1

RESTAURARE AN IV SEM I

SEMINAR

CASTELUL

CORVINILOR

BUDAU ROBERT, LUCA ANDA

2

CUPRINS

1.LOCALIZARE 3

2.PLAN DE SITUATIE .5

3.PROPRIETARI 6

4.ISTORIA CONSTRUCTIEI CASTELULUI 9

5.INCENDII ISTORICE 25

6.ETAPE DE RESTAURARE 31

7.PROPUNERE DE RESTAURARE 60

3

LOCALIZARE

Fiind un loc prielnic pentru dezvoltarea unei asezari, oamenii si -au gasit adapost in aceasta regiune din cele mai vechi timpuri (dovezi arheologice pe dealul SanPetru langa castel: epoca bronzului, a doua epoca a fierului, civilizatia dacica, romana, perioada marilor migratii, evul mediu timpuriu). Pozitia deosebit de favorabila pentru apararea acestui deal (si forma o uriasa elipsa de pamant inchide platoul spre miaza -noapte, rapele extraordinar de abrubte ingreunand acesul pe colina dinspre celelalte puncte cardinale) situat intre vaile Cernei

rascruce a drumul ui vechi spre Hateg, justifica fortificarea puternica si utilizarea indelungata a acestui punct strategic.

JUDETUL HUNEDOARA

4

Fierul, una din marile bogatii subterane, precu m si aurul al carui nume il evoca paraul Zlasti, a facut ca aceasta regiune sa fie implicata in schimburile economice din cele mai vechi timpuri (zacaminte de fier - Ghelari, Teliuc exploatate de daci, romani). Aceste bogatii atesta importanta economica a tinutului si justifica apararea vailor care

Una din primele mentiuni documentare, din 1399 confirma rostul cetatii de la Huneodara. Drumul de negot pe care treceau comerciantii transilvaneni necesita o aparare atenta (divergente intre negustorii Sibieni si Hunedoreni Regele emite un ordin prin care se impune incetarea disputelor). Existenta unei cetati de secol XIV este confirmata si de etimologia cuvantului Huneodara. Filologii au constatat ca in multe locuri unde, sub dominatie regala, s -au construit cetati, populatia romaneasca nu a tradus numele u nguresc al cetatii. Sufixul maghiar var=cetate s-nume al localitatii (Temesvar Timisoara, Szegesvar Sighisoara, Hunyadvar Hunedoara).

ORASUL HUNEDOARA

ORASUL HUNEDOARA

ORASUL HUNEDOARA

5

PLAN DE SITUATIE

1.CASTEL

2.CURTEA HUSARILOR

6

LISTA PROPRIETARILOR

7

Ioan de Hunedoara (proprietar al castelului ntre 1419 - 1456) (Johannes de Hunyad), ramane unul dintre cei mai importanti lideri militari si politici ai secolului al XV-lea din Europa. Intra in serviciul regelui Sigismund de Luxembourg. Este numit ban de Severin, apoi voievod al Transilvaniei. Printre cele mai importante

Serbia, Bulgaria si Serbia Herzegovina), desfasurata intre 1443-1444, la care se adauga celebra batalie de la Varna (1446), in urma careia regele Vladislav I moare, iar Ioan este numit guvernator al Ungariei. Un alt moment important pentru cariera militara si politica a lui Ioan de Hunedoara este batalia de la Kosovo (Serbia 1448), in urma careia este infrant de turci. Acest personaj ramane in memoria contemporanilor prin batalia de la Belgrad din 1456, impotriva turcilor, in urma careia il obliga pe sultanul Muhammad II (cuceritorul Constantinopolului) sa -si abandoneze ofensiva spre vestul Europei. Ioan de Hunedoara a murit din cauza ciumei dupa aceasta batalie, pe 11 august si a fost inmormantat in catedrala catolica din Alba Iulia.

Ladislau (proprietar al castelului ntre 1456-1457) Fiul mai mare al lui Ioa n de Hunedoara si al Elisabetei Szilagyi. Are o scurta cariera militara concretizata prin obtinerea titlurilor de capitan de Bratislava (1452), ban slavo -croat (1453) si comite perpetuu al Bistritei. Cade victima a crizei interne de dupa moartea lui Ioan de Hunedoara.

Matia Corvin (proprietar al castelului ntre 1457-1482) Matthias Corvinus (1443-1490), rege al Ungariei intre 1458-1490, fiul lui Ioan de Hunedoara si al Elisabetei Szilagyi. I-a urmat la tron lui Ladis lau al V-lea si in vremea lui regatul a cunoscut cea mai mare intindere teritoriala. In acelasi timp, curtea lui Matia de la Buda, devine una dintre cele mai importante centre culturale europene. Fondeaza celebra Bibliotheca Corvina si intensifica schimbur ile intre institutiile universitare. Creaza o puternica armata de mercenari (Cavalerii negri) si catre sfarsitul vietii numeste pe Stefan Szapolyai guvernator al teritoriilor cucerite in Austria.

Ioan Corvin (proprietar al castelului ntre 1482-1504) Fiul nelegitim al regelui Matia Corvin, principalul candidat la tron in vremea tatalui sau. Regele Matia Corvin ii doneaza domeniul Hunedoarei, Ioan devenind comite perpetuu de Hunedoara. A detinut o serie de titluri nobiliare, intre care il mentionam

INFORMATII LEGATE DE CEI MAI

IMPORTANTI PROPRIETARI AI

CASTELULUI

8

pe cel de ban al Croatiei, Sloveniei si Dalmatiei. O data cu moartea lui Ioan Corvin de Hunedoara si a urmasilor sai minori, familia Hunedorenilor se stinge pe linie paterna.

Beatrix de Frangepan (proprietar al castelului n 1506) Sotia lui Ioan Corvin de Hunedoara, recasatorita cu George de Brandenburg.

George de Brandenburg (proprietar al castelului ntre 1506-1526) Prin casatoria cu vaduva lui Ioan Corvin de Hunedoara, mosteneste vastele proprietati ale familiei Corvinilor. Marcgraf de Brandenbrug si tutore al regelui Ungariei, a participat activ la inabusirea rascoalei condusa de Gheorghe Doja. Castelul este pierdut de catre George de Brandenburg, in urma ocuparii acestuia de regale Ioan Szapolyai , care al doneaza familiei Trk .

Enyengy Trk Gaspar si Nicolae, Balint Trk, Ioan si Francisc Trk, Ioan Trk junior, Stefan Trk, Catalina Trk

Gabriel Bethlen (proprietar al castelului ntre 1605, 1613-1629) Principe al Transilvaniei si al Partiumului si comite al secuilor. A adus cele mai mari modificari castelului inspirate d e moda Renasterii trzii.

Stefan Bethlen (1629), Stefan si Petru Bethlen (1630-1646), Stefan Bethlen (1646-1648), Catalina Bethlen , maritata Zolyomi (1648-1666)

Nicolae si Maria Zolyomi , (proprietari al castelului ntre 1666-1671) Casatorita dupa sot Brkoczy

Emeric Tkly - Conte si principe al Ungariei. Ordona ntocmirea de catre Bajoni Janos a unui inventar al castelului, reper important n ceea ce priveste viata de curte si istoria castelului.

Mihail Apaffy al II -lea, Catalina Apaffy (proprietari al castelului ntre 1713-1724)

Statul austriac (proprietar al castelului ntre 1724-1867)

Statul austro -ungar (proprietar al castelului ntre 1867- 1918)

Statul romn (proprietar al castelului ntre 1918- prezent)

9

ISTORIA

CONSTRUCTIEI

CASTELULUI

(SEC XIV SECXX)

10

ETAPA 1 CASTRU

Procesul de faramitare feudal era in acea epoca in regiunea Transilvaniei in plina dezvoltare. Datorita acestui fenomen istoric, carcaterizat prin dezvoltarea importantei clasei nobiliare in dauna puteri i regale, si definit de fapt prin expansiunea suprafetelor mosiilor feudale, fortareata regala de la Hunedoara trece in stapanire feudala. De asemenea, dupa moartea lui Mircea cel Batran, turcii pornesc adevarate incursiuni destinate jefuirii in transilva nia de sud, devastand Tara Hategului. Atacurile turcesti se repeat in prima jumatate a secolului XV, si culmineaza cu marea incursiune a sultanului Murad al II. Sunt arse si distruse Hategul, Orastia, Sebesul, Sighisoara si Mediasul. In aceasta situatie, Sigismund de Luxemburg organizeaza o strategie de aparare active in cadrul granitelor de Sud ale Transilvaniei si banatului. Cetatile Bran, Turnu Rosu, Talmaciu si Lotrioara sunt date sasilor pentru a fi aparate si intretinute, ia r cetatea de la Hunedoara intra in stapanire feudala. - glasuieste printe altele hrisovul dam, daruim si harazim lui Voicu, fiul lui Serb>> - si rudelor sale printre care si fiul sau Iancu - (s-a afirmat, pe baza relatarii cronicarului Thuroczi, ca acel Serb, pe care il aminteste documentul sus citat, stramosul glorioasei familii a Corvinilor ar fi fost un boier originar din Tara Romaneasca). Innobilat pentru fapte de arme, Voicu primeste acum si blazonul familiei, avand ca emblem un corb cu aripile usor desfacute si cu un inel in cioc. In primii ani de la donatia din 1409, nu exista schimbari esentiale in viata domeniului sau a cetatii, Corvinestii find preocupati de bunul mers si organizarea mosiei primi te. Unul din motivele pentru care se presupune ca Voicu nu ar fi adus schimbari de confort in cadrul cetatii este gradul sau miles aulae regiae - un fel de ofiter de garda la curtea regelui. Rezultatele sapaturilor arheologice efectuate de Stefan Moller,Radu Heitel si Al. Bogdan sustin si apreciaza ca prima cetate a Hunedoarei ar fi fost construita in jurul anului 1340. Prima cetate avea o suprafata considerabil mai mica decat suprafata castelului actual si era in forma de elipsa cu capetele ascutite avand lungimea de 75 m si latimea maxima de 30 m, inconjurata cu curtine din piatra bruta. Axa longitud iala descria directia Nord Sud. In partea Nordica a incintei se aflau doua incaperi izolate prin cate un zid. Aceste incaperi aveau ca forma perimetrala un triunghi si ele foloseau probabil castelanului ca si locuinta (un mic Donjon). Zidurile originale se pastreaza in zona fundatiilor si prezinta o grosime de 1,40 m. Intrarea se facea printr-o deschidere aflata in zona de sud-vest a fortaretei si a aripei Zolyom si una spre rasarit. Piatra folosita este piatra bruta (de cariera), legata cu mortar hidrofil din cauza amestecului cu caramida pisata.In anumite locuri, in special la colturi, zidul este inve lit intr -un nou strat de piatra, piatra de talie imbunatatindu -se numai pentru zonele de muchie a

11

zidurilor si pentru ancadramente. Poarta de pe latura rasariteana a cetatii are arcul cu punct de inflexiune. Restul terenului forma o curte de dimeniuni mari, unde, in vreme de primejdie se puteau aduna locuitorii Hunedoarei. Astazi se pot observa urme ale primei cetati, incastrate in zidariile ulterioare, pe la tura de sud a castelului. Elementele structurale il determina pe Stefan Moler sa dateze intemeierea acestei cetati in secolul XIII, dupa invazia mongolilor din 1241. In decursul istoriei s -a presupus ca nici aceasta cetate nu ar fi fost prima structura construita ci ca ea ar fi avut la baza o veche fortificatie romana. Moler nu este de accord, el sustinand ca zidurile cetatii din secolul XII au ca baza stanca nativa si ca nu exista urme ale vreunei constructii anterioare.

12

ETAPA 2 IAN CU DE HUNEDOARA

Aceasta etapa ii este atribuita lui Ioan de Hunedoara si astfel el este promotorul acestei perioade. Iancu isi petrece copilaria pe meleaguri parintesti. Conform traditilor locului si obieceiurilor vremii el este apoi trimis sa invete arta manuirii armelor pe langa familii nobiliare. Astfel el urmeaza cariera de militar a tatalui sau Voicu, mort in jurul anului 1419. Dovedind cal itati de bun ostean, este luat de Sigismund de Luxemburg in slujba sa in anu l 1430 iar in 1431 il va insoti pe acesta in Italia. Va cunoaste astfel Italia participand activ la lupta dintre orasele Milano si Ven etia iar mai apoi se va stabili o perioada la Milano. Il va insoti pe regale Sigismund in cadrul consiliului de la Basel si va lupta alaturi de el in campanil e impotriva husitilor din Cehia. Astfel i se recunosc oficial calitatile necesreare unui bun lider militar (Regele Albert in 1438 ii acorda titlul de Ban al Severinului).

Tanar, capabil dar si usor de impresionat Iancu isi insuseste amanuntele tehnicii si strategiei militare in Italia (In aceasta perioada Italia era foarte dezvoltata din punct de vedere militar) si tot aici va cunoaste minunata arhiectura a domenilor, fortificatilor si castelelor raspandite in aceasta zona. In aceasta perioada el isi propune sa construiasca ceva asemanator in locul vechii cetati primi te mostenire de la tatal sau.

Dar in tara lui, conditile erau total diferite. Turcii nu intarzie sa apara si in Transilvania. In 1420 ei trec si prin Hunedoara, distrugand si pradand greu tinu tul si ducand in robie o multime de oameni. In aceste conditii deloc prielnice, Iancu decide modernizarea vechiului castru regal. El va fi dezvoltat astfel incat sa corespunda cerintelor noii tactici militare, in vremea raspandirii armelor de foc.

Cetatea este marita. Se construieste o noua incinta prevazuta cu metereze cu cate patru turnuri rotunde la fiecare colt (punctele cardinale). Sunt desfintate vechile intrari de poarta (aflate acum in arealul curtii interioare dar se ridica un turn asociat uneia dintre ele - turnul vechi de poarta). Se construieste turnul nou de poarta de pe latura de est dar si cunoscuta galerie Ne Boisa, ca si turnul cu acelasi nume, pe latura de sud a cetatii (prima constructie de acest fel din Transilvania). Numele Ne Boisa pare sa fi fost dat turnului si galeriei d e catre ostasii sarbi aflati in slujba lui Iancu de Huneodara in aceasta perioada (in limbile slave Ne Boisa=nu te teme). Acest turn si galerie pare sa fi fost construite de Iancu dupa modele vazute de el in Boemia in timpul razboaielor husite (foarte posibil ca inspiratie sa fie chiar cetatea Welhartitz din 1332 aflata langa Horazdiowice). De fapt, Ne Boisa nu reprezinta altceva decat un turn de aparare din avanposturi, un exemplu tipic de arhitectura militara def ensiva, el fiind legat de cetatea propriu -zisa printr -o galerie suspendata pe un pod masiv de piatra sustinut de piloni si cu spatiul dintre ei zidit ( Pentru a sustine independenta galeriei Ne Boisa fata de cetate elementul de legatura dintre cele doua este un pod mobil. Acest turn ca si unele bastioane sunt dotate cu masiculiuri.

Preocuparea apararii zonei de sud a cetatii nu este deloc intamplatoare. Partea de sud era in eventualitatea unui atac cea mai vulnerabila, pentru ca cetatea fiind

13

amplasata pe ultima terasa a dealului Sanpetru, pe aici era posibilia atacarea cu cele mai mari sanse de reusita. Tot in aceasta epoca se presupune ca ar fi fost sapat si santul de aparare, foarte larg, care despartea terasa de restul platoului dinspre sud si est. O preocupare pentru intarirea apararii la turii dinspre Sanpetru este ilustrata si de incinta construita pe versantul dinspre castel a acestui deal. Fortificatia urma sa cuprinda si dealul Sanpetru care, datorita pozitiei natural e favorabile, domina atat valea Zlastiului cat si a Cernei ca si cetatea insasi (desene si descrieri vechi mentioneaza aceasta incinta astazi disparuta - se pot observa doar conturul unui turn rectangular si cateva fragmente de zidarie aflate la nivelul solului).

Etapa a doua este terminata in jurul anului 1443. Ea reflecta eforturile lui Iancu de Hunedoara de a realiza o cetate puternica, cu o noua incinta, prevazuta cu creneluri si flancata in punctele importante de cate un bastion.