AL YI-LEA SIMP OZION NATIONAL DE D IA LECTOLOGIE

- CLUJ-NAPOCA, I2-14 octombrie 1990'

MARIANA BARA

CATEGORH GRAMATICATAA DETERMINARIT IX .q.NOMANA

(ARTTCULAREA HOTIRATI A ADJECTMLUICALIFICATIV)

1. Numele in aromdnl exprimd categoria determindrii fie prin articolulnehotirdt unu, rind, prin articolul hotErdt enclitic -lu,.s, ft, Ie, fre prin dou[articole cu morfeme discontinue, unul penfu substantive: a... -lui, a... -ei, a...

-lo/ etc.,altul penbu adjective: a{61... -lu, aled... -ea, aistu... -lu etc. in cazulultimului articol sifualiile tipice vor fi analizate in aceasti comunicare.

Este de'semnalat inci de la inceput prezenla articolului hotdrdt enclitic inaromdnd la numele proprii, in formarea superlativului relativ al adjectivelorcalificative (s-alndrd pri un pom, cama naltul, Papahagi, 1905, p. 88, r. 3 ; dii-alepSiu a{ea ma buna / di rti-alepSiu alea ma mlata, Papazisi, 1985, p. 57;

a(df ma iicufi6l,BA, Cogealac, frrEero{i; dar gi in Muntenia: nilma! icg cu

&a ma! mtcu, TDM, 1987, p. 145, r. 24, Gliganu de Sus, com. Rociu, jud.

fuge$), in compunerea numeralelor (casa a nodulor furi, Papahagi, 1905, p. 88,

r.7; treili lindvoSi, Papahagi, 1905, p. 89, r, l; treil'ifra{i, Papahagi, 1905, p.

100^, r. 4; andmisa di doilli munf, Padioti, 1988, p, 85 etc.).

In cele ce urmeazd vor fi analizate sintagmele de tipul:(Sa +) alel + A" / cu topica inversi: agdl + a" 1+S; I

adstu aistuuzuale rn aromana pa Cireasa lea coapn, Papahagi, 1905, p, 7,r.2; S-plinfuamira {ea laea, Papahagi, 1905, p. 88, r. 12 etc., gi cu inversiune: cdma mpqilim!e/,B'A, Ceamurlia de Sus, grlmosteni; dar qi la meglenoromdni: Eila majmfcufrdti, D. R., 1977,p.275).

' Articolele care urmeazi, semnate de Mariana Bara, Ion Caloti, Marina Ciolac, SimionDinil5, I. A. Florea, Doina Grecu, Victor Iancu, Vasile C. Ionip, Mugfrda Manu Magda, MariaMarin, Bogdan Marinescu, Ion Mtrrii, Doina Negomireanu,, Petru Neiescu, Ion Nuli, VasilePavel, Radu Sp. Popescu, Nicolae Saramandu, Teofil Teaha, Ileana Vintu Ei Magdalena Vulpe,au fost prezentate la Al VIJea Simpozion Na{ional de Dialectologie - Cluj-Napoca, 12-14

octombrie 1990.

DAC1RuMANIA serie noud, II. 1996-1997, Cluj-Napoca, p. 39-46

MARIANABARA

2. Exemplele pe oare le dE Boiagi (1813, p. 30-31) la declinarea grupuluinominal S + a{el + A (vicinlu acelu bunu, vicina acea bund), ca gi cele dintextele create de el in partea a doua a lucrErii (p. 130: omlu acelu bunu, fontanaaista mushat6; p. 166: uborlu acelu mare) ne-ar putea duce spre concluzia cd

sintagmele cu adjectivul calificativ articulat enclitic (A") sunt de dati recenti qi

- eventual - datorate influen[ei dacoromine. Per. Papahagi publicd insi in edifiasa qi un text, Paraboia Tuiut prcrriut, basm. cuies <ie Boiagi si transmis iuiKopitar, care l-a publicat in 1829 in ,Jahrbiicher der Literahrr" din Viena. Toate

sintagmele de tipul pe care il analizim apar cu Au, iar singunrl superlativ relativeste cu A- h'il'lu a lui mai mare (o posibild intervenfie in text a lui Boiagi, care

explic5 superlativul cu adjectivul nearticulat: cdma bunu, p. 39). Gramatica luiBoiagi este in acest fel o incercare de a da o forml ,,cultd" aromdnei, subinfl uen{a latinismului ardelean.

in 1879, Hasdeu considera cI sintagma este general utilizati in arom6ni,citAnd mirturii orale, deqi nu o gdsise la Boiagi (p. a39). Studiul lui Hasdeupomeqte de la semnalarea lui G.L Ascoli (Studi critici, 1877) ci in rom&rd qi

albanez[spre deosebire de celelalte limbi neolatine, se folosegte consfiucfia de

tipul homo ille ille bonus: rom. omul cel bun, alb. nyeriu i miri. OcupAndu-se

mai departe de consfucfia de tipul omul cel bunul, Hasdeu o identifici inMuntenia gi peste Olt, in Oniliarul tipErit de Coresi la 1580 - 1581, de peste

300 de ori, in,,14 modditiili sintactice diferite" gi totdeauna ctcela, ceia, celora(p. 440), ca qi in textele mlhicene qi in textele bogomilice din a doua jumdtate

a secolului al XVI-lea" unde apare totdeauna cela (-a considerat articol enclitic).Pentru a-qi susfine totdeauna teoria dupd care reduplicarea qi hiplicareaarticolului definit indici o identitate de sistem inne romind qi albanezd (p. 439),elimin6nd exptica[ia prin influenla greac6(p. 460), Hasdeu aduce exemple dinlimbile bulgarf, armeand, liglneascd qi stabileqte un tip daco:epirot din care facparte romina qi albaneza (p. 463), comparat apoi cu limbile scandinave pentrua stabili un prototip. Demonstra{ia sa este sprijinitd $i pe o serie de sintagme

nominale date in paralel, in romdnl qi albanezd, penfru a stabili conc<irdanlele

in interiorul tipului propus in concluzie (p.d/.&{y';\. Din acest inventar lipseqte

insl construcfia cu A', de tipul omul cel bunul, pe care Hasdeu nu o explicd instudiul s6u in mod expres, ci lasi sd se deduc5 numai cd ar fi o actualizare, otriplicare a articolului definit. Acest tip de constucfie nu exist5 in albanezl (niciin bulgar6, greacd).

Fiind o particularitate arhaici qi dialectald a limbii rom6ne, construc{ia de

care ne ocup[m a sc6pat atenliei lui Meyer-Liibke (1908), care nu omenlioneazE,

Densusianu (1914-1938, p. z Q considerd: ,,O his5turd caracteristicd alimbii din secolul al XVI-lea este folosirea frecvent5 ah:i- cel sau, de cele mai

DHTERMINAREA iN .AROMANA 4l

rnulte ori, alui cela intre un substantiv ;i un adjectiv, care primess, gi unul, qi

celSlalt, articolul enclitic (particularitate pe care o regbsim astdzi in cdtevadialecte)". Citatele sunt numeroase, din texte diferite (p. I10, 246 E.u.).

Sandfeld (1930, p. 178, n. l) compari gr. d av0pano6 6 ra)66(considerdnd articularea hot5rdtE a adjectivului ca o traslturl veche a limbiigreceqti) cu alb. njeriu i mirii, in care numai substantivul este articulat; de fapt,Saudieiti curriurrdi aiei pariieuia r, pruprie atijcctivcior tnascuiine ia singuiar,marcd de gen qi num6r, cu articolul hotdrit, care intotdeauna este postpus inalbanezd (adjectiwl articulat, deci substantivizat, este i miri - cf. Busetti , 7933,p. 52). Sandfeld aduce in discugie romina numai pentru a preciza cd articoluldefinit este postpus, ca in albanezd Ei bulgard (p. 165), iar exemplele sale cudemonstrativ privesc numai substantiwl (p. 165: bg. toj, tdrgoveco,,celui-ld, lemarchand"; alb. aj6 shti)pia,,celle la maison", gr. diroe 6 dvryug,,celui-ldl'homme"). Construclia Su + dem. *"A , care apare in romdnd, nu esteinregistratd.

in CADE, cela (1931, s.v.) este glosat astfel: ,,art. def. intrebuinfat dinainteaadjectivului insotit de articol: omul cela bunul este o construcfie disp5rutd" (dinlimba literard, se subinfelege).

Descriind sistemul gramatical al aromAnei, Capidan (1932, p. 139) afirmd cd

declinarea adjectiwlui unit cu substantivul cu ajutorul pronumelui atsel se facesub forma articulatd si nearticulatd: omlu atsel bunlu qi omlu atsel bun, ceea ce

repeti;i ulterior (p. 400-401), unde precizeazlcdBoiagi, Atanasescu qi Massirnnu atestd A", pe care insh Weigand l-a gdsit in Olimp. E limpede c[ cercetdrile

de teren, puline la ora aceea, nu fIceau evident uzul general al Ao, iar Capidanconstatd asemlnarea cu meglenoromdna in ceea ce privegte ,,unirea adjectir,uluicu substantivirl [...] cu ajutorul pronumelui atsef' (p.399), dar uu trarr;eazlproblema teoretic, deqi aduce exemple numai cu Ao la discutarea sintaxeiarticolului G,. 527). La fel, analizind ,pomparativul",,de fapt, superlativ relativ(p. 401), aduce numai exemple cu A'.

O lucrare importantd de lingvisticd romdneascE, Sandfeld-Olsen, 1936, se

opreqte numai la alegerea liberd intre articolul enclitic Ei cel (chibruI ;i celchior\, conchizdnd: ,,Il est assez ddlicat de donner des rdgles pr6cises d cet6gard" (p. 86). Autorii descriau numai texte scrise in limba literard.

Deqi iEi propune sd studieze funcliile articolului intr-o perspectivd

comparatistE, Seidel, 1940 nu are exemple din aromdnS, iar pentru construcliacare ne intereseazd face urmitoarea precizare: ,,Einzelfiillen der alten Sprache

mit drei Determinanten (domnul cela tarele) ist kein sprachlicher Wcrtzuzumessen" (p. 16). Adaug[, de asemenea,.cd cel e articol adjectival,construieEte superlativul (p. l6) qi substantivizeazdadiectivul (p. 15'. cel sdracqi sdracul).

42 MAR,IANA BARA

in capitolul Le roumain, Bourciez (1956, p. 586) constati cE ,,il y aaccumulation d'articles (certains dialectes allant jusqu'd dire domnul cel bunui)",dar inregistreazA ca uzuald forma domnul cel bun ,,Qui remonte trds haut,puisque le type *homo-ille ecce-ille bonus se rencontre aussi en mac6do-roumain", unde - de fapt - obignuitii este forma cu A". Acest uz al acumulIriide articole nu este inregistat gi pentru alte limbi romanice.

O atenfie specialE - din perspectivd structuralistE - a acordat acesteiprobleme Al. Niculescu (1965, p. 20), care constatl o tendinld de sldbire ademonstrativelor in romtn6, ca gi faptul cE numai in dacoromdnd funclioneazdopozifia dl copil /un copil, in timp ce in celelalte limbi romanice dl copil / uncopil se confund5 cu opozifia copilul / un copil (1968, p. a7l. Mengioneaz6 Sa+ Dem + A" in Muntenia qi in aromhnd (p. 475: h'il'u agila marile). Autorulconsiderd cd dublarea articul[rii se face pentru a salva func1ia gi semnificaliademonsfrativd a descendenfilor lat. ille qi ci: ,,les commutations dl/dla,tdndr/tdndrul d6monshent et expliquent la d6termination redondante spdcifiquede la langue roumaine" {p. a7\ in t9?8, Al. Niculescu reia problema. intermenii gramaticii genelative, consider0nd c6 ,,articolul definit qi

demonshativul sunt coocuren{iale", dupd regula -GN - N + Art. Def. + D...",iar,determinareapost-nominaldromdneasci [...] iterati v e mf ati c d" (p.202). Astfel, ,demonshativul apare in contextul N + Art. Def. nu ca un

determinant, ci ca o expansiune a Predicatiwlui intr-o regul6 GV - N +

Copuld + Predicativ qi Predicativ - GN", iar,demonstrativul post-nominaldevine un modificator a p o zitiv" (p. 208).

in privinla superlativului relativ cu A"in aromdn6, este de consemnat paralelacu franceza qi italiana, in care se realizeaza din comparatiwl articulat: ft. lameilleure chose, la plus belle saison; it la tone phi alta qi il poema il piigalante (sec. al XV[I-[ea, considerat galicism de Rohlfs, 1967, p. 84).

Deqi este atestati de DDA (1974,s.v. alel), construclia de care ne ocuplmnu apare in descrierea dialectului aromdn realizatilde cite Caragiu Marioleanu,1975, pentu cE problemele de sintaxr nu sunt abordate separat, cum procedasecapidan, 1932. Este menlionat numai faptul cr la superlativul relativ apare A"(p. 240). De asemenea, aceasti consfucfie nu apare menfionati de c6he caragiuMariofeanu nici in D. R., 1977, care inregisheazi iardgi articularea adjeclivuluinumai la superlativul relativ (p; 183), firi explica$i.

Cu toate cdnu discutii (gi nu inregisfeaz[) constucfia S" * Dem * Au, pentrucd urmlreqte istoria limbii romdne sub aspect preponderent fonetic qi lexical,rareori morfologic qi sintactic, Iv6nescu (1980, p.223\ formuleazd o ipotezdinteresantil: ,,in aceast6 epocE [secolele al V-lea al VII-lea], cel gi al audevenit articole adjectivale [...1. Foarte probabil, adjectivul care urmo era

DETERMINAREA iN AROMANA

nearticulat [subl. n.], cum apare gi ast[zi in dacoromind".Sinta:<a limbii romdne urmiriti de c6fre Coteanu, 1981, nu se referd la acest

tip de consfucfie in limba romin6.Descriind graiul arom0n din Cruqevo, Golgb, 1984, p. 86 inregistreazd la

parka despre adjectiv: omlu acdf bun", dar q{ p6rlwl acdl dgrul, despre carenotpaz6:,Bic!, with an admissible repetition of the article after the adjective", qipe care l-a exfias din textele culese penku monografie. Penfu superlativ dd insdnumai formele nearticulate, ndibfit", ndiar&t (p. 85), deqi in texte aparearticulat: de pahu on nafiitHu frdle qi o dati sdmo nainiklu (p. 166), naliiklufrdtg @. 174), dar qi xaigrpo (p. 174).-

ltt f.O., 1984, N. Saramandu inregisheazl numai la superlativ A'(p. 442),nu qi la capitolul despre adjectiv (p. 440441). Pentru Muntenia, I. Ionicd nuatestii consffucfia S" * Dem + A' (p. 176)la articolul adjectival, deqi ea existl(vezi TDM, 1987).

O ultime discu{ie a acestei consfuctii inttlnim la Rosetti, 1986, careconsiderd cd ,p6ni in secolul al Vlllea articolul iEi plstreazd caracteruldemonstrativ (cf., in ltalia vitulum illum sagitatum [...] vi{elul cel sdgetat)" (p.160), iar cd sintagmele ,,cu dubla articulare a adjectivului, de tipul: omul celabunul, din limba vorbitS, atdt in dacoromind, cdt qi in dialectele sud-dundrene

[...] sunt afEctive qi pun in relief adjectiwf'(p. 234). Penfu secolul al XVI-lea,Rosetti constatE kei situa{ii de infrebuinfare a,,articolului proclitic df' 1p. +Vl1:a) apare rarinaintea S, inlocuind articolul enclitic (spuse &iifde pr&urate);b)este facultativ inaintea adjectivului substantivizat (mdrturisescu miiiloru Sirnariloru, dn qi eflzbogalii); c) ,deseori [...] adjectivul articulat mai e precedatde &l(a)", dacd urmeaz6 unui substantiv articulal gdndul &la bu4rul, dar qi

suJletul tdu &l bunrn3. Dupd cum am vEzut, Ivdnescu, 1980, p.233 afirm6 ca posibil faptul cI

dupd cel unna un adjectiv nearticulat. Mai departe, el afirmE cd ,,sintagmele detipul cel mare, iil (vu al) mare, intebuintate fEre substantivul determinat" ar fianterioare sintagmelor cu substantivul articulat (fratele cel mare) (p.223). Darconsfucfiile existente in dialecte sud-dundrene, ?n graiul muntenesc ;i in texteledin secolul al XVI-lea ne lndreptEfesc sd credem cE sintagmele cel/al mare suntmai recente decdt sintagmele cel(a) / dl(a) marele qi fratele cela marele.Cronologic, sintagmele ar putea fi ordonate astfel:

- ftatele mare

- marele frate

- marele (subst.)

= S'* A-,= A'+ S'(topica cere A')= A' (devenit substantiv)

- acel marele, acela marele = Dem, + A,'(Dem ca individualizator)

- fratele cel(a) marele = S'+ Dern + A'(S redundant, emfatic)

- fratele cel mare = S'+ Dem + A-(revenirea la prima situafie, cel fiind,slEbit ca Dem)

43

44 MARIANA BARA

ln sprijinul monologiei pe carc am propus-o vine gi faptul cd incd din secolul al

XVI'leatreuereadela S a+Dem+Aa spre $ +Dem+f (qi prinparalelismul cu S

n * A-, normd generalE a limbii rom6ne) este sesizabild incoexisten{a sintagmelor cu A u

$i A . Este de re[inut cd substantivizueaadjectivului calificativ se face in dialectele sud-dunlrene cu ajutorul articoluluihot5r6t, pe cend in dacorom6nd acest procedeu este concurat de utilizare alui cel(vezi T.D., 1984, p. 536-537 pentru meglenoromAnd, p. 567 pentru

isfrorom0nd).Se pot compara urm6toarele fraze:

w. cppta augd u l'p, lara vprdea u tgrniimr. cppta,ipii og lp drd vprdea op tgnrnddr. coplii struguri ii iau, iar pe cei verzi ti refiuii

De altfel, in aromind al6l (adstu) poate lipsi, dacd nu este exprimatsubstantivul determinat, sintagma Dem * An fiind in varialie liberd cu utilizareanumai a A': aSp vprdea sauvprdea.In schimb, ori de cdte ori substantivuleste exprimat, sintagma con{ine obligatoriu Dem: ailn lp vrtrdea. Faptul se

explicd prin aceea cd Dem reia substantivul qi este mai legat de el, sintactic qi

semantic, decdt ds adjectiv, de aceea am considerat prezenta substantivului ca

redundantii, qi nu a articolului hotirdt la adjectiv, cum se afirm6 de obicei. inaromdnl pozilia adjectivului articulat enclitic este consolidati de mai mullifactori decit in dacorom6nl, fapt ce poate explica persistenla lui in aceste

sintagme: in cea mai mare parte a cazurilor, adjectiwl precedd substantiwl cdnd

func[ia sintactic6 cere prezenta articolului hotlrdt (fapt existent in francezi,italiand, spaniold, dar gi in limba macedoneand); substantivizarea adjectivuluise face cu articolul hotdr6t enclitic; superlativul relativ se exprimd cu ajutorularticoiuiui hotir0t enclitic. Toate aceste trdsdturi morfosintactice ale aromdneiau consolidat prezentaAa in construclia pe care am analizat-o.

Explicaliile date de Hasdeu, prin prototipul daco-epirot, ale aqa-zisei

,"reduplicdri" qi ,,friplic[ri" a articulirii in rominl qi similitudinile stabilite cualbaneza nu sunt plauzibile, mai ales lindnd seama c[ albaneza are alt sistem de

articulare a adjectivelor qi un morfem - marcd de gen gi numdr pentru adjective(i pentru masculin singular, e pentru feminin singular, /ri pentru ambele genurila plural, indiferent de prezenla sau absen{a articolului hotnrdt) - care este de

multe ori confundat cu un articol.4. in ceea ce priveqte articularea hotirdtd a adjectiwlui calificativ in

aromin6, se pot formula urmdtoarele concluzii:a) a(el / aatu se comportl ca articole demonshative in constucfiile analizate

gi pot fr considerate articole definite cu morfeme discontinue;b) sintagmele (Sa; + Dem * Af sunt vechi in limba romAnd qi se pdstreazd in

dialectele sud-dunlrene (cu deosebire in aromdnd) datoriti sistemului morfo-

DETERMINAREA IN AROMANA

sintactic al articullrii definite a adjectivului calificativ, asem6n6tor limbilorromanice apusene;

c) articularea definit5 a adjectivului calificativ in formele de superlativ relativeste o hlsdturd romanicl, pierdut[ de dacoromdnI.

BiBLiOCRAFii

BA = Benzi din Arhiva Institutului de Foneticd qi Dialectologie ,,,A,lexandru Rosetti" dinBucureqti.

Boiagi, l8l3 = Mihail G. Boiagi,Gmmaticii romdnii sau rnacedo-romdnd,Yiena (reeditatlde Pericle Papahagi, Bucuregti, l9l5 qi de V. G. Barba, Freiburg i. Br., 1988).

Bourciez, 1956 = Edouard Bourciez, Eliments de linguistique ramane, quatriime edition,Paris.

Busetti, 1933 = P. Antonio Busetti, Grammatica albanese, seconda edizione interamenterifattr, Scutari.

CADE : I. Aurel Candrea, Gh. Adamescu, Diclionarul enciclopedic ilustrat .,Cartearomdneascd", Bucuregti, I 93 l.

Capidan, 1932 = Th. Capidan, Aromdnii. Dialectul arondn. Studiu lingvistic, Bucureqti.Caragiu Mario{eanu, 1975 = Matilda Caragiu Marioleanu, Compendiu de dialectologie

romdnil (nord- qi sud-dundreanri',), Bucuregti.Coteanu, l98l = Ion Coteanu, Structura qi evolu(ia limbii romdne (de la origini pdnd la

1860,), Bucureqti.DDA, 1974 = Tache Papahagi, Diclionarul dialectului aromdn, general qi etimologic, editia

a II-a augmentatS, Bucureqti.Densusianu, 1914-1938 = Ov. Densusianu, Histoire de la langue roumaine,lI. Le XVf sidcle

(edilie uherioari de J. Byc\ Bucureqti, l96l).D. R., 1977 = Matilda Caragiu Marioteanu, $tefan Giosu, Liliana lonescu-Ruxdndoiu,

Romulus Todoran, Dialectologie romdnd, Bucureqti.GolAb, 1984: Zbigfew Golqb, The Arumanian Dialect of Kruievo in SR Macedonia, SFR

Yugoslavia, Skopje.Hasdeu, 1879: B.P. Hasdeu, O pagind din sintaxa romdno-albanezd: recluplicarea qi

triplicarea articolului definit, in Cuvente den bdtrdni, II (edilie ulterioard de G. Mihaild,Bucuregti, 1984, p. 432479).

Ivinescu, 1980 = G. Ivinescu, Istoria limbii romdne, la$.Meyer-Ltibke, 1908: W. Meyer-Liibke, Grammaire des langues romanes, I-lV, Paris.

Niculescu, 1965 : Alexandru Niculescu, Individualitatea limbii romine, Bucurepti.Niculescu, 1968 = Alexandru Niculescu, Observations sur les dimonstratifs dacoroumuins

provenant du /ct illg in RRL, XUI, p. 471 480.Niculescu, 1978 = Alexandru Niculescu, Individualitatea limbii romdne intre limbile

romanice, II, Bucuregti.Padioti, 1988= Georgiou Ap. Padioti, Cdntili armdneSti di-Aminciu, [Atena].Papahagi, I 905 = Pericle Papahagi, Basme aromdne qi glosar, Bucureqti.

Papazisi, 1985 : Zoi Papazisi-Papatheodorou, Ta tragoudia bn vlahon, Atena.Rohlfs, 1967= Gerhard Rohlfs, Grammatica storica della lingua italiana e dei suoi diuletti.

Morfologia.

45

Ii

46 MARIANA BARA

Rosetti, 1986= Al..Rosefii,L$oria limbii rondne,l. De la origini pdnlila inceputul secoluluiaI XYII-lea. Edilie definitivS, Bucuregti. ;!r

Sandfeld, t930 = Kr. Sand$}{, ftagyislique balfunique. Problimes et risultats,,Pais.Sandfeld-Olsen, 1936 = Kr; Sandfeld et Hedvig Olsen, Synla4e roumaine, I Empkti des mots

d Jlexion, Pans.Seidel, 1940= Eugen Seidel, Zr den Funltionen des Artilels (Yorangsweise an rumdnischen,

tanzosischen, englischen und deutschen Malerisl. Mit einem Excurs iiber das Cechische), in BL,VIII, p. l-179.

T.D., 198,1= Tratat de dialectologie romineascd, Craiova.TDM, l9q7: Textg dialectale. Muntenia,III, 1987, seria II. Texte gi glosare, 4.