Aspecte Controversate Privind Mijloacele de Proba - Procuror Nelu Ciobanu & Procuror Viorel Cerbu

ASPECTE CONTROVERSATEPRIVIND MIJLOACELE DE PROBĂ

- Metodele speciale de supraveghere -

Procuror Nelu CiobanuProcuror Viorel Cerbu

Project supported by a grant from Norway

ASPECTE GENERALE


� Reglementare mai clară, accesibilă și previzibilă, conformă cu

jurisprudența CEDO

� Abordare legislativă unitară și structurată

� Aspecte controversate din practica judiciară și din doctrină

� Precizări privind metodele speciale de supraveghere tehnică

� Abordare de ordin practic și cronologică a problemelor

1. OBIECTUL MANDATULUI DE SUPRAVEGHERE TEHNICĂ (I)


� Orice persoană (cu restricții privind raportul avocat-persoană asistată

sau reprezentată și raportul avocat-suspect sau inculpat)

� Un număr de telefon – în rețele fixe sau mobile (abonament sau cartelă

pre-pay, inclusiv în roaming) identificate după numărul abonatului

(rețele fixe) sau după codul IMSI (rețele mobile)

� Un telefon mobil (terminal mobil identificat după codul IMEI)

� Comunicațiile radio sau efectuate prin alt mijloc de comunicare

(cordless, fax, telex, etc.)

1. OBIECTUL MANDATULUI DE SUPRAVEGHERE TEHNICĂ (II)


� Comunicațiile de voce, mesaje SMS (Short Message Service) sau MMS

(Multimedia Messaging Service), comunicațiile efectuate prin sisteme și

aplicații informatice (e-mail, Facebook, Messenger, Skype, WatsApp,

Viber, etc.)

� Un sistem informatic și de comunicații (inclusiv telefon mobil SMART),

un terminal al acestuia sau o staţie de lucru (computer) identificată

după adresa IP statică sau dinamică (Internet Protocol Address)

2. UTILIZAREAMETODELOR SPECIALE DE SUPRAVEGHERE


� Interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță este

utilizată în cazul în care sunt vizate comunicările purtate în mod mijlocit, prin

intermediul telefonului sau al altor mijloace de comunicare la distanță

� Când conversațiile sunt purtate în mod direct, nemijlocit (discuții ambientale)

procedeul probatoriu folosit va fi supravegherea video sau audio și nu

interceptarea comunicațiilor

3. ORGANE DE PUNERE ÎN EXECUTARE


� Procurorul, personal

� Organele de cercetare penală:

� Poliția judiciară

� Organele de cercetare penală speciale

� Lucrători specializați din cadrul poliției:

� Direcția Națională Anticorupție – Serviciul tehnic

� Departamentul de Informații și Protecție Internă

� Direcția de Combatere a Criminalității Organizate

� Direcția Generală Anticorupție

� Direcția Operațiuni Speciale

� Alte organe specializate ale statului:

� SRI (Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor)

� DGIA din cadrul MApN

� Competenţa organelor de cercetare penală cât priveşte cauza respectivă

� Competenţa conferită prin legile de organizare şi funcţionare celorlalte

organe

� Competenţa, inclusiv cea teritorială, a diferitelor structuri organizatorice

din cadrul acestor organe

� Posibilităţile tehnice ale acestora, mijloacele, echipamentele şi specialiştii

de care dispun

� Elementele care ţin de natura şi caracteristicile cauzei penale respective

ALEGEREA ORGANELOR DE PUNERE ÎN EXECUTARE


4. MIJLOCUL DE PROBĂ (I)


� 2 opinii privind mijlocul de probă în cazul supravegherii tehnice:

� M. Udroiu - procesele verbale:

� sunt singurele enumerate în art. 97, alin. (2)

� N. Volonciu - înregistrările comunicărilor/convorbirilor, la care se adaugă

procesele verbale ca instrumentum :

� înregistrările efectuate de părți sau de alte persoane, constituie mijloace de probă

când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții

� orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege -

art. 139, alin. (3)

� lipsa înregistrărilor din lista mijloacelor de probă constituie o simplă omisiune

4. MIJLOCUL DE PROBĂ (II)


� Opinie – legiuitorul a exclus în mod expres înregistrările, iar mijlocul de

probă îl constituie procesul verbal, sau, în anumite situații, înregistrările

� Art. 143, alin. (2) - o copie a suportului se atașează, în plic sigilat, la procesul

verbal în care se consemnează fiecare activitate de supraveghere tehnică

� înregistrările (suportul) fac parte integrantă din procesul verbal, care conform

legii reprezintă mijloc de probă

� situația de la art. 139, alin. (3) este una specială - înregistrările efectuate de

părți sau de alte persoane și oricare alte înregistrări nu sunt rezultatul unor

activități de supraveghere tehnică ale organelor de urmărire penală și nu sunt

atașate unor procese verbale

4. MIJLOCUL DE PROBĂ (II)


� Opinie – legiuitorul a exclus în mod expres înregistrările, iar mijlocul de

probă îl constituie procesul verbal, sau, în anumite situații, înregistrările

� pentru a putea fi folosite în cadrul procesului penal, era necesar ca aceste tipuri

de înregistrări să fie declarate în mod expres ca fiind mijloace de probă

� procesele verbale (inclusiv cele de redare a convorbirilor) nu sunt singura

modalitate de materializare a rezultatelor supravegherii în mijloace de probă

� rezultatele supravegherii video, audio sau prin fotografiere pot fi materializate

și în planșe foto, care constituie, prin ele însele, mijloace de probă (fotografii),

conform art. 97, alin. (2), lit. E), dar care, în acest caz, se atașează la procesul

verbal în care sunt consemnate rezultatele activităților de supraveghere tehnică

5. DURATA SUPRAVEGHERII ÎN SPAȚII PUBLICE (I)


� Art. 144, alin. (3) - durata totală a măsurilor de supraveghere tehnică,

cu privire la aceeaşi persoană şi aceeaşi faptă, nu poate depăşi, în

aceeaşi cauză, 6 luni, cu excepţia măsurii de supraveghere video,

audio sau prin fotografiere în spaţii private, care nu poate depăşi 120

de zile

� Textul se referă în mod exclusiv la spațiile private, prin urmare, măsura

supravegherii audio, video sau prin fotografiere în spații publice poate

avea durata totală comună celorlalte măsuri de supraveghere tehnică,

adică durata de 6 luni

5. DURATA SUPRAVEGHERII ÎN SPAȚII PUBLICE (II)


� Singurele texte, în afara art. 144, unde se face vorbire despre ”spații private” sunt art. 140, alin. (2) și (5), lit. h) unde, referitor la conținutul cererii formulată de procuror și al încheierii judecătorului se arată acestea trebuie să conțină ”în cazul măsurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere în spaţii private, menţiunea privind încuviinţarea solicitării ca organele de urmărire penală să pătrundă în spaţii private pentru a activa sau dezactiva mijloacele tehnice ce urmează a fi folosite pentru executarea măsurii supravegherii tehnice”

� Apreciem că atunci când se referă la ”supravegherea video, audio sau prin fotografiere în spații private” legiuitorul are în vedere numai supravegherea efectuată utilizând mijloacele tehnice care au fost activate sau dezactivate în urma pătrunderii organelor de urmărire penală în respectivele spații private

5. DURATA SUPRAVEGHERII ÎN SPAȚII PUBLICE


� Întrucât legea prevede durate maxime diferite, modalitatea de

supraveghere (în spații private și/sau publice) va trebui totdeauna

menționată ca atare în cuprinsul mandatului de supraveghere tehnică

� Când organele de urmărire penală trebuie să pătrundă în spații private

pentru a activa sau dezactiva mijloacele tehnice folosite, încuviințarea

necesară va fi solicitată și, după acordare, menționată ca atare în

cuprinsul mandatului de supraveghere tehnică

6. PRELUNGIREA MANDATULUI DE SUPRAVEGHERE TEHNICĂ (I)


� Conform art. 911, alin. (4) din Cpp din 1968, autorizația putea fi

reînnoită înainte sau după expirarea celei anterioare

� Actualul Cod face vorbire de prelungirea mandatului de supraveghere

tehnică (art. 144)

6. PRELUNGIREA MANDATULUI DE SUPRAVEGHERE TEHNICĂ

(II)


� Modificarea terminologică produce următoarele consecințe:

� pentru a putea fi dispusă prelungirea supravegherii tehnice este

necesar să nu fi expirat durata mandatului de supraveghere tehnică

anterior

� în cazul în care durata mandatului de supraveghere tehnică anterior

a expirat deja, iar durata maximă legală a măsurii nu a fost încă

atinsă, procurorul poate solicita emiterea unui nou mandat și nu

prelungirea celui vechi, ale cărui efecte au încetat deja

7. MODUL DE CALCUL AL TERMENELOR


� Termenele care au ca obiect luarea, prelungirea sau durata maximă a

măsurilor de supraveghere tehnică, fiind măsuri restrictive de drepturi

întrucât aduc atingere unor drepturi, cum ar fi cel la corespondență și la

viață privată

� Sunt termene substanțiale, care, spre deosebire de cele procedurale,

se calculează conform prevederilor art. 271 din Cpp

� Ora sau ziua de la care începe termenul și cea la care se sfârșește

termenul intră în durata acestuia (termenul se calculează pe ore,

respectiv, pe zile pline)

8. OBLIGAȚIAPROCURORULUI DE A SESIZA JDL (I)


� Art. 141, alin. (3) – când autorizarea unor măsuri de supraveghere

tehnică este efectuată de către procuror, acesta are obligația de sesiza,

în termen de cel mult 24 ore, JDL, în vederea confirmării măsurii

� Fiind o obligație, sesizarea JDL trebuie făcută și în ipoteza când din

activitățile de supraveghere tehnică autorizate de procuror nu au

rezultat probe cu privire la pregătirea sau săvârșirea unor infracțiuni

� JDL nu se va pronunța asupra eficacității măsurilor de supraveghere

tehnică, ci asupra legalității și temeiniciei ordonanței procurorului (poate

fi confirmată și o măsură nu s-au obținut probe)

8. OBLIGAȚIAPROCURORULUI DE A SESIZA JDL (II)


� O dată cu solicitarea de confirmare a măsurii autorizării sau separat de

aceasta, procurorul poate solicita JDL luarea, pentru o perioadă de cel

mult 30 zile, a măsurii supravegherii tehnice

� Solicitarea procurorului poate fi făcută și măsura de supraveghere

poate fi dispusă de către JDL competent și în situația în care acesta a

infirmat măsura luată de către procuror, spre exemplu atunci când nu a

existat urgență, nefiind întrunită condiția prevăzută de art. 141, alin. (1),

lit. a) din Cpp

9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂA AVOCATULUI (I)


� Art. 139, alin. (4) din Cpp:

� raportul dintre avocat și persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate

forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul

săvârșește ori pregătește săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la

art. 139, alin. (2)

� dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activitățile de

supraveghere tehnică au vizat și raporturile dintre avocat și suspectul ori

inculpatul pe care acesta îl apără, probele obținute nu pot fi folosite în cadrul

niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror

9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂA AVOCATULUI (II)


� pentru a fi dispusă supravegherea raportului dintre avocat și persoana

care o asistă este necesară îndeplinirea cumulativă a condițiilor

prevăzute de art. 139, alin. (1) din Cpp

� Condiția privind existența unei ”suspiciuni rezonabile” este înlocuită cu

cerința „existenței datelor” cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei

infracțiuni dintre cele prevăzute expres și limitativ de lege

9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂA AVOCATULUI (III)


� Textul privindu-l pe avocat este mai restrictiv decât cel general, în sensul

că cerința existenței ”datelor”, şi nu a unei „suspiciuni rezonabile”

presupune un mai mare grad de certitudine și un aspect mai concret al

informațiilor existente cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei

infracțiuni de către avocat

� M. Udroiu - supravegherea tehnică ”nu se poate dispune pentru a fi

descoperite aceste date, ci ele trebuie să existe la momentul în care se

dispune procedeul probatoriu”

9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂA AVOCATULUI (IV)


� Indiferent de datele existente, nu se poate dispune în nicio situație,

supravegherea tehnică a raportului dintre avocat și suspectul sau

inculpatul pe care acesta îl apără

� În ipoteza în care s-a dispus supravegherea raportului avocat - persoana

pe care o asistă/reprezintă, iar pe parcursul sau după executarea măsurii

rezultă că activitățile au vizat și raporturile dintre avocat și suspectul ori

inculpatul pe care îl apără, probele astfel obținute se exclud și nu pot fi

utilizate nici în cadrul acelei cauze penale și nici în cadrul unei alte cauze

penale

9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂA AVOCATULUI (V)


� Opinie (I. Neagu) –

� În cuprinsul art. 139, alin. (4) există „unele omisiuni ale legiuitorului”

evidenţiindu-se terminologia diferită utilizată

� Secretul profesional al avocatului este de ordine publică, fiind

opozabil tuturor participanţilor la procesul penal, iar excluderea

probelor obţinute în acest mod ar trebui dispusă în toate cazurile în

care au fost supravegheate raporturi ale avocatului cu cel căruia îi

acordă asistenţă juridică sau pe care îl reprezintă, indiferent de

calitatea procesuală

apără”, pe de altă parte . Autorii consideră că, în condiţiile în care secretul profesional al avocatului este de ordine publică, fiind opozabil tuturor participanţilor la procesul penal, este reprezentată, excluderea probelor obţinute în acest mod ar trebui dispusă în toate cazurile în care au fost supravegheate raporturi ale avocatului cu cel căr

[1] I. Neagu, M. Damaschin, Tratat de procedură penală. Partea generală, Editura Universul Juridic, București, 2014, pag. 494

9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂA AVOCATULUI (VI)


� JURISPRUDENŢA CEDO:

� Cauza Klass şi alţii contra Germaniei - în noţiunile de

„corespondenţă” şi de „viaţă privată” sunt incluse şi comunicaţiile

telefonice, fie că sunt efectuate de la domiciliul unei persoane, fie că

sunt efectuate din localuri profesionale (cum ar fi sediile cabinetelor

de avocatură)

� Cauzele Niemietz contra Germaniei şi Kopp contra Elveţiei - termenul

de „domiciliu” poate include şi cabinetul unui membru al unei profesii

liberale



9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂA AVOCATULUI (VII)



� Cauza S. contra Elveției – este exclusă înregistrarea convorbirilor purtate de o persoană privată de libertate cu avocatul său ales

� Art. 89, alin. (2) din Cpp - persoana reţinută sau arestată are dreptul să ia contact

cu avocatul, asigurându-i-se confidenţialitatea comunicărilor, cu respectarea

măsurilor necesare de supraveghere vizuală, de pază şi securitate, fără să fie

interceptată sau înregistrată convorbirea dintre ei (probele se exclud)

� Interdicţia este mai largă, cuprinde şi raportul dintre avocat şi alte persoane care

sunt reţinute sau arestate, cum ar fi persoanele supuse măsurii arestării provizorii în

vederea extrădării


9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂA AVOCATULUI (IX)



� Cauza Campbell contra Regatului Unit - citirea corespondenţei unui deţinut destinată unui avocat sau provenind de la acesta nu ar trebui autorizată decât în cazuri excepţionale, dacă autorităţile pot crede că prin conţinutul scrisorii se ameninţă securitatea instituţiei sau a altora sau îmbracă un caracter de delict într-o altă manieră

� Cauza Andre şi alţii contra Franţei - Convenţia nu interzice impunerea pentru avocați a unor obligaţii susceptibile de a privi relaţiile cu clienţii lor, în special în cazul constatării existenţei unor indicii plauzibile de participare a avocatului la săvârşirea unui infracţiuni sau în cadrul luptei contra unor anumite practici, cum ar fi cele de spălare a banilor



9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂA AVOCATULUI (X)



� Cauzele Kopp contra Elveţiei şi Kruslin contra Franţei – ca principiu, Curtea admite ingerinţele în viaţa privată, cu condiţia ca legislaţia internă să indice cu claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii de apreciere a autorităţilor naţionale în acest domeniu

� Cauza S. şi Marper contra Regatului Unit - în contextul interceptărilor telefonice este esenţială stabilirea unor reguli clare şi detaliate, în special în ceea ce priveşte durata, păstrarea, utilizarea, accesul terţilor, procedurile de păstrare a integrităţii şi confidenţialităţii datelor obţinute şi procedurile de distrugere a acestora, de aşa manieră încât justiţiabilii să dispună de suficiente garanţii împotriva riscului de abuz şi a arbitrariului



9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂA AVOCATULUI (XI)


� Opinie - excluderea probelor nu operează în toate cazurile în care au fost

supravegheate raporturi ale avocatului cu persoana căreia îi acordă

asistenţă sau pe care o reprezintă, ci numai în cazul supravegherii

raportului dintre avocat şi suspect sau inculpat sau al raportului avocat –

persoană reţinută sau arestată

� Deosebirea de formulare între cele două teze ale art. 139, alin. (4) nu

constituie o simplă omisiune a legiuitorului



9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂA AVOCATULUI (XII)


� Cpp oferă suficiente garanții în materie, care, în cazul supravegherii relaţiei avocat-

persoană asistată/reprezentată sunt suplimentate de cerinţa existenţei datelor

privind pregătirea/săvârşirea uneia dintre infracţiunile prev. de art. 139, alin. (2)

� Aceeași concluzie rezultă indubitabil din interpretarea literală a textului, în condiţiile

în care legea procesual penală este de strictă interpretare

� Art. 147, alin. (2) - în situația în care există date că avocatul săvârșește sau

pregătește săvârșirea unor infracțiuni dintre cele prev. la art. 139, alin. (2), poate fi

dispusă, în condițiile legii, reținerea, predarea și percheziționarea corespondenței

sau a trimiterilor poștale trimise ori primite inclusiv în raporturile dintre avocat și

suspect sau inculpat



10. OBȚINEREA DATELOR PRIVIND TRANZACȚIILE FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (I)


� Art. 138, alin. (9) - operaţiunile prin care se asigură cunoaşterea conţinutului

tranzacţiilor financiare şi al altor operaţiuni efectuate sau care urmează să fie

efectuate prin intermediul unei instituţii de credit/altei entităţi financiare, precum şi

obţinerea de la o instituţie de credit/altă entitate financiară de înscrisuri ori informaţii

aflate în posesia acesteia referitoare la tranzacţiile sau operaţiunile unei persoane

� Art. 153 - comunicarea datelor privind existenţa şi conţinutul conturilor şi a altor

situaţii financiare ale unei persoane, în cazul în care există indicii temeinice cu

privire la săvârşirea unei infracţiuni şi există temeiuri pentru a se crede că datele

solicitate constituie probe



10. OBȚINEREA DATELOR PRIVIND TRANZACȚIILE FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (II)


� Obținerea datelor privind tranzacțiile financiare este o metodă specială de

supraveghere, în timp ce obținerea datelor privind situația financiară a unei

persoane este o metodă specială de cercetare

� Procedeul obținerii datelor privind tranzacțiile financiare permite o ingerință

mai mare în viața privată, motiv pentru care și condițiile de dispunere sunt

mai restrictive, măsura putând fi dispusă doar cu privire la infracțiunile

limitativ prevăzute de art. 139, alin. (2) din Cpp, și nu cu privire la orice

infracțiune, așa cum poate fi dispusă cealaltă metodă

10. OBȚINEREA DATELOR PRIVIND TRANZACȚIILE FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (III)


� Obținerea datelor privind situația financiară se poate dispune doar față de

suspect sau inculpat, în timp ce una dintre condițiile cumulative care trebuie

îndeplinită în cazul obținerii datelor privind tranzacțiile financiare este aceea

a începerii urmăririi penale în cauză (față de faptă), neexistând cerința ca

persoana față de care se dispune să aibă o anumită calitate procesuală

� Existența condiției suplimentare (la suspect sau inculpat) este justificată de

împrejurarea că procedeul probatoriu poate fi folosit cu privire la orice

infracțiune și nu doar în cazul unor infracțiuni de o anumită gravitate

10. OBȚINEREA DATELOR PRIVIND TRANZACȚIILE FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (IV)


� 2 opinii privind obiectul cele două procedee probatorii:

� A. Uzlău - datele privind situația financiară a unei persoane se referă la datele

pentru o perioadă trecută, spre deosebire de metoda de supraveghere, care

presupune cunoașterea conținutului tranzacțiilor financiare/al altor operațiuni

efectuate și care urmează să fie efectuate

� M. Udroiu - datele privind situația financiară se referă doar la datele privind

existența și conținutul conturilor și a altor situații financiare ale unei persoane la

momentul solicitării, nu și a conținutului tranzacțiilor financiare și al altor

operațiuni efectuate în trecut sau care urmează să fie efectuate în viitor

10. OBȚINEREA DATELOR PRIVIND TRANZACȚIILE FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (V)


� Opinie - metoda specială de cercetare poate avea în vedere nu numai

datele actuale, ci și pe cele din trecut privind existenţa şi conţinutul conturilor

şi a altor situaţii financiare

� Trebuie operată distincția privind natura metodei: obținerea datelor privind

tranzacțiile financiare este o metodă specială de supraveghere, iar obținerea

datelor privind situația financiară este o metodă specială de cercetare

� Fiind o metodă de supraveghere, obținerea datelor privind tranzacțiile financiare

poate privi atât operațiuni din trecut, cât și din viitor; argument de text din

definiția legală - operațiuni ”efectuate sau care urmează să fie efectuate”.

10. OBȚINEREA DATELOR PRIVIND TRANZACȚIILE FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (VI)


� Deosebirea esențială este de ordin terminologic, privind obiectul celor două

metode:

� ”tranzacții financiare” se referă la convenții prin care se transmit anumite

drepturi cu privire la sume de bani, se fac schimburi financiare

� ”situația financiară” privește datele existente la un moment dat, situația fiind un

document în care se prezintă o stare de lucruri

� ”tranzacții financiare” se referă la operațiuni financiare, la acțiunile titularului unui

cont aflate în dinamica lor și include obținerea de înscrisuri ori informaţii

� ”situația financiară” este o ”radiografie” ce are ca obiect doar existenţa şi

conţinutul conturilor și altor situaţii financiare

10. OBȚINEREA DATELOR PRIVIND TRANZACȚIILE FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (VII)


� Prin metoda obținerii datelor privind situația financiară a unei persoane pot fi

obținute, de la instituții de credit sau alte entități financiare, cum ar fi băncile

comerciale sau organizațiile cooperatiste de credit, următoarele date:

� date privind existența, tipul și soldul unui cont

� extrase de cont

� situații financiare privind activitatea unei persoane juridice, cum ar fi

bilanțul sau contul de profit și de pierdere

10. OBȚINEREA DATELOR PRIVIND TRANZACȚIILE FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (VIII)


� Prin metoda obținerii datelor privind tranzacțiile financiare pot fi obținute:

� datele de identificare a conturilor - natura şi tipul conturilor, numerele conturilor

� rulajele, persoanele împuternicite, situaţia financiară a conturilor

� date privind creditele contractate şi situaţia rambursării lor

� date privind cardurile de debit sau de credit active/inactive

� informații privind serviciul de internet banking si modalitatea de logare

� înscrisuri, cum ar fi contractele de credit și anexele acestora, documentele în

baza cărora s-au deschis/inchis conturile, ordinele de plată ori fişele

specimenelor de semnatură ale titularilor de conturi sau împuterniciților

11. ACCESUL ÎNTR-UN SISTEM INFORMATICȘI PERCHEZIȚIA INFORMATICĂ (I)


� Art. 138, alin. (3) - accesul la un sistem informatic constă în pătrunderea într-un

sistem informatic sau mijloc de stocare a datelor informatice fie direct, fie de la

distanţă, prin intermediul unor programe specializate ori prin intermediul unei

reţele, în scopul de a identifica probe

� Art. 168, alin. (1) - percheziția informatică este un procedeu probatoriu, care,

constă în activitățile de cercetare, descoperire, identificare şi strângere a

probelor stocate într-un sistem informatic sau suport de stocare a datelor

informatice, realizate prin intermediul unor mijloace tehnice şi proceduri

adecvate, de natură să asigure integritatea informaţiilor conţinute de acestea

11. ACCESUL ÎNTR-UN SISTEM INFORMATICȘI PERCHEZIȚIA INFORMATICĂ (II)


� Deosebirea esențială dintre cele două metode este dată de natura și,

implicit, de scopul utilizării acestora

� accesul la un sistem informatic constituie o metodă specială de

supraveghere, iar percheziția informatică este o metodă de cercetare

� accesului la un sistem informatic oferă acces la resursele sistemului

informatic la un anumit moment, dar permite și supravegherea acestuia pe

viitor, în timp ce percheziția informatică permite doar cercetarea resurselor

sistemului informatic la momentul efectuării percheziției informatice.

11. ACCESUL ÎNTR-UN SISTEM INFORMATICȘI PERCHEZIȚIA INFORMATICĂ (III)


� Alte deosebiri:

� accesul la un sistem informatic permite o monitorizare pasivă a sistemului,

în condiții de confidențialitate, fără știrea titularului sau utilizatorului, pe

când percheziția informatică poate fi efectuată, potrivit art. 168, alin. (11)

numai în prezența suspectului sau inculpatului

� accesul la un sistem informatic se dispune pentru a identifica probe, în timp

ce percheziția informatică este dispusă pentru descoperirea, identificarea

și strângerea probelor

12. OBȚINEREA DATELOR GENERATE SAU PRELUCRATE…(I)


� La data de 08.04.2014 CJUE a pronunțat hotărârea preliminară în cauzele conexate C-293/12 (Digital Rights Ireland) și c-594/12 (Seilinger și alții), prin care a invalidat Directiva 2006/24/CE privind reținerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice destinate publicului și de modificare a Directivei 2002/58/CE

� Directiva nu instituie criterii suficiente pentru a asigura principiul proporționalității ingerinței statului în exercițiul drepturilor privind respectarea vieții private și de familie și protecția datelor cu caracter personal din Carta drepturilor fundamentale a UE, lăsând astfel în marja de apreciere a statelor posibilitatea de a institui măsuri interne care, la rândul lor, să contravină Cartei

12. OBȚINEREA DATELOR GENERATE SAU PRELUCRATE… (II)


� În România directiva a fost transpusă prin Legea nr. 82/2012 privind

reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice

de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații de

comunicații electronice destinate publicului I

� Prin Decizia nr. 440 din 08.07.2014 Curtea Constituțională a constatat

că dispozițiile legii sunt neconstituționale, dar și că prevederile art. 152

din Cpp sunt constituționale (considerentele hotărârii CJUE sunt

aplicabile și legii)

12. OBȚINEREA DATELOR GENERATE SAU PRELUCRATE…(III)


� Art. 147, alin. (4) din Constituția României - de la data publicării în MO,

deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor

� S-a pus problema dacă, după publicarea deciziei, datele de natura

celor care făceau obiectul Legii nr. 82/2012 și care fac obiectul art. 152

din Cpp mai sunt accesibile organelor de urmărire penală

� Într-o notă de studiu, întocmită la nivelul PÎCCJ, înainte de publicarea

deciziei CC, s-a emis opinia potrivit căreia accesul la aceste probe va fi

posibil și în continuare, dar exclusiv după procedura prevăzută de art.

152 din Cpp

12. OBȚINEREA DATELOR GENERATE SAU PRELUCRATE… (IV)


� Considerentele Hotărârii nr. 440/2014 din 8 iulie 2014 a CC: � ”până la adoptarea de către Parlament a unei noi legi privind reținerea

datelor, care să respecte prevederile și exigentele constituționale, așa cum au fost relevate în prezenta decizie, organele judiciare și organele de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale nu mai au acces la datele care au fost reținute și stocate deja în baza Directivei 2006/24/CE si a Legii nr. 82/2012

� ”este evident că, în condițiile inexistenței unei legi care să reglementeze procedura reținerii si stocării datelor, art. 152 din Codul de procedura penala rămâne fără aplicabilitate practică, dar această împrejurare nu se constituie într-un viciu de neconstituționalitate, textul urmând a deveni incident imediat ce este adoptată o noua lege referitoare la reținerea datelor”

12. OBȚINEREA DATELOR GENERATE SAU PRELUCRATE… (V)


� Conform jurisprudenței constante a Curții, puterea de lucru judecat ce

însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile CC, se ataşează nu numai

dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta, ambele fiind

general obligatorii (Deciziile nr. 1/1195, 1415/2000, 414/2010 și 415/2010)

� Opinie - până la adoptarea unui nou act normativ care să reglementeze

procedura reținerii si stocării datelor, acestea nu pot fi obținute de către

organele de urmărire penală, procedura prevăzută la art. 152 din Codul de

procedură penală fiind inaplicabilă în lipsa acestui act normativ

13. TRANSMITEREA DOSARULUI CĂTRE JDL (I)


� Art. 140, alin. (2) - în cazul cererii formulate de pentru dispunerea unei

măsuri de supraveghere tehnică, ”procurorul trebuie să înainteze dosarul

judecătorului de drepturi și libertăți”

� Art. 140, alin. (2) - ”în cazurile în care procurorul sesizează judecătorul de

drepturi și libertăți (...), în vederea soluționării propunerilor ori cererilor

formulate în cursul urmăririi penale, va înainta copii numerotate și

certificate de grefa parchetului de pe actele dosarului ori numai de pe cele

care au legătură cu cererea sau propunerea formulată”

13. TRANSMITEREA DOSARULUI CĂTRE JDL (II)


� Opinie rezultată din interpretarea sistematică a textelor:

� în cazul în care procurorul sesizează JDL cu o cerere de emitere a unui

mandat de supraveghere tehnică va înainta judecătorului copii numerotate și

certificate ale dosarului, și nu originalul acestuia pe care îl păstrează, în

vederea continuării urmăririi penale

� procurorul nu are obligația de a înainta copii ale tuturor actelor aflate la dosar,

ci numai copii numerotate și certificate ale actelor care au legătură cu cererea

sau cu propunerea formulată

14. SOLUȚIA DISPUSĂ CÂND JDL NU ESTE COMPETENT (I)


� Opinie (A. Uzlău):

� În ipoteza în care judecătorul nu este competent să soluționeze

cererea de emitere a mandatului de supraveghere tehnică, acesta nu

își declină competența, ci va pronunța tot o soluție de respingere a

cererii formulată de procuror, soluție care este de natură să contribuie

la păstrarea caracterului confidențial al metodelor de supraveghere

solicitate

14. SOLUȚIA DISPUSĂ CÂND JDL NU ESTE COMPETENT (II)


� Textele în materie din Cpp nu prevăd obligația generală a instanței de a dispune declinarea de competență, ci această obligație rezultă fie în mod implicit din normele generale privind competența, fie în mod explicit din cele privind competența în cazul ivirii unor incidente procedurale, cum ar fi schimbarea calității inculpatului, a încadrării juridice sau a calificării dată faptei

� Procedura de soluționare a cererii procurorului este o procedură specială, singurele soluții care pot fi dispuse de către JDL sunt fie admiterea cererii procurorului, fie respingerea, atunci când apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru emiterea mandatului

� Respingerea cererii permite și o soluționare mai operativă a acesteia, în condițiile în care, după respingere, procurorul care a formulat cererea poate, într-un timp mult mai scurt, să se adreseze cu o nouă cerere către JDL de la instanța competentă conform legii

15. LIMITELE AMÂNĂRII INFORMĂRII PERSOANEI SUPRAVEGHEATE (I)


� Art. 145, alin. (1) și (2) - după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privința sa, iar după momentul informării, persoana supravegheată are dreptul de a lua cunoștință, la cerere, de conținutul proceselor verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere tehnică, precum și de conținutul convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor ori al imaginilor, prin ascultarea sau vizionarea acestora

� Art. 145, alin. (4) - procurorul poate să amâne motivat efectuarea informării sau a prezentării suporturilor, până cel mai târziu până la terminarea urmăririi penale sau până la clasarea cauzei, dacă aceasta ar putea conduce la: � perturbarea sau periclitarea bunei desfăşurări a urmăririi penale în cauză� punerea în pericol a siguranţei victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor

acestora� dificultăţi în supravegherea tehnică asupra altor persoane implicate în cauză

15. LIMITELE AMÂNĂRII INFORMĂRII PERSOANEI SUPRAVEGHEATE (II)


� Opinie (N. Volonciu):

� momentul amânării motivate a informării persoanei supravegheate sau chiar al

prezentării suporturilor ar putea, practic, să se situeze la întocmirea

rechizitoriului sau a ordonanței de clasare a cauzei, ipoteza în care

reglementarea este de natură să îngrădească exercitarea drepturilor

procesuale ale suspectului sau inculpatului

15. LIMITELE AMÂNĂRII INFORMĂRII PERSOANEI SUPRAVEGHEATE (III)


� Opinie:� Problema este una reală, deoarece în practică procurorul poate să amâne

motivat efectuarea informării sau a prezentării suporturilor până, cel mai târziu, la terminarea urmăririi penale sau până la clasarea cauzei

� Amânarea motivată a informării și a prezentării suporturilor trebuie dispusă de procuror numai înăuntrul termenului de 10 zile de la încetarea măsurii de supraveghere, termen în care procurorul poate opta, în funcție de cerințele urmăririi penale, fie pentru informarea persoanei supravegheate (cu sau fără amânarea prezentării suporturilor), fie pentru amânarea motivată a informării

� În ambele cazuri, amânarea poate fi dispusă până la o anumită dată sau, în mod generic, până la terminarea urmăririi penale sau până la clasarea cauzei ori renunțarea la urmărirea penală

15. LIMITELE AMÂNĂRII INFORMĂRII PERSOANEI SUPRAVEGHEATE (IV)


� Dreptul părților și al subiecților procesuali principali de a studia procesele

verbale și de a obține fotocopii ale acestora este inclus în dreptul de a

consulta dosarul

� Dreptul părților și al subiecților procesuali penali de a asculta/viziona

suporturile nu este inclus stricto sensu în dreptul de a consulta dosarul, ci

constituie un drept distinct, reglementat ca atare în cuprinsul art. 145, alin.

(2) din Cpp

15. LIMITELE AMÂNĂRII INFORMĂRII PERSOANEI SUPRAVEGHEATE (V)


� Utilizarea metodelor speciale de supraveghere sau de cercetare constituie una dintre situațiile în care avocatul suspectului sau inculpatului nu are dreptul să asiste în cursul urmăririi penale (art. 92, alin. (1)), iar restricționarea dreptului de a consulta dosarul este reglementată distinct în art. 94, alin. (4), aceasta putând fi dispusă, după propunerea în mișcare a acțiunii penale, pentru cel mult 10 zile

� Sfera persoanelor titulare ale dreptului prevăzut de art. 145, alin. (2) este mai largă decât a celor care au dreptul de a consulta dosarul, fiind vorba nu numai de părți și de subiecții procesuali principali, ci de oricare altă persoană care a fost supravegheată

15. LIMITELE AMÂNĂRII INFORMĂRII PERSOANEI SUPRAVEGHEATE (VI)


� Opinie:� dacă procurorul amână motivat efectuarea informării, la expirarea termenului

pentru care s-a dispus amânarea sau la dispariția motivului pentru care s-a dispus amânarea, procurorul trebuie să informeze de îndată (și nu în termenul de 10 zile prevăzut de art. 145, alin. (1)) persoana supravegheată, după care să-i lase acesteia la dispoziție cele 20 zile, înainte de trimiterea în judecată, clasarea sau renunțarea la urmărire penală, pentru a putea formula cererea de luare la cunoștință a proceselor verbale și/sau de ascultare/vizionare a suporturilor

� dacă procurorul a efectuat informarea, dar a amânat numaiascultarea/vizionarea suporturilor, atunci, înainte de trimiterea în judecată, clasarea sau renunțarea la urmărire penală, trebuie să-l cheme pe suspect sau pe inculpat și să-i asigure accesul la înregistrări, de îndată termenul pentru care a fost dispusă amânare a expirat

Aspecte Controversate Privind Mijloacele de Proba - Procuror Nelu Ciobanu & Procuror Viorel Cerbu

Documents

Transcript of Aspecte Controversate Privind Mijloacele de Proba - Procuror Nelu Ciobanu & Procuror Viorel Cerbu