CURS 4.Art. 31 lit. b).

Sunt bunuri proprii cele dobndite cu titlu de motenire, legat sau donaie, n afar de cazul n care dispuntorul a dorit ca ele s fie comune.

a) Bunurile dobndite cu titlu de motenire legal sunt ntotdeauna bunuri proprii ale soului care are calitatea de motenitor.

b) Bunurile dobndite cu titlu de donaie au caracter de bun propriu al soului donatar, n afar de cazul n care donatorul i-a gratificat pe ambii soi.

n cazul donaiei cu sarcin dac cheltuielile necesare executrii sarcinii, sunt suportate de ctre amndoi soii din veniturile comune, aceast mprejurare nu schimb natura juridic a bunurilor donate i creeaz n favoarea soului care nu este beneficiar al donaiei doar un drept de crean (pentru c numai dispuntorul poate stabili natura juridic a bunurilor donate).

n cazul darurilor manuale (ca donaii nescrise) este mai greu de dovedit intenia dispuntorului de a gratifica vreunul dintre soi sau pe amndoi dovada se face prin martori.Natura juridic a darurilor de nunt (darurile manuale cadourile).

Avnd n vedere momentul n care sunt oferite, cu ocazia celebrrii cstoriei se presupune intenia donatorilor de a-i gratifica pe amndoi soii, n vederea constituirii patrimoniului lor comun.

n practica judiciar s-a pronunat n mod constant soluia potrivit creia darul de nunt oferit de ctre prinii unuia dintre soi i care are o valoare mare, prin raportare la nivelul de trai al soilor este bun propriu al soului care este copilul lor; deci se presupune intenia prinilor de a-l gratifica doar pe copilul lor.

Aceast prezumie simpl poate fi rsturnat de ctre cellalt so dac dovedete cu orice mijloc de prob faptul c prinii i-au manifestat intenia de a-i gratifica pe amndoi soii.

n cazul bunurilor cumprate de soi n timpul cstoriei, cu plata preului n rate atunci cnd ratele au fost achitate cu banii donai de ctre prinii unuia dintre soi se presupune intenia prinilor de a-l gratifica doar pe copilul lor.c) Dobndirea bunurilor prin legat (motenirea testamentar).

Deoarece testamentul are form scris, din clauzele acestuia reiese intenia testatorului de a-i gartifica pe amndoi soii sau doar pe unul dintre ei.

Legatul cu sarcin atunci cnd cheltuielile sarcinii sunt suportate de ctre ambii soi, stabilete prin coninutul su voina testatorului (pentru soul care nu este beneficiar al legatului se creeaz doar un drept de crean).

Art. 31 lit. c).

Sunt bunuri proprii bunurile de uz personal i cele destinate exercitrii profesiei.

Acestea sunt bunuri proprii din cauza scopului lor, chiar dac sunt dobndite din veniturile comune.

a) bunuri de uz personal mbrcmintea, nclmintea, obiectele de igien personal, bijuteriile fr mare valoare etc.

Excepie: obiectele de lux care sunt bunuri comune, de exemplu bijuteriile dac sunt achiziionate n cantiti mai mari se presupune intenia soilor de a-i investi economiile comune.

Instana le va considera bunuri de lux n funcie de nivelul de trai.

b) bunurile destinate exercitrii profesiei.

Excepie: obiectele de lux, care sunt bunuri comune, cum ar fi un cabinet stomatologic, automobilul care constituie un taximetru, atelieruzl unui cizmar, laptopul etc.

Obiectele de lux sunt considerate ca atare n funcie de nivelul de trai.

Dac soii au aceeai profesie se poate considera c bunul este comun pe cote-pri.

Art. 31 lit. d).

Sunt bunuri proprii premiile i recompensele, manuscrisele, schiele, proiectele de invenii i inovaii.

1. premiile i recompensele textul se refer la acele premii care au n vedere calitile personale ale unuia dintre so, textul nu se refer la premierile salariale, pentru c veniturile din munc sunt bunuri comune.

2. sunt bunuri proprii manuscrisele, schiele, proiectele de invenii i inovaii.

Textul se refer la opera de creaie intelectual care nu a fost valorificat n timpul cstoriei, dac opera a fost valorificat n timpul cstoriei, sumele de bani obinute n timpul cstoriei cu titlu de drept de autor constituie bun comun.Despgubirile pentru plagiat constituie bunuri comune.Art. 31 lit. e).

Sunt bunuri proprii indemnizaia de asigurare a unui bun propriu i despgubirile datorate pentru prejudiciile cauzate unuia dintre soi.

1. indemnizaia de asigurare se refer la contractul de asigurare a unui bun propriu, chiar dac primele de asigurare au fost pltite di veniturile comune.

n cazul n care este vorba despre un contract de asigurare de persoane, indemnizaia primit de la asigurator este bun propriu.

2. despgubirile pentru prejudiciile cauzate persoanei unuia dintre soi.

Textul se refer la situaia n care unul dintre soi este victima unui fapt ilicit, care i creeaz prejudiciile morale (suferine); despgubirile pltite de autorul faptei consituie bun propriu.

Art. 31. lit. f).

Valoarea care reprezint i nlocuiete un bun propriu este tot un bun propriu (subrogaie real). Exemple: * preul obinut n urma vnzrii unui bun propriu.* bunul cumprat cu preul unui bun propriu.

* bunul care a fost schimbat cu un alt bun.

* indemnizaia de asigurare a unui bun propriu i despgubirile pentru prejudiciile cauzate unui bun propriu.

CURS 7

CONTINUAREA CURSULUI 6Conform articolului 36, alineatul 2 din Codul familiei, in cazul confiscarii speciale a averii unuia dintre soti (in cazul averii dobandite ilicit) s-au formulat diverse ipoteze:

intr-o prima opinie statul devine proprietar comun in devalmasie cu celalalt sot minoritara deoarece devalmasirea este doar un efect al casatoriei

intr-o alta opinie majoritara in lit. se impart bunurile comune, iar partea care revine sotului sanctionat astfel, este confiscata.

DESFACEREA CASATORIEI Precizari conceptuale

incetarea casatoriei are loc de drept prin moartea unuia dintre soti (sau a ambilor), moartea sotului poate fi constatata fizic sau prin hotarare judecatoreasca declarata de moarte.

prin desfacerea casatoriei = se intelege divortul sotilor

prin desfiintarea casatoriei = anularea sau constatarea nulitatii absolute a casatoriei. Desfacerea casatoriei

Legea numarul 59/1993 a modificat articolul 37 si 38 din Codul familiei in sensul ca a introdus pentru prima data in legislatia romana divortul prin acordul partilor si a simplificat mult procedura divortului obisnuit.Astfel, s-a renuntat la sintagma desfacerea casatoriei are loc in imprejurari exceptionale si s-a renuntat la termenul de conciliere si de gandire.

Divortul prin acordul partilorConditii:

a- sa fi trecut cel putin 1 an de la data incheierii casatoriei si pana la data introducerii cererii de divort

b- din casatorie sa nu fi rezultat copii care sa fie minori la data cererii de divort (textul se refera si la copii adoptati pentru ca ei beneficiaza de acelasi regim juridic). Procedura

a- cererea este intocmita si semnata de catre amandoi sotii, ea poate fi depusa numai de catre unul dintre soti

b- presedintele instantei, inregistrind cererea fixeaza un termen de gandire de 2 luni si da sfaturi de impacare partilor

c- la primul termen de infatisare, daca sotii staruie in hotararea lor de a divorta prin consimtamantul lor mutual si nu au alte pretentii asupra carora sa nu se inteleaga (partaj) instanta pronunta desfacerea casatoriei d- semneaza amandoi, in sensul ca sunt de acord sa desfaca casatoria in fata instantei

e- in privinta capatului de cerere referitor la desfacerea casatoriei, hotararea este definitiva, deci nu este supusa cailor de atac (recurs, apel).

Divortul pentru motive intemeiate (obisnuit) 1. Motivele de divort:

Legea nu prevede expres motivele de divort, acestea rezulta din practica judiciara, acestea pot fi:

a- nerespectarea obligatiei de fidelitate

b- nerespectarea obligatiei de a locui impreuna, separatia in fapt a sotilor

c- rele tratamente aplicate unuia dintre soti sau aplicate reciproc

d- nerespectarea obligatiei de sprijin moral

e- boala grava a unuia dintre soti, de natura sa faca imposibila continuarea casatoriei.

Se observa ca motivele intemeiate se raporteaza la nerespectarea indatoririlor sotilor.

2. Competenta jurisdictionala:

a- competenta materiala exista in prima instanta - judecatoria; b- competenta teritoriala (este imperativa in materia divortului)

- este competenta teritoriala instanta in circumscriptia careia se gaseste ultimul domiciliu comun al sotilor

- daca sotii nu au avut niciodata un domiciliu comun sau daca nici unul dintre ei nu mai domiciliaza in circumscriptia judecatoriei ultimului domiciliu comun, este competenta instanta de la domiciliul paratului.

- daca paratul este disparut (are domiciliul necunoscut) sau daca paratul are domiciliul in strainatate este competenta instanta de la domiciliul reclamantului.

Prezenta sotilor in procesul de divort

Deoarece actiunea de divort are caracter strict personal esta necesara prezenta ambilor soti in procesul de divort, cel putin in prima instanta. Rezulta ca avocatul nu-l reprezinta pe sot ci doar il asista.

Exceptii:

- sotii au domiciliul in strainatate

- sotul parat este pus sub interdictie

- sotii sunt aparent bolnavi (netransportabili)

- sotul parat este disparut.

Daca reclamantul lipseste in mod nejustificat de la primul termen de infatisare cu toate ca a fost legal citat iar paratul se prezinta, actiunea de divort se respinge ca fiind nejustificata.

Daca nu se prezinta amandoi sotii in mod nejustificat, actiunea se suspenda.

Daca paratul lipseste in mod nejustificat, desi a fost legal citat, dar reclamantul se prezinta actiunea se continua.Daca paratul a introdus cerere neconventionala si apoi nu se prezinta la termenul urmator, fiind legal citat, cererea se respinge ca nesustinuta (reclamantul s-a prezentat).

Cererea reconventionala si intampinarea

Intampinarea

Este cererea prin care paratul raspunde la pretentiile reclamantului formulate in actiune principala. Dar, daca paratul are pretentii proprii, altele decat ale reclamantului, atunci nu le poate formula in intampinare, ci in cererea reconditionata.

Termenul de depunere al intampinarii este o zi de infatisare.

Sanctiunea nedepusa a inampinari este decaderea din dreptul de a propune probe si nu mai poate formula aparari.

Cererea reconventionala

Este actiunea de divort a paratului care ii confera acestuia calitatea de reclamant, iar reclamantului calitatea de parat. Paratul plateste aceeasi taxa de timbru ca si reclamantul.

Daca paratul are pretentii proprii, nu le poate sustine decat prin cerere reconventionala.

Termenul de depunere a cererii reconventionala este termenul de infatisare; pentru motivele de divort aparute dupa aceasta data, cererea reconventionala se poate introduce pana la inceputul dezbaterii pe fond ; se poate introduce o cerere separata.

Sanctiunea nedepunerii cererii reconventionala este - decaderea din dreptul de a formula pretentii proprii.CURS 8

CONTINUTUL CERERII DE DIVORT

A. Cereri principale (nu pot lipsi):

- cererea de desfacere a casatoriei

- cererea de incredintare a copiilor minori spre crestere si educare.

B. Cereri accesorii (care pot lipsi si asupra carora instanta nu este obligata sa se sesizeze din oficiu):

reluarea numelor avute inaintea casatoriei sau pastrarea numelui dobandit prin casatorie (pentru motive intemeiate)

stabilirea unei pensii de intretinere in favoarea copiilor minori sau a fostului sot impartirea bunurilor comune

atribuirea beneficiului contractului de inchiriere (cand sotii sunt chiriasi)

constatarea caracterizata de bunurile proprii

cheltuieli de judecata.

Rolul culpei in procesul de divort

stabilirea culpei in procesul de divort constituie un criteriu pentru atribuirea beneficiilor contractului de inchiriere

culpa constituie un criteriu in privinta acordarii pensiei de intretinere intre fostii soti astfel: sotul din vina caruia s-a desfacut casatoria este indreptatit la primirea unei pensii de intretinere de la celalalt fos sot, doar daca starea de nevoie cauzata de o incapacitate de munca survine in termen de un an de la data desfacerii casatoriei

celalalt sot, cel nevinovat, poate primi o pensie de intretinere de la fostul sot oricand va survenii starea de nevoie cauzata de o incapacitate de munca ( pana cand se va recasatori).

Daca divortul se pronunta din culpa comuna a sotilor, oricare dintre acestia va fi indreptatit sa primeasca o pensie de intretinere oricand va survenii starea de nevoie.

Caile de atac: apelul

recursul

Termenul este de 30 de zile de la data comunicarii hotararii primei instante (pentru apel), si de la data comunicarii instantei de apel (pentru recurs).

EFECTELE DIVORTULUI

1. Efectele persoanelor nepatrimoniale:

a- incredintarea copiilor minori se face in functie de interesul superior al copiilor.

Pentru a stabili incredintarea copilului minor, instanta dispune efectuarea unei anchete sociale.

Minorul care a implinit varsta de 10 ani isi va spune opinia referitoare la incredintarea sa (in camera de consiliu). Este obligatorie ascultarea minorului care a implinit varsta de 10 ani.

b- stabileste pensia de intretinere pentru cheltuielile de crestere, educare si pregatire profesionala a copilului; atunci cand copii minori sunt incredintati ambilor parinti, cheltuielile de intretinere se compenseaza, dar parintele care are o situatie materiala mai buna este obligat sa plateasca si celuilalt copil o suma de bani cu titlul de pensie de intretinere pentru ai asigura acelasi nivel de trai

c numele acestia isi vor relua numele avute anterior casatoriei, cu exceptia situatiei cand sotii se invoiesc ca sotul care a luat numele celuilalt sot prin casatorie sa-l pastreze.Pentru motive intemeiate, sotul interesat poate cere instantei pastrarea numelui comun dobandit prin casatorie, in absenta unei invoieli in acest sens. Motivele intemeiate se refera la situatia in care sotul respectiv a devenit in timpul casatoriei o personalitate si daca si-ar relua numele avut anterior casatoriei, acest lucru i-ar putea crea prejudicii morale si materiale.

d- inceteaza indatoririle conjugale si prezumtia de paternitate.

2. Efectele patrimoniale

Impartirea bunurilor comune- constituie o cerere accesorie, care poate lipsi din actiunea de divort. Actiunea de impartire a bunurilor comune este imprescriptiva extinctiva. Totusi, inceteaza prezunctia de mandat tacit intre fostii soti.De regula, impartirea bunurilor comune la desfasfacerea casatoriei se realizeaza pe cale amiabila.

Daca partile nu se inteleg, fie cer impartirea bunurilor comune in cadrul procesului de divort, fie introduc separat o actiune principala de partaj.

Regulile de partaj:

Impartirea bunurilor comune se face in functie de contributia fiecarui sot la dobandirea bunurilor comune; pana la proba contrarie; se prezuma ca sotii au avut o contributie egala. A. Instanta imparte bunurile comune in natura, formandu-se loturile.

Pentru echilibrarea valorica a loturilor, instanta poate stabilii si plata unei sulte ( o suma de bani).

B. In cazuri exceptionale, instanta poate hotara vanzarea imobilului la licitatie publica si impartirea pretului; aceasta solutie este cea mai dezavantajoasa pentru parti.

Mijloace de proba in procesul de divort.

se foloseste orice mijloc de proba (inscrisuri,martori, prezumtii); mijloacele de proba admise in dreptul familiei si restrictionate in dreptul civil: proba cu martori, care pot fi rude apropiate (exceptia descendentilor) si afimii (rudele celuilalt sot).

In privinta dovedirii bunurilor proprii, nu se poate folosi proba cu rude apropiate (pana la colateral de gradul IV).

probe admise in dreptul civil si restrictionate in dreptul familiei: proba cu interogatoriul asupra motivelor de divort (aceasta proba nu este permisa, deoarece sotii ar putea eluda conditiile restrictive ale divortului prin consintamant mutual).

Asupra altor pretentii, proba cu interogatoriul este permisa (exemplu: interogatoriul referitor la bunurile comune si proprii).

C. Inceteaza obligatia de sprijin material reciproc si inceteaza vocatia succesorala reciproca; dar daca unul dintre soti decedeaza in timpul procesului de divort, casatoria inceteaza de drept, dar sotul supravietuitor are vocatia sucesorala. CURS 9

RUDENIA

Definitie:

Rudenia reprezinta legatura de sange dintre un copil si parintii sai, pe de o parte, precum si dintre acesta si celelalte rude.

Afinitatea reprezinta legatura juridica dintre un sot si rudele celuilalt sot.

Filiatia fata de mama- maternitatea- :

reprezinta legatura de rudenie, de sange, dintre un copil si mama sa.

rezulta din faptul nasterii, pe cand filiatia fata de tata rezulta din conceptie.

Filiatia fata de tata spre deosebire de filiatia fata de mama, unde nu prezinta importanta daca respectivul copil este din casatorie sau din afara casatoriei (pentru ca filiatia se stabileste la fel), in cazul filiatiei fata de tata, aceasta se stabileste in mod diferit dupa cum coplilul este din casatorie, sau din afara casatoriei.

Filiatia fata de copilul din casatorie: se stabileste cu ajutorul prezumtiei de paternitate conform ei, sotul mamei este tatal copilului. Aceasta se intemeiaza pe prezumtia de fidelitate a mamei.

Natura juridica a prezentei de paternitate: prezenta relativa, care poate fi rasturnata daca este imposibil ca sotul mamei sa fie tatal copilului.

prezenta de paternitate se aplica in toate cazurile cand copilul se naste sau este conceput in timpul casatoriei. Deci, ea se aplica si pentru sotii seprati in fapt, in cazul sotului disparut sau pus sub interdictie, declarat mort prin hotarare judecatoreasca care a reaparut.

Categorii de copii care beneficiaza de prezenta de paternitate:

a- copii conceputi si nascuti in timpul casatoriei

b- copii conceputi inainte de casatorie si nascuti in timpul casatoriei

c- copii conceputi in timpul casatoriei si nascuti dupa incetarea, desfacerea sau desfiintarea casatoriei.

Modul cum opereaza prezenta de paternitate

Ea se aplica independent de declaratiile la serviciul de stare civila (care au doar o valoare declarativa de filiatie si nu constitutiva de filiatie).

Prezumtia termenului legal al conceptiei copilului

Deoarece, data conceptiei copilului nu poate fi stabilita cu precizie, legea instituie in articolul 61 din codul familiei o prezenta absoluta: prezenta termenului legal alconceptiei copilului, conform careia data conceptiei copilului se situeaza intre a 180-a zi si a 300-a zi de dinaintea nasterii copilului.

Termenul se calculeaza zi cu zi, iar ziua nasterii copilului nu intra in calcul, dar intra in calcul ziua implinirii termenului.

NATURA JURIDICA A PREZUMTIEI

Aceasta prezumtie are un caracter absolut;

In privinta sensului atribuit acestui caracter absolut al prezumtiei, s-au exprimat pareri divergente, in asa fel incat, opinia majoritatii autorilor este aceea ca sensul caracterului absolut al acestei prezumtii este acela ca nu se poate dovedi faptul ca gestatia a fost mai mare de 300 zile sau mai mica de 180 de zile, dar se poate dovedi, cu mijloace stiintifice faptul ca respectivul copil a fost conceput intr-o parte a acestui termen, intr-o anumita luna calendaristica.

ACTIUNEA IN TAGADA PATERNITATII

Obiectul actiunii il constituie rasturnarea prezumtiei de paternitate, iar daca actiunea este admisa copilul devine din afara casatoriei.

Calitatea procesuala activa (calitatea de reclamant):

Conform legii 288 din 29.10.2007 s-a modificat continutul art. 54 din C.fam. in sensul ca: actiunea in tagada paternitatii poate fi pornita de catre oricare dintre soti, precum si de copilul lor.

In formularea anterioara a textului art. 54 C.fam. actiunea apartinea numai sotului mamei.

Daca titularul actiunii este pus sub interdictie, actiunea va putea fi pornita de catre tutore, mama copilului va fi citata in toate cazurile in care nu formuleaza ea insasi actiunea.

Calitatea procesuala pasiva (calitatea de parat):

1. Daca actiunea este introdusa de catre sotul mamei, paratul este copilul, daca acesta este decedat, actiunea se porneste impotriva mamei sale.

2. Daca actiunea se porneste de catre mama sau copil, paratul este sotul mamei; daca acesta este decedat, actiunea se porneste impotriva succesorilor sai.

Termenul de prescriptie: legea nr. 288/2007 a modificat art. 55 C.fam.

In prezent, termenul este de 3 ani de la data nasterii copilului, daca actiunea este introdusa de catre mama.

Pt. sotul mamei, termenul curge de la data cand a luat cunostinta despre nasterea copilului.Daca actiunea nu a fost introdusa in timpul minoritatii copilului, ea poate fi pornita de copil intr-un termen de 3 ani de la data majoratului sau.

Reclamantul poate fi repus in termen in conditiile legii.

CURS 10

Mijloace de proba ale actiunii in tagada paternitatiiEste admis orice mijloc de proba care tinda sa dovedeasca faptul ca este imposibil ca sotul mamei sa fie tatal copilului.

Mijloacele de proba obiective prin care se dovedeste faptul ca sotii nu au avut raporturi intime in perioada conceptiei copilului din diferite motive cum ar fi:

sotii se aflau in localitati diferite

sotii erau despartiti in fapt

sotul mamei era disparut

sotul mamei era declarat mort prin hotarare judecatoreasca

sotul mamei se afla grav bolnav in spital,penitenciar sotul mamei suferea de sterilitate sau impotenta.

Faptul ca mama copilului a avut raporturi intime extraconjugale in perioada conceptiei copilului nu constituie o proba suficienta pentru admiterea actiunii, acest fapt trebuie sa fie coroborat cu alte probe.

Expertiza medico-legala sunt intalnite mai multe tipuri de expertive:

expertiza serologica (se compara grupele sanguine si compararea altor componente ale sangelui)

expertiza dermatoglifica (se compara componentele pielii si ale firului de par, amprente digitale)

expertiza antropologica sau antropometrica (numai daca respectivul copil a implinit 3 ani)- se compara conformatia craniala si a oaselor scheletului

expertiza prin compararea ADN-ului, gradul de probabilitate este de 99,9%. Efectele admiterii actiunii intagada paternitatii

Se produc toate efectele personale si patrimoniale pe care le presupune situatia juridica a copilului devenit din afara casatoriei.

Aceste efecte se produc nu numai pentru viitor dar si pentru trecut, de la data conceptiei.

In privinta restituirii intretinerii prestate copilului de catre sotul mamei au existat in literatura opinii controversate, dar in practica judiciara, s-au pronuntat solutii in sensul nerestituirii acestor sume prestate cu titlu de intretinere, avand prioritate intetresul superior al copilului.

In privinta numelui copilului, acest va purta numele mamei de la data nasterii sale,daca aceasta avea numele sotului sau, atunci admiterea actiunii in tagada paternitatii nu va produce efecte cu privire la numele copilului.

In cazul in care sotii divorteaza si mama copilului isi reia numele avut inainte de casatorie, copilul va ramane cu numele fostului sot al mamei, care nu este tatal copilului.

S-a propus, de lege ferenda, ca si copilul sa poata lua in aceasta situatie, numele mamei de dinaintea casatoriei.

Mama poate cere schimbarea numelui copilului doar pe cale adiministrativa.

ACTIUNEA IN CONTESTATAREA PATERNITATII

Obiectul actiunii il constituie inlaturarea prezumtiei de paternitate care a fost gresit aplicata unui copil din afara casatoriei.

Calitatea procesual activa (de reclamant)- orice persoana care are un interes personal.

Calitatea procesual pasiva (de parat)- copilul.

Termenul de introducere al actiunii: actiunea este inprescriptibila extinctiv.

Mijloace de proba: compararea inscrisurilor din care sa rezulte faptul ca respectivul copil a fost conceput si nascut inainte de casatorie sau la mai mult de 300 de zile de la incetarea, desfacerea, desfiintarea casatoriei (este nascut si conceput dupa casatorie).

Efecte: copilul devine din afara casatoriei, nefiind a sotuilui mamei.

CONFLICTELE DE PATERNITATE (DUBLA PATERNITATE)

1. Conflictul aparent de paternitate: este situatia in care copilul prin casatorie tinde sa isi stabileasca paternitatea dein afara casatoriei, pe calea recunoasterii de paternitate.

Acest conflict de paternitate este doar aparent, deoarece recunoasterea de paternitate este lovita de nulitatea absoluta.

2. Conflictele reale de paternitate: a- in cazul in care prima casatorie inceteaza prin declararea pe cale judecatoreasca a mortii sotului mamei si aceasta se recasatoreste dand nastere unui copil, in termen de 300 de zile de la data incheierii celei de a 2-a casatorii,iar primul sot declarat mort reapare, se pune problema paternitatii copilului.

Prezumtia de paternitate opereaza fata de al 2-lea sot al mamei.

Daca se introduce actiunea in tagada paternitatii si este admisa, opereaza pe deplin drept prezumtia de paternitate fata de primul sot al mamei.

b- in 300 de zile de la data desfacerii sau a desfiintarii primei casatorii mama se recasatoreste si naste un copil.

Prezumtia de paternitate se aplica fata de cel de al 2-lea sot al mamei si daca este introdusa actiunea in tagada paternitatii care este admisa se aplica pe deplin drept prezumtia de paternitate fata de fostul sot al mamei.

c- mama, incalcand principiul monogamiei, incheie o noua casatorie.

Prezumtia de paternitate opereaza fata de cel de al 2-lea sot al mamei, cel mai recent, daca acesta tagaduieste paternitatea, si este admisa, se aplica pe deplin drept prezumtia de paternitate fata de primul sot al mamei.CURS 11

Filiatia fata de tatal din afara casatorieiSe stabileste in 2 moduri: recunoasterea de paternitate

actiunea in justitie pentru stabilirea paternitatii din afara casatoriei.

A. - I. Recunoasterea de paternitate

1- Notiune:Este acel act de stare civila unilateral, personal si irevocabil prin care un barbat recunoaste ca un copil este al sau.

2- Principalele trasaturi ale recunoasterii:a- actiune unilaterala- deoarece depinde de vointa unei singure persoane

b- act personal- pentru ca poate fi facuta numai de catre tatal din afara casatoriei, sau prin mandator, cu procura speciala si autentica

c- irevocabila- chiar daca este facuta prin testament

d- are caracter declarativ de filiatie si nu constitutiv de filiatie

e- caracter retroactiv

f- act solemn- pentru ca se face in formele cerute de lege.

3- Formele recunoasterii cerute de lege:a- prin declaratie la serviciul de stare civila

b- prin inscris autentic declaratie notariala

- in fata instantei, de obicei cu ocazia interogatoriului in cadrul procesului de stabilire a paternitatii din afara casatorieic- prin testament- indiferent de forma testamentului.

4- Copii care pot fi recunoscuti:- minorii

- majorii

- decedatii, cu conditia sa fi lasat descendenti.

II. Actiunea in contestarea recunoasterii de paternitate

Obiectul actiunii este o actiune in reclamatie de stare civila prin care se inlatura recunoasterea care nu corespunde realitatii, deci, barbatul care a facut recunoasterea nu este tatal copilului. Calitatea de reclamant o are orice persoana interesata, inclusiv barbatul care a facut recunoasterea.

Calitatea de parat copilul din afara casatoriei.

Daca actiunea este introdusa de catre copil, atunci paratul este barbatul care a facut recunoasterea.

Termanul de introducere a actiunii este imprescriptibil exctinctiv.

Mijloace de proba:

orice mijloc de proba din care sa rezulte imposibilitatea ca barbatul respectiv sa fie tatal copilului;

expertiza medico-legala.

B. Actiunea in justitie pentru stabilirea paternitatii din afara casatoriei

Obiectul actiunii este o actiune in reclamatie de stare civila care are ca obiectiv stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei.

Calitatea de reclamant copilul.

Daca acesta este incapabil,mama copilului introduce actiunea in numele acestuia.Copilul care a implinit varsta de 14 ani poate introduce actiunea singur. Este vorba despre copilul din afara casatoriei.

Calitatea de parat pretinsul tata (barbatul din afara casatoriei); daca acesta a decedat, actiunea poate fi introdusa impotriva mostenitorilor acestuia, intervertindu-si caracterul din preponderent nepatrimonial in preponderent patrimonial.

Termenul de prescriptie conform legii 288 din octombrie 2007, termenul de prescriptie de 1 an se calculeaza astfel:- de la data nasterii copilului, atunci cand actiunea este introdusa de catre mama;

- de la data majoratului copilului, cand actiunea nu a fost introdusa in timpul minoritatii sale.

Actiunea apartinand copilului este imprescriptibila extinctiva.

Cauze de intrerupere a cursului prescriptibile extinctive in privinta actiunii introdusa de catre mama:

1- convietuirea mamei cu pretinsul tata se cere ca sa aiba un caracter de continuitate

2 prestarea intretinerii copilului de catre pretinsul tata aceasta trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:

- sa fie benevola

- sa fie constanta

- sa fie consistenta, in raport de nivelul de trai al paratului.

Nu se cere sa fie prestata in mod direct, fiind posibila si intretinerea prestata indirect, prin intermediul altei persoane.

Aceste 2 imprejurari trebuie sa fi intervenit in interiorul termenului de prescriptie. Curs 12.ADOPTIA.

Adoptia este acea institutie a dreptului familiei prin care se creaza o legatura de filiatie intre copilul adoptat si parintii adoptatori, pe de o parte, precum si o legatura de rudenie civila intre acesta (copilul adoptat) si rudele parintilor adoptatori.

Sediul materiei: legea 273/2004, in vigoare de la 1 ian. 2005.

Intre copilul adoptat si rudele sale firesti inceteaza orice legatura juridica (cu exceptia impedimentului la casatorie).

Felurile adoptiei.

In prezent exista - adoptia cu efecte depline; adoptia cu efecte restranse fiind abrogata expres.

Conditii de fond la adoptie:

1. Consimtamantul urmatoarelor persoane:a. Consimtamantul parintilor firesti sau consimtamantul tutorelui;

b. Consimtamantului sotului celui care adopta;

c. Consimtamantul parintilor adoptatori;

d. Consimtamantul copilului care a implinit varsta de 10 ani.

a. Consimtamantul parintilor firesti se da in fata instantei care incuviinteaza adoptia conform art. 11 din legea nr. 273/2004 daca parintii firesti sunt decedati, necunoscuti, declarati morti, disparuti sau pusi sub interdictie, tutorele copilului trebuie sa isi dea consimtamantul la adoptie.

Parintii decazuti din drepturile parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptie(art. 12 alin.2).

Daca unul dintre parintii firesti este decedat, necunoscut, declarat mort sau disparut sau in imposibilitatea de a-si manifesta vointa, este suficient consimtamantul celuilalt parinte firesc.

Nu este necesar consimtamantul parintilor firesti in cazul adoptie unui copil major.

Daca instanta constata ca refuzul parintilor firesti sau al tutorelui de a consimti la adoptie este abuziv, in mod exceptional poate trece peste acest refuzdar cu pronuntarea unei hotarari motivate.

Consimtamantul parintilor parintesti se poate da in termen de 60 de zile de la data nasterii copilului (termen minim).Consimtamantul parintilor firesti sau al tutorelui poate fi revocat in termen de 30 de zile de la data exprimarii lui.

b. Consimtamantul sotului celui care adopta poate fi exprimat prin consimtamant notarial, lipsa acestuia atrage sanctiunea nulitatii relative a adoptiei, care poate fi acoperita ulterior prin confirmare expresa.In noul certificat al copilului va fi inscris numele parintelui adoptator, iar cand nu va fi de acord, in dreptul sau va fi trecut liniuta (ulterior il poate adopta si acesta).

c. Consimtamantul parintilor adoptatori - se da in fata instantei, odata cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei.

d. Consimtamantul copilului care a implinit varsta de 10 ani in fata instantei care solutioneaza cererea de adoptie, consimtamantul copilului care a implinit varsta de 10 ani este obligatoriu.

2. Varsta copilului care urmeaza a fi adoptat deoarece scopul adoptiei este intemeierea unei noi familii, persoana care urmeaza a fi adoptata trebuie sa fie minora; pentru motive temeinice, instanta poate incuviinta adoptia unui major.Motivele se refera la faptul ca persoana sau familia care urmeaza sa il adopte l-a crescut in timpul minoritatii.

3. Diferenta de varsta dintre adoptat si adoptator trebuie sa fie de 18 ani; in mod exceptional aceasta diferenta poate fi mai mica, dar nu mai mica de 15 ani.4. Obtinerea atestatului favorabil in vederea adoptiei, persoana sau familia care doreste sa adopte, adreseaza o cerere in acest sens, Directiei pentru Protectia Copilului si Asistenta Sociala din raza teritoriala a domiciliului. Aceasta va face o ancheta sociala prin care sa constate daca persoana sau familia respectiva are conditiile materiale si morale pentru a putea adopta.

In caz afirmativ, va elibera atestatul favorabil care este valabil 1 an, putand fi reinnoit.

5. Incredintarea copilului persoanei sau familiei care doreste sa adopte pentru o perioada de minim 3 luni in acesta perioada Directia va face anchete bilunare, iar la sfarsitul perioadei de 3 luni va intocmi un raport in acest sens, prin care sa se constate adoptarea copilului in familia respectiva.

In cazul unui raport favorabil, incredintarea copilului se prelungeste de drept pana la ramanerea definitiva de incuviintare sau respingere a adoptiei.

Exceptii:

1. in cazul adoptiei unui major;

2. in cazul adoptiei copilului celuilalt sot;

3. in cazul in care copilul care urmeaza a fi adoptat este ruda pana la gradul 4 cu persoana care doreste sa il adopte sau cu unul dintre sotii adoptatori.

6. Avizul favorabil in urma raportului favorabil intocmit in cazul incredintarii prealabile a copilului in vederea adoptiei, Directia elibereaza un aviz favorabil.

7. Confirmarea Oficiului Roman pentru Adoptii - care atesta faptul ca respectivul copil se afla in evidenta sa centralizata.

CONTINUARE CURS 12

8. Adoptia trebuie sa fie incuviintata in interesul superior al copilului instanta va tine seama de interesul copilului, atat la incheierea adoptiei cat si la desfacerea acesteia, daca este cazul; de altfel, Oficiul Roman pentru Adoptie (ORA) are obligatia de a monitoriza situatia copilului adoptat inca 2 ani de la data incuviintarii adoptiei prin hotarare definitive (inclusiv in cazul adoptiei internationale).

PARTICULARITATEA ADOPTIEI INTERNATIONALE este posibila numai in cazul in care copilul este adoptat de catre o ruda in linie directa, de gradul II (bunic).

IMPEDIMENTELE LA ADOPTIE (PIEDICILE LEGALE):

1. RUDENIA (parinti si frati) parintii firesti nu isi pot adopta propriul copil, precum nici fratele natural; in rest, in cazul celorlalte rude, adoptia intre rude este permisa si chiar incurajata (adoptia copilului in familia extinsa).

2. ESTE INTERZISA ADOPTIA INTRE SOTI SI FOSTII SOTI.Nu este permisa adoptia a 2 soti de catre o alta persoana.

3. SUNT INTERZISE ADOPTIILE SIMULTANE SAU SUCCESIVE, CU EXCEPTIA SITUATIEI CAND ADOPTA 2 SOTI.

4. ALIENATIA SI DEBILITATEA MINTALA (aceste persoane nu pot adopta Legea nr. 273/2004 legea adoptiei).

CONDITII DE FORMA LA INCHEIEREA ADOPTIEI

I. ETAPA ADMINISTRATIVA:

1. persoana sau familia interesata depune o cerere la sediul Directiei din raza teritoriala de domiciliu;

2. pe baza evaluarii realizate de catre Directie, aceasta decide in termen de 60 de zile daca persoana sau familia respectiva este apta sa adopte; in cazul unui rezultat favorabil, Directia elibereaza un atestat favorabil (valabil 1 an, iar valabilitatea poate fi prelungita anual);3. deschirea procedurii adoptiei interne directia in a carei raza teritoriala domiciliaza copilul va sesiza instanta de la domiciliul copilului pentru a se incuviinta deschiderea procedurii adoptiei interne (pe baza consimtamantului exprimat anterior de catre parintii copilului sau tutore).

4. incredintarea copilului in vederea adoptiei pentru o perioada de 90 de zile persoanei sau familiei care oreste sa adopte.

In cazul in care copilul se adapteaza in familia respectiva are loc prelungirea incredintarii copilului de drept pana la ramanerea definitiva a hotararii de incuviintare sau de respingere a adoptiei.La sfarsitul perioadei de incredintare, se intocmeste un raport final de evaluare a relatiilor dintre copil si familia adoptatoare.

II. ETAPA JUDECATOREASCA:

1. incuviintarea adoptiei este de competenta instantei judecatoresti:

a) competenta jurisdictionala ii revine tribunalului din raza teritoriala a domiciliului copilului;

b) competenta teritoriala ii revine instantei din raza teritoriala a domiciliului copilului; daca domiciliul nu poate fi determinat, este competent teritorial Tribunalul Bucuresti.

Instanta: analizeaza intrunirea conditiilor de fond si verifica daca nu exista impedimente la adoptie; verifica daca exista toate actele necesare la dosar, inclusiv concluziile raportului de ancheta psiho-sociala;

decide incuviintarea adoptiei sau respinge cererea de incuviintare a adoptiei daca aceasta nu este in interesul superior al copilului. Hotararea instantei nu este supusa apelului, ci numai recursului.

EFECTELE ADOPTIEI

Se creeaza o legatura de rudenie intre adoptat si adoptator, precum si rudele acestora; in acelasi timp, inceteaza raporturile juridice cu rudele firesti (cu exceptia impedimentelor la casatorie).

Numele copilului va fi numele parintilor adoptatori; pentru motive intemeiate, instanta poate decide si schimbarea prenumelui copilului.

Locul nasterii copilului: este localitatea unde se afla sediul Serciviului de Stare Civila care a intocmit noul act de nastere.

Parintii adoptatori au obligatia de a-l anunta pe copil ca este adoptat de indata ce varsta si gradul de maturitate a acestuia o permit; nerespectarea acestei obligatii nu atrage nici o sanctiune.CURS. 5.NATURA JURIDIC A UNOR

CATEGORII DE BUNURI.

1. Natura juridic a salariului, a pensiilor, a veniturilor din munc.

Salariul nencasat reprezint un bun propriu al soului care are calitatea de angajat (deoarece se refer la raporturile juridice de munc dintre angajat i angajator); dar dup ce este ncasat, salariul devine bun comun al soilor (pentru c se refer la raporturile juridice dintre soi).

2. Natura juridic a constuciilor.

a) n cazul construciilor ridicate de soi pe terenul bun comun, acesta este bun comun.b) n cazul construciei ridicate de soi pe terenul bun propriu al unuia dintre soi, construcia este bun comun, iar soul neproprietar are un drept de superficie asupra terenului aferent construciei.c) n cazul construciei ridicate de soi pe terenul unui ter, construcia este bun propriu al terului, ca efect al asccensiunii imobiliare; soii au un drept de crean n calitatea lor de constructori pe terenul altuia.3. Natura juridic a fructelor i a productelor bunurilor.

Fructele bunurilor comune sunt tot bunuri comune, dup cum fructele bunurilor proprii sunt tot bunuri proprii.

Productele bunurilor comune sunt tot bunuri coumne, dup cum productele bunurilor proprii sunt bunuri proprii.

4. Natura juridic a ctigurilor la loto, pronosport i alte jocuri de noroc autorizate.

Aceast natur juridic depinde de natura juridic a sumelor de bani care au fost investite pentru realizarea acestui ctig, care reprezint, din punct de vedere juridic, un product.Dac acest ctig s-a realizat n timpul cstoriei se presupune (se prezum) c este un product al unui bun comun; soul interesat (ctigtorul) poate s rstoarne aceast prezumie relativ dac dovedete c respectivul ctig este un product al unor sume de bani care au natur juridic de bunuri proprii (donate, motenite etc.).

5. Natura juridic a economiilor depuse la CEC sau la bnci.

n cazul constituirii unui depozit bancar pe numele unuia dintre soi, natura juridic a sumelor de bani respective depinde de dobndirea lor n timpul cstoriei sau n condiiile stabilite de art. 31 C. Fam.

Pn la proba contrar se prezumc sumele economisite reprezint bunuri comune.

n cazul n care soii constituie un depozit bancar pe numele copilului lor, bunul este propriu al copilului (aceasta semnific un dar manual al copilului).

PREZUMIA DE MANDAT TACIT.

n calitate de proprietari comuni n devlmie, soii au dreptul s foloseasc i s dispun n comun de bunurile comune.

Conform art. 35 C. Fam., oricare dintre soi poate ncheia singur acte juridice de conservare, de administrare i chiar de dispoziie (cu anumite limite), presupunndu-se c a avut consimmntul tacit al celuilalt so.Natura juridic a prezumiei.

Aceasta este o prezumie relativ, ceea ce nseamn c soul interesat poate s o nlture dac dovedete c s-a opus la ncheierea actului juridic; soul interesat poate s cear anularea actului juridic ncheiat fr consimmntul su.

n cazul n care soul nstrineaz bunurile mobile comune, fr acordul celuilalt so, iar acesta din urm introduce o aciune n anularea contractului respectiv, aciunea va fi respins, n cazul n care cumprtorul a fost de bun-credin.

Limitele prezumiei de mandat tacit:1. nstrinarea de imobile practica judiciar i doctrina au interpretat textul (art. 35 alin.2 C. Fam.) n sensul c aceast limit se refer numai la vnzarea de imobile, nu i la cumprarea de imobile.

Textul se mai refer la schimbul de imobile, grevarea cu o ipotec.

n cazul unei aciuni n revendicare imobiliar, prezumia de mandat tacit i va gsi aplicabilitatea n funcie de calificarea dat acestei aciuni: dac va fi considerat act de conservare, ea va putea fin introdus de ctre unul dintre soi, iar dac va fi califiocat ca un act de dispoziie este necesar consimmntul expres al ambilor soi.

Practica instanelor a decis ca aceast aciune s fie calificat ca un act de dispoziie.

2. Actele cu titlu gratuit ntre vii donaiile.

Textul nu se refer la actele cu titlu gratuit pentru cauz de moarte (legatul).

Sanciunea: nulitatea relativ a actului respectiv, care poate fi acoperit prin confirmare de ctre soul interesat.

CURS 6.

DATORIILE COMUNE.

Dac n materia bunurilor soilor se aplic prezumia c acestea sunt bunuri comune, n materia datoriilor soilor, se aplic prezumia c ele sunt proprii.

Prin excepia, art. 32 C.Fam. reglementeaz datoriile comune.

Art. 32 lit. a) C.Fam.

Sunt datorii comune cele contractate n vederea administrrii bunurilor comune.

Condiii care trebuiesc ndeplinite cumulativ:

1. scopul contractrii datoriei l reprezint administrarea unui bun comun. Exemplu: se contracteaz o datorie n vederea reparrii locuinei comune sau aducerii unor ntrebuinri.

2. datoria s fie contractat numai de ctre unul dintre soi n virtutea prezumiei de mandat tacit; rezult c, dac cellalt so s-a opus la contractarea datoriei, aceasta este datorie proprie.

3. creditorul trebuie s se asigure c soul debitor respect scopul declarat la contractarea datoriei.

Art. 32 lit.b) C.Fam.

Sunt datorii comune cele contractate de ctre soi mpreun (rezult c exist consimmntul expres al ambilor soi, exprimat personal sau prin procur).Singura condiie pentru ca datoria s fie comun este aceea de a exista consimmntul expres al ambilor soi; scopul contractrii datoriei nu prezint importan rezult c soii au calitatea de codebitori.

Art. 32 lit.c) C.Fam.

Sunt datorii comune cele contractate pentru nevoile obinuite ale cstoriei.

Condiii:1. scopul datoriei este satisfacerea nevoilor obinuite ale cstoriei. Aceste necesiti se refer la: procurarea hranei, a imbrcmintei i a nclmintei, a medicamentelor, plata unor facturi la utiliti.

Aceste nevoi obinuite ale cstoriei sunt apreciate i n funcie de nivelul de trai al soilor.

Dac, datoriile contractate au valoare mai mare dect nevoile obinuite ale cstoriei, acestea sunt datorii proprii ale soului debitor.

2. datoria s fie contractat numai de ctre unul dintre soi n virtutea prezumiei de mandat tacit; dac cellalt so s-a opus la contractarea datoriei rezult c datoria este proprie a soului debitor.3. s se realizeze scopul declarat al contractului de mprumut.

Art. 32 lit.d) C.Fam.

Este comun rspunderea pentru prejudiciul cauzat unei persoane particulare sau publice, atunci cnd acest prejudiciu se regsete n sporul de valoare adus bunurilor comune.

Formularea iniial a textului se referea numai la prejudiciile cauzate proprietii socialiste; n prezent sintagma de proprietate socialist a fost nlocuit cu sintagma de proprietate public.

Deci, ntr-o interpretare literal a textului, nu se face referire i la prejudiciile cauzate de ctre unul dintre soi proprietii private.n practica judiciar, s-a interpretat extensiv acest text n sensul c acesta se refer i la prejudiciile cauzate proprietii private, din cauza egalitii constituionale a formelor de proprietate.

Condiii:

1. unul dintre soi a cauzat un prejudiciu prin nsuirea unui bun proprietate public (sau privat).

2. sporul de valoare adus bunurilor comune.

3. legtura de cauzalitate ntre prejudiciul i sporul de valoare adus bunurilor comune.

Fundamentul juridic al rspunderii soului vinovat de nsuirea bunurilor respective l constituie rspunderea civil delictual, iar fundamentul rspunderii juridice a celuilalt so l constituie mbogirea fr just cauz, deoarece i lui i profit sporirea bunurilor comune.

MPRIREA BUNURILOR COMUNE

N TIMPUL CSTORIEI.

mprirea bunurilor comune are loc, de regul, odat cu desfacerea cstoriei sau dup desfacerea cstoriei.

n mod excepional, conform art. 36 alin. 2 C. Fam. mprirea bunurile comune poate avea loc i n timpul cstoriei n anumite situaii:

a) la cererea oricruia dintre soi;

b) la cererea creditorilor personali;

c) n cazul confiscrii speciale a averii dobndite ilicit.

a) La cererea oricruia dintre soi.

Motivele care justific aceast cerere nu se confund cu motivele de divor. Exemple: obligaia de fidelitate constituie motiv de divor, dar nu i motiv de mprire a bunurilor comune n timpul cstoriei; relele tratamente aplicate unuia dintre soi constituie motiv de divor, dar nu i motiv de mprire a bunurilor comune.

Motivele de divor constituie i motiv de mprire a bunurilor comune.Motivele care justific mprirea bunurilor comune ale soilor sunt:

Unul dintre soi risipete bunurile comune abuznd de prezumia de mandat de tacit;

Unul dintre soi l mpiedic pe cellalt so s foloseasc bunurile comune.

Soul interesat s cear mprirea bunurilor comune n timpul cstoriei se va adresa instanei cu o cerere de partaj, rezult c mprirea bunurilor comune n timpul cstoriei este numai judiciar, ea nu se poate face prin convenie.

b) La cererea creditorilor personali ai soilor.

Regula juridic a datoriilor proprii: creditorii proprii ai soilor urmresc mai nti bunurile proprii ale soului care are calitatea de debitor.

Dac nu se ndestuleaz creana din bunurile proprii ale debitorului, creditorul cere instanei mprirea bunurilor comune pn la limita satisfacerii creanei sale.Ordinea urmririi bunurilor este imperativ, iar n cazul nerespectrii ei de ctre creditor, cellalt so poate s opun beneficiul de discuiune (l invit pe creditor s respecte ordinea urmririi).

n cazul datoriilor comune, creditorii urmresc mai nti bunurile comune i dac nu-i satisfac n ntregime creana, urmresc bunurile proprii ale soilor.

Dac rspunderea soilor este solidar, creditorul l poate urmri pe oricare dintre soi pentru restul de crean rmas nesatisfcut dup urmrirea bunurilor comune, acesta avnd ulterior o aciune n regres mpotriva celuilalt so.

Ordinea urmririi bunurilor este imperativ,mai nti bunurile comune si apoi bunurile proprii; soul interesat poate opune beneficiul de discuiune.

CURS 1.NOIUNI INTRODUCTIVE.

DREPTUL FAMILIEI reprezint acea ramur de drept ce conine un ansamblu de norme juridice ce reglementeaz raporturile de familie, izvorte din cstorie, rudenie i alte raporturi juridice asimilate acestora (ex. Obligaia de ntreinere).

Noiunea de familie - n accepiune sociologic - reprezint un grup de persoane ntre care exist interese comune i raporturi de ntr-ajutorare i care se caracterizeaz prin comunitatea de via, aceasta bazndu-se pe cstorie i rudenie, n special.

Din punct de vedere juridic familia reprezint un grup de persoane ntre care exist drepturi i obligaii reciproce, caracterizat pe cstorie i rudenie.

Codul Familiei a fost adoptat prin Decretul Legii nr. 32/1954, care nu reglementeaz relaiile de concubinaj, raporturile de concubinaj sunt reglementate potrivit dreptului comun (dreptul civil).CSTORIA

NOIUNE. NATUR JURIDIC. TRSTURI

1. NOIUNE.Cstoria este uniunea liber consimit dintre un brbat i o femeie cu scopul ntemeierii unei familii, care se ncheie pe via i care este reglementat prin normele imperative ale legii.

2. NATUR JURIDIC.A. Conform concepiei contractualiste, cstoria era considerat ca fiind un contract sinalagmatic; la vremea respectiv, aceast teorie era progresist, deoarece consacra implicit egalitatea juridic a soilor.

B. Teoria conform creia catoria este un act de stare civil, nefiind un contract din cauza deosebirilor fundamentaledintre aceste 2 instituii juridice.

3. TRSTURI.

Caracterul monogam al cstoriei, iar nerespectarea acestui caracter atrage sanciunea nulitii absolute i chiar rspunderea penal.

Diferenierea de sex ntre soi condiie de fond la ncheierea cstoriei, nerespectarea atrage sanciunea nulitii absolute.

Caracterul laic cstoria se ncheie n faa ofierului de stare civil.

Scopul ntemeierea unei familii, nerespectarea scopului atrage sanciunea nulitii absolute pentru ficitivitate.

Cstoria se ncheie pe via, ceea ce nu exclude posibilitatea desfacerii ei prin divor. Caracterul solemn forma solemn a cstoriei este cerut ad validitatem.

Uniunea liber consimit cstoria se ntemeiaz pe liberul consimmnt al viitorilor soi.

CONDIIILE DE FOND I IMPEDIOMENTELE LA NCHEIEREA CSTORIEI.CONDIII:

1. Diferena de sex ntre viitorii soi;

2. Vrsta matrimonial;

3. Liberul consimmnt la ncheierea cstoriei;

4. Comunicarea reciproc a strii de sntate.

IMPEDIMENTE:

1. existena unei cstorii nedesfcute;

2. rudenia n gradul prohibit de lege;

3. adopia;

4. tutela;

5. alienaia i debilitatea mintal.CONDITII:

1. DIFERENIEREA DE SEX - se constat cu ajutorul actelor de stare civil. n cazul persoanelor care prezint caracteristicile sexuale ale ambelor sexe (hermafrodii), cstoria nu se poate ncheia.

Pentru viitor, n dreptul romn se va pune problema dreptului la cstorie a transsexualilor (persoanele care i schimb sexul juridic).

2. VRSTA MATRIMONIAL.

Conform Legii nr. 282 din noiembrie 2007, vrsta matrimonial minim este de 18 ani pentru amndoi viitorii soi; pentru motive ntemeiate se poate acorda o dispens de vrst pentru amndoi viitorii soi.

Minorul care se va cstori va avea nevoie i de consimmntul ambilor prini.

Nerespectarea acestei condiii determin sanciunea nulitii relative.

n mod excepional, se admite cstoria pe patul de moarte, dar cu discernmnt unul dintre soi este muribund atunci cnd se oficializeaz o stare de concubinaj, care poate fi dovedit cu orice mijloc de prob (chiar i cu martori).CURS 2.CONDIIILE DE FOND LA NCHEIEREA CSTORIEI

3. CONSIMMNTUL VIITORILOR SOI

Condiii de validitate ale consimmntului:

a. Trebuie s fie exprimat cu discernmnt;

b. S fie actual;

c. S fie exprimat simultan;

d. Trebuie s fie neviciat.

A. Trebuie s fie exprimat cu discernmnt:

Conform art. 9 din Codul Familiei, etse interzis cstoria celor lipsii vremelnic de facultile mintale ct timp se afl n aceast stare; cauzele care determin lipsa de discernmnt ale viitorilor soi sunt diverse: starea de ebrietate, consumul de droguri, starea de febr prea puternic etc.

B. S fie actual:

Oricare dintre viitorii soi se poate rzgandi n privina ncheierii cstoriei pn n momentul realizrii acordului de voin n faa ofierului de stare civil.

Promisiunea ncheierii cstoriei (logodna) nu produce efecte juridice n dreptul romn actual.

C. S fie exprimat n mod simultan ceea ce presupune prezena personal a viitorilor soi n faa ofierului de stare civil i a martorilor; dac viitorii soi nu sunt transportabili, atunci se deplaseaz ofierul de stare civil.

D. S fie neviciat:

n materia cstoriei, viciile de consimmnt sunt:

Eroarea;

Dolul;

Violena.

Eroarea se reine numai eroarea asupra identitii fizice a viitorului so (n literatur se reine exemplul gemenilor identici).

Dolul reprezint inducerea n eroarea a viitorului so pentru a-l determina s ncheie cstoria.

Formele dolului:

Dolul prin aciune falsificarea certificatului care atest starea de sntate;

Dolul prin inaciune denumit i dol prin reticen sau prin omisiune soul i-a ascuns celuilalt so un fapt, pentru care dac l-ar fi tiut nu s-ar mai fi ncheiat cstoria (ex. Starea de graviditate).

Violena reprezint constrngerea fizic sau psihic a unei persoane pentru a o determina s ncheie cstoria.

Violena fizic este aproape exclus.

Violena psihic (ameninarea) este mai des ntlnit i trebuie s fie probat.

Teama reverenioas este izvort din respectul datorat prinilor sau altor ascendeni, nu constituie motiv de anulare a cstoriei.

4. COMUNICAREA RECIPROC A STRII DE SNTATE

Viitorii soi sunt obligai s-i comunice starea de sntate, s se anune reciproc n privina existenei unor boli grave; atestat prin certificatul de sntate (prenupial).

Nendeplinirea acestei condiii constituie un motiv de anulare a cstoriei pentru dol prin omisiune ( de reticen).

IMPEDIMENTELE LA CSTORIE

1. EXISTENA UNEI CSTORII NEDESFCUTE atrage sanciunea civil a nulitii absolute a celei de-a doua cstorii, precum i sanciunea penal pentru infraciunea de bigamie.Ipoteze:

n cazul n care prima cstorie nceteaz de dreptprin moartea unuia dintre soi, constatat prin hotrre judectoreasc declarativ de moarte, soul supravieuitor se poate recstori din momentul n care prima cstorie a ncetat la data prezumat de instan ca fiind data morii soului disprut.

Dac soul supravieuitor se cstorete ntre data dispariiei celuilalt so i data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti declarative de moarte, cea de-a doua cstorie este n mod provizoriu lovit de nulitate absolut, ea putnd rmne valabil dac disprutul nu reapare. n cazul n care prima cstorie a ncetat prin moartea unuia dintre soi prezumat prin hotrre judectoreasc, iar soul supravieuitor s-a recstorit cu bun-credin i primul so reapare, prima cstorie se consider desfcut la data ncheierii celei de-a doua cstorii.

n ipoteza n care soul supravieuitor a fost de rea-credin, prima cstorie nu s-a desfcut, iar cea de-a doua este lovit de nulitate absolut, reaua-credin trebuie dovedit prin orice mijloc de prob.

n cazul desfacerii prin divor a primei cstorii, fotii soi se pot recstori la data rmnerii definitive i irevocabile a hotrrii de divor.

2. RUDENIA N GRADUL PROHIBIT DE LEGE: cstoria este oprit ntre rudele n linie direct, indiferent de dradul de rudenie.

Cstoria este oprit ntre rudele colaterale, pn la gradul al IV-lea inclusiv, rudele colaterale de gradul V se pot cstori. Pentru motive ntemeiate se poate acorda o dispens de rudenie pentru rudele colaterale de gardul V.Gradul de rudenie se calculeaz astfel:

pentru rudele n linie direct se numr naterile succesive intervenite ntre cele 2 persoane;

pe linie colateral, gradul de rudenie se calculeaz astfel: se numr naterile pornind de la una dintre rude i pn la descendentul comun, pe linie urctoare i de la ascendentul comun pn la cealalt rud pe linie cobortoare.

Cstoria ncheiat ntre rudele n linie direct, precum i ntre fraci este sancionat cu nulitatea absolut, dar este i incriminat penal pentru infraciunea de incest.

Dac rudenia nu era constatat juridic n momentul ncheierii cstoriei, soii find de bun-credin i ulterior este constatat, cstoria este lovit de nulitatea absolut.

3. ADOPIA.

Prin adopie, copilul adoptat devine rud civil cu adoptatorii i cu rudele acestora; prin urmare, el nu se va putea cstori cu rudele sale civile, pn la colateral de gradul IV inclusiv.Dei prin adopie nceteaz raporturile juridice cu rudele fireti (de snge), totui adoptatul nu se va putea cstori nici cu acestea (de aceea se pstreaz vechiul certificat de natere al adoptatului la Registrul de Stare Civil care a nregistrat naterea pe care este trecut numrul hotrrii de ncuviinare a adopiei).

Legea nr. 273 din 2004 care a intrat n vigoare la 1 ianuarie 2005 reglementeaz instituia adopiei.

4. TUTELA este un impediment temporar; caracterul temporar rezult din faptul c tutela este temporar.

Tutorele poate renuna la tutel i se poate cstori cu persoana pe care a ocrotit-o prin tutel, dac maceasta are 16 ani i dispens de vrst.

5. ALIENAIA I DEBILITATEA MINTAL.

Sanciunea ncheierii cstoriei de ctre un alienat sau debil mintal este nulitatea absolut.

CURS 3.EFECTELE CSTORIEI

A. Efecte personal nepatrimoniale.

B. Efecte patrimoniale.

A. Efectele personal nepatrimoniale sunt:

1. obligaia de sprijin moral-reciproc;

2. obligaia soilor de a locui mpreun;

3. numele viitorilor soi;

4. dobndirea deplinei capaciti de exerciiu.

1. Obligaia de sprijin moral-reciproc presupune indatorirea soilor de a se sprijini n familie, n cariera profesional, n cazul n care unul dintre ei se mbolnvete; nerespectarea acestei obligaii constituie motiv de divor.

2. Obligaia soilor de a locui mpreun pentru motive ntemeiate se poate admite ca soii s aib domicilii separate (dac au servicii n ri sau localiti diferite).

Nerespectarea acestei obligaii constituie motiv de divor i poate s ntruneasc i elementele infraciunii de abandon de familie (art. 305 C. Pen.).

3. Numele soilor.

Femeile, de regul, se simt obligate s ia numele soilor.

Variante posibile:

a) soii adopt ca nume comun, numele unuia dintre ei;

b) soii adopt ca nume comun numele lor reunite, n aceeai ordine a enumerrii cuvintelor;

c) fiecare dintre viitorii soi i va pstra numele avut nainte de cstorie. Cstoria nu va produce efecte n privina numelui soilor.

Schimbarea numelui n timpul cstoriei nu mai este posibil, dect pe cale administrativ. Dac este nume comun, trebuie s-i dea acordul ambii soi.

4. Dobndirea deplinei capaciti de exerciiu.

Minorul care se cstorete dobndete deplin capacitate de exerciiu.

Stingerea cstoriei prin divor nu schimb deplina capacitate de exerciiu a minorilor.

B. Efectele patrimoniale sunt:

1. Regimul matrimonial (bunurile soilor);

2. ndatorirea de sprijin material reciproc;

3. dobndirea vocaiei succesorale reciproce.

1. Regimul matrimonial- reprezint ansamblul de norme juridice care reglementeaz efectele patrimoniale ale cstoriei referitoare la bunurile soilor.Regimul matrimonial este consacrat de Codul Familiei este legal (stabilit prin norme imperative) i de tip comunitar (se consacr regula comunitii de bunuri n devlmie) prevzut de art. 30.

Bunurile comune ale soilor.Conform art. 30 din C. Fam. bunurile dobndite n timpul cstoriei de ctre oricare dintre soi sunt bunuri comune.Orice convenie contrar este nul, rezult c orice convenie prin care soii ar diminua sau desfiina comunitatea de bunuri este lovit de nulitate absolut.

Sunt permise conveniile prin care se mrete comunitatea de bunuri.Concubinii ncheie o convenie ca n cazul n care se cstoresc bunurile s devin comune n devlmie (aceast convenie este sub condiie suspensiv dac se vor cstori).

Prin excepie de la regula comunitii de bunuri, anumite bunuri au caracter de bunuri proprii chiar dac sunt dobndite n timpul cstoriei.

Excepia de la bunurile comune ale soilor este reglementat de art. 51 C. Fam.

Contribuia soilor la bunurile comune poate fi:

direct, prin veniturile din munc;

indirect, prin munca n gospodrie i la creterea copiilor minori.

Deoarece soii sunt egali n drepturi i n obligaii se creeaz prezumia relativ a unei contribuii egale.

La partaj, soul interesat poate s rstoarne aceast prezumie dac dovedete c a avut o contribuie mai mare la dobndirea bunurilor comune.

Noiunea de bun n accepiunea sa cea mai larg se refer la bunurile mobile sau imobile corporale i incorporale.

Prin dobndire se nelege orice modalitate de dobndire a bunurilor comune.

Dobndirea poate fi originar ocupaiunea, tradiiunea, posesia fructelor de ctre posesorul de bun-credin i derivat legea, convenia, hotrea judectoreasc.

Bunul este comun chiar dac este achiziionat pe numele unuia dintre soi. Nu prezint importan dac bunul a fost dobndit prin contractarea unui credit de unul dintre soi.

Imobilul este comun chiar dac n Cartea Funciar a fost nscris numai numele unuia dintre soi.

Natura juridic a bunului bunului dobndit n baza uzucapiunii:

n cazul uzucapiunii lungi de 30 de ani, bunul este comun dac nceperea posesiei a nceput n timpul cstoriei (din cauza efectului retroactiv al uzucapiunii)confer dreptul de proprietate chiar de la nceputul cstoriei; n cazul uzucapiunii prescurtate ( scurte de la 10 la 20 de ani), imobilul este comun dac data justului titlu se situeaz n timpul cstoriei.

Prin sintagma bun dobndit n timplu cstoriei se nelege perioada de timp ntre data nceperii cstoriei ( data ncheierii cstoriei data realizrii acordului de voin n faa ofierului de stare civil) i data ncetrii i desfacerii cstoriei.

Atunci cnd cstoria nceteaz de drept prin moartea unuia dintre soi constatat prin hotrre judectoreasc, comunitatea de bunuri nceteaz la data stabilit de instan ca fiind data morii.

Atta vreme ct hotrrea nu este definitiv i irevocabil deoarece se aplic prezumia c soul disprut este n via, comunitatea de bunuri nu a ncetat i nici cstoria nu a ncetat; dar dup ce hotrrea judectoreasc declarativ devine irevocabil, ea produce efecte retroactive pn la data stabilit de instan ca fiind cea a morii soului i bunurile devin retroactiv proprii i nu comune.Dac soul declarat mort reapare i anuleaz hotrrea declarativ de moarte, cstoria nu nceteaz i nici comunitatea de bunuri.

Dac soul supravieuitor se recstorete i fostul so declarat mort reapare prima cstorie se consider desfcut la data ncheierii celei de a doua, atunci nceteaz comunitatea de bunuri cu primul so.

n cazul desfacerii cstoriei prin divor, comunitatea de bunuri nceteaz la data rmnerii definitive a hotrrii de divor.Dovada bunurilor comune.

Dac data dobndirii bunurilor se situeaz n timpul cstoriei, se aplic prezumia de bunuri comune. Soul interesat poate s rstoarne aceast prezumie relativ dac dovedete c anumite bunuri sunt proprii conform art. 31 C. Fam.

Bunurile proprii.Bunurile proprii constituie o excepie de la regula comunitii de bunuri. De aceea art. 31 C. Fam. prevede n mod expres i limitativ categoriile de bunuri proprii ale soilor.

Art. 31 lit. a) prevede: sunt bunuri proprii, bunurile dobndite nainte de nchierea cstoriei i dup ncetarea sau desfacerea acesteia.

Particulariti:

n cazul bunurilor vndute cu plata preului n rate, atunci cnd data dobndirii este situat nainte de ncheierea cstoriei, iar o parte dintre rate sunt achitate n timpul cstoriei, bunul este propriu al titularului contractului (pentru c transferul proprietii s-a produs nainte de ncheierea cstoriei), cellalt so avnd doar un drept de crean;

n cazul ncheierii unui contract de antrepriz de construcie, nainte de cstorie, dar semnarea procesului verbal de predare-primire a construciei a avut loc n timpul cstoriei bunul imobil este comun (deoarece transferul s-a fcut n momentul individualizrii bunului prin predare-primire), iar cellalt so, titular al contractului are un drept de crean reprezentnd contribuia sa proprie la plata preului construciei. Soul care este titularul contractului de antrepriz de construcii face dovada unei contribuii cu venituri proprii la realizarea bunului comun i poate pretinde cot majorat din constrcie.