Catre

PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA SECTOR 3 BUCURESTI

DOMNULE PRIM PROCUROR,

Subemnatul FANUTA BOGDAN-IONUT domiciliat in Romania, Jud. llfov, Sat $tefane9tii de Jos,

Str. Pinului, nr. 1, avand C.I. seria IF nr. 665388, emis la 05.05.2019 de SPCLEP $tef. de Jos, CNP 1880605393762, formulez prezenta

SESIZARE Prin care sesizez savarsirea de fapte penale de catre numitului MIHAIL PAUTOV, cu domiciliul

in Mun. Bucuresti, sector 3, str. Eugeniu Carada nr. 5-7, sc. 1, et. 1, ap. 6, constand in fapta de instigare

publica prevazuta si pedepsita de art. 368 Cod Penal "lnstigarea publica (1) Fapta de a indemna publicul, verbal, in

scris sau prin orice alte mijloace, sa savar$easca infracfiuni se pedepse$fe cu inchisoare de la 3 /uni la 3 ani sau cu

amenda, fara a se putea depa$i pedeapsa prevazuta de lege pentru infracfiunea la savar$irea careia s-a instigat.

(2) Daca fapta prevazuta in a/in. (1) este comisa de un funcfionar public, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani $i interzicerea exercftarii unor drepturi, fara a se putea depa$i pedeapsa prevazuta de lege pentru infracfiunea la savaf$irea careia s-a instigat.

(3) Daca instigarea publica a avut ca urmare comiterea infracfiunii la care s-a instigat, pedeapsa este cea

prevazuta de lege pentru acea infracfiune."

iN FAPT in contextul pandemiei Covid 19 autoritatile publice au emis diverse restrictii in vederea limitarii

consecintelor pe care acest virus le produce in randul populatiei. De la inceputul pandemiei 9i pana in prezent

au fost exprimate in spatiul public diverse pareri in legatura cu modalitatea de raspandirea a virusului precum 9i

in legatura cu modalitatea de combatere cat mai eficienta a acestuia.

Opiniile profesioni9tilor in domeniul medical in fata populatiei au un impact foarte puternic astfel

ca apreciez ca este de preferat in opinia mea ca aceste opinii sa nu fie prezentate public pe Facebook ori alte

surse media fara ca aceste opinii sa poata fi verificate din punct de vedere 9tiintific medical.

Pagina 1 din 10

Este binecunoscut faptul ca actul medical, vazut ca un act profesional, poate fi desfa~urat 1n

orice forma inclusiv sub forma unor opinii ori recomandari publice pe pagina de Facebook. Spre deosebire de

nespecialistul medical, care poate raspunde civil sau penal pentru opiniile exprimate public, opinia sau

recomandarea publica pe un cont de Facebook a unui specialist medical trebuie subsumata sijuraminyelor

depuse de acesta la intrarea 1n profesia de medic precum ~i regulilor specifice profesiei de medic. A~adar spre

deosebire de nespecialist un doctor trebuie sa fie con~tient ca orice opinie sau recomandare publica in

domeniul medical reprezinta un act profesional medical, de aceea aten\ia este mult crescuta 1n asemenea

cazuri 1ntrucat consecin\ele unui act medical public pot avea repercursiuni grave asupra persoanelor care

interac\ioneaza cu aceele recomandari publice exprimate de un medic.

Oat fiind faptul ca pandemia a dat nastere multor temeri in randul popula\iei orice apari\ie publica

a unui medic indiferent de specialitate care sa propage idei despre cum se poate combate nu poate fi perceput

decat ca opinia unui specialist motiv pentru care o astfel de opinie este perceputa ca o opinie unui specialist

existand multe persoane care \in cont ~i respecta opiniile exprimate public ale medicilor.

Trebuie sa recunosc faptul ca nu imi este usor in formularea prezentei sesizari ce ii vizeaza pe

Dr. Mihail Pautov intrucat aparitiile publice ale acestuia sunt placute, insa de la aparitia pandemiei si pana 1n

prezent acesta pe diverse canale media ori pe internet a publicat diverse materiale despre cum/ce este mai

eficient in a ne proteja impotriva virusului ce afecteaza intreaga planeta. Merita men\ionat faptul ca DI. Mihail

Pautov folose9te doua conturi pe Facebook unul cu numele "Mihail Pautov" 9i unul cu numele ,,Dr. Mihail

Pautov". Pe contul de Facebook ,,Dr. Mihail Pautov", a9adar folosindu-se de titulatura de doctor pentru a da

greutate sfaturilor sale 9i a capta increderea ceta\enilor ca acest cont este a apa~ine unui specialist in

medicina, prima informa\ie care reiese este aceea a specializarii sale 9i anume "Chirurgie Generala". Prin

deschiderea unei cont intitulat ,,Dr. Mihail Pautov" separat de contul ,,Mihail Pautov" acesta 9i-a asumat ca pe

contul specialistului pot fi formulate recomandari 9i opinii avizate medical, acest cont fiind de altfel urmarit de

foarte multe spitale. Pe aceasta pagina a specialistului in medicina am sesizat faptul ca parte din aparitiile

sale nu au nici o legatura cu 9tiinta medicala sau strict cu specializarea acestuia ci mai degraba unele din

sfaturile specialistului in medicina Mihail Pautov sunt sfaturi unele sa le numim babesti, iar altele

nefundamentate 9tiin\ific sau agreate de comunitatea medicala . Sfaturile medicale ale di. Mihail Pautov de

pe acest cont de Facebook sunt din o multitudine de domenii medicate, care nu au nici o legatura cu

specializarea Dr. Mihail Pautov, parte din sfaturile acestuia contrazicand opiniile unor speciali~ti a domeniilor medicale la care se refera Dr.Mihail Pautov.

Pagina 2 din 10

Ultima postare de pe contul de Facebook a apecialistului medical Dr. Mihail Pautov reprezinta

insa o instigare la nerespectarea normelor sociale in materia zadarnicirii combaterii bolilor. Recomandarea

apocaliptica a dr. Mihail Pautov din postarea din data de 01.10.2020 este un indemn la nerespectare oricarei

masuri ce a fast impusa de stat ori se poate impune pentru prevenirea si limitarea raspandirii infectiei cu

coronavirus Covid 19. in mesajul Dr.Mihail Pautov aflam ca "Orice masura de carantinare, inchidere a

restaurante/or, masuri restrictive, este o neasumare a conducerii care va conduce lumea in haos" , cu

alte cuvinte aceasta solicita populatiei sa nu mai respecte masurile impuse de stat pentru ca orice masuri

restrictive var conduce la un dezastru mai mare. Nu cunosc competentele profesionale ale dr. Mihail Pautov insa cu certitudine opiniile publice

exprimate de acesta nu pot fl ale unui medic indiferent de specialitate, acesta depasind orice limita umana ~i

conduita ce se impune profesiei de medic. Mesajul apocaliptic exprimat public de acesta nu respecta

deontologia profesiei de medic care porne~te de la premisa ca intreaga activitate a medicului este dedicata

exclusiv apararii vietii, sanatatii §i integritatii fizice §i psihice a fiintei umane. Este evident ca in conditiile

in care dr. Mihail Pautov instiga public la nerespectarea regulilor ce au ca finalitate apararii vietii, sanatatii ~i

integritatii flzice ~i psihice a flintei umane acesta nu doar a incalca principii de baza ale umanitatii ci incalca ~i

principii de baza a deontologiei profesiei de medic. Pe langa principiul "Scopul §i rolul profesiei medicale" acesta incalca ~i principiul

"Specializarii profesionale" potrivit caruia medicul actioneaza potrivit specialitatii, competentelor ~i practicii pe

care le are. Spun aceasta intrucat specializarea dr. Mihail Pautov nu este nicidecum epidemiologia sau

virusologia, iar acesta cu buna ~tiinta a incalcat cele doua principii ale deotologiei profesiei de medic. Apreciez ca prin conduita sa dr. Mihail Pautov a depa~it limitele de conduita profesionale pe care

le-a asumat la momentul in care a decis sa devina membru in Colegiul Medicilor din Romania ~i sa respecte

normele de conduita ale profesiei de medic, precum ~i limitele de conduita instituite de Statul Roman afirmatiile sale flind o veritabila instigare la infractiunea de zadarnicirea combaterii bolilor, infractiune prevazuta de codul

penal al Romaniei la art.352, fapta in sine fiind prevazuta ca infractiune distincta la art.368 Cod Penal.

iN DREPT Apreciez ca pentru fapta descrisa mai sus aceasta poate fi incadrata juridic in infractiunea

prevazuta de art.368 Cod Penal ~i in functie de probele ce se vor administra se poate ajunge la concluzia ca poate fl incadrata juridic ~i la infractiunea prevazuta ~i pedepsita de art.325 Cod Penal.

Pagina 3 din 10

Astfel potrivit art.368 Cod Penal: "lnstigarea publica

(1) Fapta de a indemna publicul, verbal, in scris sau prin orice alte mijloace, sa savar?easca infracfiuni se pedeps8$fe cu inchisoare de la 3 /uni la 3 ani sau cu amenda, fara a se putea depa$i pedeapsa prevazuta de lege pentru infrac{iunea la sava~irea careia s-a instigat.

(2) Daca fapta prevazuta in a/in. (1) este comisa de un funcfionar public, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani $i interzicerea exercitarii unor drepturi, fara a se putea depfl$i pedeapsa prevazuta de lege pentru infrac{iunea la sava~irea careia s-a instigat.

(3) Daca instigarea publica a avut ca urmare comiterea infracfiunii la care s-a instigat, pedeapsa este cea prevazuta de lege pentru acea infracfiune. •

Vorbitul in public este o chestiune de op\iune personala. Primul lucru pe care trebuie sa ii con9tientizeze toate persoanele care vorbesc in public, fie ca in fa\a unui public live fie prin intermediul platformelor de social media, este ca sunt pe deplin responsabile de cuvintele pe care le rostesc.

De9i libertatea de exprimare este o valoare esen\iala a democra\iei 9i a unui stat de drept, aceasta nu este una absoluta. Dupa cum se poate observa, chiar mecanismele dreptului penal, care este ghidat inclusiv de principiul minimei interven\ii, sanc\ioneaza uneori conduite care ar putea parea a fi protejate

de libertatea de exprimare a propriilor opinii. Dincolo de aceasta responsabilitate intrinseca fa\a de ac\iunile proprii a fiecaruia dintre cei care comunica in mod public, nu putem sa trecem cu vederea faptul ca multe

persoane minore de\in variate conturi de social media. Or, ace9tia sunt mai influen\abili decat adul\ii 9i, de regula, au mai pu\ine parghii psihice de filtrare a ceea ce este comunicat public.

Dr.Mihail Pautov afirma public "Orice masura de carantinare, inchidere a restaurantelor,

masuri restrictive, este o neasumare a conducerii care va conduce lumea in haos" afirma\ia sa

contrazicand deciziile autorita\ilor publice, in contextul epidemiei, de impunere a carantinarii 9i de impunere a

unor masuri restrictive pentru zadarnicirea combaterii bolilor.

lnsitigarea sa publica manipulatoare este un indemn la nerespectarea masurilor de carantinare si restrictive impuse de autorita\i pentru ca din perspectiva sa respectarea acestor norme s-ar crea efecte nocive pentru toata lumea.

Dupa cum este bine cunoscut instigarea este o forma a participa\iei penale constand Tn fapta

unei persoane - instigator - care, cu inten\ie,determina, prin orice mijloace, pe oalta persoana - instigat - sa

Pagina 4 din 10

savar~easca o fapta prevazuta de legea penala.Ceea ce caracterizeaza instigarea este faptul ca instigatorul

este eel dintai care ia hotararea de a savar~i infrac\iunea, dar nu trece la savar~irea faptei ci transmite aceasta

hotarare unei alte persoane, care, determinata sa comita fapta prevazuta de legea penala, trece ulterior, in

mod concret, la sava~irea ei. lnstigatorul este eel care, fara a participa fizic la infrac\iune, a sugerat autorului

material sa o comita.lnstigatorul este una din cauzele generatoare ale infrac\iunii ~i poate fi considerat ca autor

moral sau intelectual. Ac\iunea de instigare are un caracter complex, presupunand o activitate psihica ~i alta

fizica, fara a putea fi asimilata cu executarea nemijlocita a faptei de catre autor. lntrucat legea penala nu face

nici o referire la mijloacele prin care se realizeaza instigarea se in\elege ca acestea pot fi multiple ~i variate, de

la simple sfaturi, indemnuri, rugamin\i sau insinuari pana la constrangere sau corupere.

Norma de incriminare de la art.368 Cod Penal are in vedere fapta de a indemna publicul la

savar~irea de infrac\iuni. ln doctrina se arata ca .indemnul presupune transmiterea cu hotarare, prin mijloace de

comunicare in masa, catre public, a unui sfat care se cere a fi urmat. Nu este o simpla sugestie, eventual in gluma, ci un

sfat argumentat,(s.n., D. H.) orientat catre adoptarea de catre public a hotararii de a savar$i faptele ilicite la care s-a

instigaf [C. Paun in V. Dobrinoiu, I. Pascu, M. A. Hotca, I. Chi$, M. Gorunescu, C. Paun, M. Dobrinoiu, N. Neagu, M. C.

Sinescu, Noul cod penal comentat. Partea speciala, Edifia a Ill-a, revazuta 9i adaugita, Editura Universul Juridic,

Bucure$ti, 2016, p. 921] . Al\i autori definesc indemnul ca o ac\iune de instigare explicita la comiterea de

infrac\iuni.

Doctrina a elaborat ~i opinia contrara, conform careia indemnul ar reprezenta mai pu\in decat o

determinare[T. Vasiliu, D. Pavel, G. Antoniu, 0. Lucinescu, V. Papadopol, V. Ramureanu, Codul penal al R.S.R

comentat $i adnotat. Partea Speciala, vol. II, Editura $tiinfifica $i Enciclopedica, Bucure9ti, 1975, p. 459, apud C. Paun in

V. Dobrinoiu, I. Pascu, M. A. Hotca, I. Chi$, M. Gorunescu, C. Paun, M. Dobrinoiu, N. Neagu, M. C. Sinescu, op. cit., p.

921.], opinie despre cares-a afirmat ca ar fi pa~ial adevarata, intrucat ~i indemnul are un scop precis, respectiv

determinarea publicului la savar~irea unor fapte ilicite. La randul meu, consider ca nu putem pune semnul

egalita\ii totale intre determinare ~i indemn, neputand fi intamplatoare alegerea legiuitorului de a folosi termeni

diferi\i, indemnul putand fi plasat pe o scara inferioara fa\a de determinare, chiar daca ~i acesta trebuie sa fie

indreptat spre scopul infrac\ional. ln aces! sens, suntem de acord cu autorul citat ca un indemn adresat in

gluma nu intrune~te cerin\ele necesare pentru a fi incidenta norma de incriminare, trebuind sa existe un indemn

serios in acest sens. Raportat la forma de vinova\ie cu care poate fi comisa fapta, in doctrina se arata ca aceasta

poate fi comisa atat cu inten\ie directa, cat ~i cu inten\ie eventuala[S. Bogdan, D. A. $erban, G. Zlati, Noul Cod

penal. Partea Speciala. Perspectiva Clujeana, Editura Universul Juridic, Bucure$ti, 2014, p. 711; I. Nedelcu in G.

Bodoroncea, V. Cioc/ei, I. Kuglay, L. V. Lefterache, T. Manea, I. Nedelcu, F.-M. Vasile, op. cit., p. 1213] . Aces! lucru

Pagina 5 din 10

I

·t • ·reasca producerea rezultatului faptei sale presupune ca, pentru a fi sanctionat, autorul ar putea ata sa urma

(inten9a directa), cat ~i sa accepte producerea lui, chiar daca nu 11 urmare~te (intentia eventuala).

Mai trebuie men9onat ca alin. (3) al art. 368 C. pen. stabile~te faptul ca daca instigarea a avut ca

urmare comiterea infractiunii la care s-a instigat, pedeapsa va fi cea prevazuta de lege pentru acea infractiune.

Aces! text trebuie interpretat in sensul in care este necesara dovedirea unei legaturi de cauzalitate intre

instigarea publica ~i ac9unea eventualului autor, sens in care sa se dovedeasca faptul ca aceasta din urma a comis infrac9unea ca urmare a instigarii publice.

Trebuie observat ca potrivit articolul 352 din Codul Penal: "Zadamicirea combaterii bolilor

(1) Nerespectarea masurilor de carantina sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepse$fe cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

(2) Nerespectarea masuri/or privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, daca fapta a avut ca urmare raspandirea unei asemenea boli, se pedepse$fe cu inchisoare de la unu la 5 ani.

(3) Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de catre o persoana care $fie ca sufera de aceasta boa/a se pedepse$fe cu inchisoare de la 2 la 7 ani $i interzicerea exercitarii unor drepturi.

(4) Daca fapta prevazuta in a/in. (2) este savar9ita din culpa, pedeapsa este inchisoarea de la 6 /uni la 3 ani sau amenda.

(5) Daca prin faptele prevazute in a/in. (1) $i (2) s-a produs vatamarea corpora/a a uneia sau mai mu/tor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani $i interzicerea exercitarii unor drepturi, iar daca s-a prod us moartea

uneia sau mai mu/tor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 12 ani $i interzicerea exercitarii unor drepturi.

(6) Daca prin fapta prevazuta in a/in. (3) s-a produs vatamarea corpora/a a uneia sau mai mu/tor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani $i interzicerea exercitarii unor drepturi, iar daca s-a produs

moartea uneia sau mai mu/tor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 15 ani $i interzicerea exercitarii unor drepturi.

(7) Daca prin fapta prevazuta in a/in. (4) s-a produs vatamarea corpora/a a uneia sau mai mu/tor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani $i interzicerea exercitarii unor drepturi, iar daca s-a produs

moartea uneia sau mai mu/tor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 2 fa 7 ani $i interzicerea exercitarii unor drepturi.

(8) Tentativa la infracfiunea prevazuta la a/in. (3) se pedepse$fe.

(9) Prin carantina se infelege restricfia activitafilor $i separarea de alte persoane, in spafii special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte de a fi bolnave, intr-o maniera care sa previna posibila raspandire a infecfiei sau contaminarii."

Pagina 6 din 10

In literatura de specialitate, infrac\iunea de la art.352 nu a fost pe larg dezbatuta, aceasta fiind

modificata recent in condi\iile apari\iei curentei epidemii. De altfel, pana de curand, nevoia sociala de aplicare a

acesteia a fost minimala. In consecin\a, eel mai util exerci\iu de interpretare este, in opinia noastra, analizarea

separata a fiecarui element de tipicitate a normei. Daca in ceea ce prive9te alin.1 de la art.352 nu pot exista interpretari indoielnice in ceea ce

prive9te continutul, norma fiind clara, discu\ii pot avea normele de la alineatul 2. Pentru a se putea considera

intrunit elementul obiectiv al infrac\iunii trebuie dovedite, dincolo de orice indoiala rezonabila, trei aspecte: (i) ca

existau, la data faptei, o serie de masuri privind prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase; (ii) ca

aceste masuri nu au fost respectate 9i (iii) ca exista un raport cauzal intre nerespectarea normelor 9i

raspandirea bolii. Ca atare, in primul rand, trebuie sa in\elegem ce sunt masurile privind prevenirea sau

combaterea bolilor infectocontagioase. Acestea nu primesc o defini\ie expresa in cuprinsul Codului penal. In

consecin\a, in lipsa unor explica\ii exprese cu privire la con\inutul semantic al no\iunii, din partea legiuitorului,

se impune utilizarea sensului comun (respectiv tehnic) al termenilor. Astfel , no\iunea de masura privind prevenirea sau combaterea bolilor implica o conduita activa

din partea autorita\ilor statului pentru a-9i defini con\inutul. Conceptul de masura, in contextul actualului Cod

penal, fie ca se refera la masuri de prevedere, in cazul uciderii sau vatamarii corporale din culpa, fie la masura

indepartarii de pe teritoriul Romaniei, la nerespectarea unei masuri de protec\ie, la nerespectarea masurilor

privind incredin\area minorului ori la masuri legale de securitate 9i siguran\a in munca, tinde sa trimita la ideea

de masura luata cu caracter normativ sau individual, la oricare nivel al autorita\ilor statului. Reiese ca pentru a

vorbi de nerespectarea unor masuri se impun doua condi\ii: ca aceste masuri sa fie formalizate 9i sa decurga

de la o autoritate publica 9i ca persoana care le incalca sa se incadreze in grupul de destinatari ai normei. Ca

atare, incalcarea unor simple masuri de bun sim\ pentru combaterea raspandirii bolilor, precum purtarea ma9tii de catre persoanele care prezinta o simptomatica specifica ori evitarea aglomera\iilor nu poate justifica

angajarea raspunderii penale. In esen\a, este vorba de o norma penala-cadru (in alb), dupa cum s-a remarcat

in doctrina, aratandu-se 9i faptul ca aceasta intrune9te toate condi\iile de previzibilitate impuse de exigen\ele

principiului legalita\ii . In egala masura, dupa cum am men\ionat, credem ca orice forma de formalizare a masurilor

luate, apta sa fie adusa la cuno9tin\a publicului, este suficienta pentru a se putea considera intrunit acest

element al infrac\iunii. Nu este necesar ca acesta sa provina de la o anumita autoritate sau sa intruneasca

Pagina 7 din 10

anumite conditii forrnale (dincolo de cele impuse deja de legislatia primara). Mai ales, subliniem, nu este

necesar ca aceste masuri sa fie formalizate 1ntr-o lege sau 1ntr-un act cu putere de lege. De9i, mai nou, exista o tendinta de a interpreta excesiv de extensiv Decizia nr. 405/2016 a Cu~ii Constitutionale pentru a sustine ca orice obligatie legala 1ncalcata trebuie sa fie reglementata prin lege pentru a angaja raspunderea penala, o

atare interpretare este profund eronata. in Decizia 405/2016, Curtea Constitutionala a analizat o problema

punctuala, 1n materia abuzului 1n serviciu. Pentru a anticipa posibile argumente 1n sensul aplicarii

rationamentului mutatis mutandis 1n cazul zadarnicirii combaterii bolilor, aratam de pe acum ca abuzul 1n

serviciu este o incriminare subsidiara, care poate acoperi o varietate de comportamente, 1n timp ce

zadarnicirea combaterii bolilor are un camp de aplicare mult mai limitat, unde destinatarii normelor pot identifica

mult mai u9or obligatiile pe care trebuie sa le respecte. in al doilea rand, in cazul masurilor de preventie a

raspandirii bolilor, nu Parlamentul, ci alte autoritati sunt cele care au competenta 9tiintifica de a alege masurile potrivite.

Pe langa Ordinul nr. 414/2020 al ministrului sanatatii, consideram ca principalele acte normative

care stabilesc masurile de combatere a raspandirii bolilor sunt hotararile Comitetului National pentru Situatii

Speciale de Urgenta (CNSSU) 9i cele ale Grupului de suport tehnico-9tiintific privind gestionarea bolilor inalt contagioase pe teritoriul Romaniei (GTSSCBIC). Dintre acestea, mentionam, in special: Hotararea CNSSU nr. 2 din 24 februarie 2020, art. 1 9i 2, prin care s-a instituit carantina, respectiv izolarea la domiciliu pentru persoane venite din Lombardia 9i Veneto; art. 4 din Hotararea CNSSU nr. 4 din 4 martie 2020, prin care

GTSSCBIC a fost abilitat sa emita fara aprobare prealabila hotarari cu caracter tehnic; art. 6 9i 8 din Hotararea

CNSSU nr. 6 din 9 martie 2020, prin care se impun reguli de igiena unitatilor de alimentatie publica, inclusiv aceea de a se asigura la toalete materiale destinate igienei person ale; art. 2 din Hotararea CNSSU nr. 1 O din

14 martie 2020, prin care s-a instituit masura izolarii la domiciliu pentru toate persoanele asimptomatice care

sosesc 1n Romania din tari unde sunt confirmate eel putin 500 de cazuri 9i carantinarea pentru persoanele

sosite din zonele identificate de GTSSCBIC; pct. 4 din Hotararea nr. 9 a GTSSCBIC din 10 martie 2020, prin

care se restrictioneaza activitatile culturale, 9tiintifice, artistice, religioase, sportive 9i de divertisment cu

participarea a peste 100 de persoane. in egala masura, credem ca pentru intelegerea unor termeni sau

sintagme, precum notiunea de contact apropiat, se vor lua in considerare punctele de vedere emise de GTSSCBIC.

Cu privire la notiunea de boala infectocontagioasa, consideram ca sensul nu se poate raporta la Anexa la H.G. nr. 1186/2000 pentru aprobarea Listei cuprinzand urgentele medico-chirurgicale, precum 9i bolile

infectocontagioase din grupa A, pentru care asiguratii beneficiaza de indemnizatie pentru incapacitate

Pagina 8 din 10

temporara de munca fara conditii de stagiu de cotizare. Lista are un camp de aplicare restrans, care se

raporteaza doar la situa\ia mentionata in denumirea marginala. Nu este necesar ca sintagma boala

infectocontagioasa sa fie definita printr-un act legislativ. Legiuitorul a folosit o definitie larga tocmai pentru a

acoperi o varietate de situatii care nu pot fi anticipate. Patogeni care pot cauza boli infectocontagioase pot

aparea ~i evolua constant; ca atare, nu se poate a~tepta ca legiuitorul sa \ina pasul cu aceasta evolu\ie prin

constanta redefinire a sintagmei de boala infectocontagioasa. Este arhisuficient ca autorita\ile sa adopte masuri

privitoare la prevenirea bolilor, fara a redefini expres sintagma. in consecin\a, fiind vorba de o sintagma

specializata, pentru definirea acesteia ne vom raporta la o varianta general acceptata in literatura ~tiin\ifica

medicala, din care se pot extrage conditiile esentiale ale bolii infectocontagioase. Actus reus-ul infractiunii consta in nerespectarea masurilor de preventie, in sensul anterior

explicat. Am aratat anterior ca in doctrina s-a sustinut teza conform careia este vorba de o infractiune omisiva. ' '

Credem ca solu\ia mentionata trebuie nuan\ata. Fiind vorba, dupa cum am aratat, de o norma penala-cadru in

cazul careia elementul material este definit generic, prin termenul nerespectare, aceasta poate imbraca forme

diverse. in consecinta, caracterul omisiv sau comisiv va fi dat de norma complinitoare. Astfel, daca obligatia

este una care ordona o anumita conduita, de la care destinatarul normei se ab\ine, infractiunea va ti omisiva. in

cazul contrar, in care normele de protec\ie interzic o anumita conduita, insa destinatarul o realizeaza,

infrac\iunea va fi comisiva. in concluzie, fapta poate fi comisa atat prin ac\iune, cat 9i prin inac\iune. in contextul acestei condi\ii vom men\iona, pe scurt, faptu l ca, dupa cum in mod corect s-a

sesizat 9i in doctrina, subiectul activ nu este circumstantiat. De9i, instinctiv, prima tendin\a ar fi sa credem ca destinatarii normei sunt doar persoanele deja infectate, in realitate sfera subiectilor activi va fi determinata

tot prin norma complinitoare. De exemplu, intrucat 9i persoanele juridice pot fi subiec\i activi ai acestei

infractiuni, un restaurant care nu respecta condi\iile impuse prin masurile de protectie poate raspunde penal. Similar, o persoana neinfectata care, prin conduita sa, contribuie la raspandirea infec\iei poate fi sanctionata

penal. in functie de modul in care este formulata norma completatoare, aceasta poate raspunde ori ca

autor, ori ca instigator impropriu la infractiunea prevazuta de art. 352 C. pen. Ultimul element material care trebuie analizat este condi\ia ca nerespectarea sa aiba drept

urmare raspandirea unei boli. Prin aceasta conditie, infrac\iunea devine una de rezultat. in primul rand, credem

ca notiunea de raspandire a bolii impune doar sa se demonstreze ca aceasta a mai fost transmisa eel pu\in

unei persoane. Aceasta interpretare se incadreaza in ra\iunea legii, deoarece infectarea unui alt individ poate produce efecte in Ian\, daca respectivul purtator transmite patogenul mai departe. Pericolul social subzista 9i in

cazul infectarii unei singure persoane.

Pagina 9 din 10

Nu in ultimul rand , din perspectiva criminologica, avand in vedere situatia actuala, respectiv

limitarea raspandirii COVID-19, avand in vedere ~i mediatizarea constanta a situatiei de criza ~i a obligatiilor

care incumba celor care pot raspandi virusul, apreciem ca simpla punere in pericol a altor persoane depa~e~te

minimul de periculozitate necesar incriminarii, pentru respectarea principiului minimei interventii a dreptului

penal. In privinta infractiunii de zadarnicire a combaterii bolilor prevazuta la alineatul 2 al art.352 este

irelevant daca persoana cuno~tea faptul ca sufera de o boala sau nu. Relevant este doar sa se dovedeasca ca

aceasta a avut o obliga\ie de a respecta o masura privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor

infectocontagioase, pe care cu intentie sau din culpa nu a respectat-o. Forma de vinovatie se va raporta la

obliga\ia existenta, nu la o eventuala boala, intrucat, dupa cum am aratat, nu doar o persoana infectata

raspunde penal in contextul legisla\iei actuale.

Un exerci\iu de interpretare mai complex se poate impune in cauza fa\a de situatia descrisa. Astfel de~i aparent in cauza s-ar impune incadrarea pentru fapta descrisa savar~ita de Dr. Mihail

Pautov in infractiunea de insigare publica prevazuta de art.368 Cod penal , din cercetari, in functie de

consecin\ele, urmarile produse aceasta este posibil a fi 1ncadrata 1n infrac\iunea prevazuta de art.352 Cod

Penal sau/si intr-o alta infractiune. ' '

In raport de cele men\ionate , rog dispune\i efectuarea cercetarilor care se impun.

In dovedirea plangerii solicit proba cu inscrisuri, ~i orice alta proba utila.

FANUTA BOGDAN-IONUT

Pagina 10 din 10