peste putin timp, se aude glasul unei femei, tipând: "Tovarașe Petru! Dumnezeule!"Slujba se întrerupe,Sorana iese speriata. Se aude tipatul Soranei .)

SORANA: Petrule! De ce, Petrule? (Apare în usa desfigurata de durere.) De ce acum? De cetocmaiacum?



(Doru si Chircu ies din camera, sa vada ce s-a întâmplat .)

PREOTUL: Doamne, Dumnezeule, Tu care Le ierti pe toate, iarta si pacatul robului Tau Petru.SORANA: Petrule! Te iubesc, Petrule! În toata viata noastra nenorocita, eu te-am iubit. Stiu ca

în sufletul tau ai ramas asa cum ti-ai dorit!

(Intra Doru si Chircu. Doru formeaza un numar de telefon.)

TITIN: Sunt sperante?CHIRCU (arata ca s-a spânzurat): Nu.SORANA: Doamne, Petrule! Doamne, Petrule!DORU: Alo! Procuratura? Redactia ziarului... (Ezita.) Redactia fostului ziar "Glasul muncitorului".Va rugam sa veniti urgent. Un deces... O sinucidere...

(Închide. Toti o privesc pe Sorana care își tine palmele ca în rugaciune.)

SORANA: Doamne ai grija de copilul meu! Ai grija de Radu!

(Intra Florea, Cetateanul, acum în rolul Doloman, si Ponor .)

FLOREA: Ce se petrece aici?IULIA: Petru, redactorul nostru sef...FLOREA (n-o lasa sa termine): Nu mai este redactor sef.IULIA: Nici n-ar mai putea fi.DORU: S-a sinucis, alaturi.FLOREA: Ati telefonat la...DORU: Am telefonat.FLOREA: Faceti ceva cu el!

(Sorana se ridica si iese, urmata de Preot. Titin se înfrunta, din priviri, cu Florea, apoi iese si el.Se va auzi, imediat, masina Militiei .)

IULIA: A fost un om cumsecade.

FLOREA: Comunistii cedeaza. Se tem da razbunarea poporului! (Toti îl asculta uluiti .) Am venitsa vi-l prezint pa domnu´ Doloman. Noul redactor sef. Ziaru´ se va numi "Democrațu´". Amtoata încrederea ca o sa fiti alaturi da noul redactor sef. El are aceleasi convingeri ca si voi. Numai e cazu´ sa va ascundeti. E timpu´ sa organizam fortele cinstite ale tarii. Sa demascamnecrutator comunismu´ si pa aparatorii lui, nomenclaturistii care nu vor sa renunte la privilegiilelor. Domnu´ Doloman o sa va arate cum gândeste dânsu´ viitoru´ cotidian da opozitie. Ca o sascriem clar pa el: ziar independent da opozitie!... Domnu´ Doloman, sa ai toata încrederea înziaristii din redactia asta. Domnu´ Norocel, da exemplu. A suferit în închisorile comuniste. Aremotive sa urasca societatea asa-zisa socialista... Va doresc succes!CHIRCU: Domnule Florea, noi optasem pentru o alta conducere.FLOREA: Încă n-am ajuns pâna acolo, unde fiecare actioneaza dupa capu´ lui.CHIRCU: Eu am primit propunerea de a lucra în redactia unui ziar care se înfiinteaza acum. Numai

contati pe mine.

(Înainte sa ajunga la usa, Florea îl oprește.)

FLOREA: Am auzit eu ceva despre aparitia unui nou ziar. Sa stiti da la mine: "Democrațu´" esteziaru´ opozitiei din judetu´ ala! Ca asa se va numi ziaru´ nostru: "Democrațu´"! CHIRCU: Vom vedea.(Iese.)FLOREA: Domnu´ Doloman, ai cuvântu´.



CETATEANUL: Încă nu ne cunoastem. N-am lucrat în presa, dar am experienta în privintapublicatiilor. Eu am fost fugit din tara. N-am mai suportat dictatura ceausista si am aleslibertatea, acum vreo zece ani. M-am înapoiat sa lupt pentru instaurarea democrației si în taranoastra. Vom face un ziar combativ. Un ziar care sa demaste, fara nici o ezitare, toate ramasitelecomunismului!FLOREA: Securisti, informatori, nomenclaturisti, pilonii comunismului!CETATEANUL: Sa raspunda fiecare: ce a facut în ultimii cinci ani?

(Doru si Iulia se ridica brusc sa plece.)

DORU: Nu contati nici pe mine.IULIA: Si eu am primit propunerea de a lucra la un ziar nou.

(Ies amândoi. Norocel ezita, apoi se ridica si el sa plece. E oprit din drum.)

FLOREA: Norocel! Sa nu-mi spui ca ai primit si tu o propunere. Daca ar fi asa, înseamna ca ceide-acolo nu te cunosc prea bine. Daca vor afla "amanunte", din viata ta, cu siguranta ca nu tevor mai angaja. Vei fi redactoru´ sef-adjunct al ziarului "Democrațu´". Ai un trecut care te

îndreptateste. Ia loc! (Ca un automat, Norocel îl asculta, se asaza.) Îti propun sa începi, încă dinprimu´ numar, un serial: "Amintiri din casele groazei!" Amintiri din închisorile prin care ai trecut.Esti un poet cunoscut si talentat. Va fi un serial da mare succes. Domnu´ Doloman poti sacontezi pe redactoru´ sef adjunct. Si acum, apucati-va da treaba! La revedere!(Iese.)CETATEANUL: Îmi pare bine că voi lucra cu dumneata. (Norocel nu are nici un fel de reacție lalungul discurs al redactorului șef .) Eu am fost plecat, nu cunosc lumea presei. Dumneata ocunoști. Ai mână liberă să angajezi oameni tineri, talentați, ofensivi. ( Afară se aude Salvarea,îndepartându-se, el pri vșste pe fereastră.) L-au luat p-asta spânzuratu´. Cine știe ce a avut peconștiință, de n-a mai rezistat. (Trece la treburile curente.) Dacă vom avea în redacție oamenitineri, mai ales tineri, necompromiși, de bună-credință, culți, credibili vom face un ziar de maretiraj. Să mergem în întâmpinarea citito rilor. Să demascăm! Să intram în polemică deschisă cuziarele care vor sprijini, chiar voalat, oamenii vechiului regim. (Cortina începe să coboare.) Să nune temem de nici o amenințare. Să fim întotdeauna primii care vom lua atitudine. Să strângempe lângă noi pe cei mai intransigenți luptători anticomuniști. Numai așa vom învinge!... Numai

așa vom învinge!

SFÂRȘIT

Cavalerii mesei patrate

Documents

Transcript of Cavalerii mesei patrate