Casatoria si viata familiala, I. Mantzaridis, Morala crestina

5/11/2018 Casatoria si viata familiala, I. Mantzaridis, Morala crestina

1/21


2/21

4. cAsA TORlA $1 VIA TA f~flLlALAa CasatonaDumnezeu -a creat pe om -barba femeie. intrebarbat femete exssta 0atraclie naturala reoproca, care duce1a comuruune ~]unire- Lrurea JUbitoare nu constituie abatere

de Ia planul creator al hn Dumnez .eu a confonnare cu acesta..ChestJunea aceasta este hmpede in VtdUul Testtnamt. Oar !iIHristos invocand respecnva imatatura din Tesimnmt~ confum.IDd-o observa; -ati atit caCel oe i-a facut. de 1aineeput J-3 fiicut barbat ~ femeie ~ a Z1S pentru aceasta vaIasa omul pe tatal situ ~ pe mama sa ~ se "a lipi. de f emeia sa~ -..0 fi amandoi un trup ? ~ incat nu Il\iJl Slml doi. ci untrup .

Ururea dintre barbat ~ f emeie oonsbtuie 0aina care se BYraporreazA 1a taina unirii dintre Hristos !ii Biserica- ' Cu abe tmrecuvmle. unirea aceasIa se prezinta ca simbol al umm dintreHristos ~ Biserica. Si fi indca adevaratul imeIes al simboluluise g;iselIe in realitalea simbotizati,. de aceea !jI adeYaratulinIeJes al uniriI dintre batbat !jI fenee se ~ inumreadintre Hristos !jIBiserica. AsIfel iub i rea dintre soti esIr mulatide Ia nivelul p sih oI og ic ~ socialla reiduhovnia9:!jI cmIDIogic.

Unirea aceasta. car e se r eat i7 6 l7A 'i pnn taina Cununiei.nu ronsbtuie 0lucrare unilataali a Bisericii. PRamt D\maleceIeIalIe cazun,. asa $i aici omullDl esIr dBnat Iii 1'"11 !!Illhand lui Dumnezeu inmod pasav a ca ~OOIaborator aIlui I > u J n n e o z E u . &Ie re levant diecare deoareadIe;ati omului de-a inainIa dlIle deiiriqiIa diIuire de sme


3/21

in pl)rspectiva viejii duhovnicesti a Bisertcii.jnclin"li.1 iubitoare a omului, dragostea rpw ), nu llrajl," \".1constituic un dement negativ, care trebuie sll dispara invederea inehiderii intr-o apatie de tip stoic. Asemeneaconceptii sunt straine de antropologia cresnna ~inu au d\tu~ide putin de-a face eu Biserica. Dragostea (EpWC;) ,conform cuinv1it1ituracrestina, este acea putere unificatoare care contribuiela refacerea unitatii firii omenesn fllrami~aresi la readucer a eiin comtmiunea cu.Dumnezeu/. Dragostea (epwc;) nu seopuneiubirii (o:yciTTll), ci constituie 0 forma intensa de iubireS.Dragostea (EpWS) se misca in doua direcjii, pe verncala D r a go elli Itf 1 durnnezei dutnnesi pe orizonta ,sau, a e spus, pe cea umnezeiasca ~ipe eea ~lceanaturala. Ca inclinape dumnezeiasca ilmpinge pe om la comu-niunea cu Facatorul ?i Dumnezeul lui, iar ca inelinatienaturala il duce la casatorie, tn ambele cazuri, dragostea(EpWS) duce la unire p~rsonala ~i c~muniune deplinll e~persoana iubita. Aceasta lIl5e~ ea Iiidragostea.~turaUI. {o< jlu atK O S E PWC :; )are continut spmtual. De altfel copui, ca roadenaturale ale dragostei acesteia, nu sunt doar existenlC trupqti,ci ~i spirituale, Desigur. exista totdeauna lii abuzul. Aces~devine pe atat mai umilitor si injositor, pe cat de inaltl , , 1dlitatoare de noblete este inclinatia iubitoare pe care 0denatureaza. Aceasta nu inseamna catu~i de pU?n cl ceea cese face rau este numaidecat rliu i in esen? lui, sau eli ceea ceeste injosit are injosirea in firea lui.Dragostea naturala ( 0 < j > U O ' lK O S e p l II s ) 1 1 trage pe omcatre dep~irea propriului eu i co mu niunea cu un tu. tn7 Erosul (epwTa) , fie cl-i z ic em d um n ez eie sc , f ie Ingereec, fie uunta$VOEpOV) , fie sufletesc, fie natural (~OOU(ov), sli-l in~ ca " :~: ~unificatoare ~i l na r ti cu la to a re ( auyKp anKTtv ), c a re m i t c : 1 ceIe ""'Y""

de ..~ -'or inferioare iar pe c e 1 e de a c : e I a t 1 fel spres p r e purtarea gn)" a...,. tDarcerelareciprocitateincomuniune ti,la uoM, pe C A l l e~.!:.e tntul Dup rec e 1 e mai inalte ~ima i tnaintate. Sf iAtUl . . ,. . .. ._ .. rap tnf lTr t ir i le d u m n e z : e i e , n 4,15, in Opm c o m p l e t e (trad. pr D StInUoae), edP aid eia , S ueu retti 1 99 6, P 151, . .c . tc i eroe (lpitS) all J I U I I M l I O I I (C T G . w & V 1 I o: y,,,I1 $SfInIu l Gti8- Ill: My,.a. e ,_ . Ia GWarr4 CIntIriIor \3, PC4 4 . l D 4 8 C .


4/21


5/21

Ciisiitona ~iv i a t a familitlld 295

Prin nasterea de prunci, casatoria se arata a fi - ca 0 CAsAloironie amarll - deopomva potrrvnica morpi .;i s\ujitoare a moartearnor)ii, cllreia omul i s-a supus prin cadere. Na.;terea deprunci, desi aduee mangaiere omului muritor ti indea asigurll .dainuirea neamului omenesc, s\uje.;te totodatli ~i morpi,hrllnind-o ~i extinzfuldu-i puterea in lume. $i intr-adevar,fiecare na~tere, desi se infali~az1I ca 0 biruinlA a neamuluiomene5C asupra mortii, preveste.;te totodata .;i supunerea falAde ea a omului ea persoana: caci de \a nastere stridl.ciunea i ! ? iar e ineeputul14.in invapitura Parintilor , casator ia es te pusa pe searnadideri i omuluil5. Sfantul Atanasie eel Mare obserVlI ell inplanul inipal al lui Durnnezeu in legaturll cu omul nu eracuprins3 disiitor ia: Jar calcarea poruncii a adus eu sine nunta,din priOna lui Adam cel ce a faeut faradelege, adica a trecuteu vederea legea cea data de Dumneze\l16. OI.derea luiAdam, care a avut ca urmare supunerea fap!. de moarte, acreat necesi tatea imbrl icli rii hainelor de piele11. bnbrlicareaacestor haine este interpretata ca adaptare a omului la datelesituap.ei aplirute inurma caderii !?inu corespunde stMii dedinaintea diderii, dupli cum nu va corespunde roci stMiiimparap.ei lui Dwnnezeul8 Hainele de piele, dupli. SffmtulGrigorie al Nyssei, sunt acelea pe care omul le-a luat dinpielea necuvantatoarelor (impreunarea trupeascli., hrana.

Parinr e l a lbax

14 Sfantul Grigorie al Nyssei, Despre f r c i o r i e 14,1,PC 4JJ;J71C.15 Iar dupa cAlcarea poruncii au a~t cele ale impreunirii; clci panAatunci ca niste ingeri petreeeaU in rai [oameniil. neapnnzandu-se depoM, nid impresura!i de alte patimi, nesupunandu-se nevoilor firii., d cutotul nestriclldQ!?i ziditi fiind i nemuritori. indt nici de acoperirea cuhaine nu aveau trebuinlli'" Sfintul loan Curl de Aur, OmiIit fa Facnt 15,4P G 5 3,1 23 .16 Sf~tul Atanasie ee l Mare, TIlkuiri .. P s r d m i SAl), PG Xl ; J . 4 O C : . . Avedea Sfintul Maxim M lrturlsitorul. UEl K1 El , 1011Q I f O Kp i o e l , 3, P9O,788AB.Sfintul Grigorie paJama. ()mifiA 43.7, ed, S. JkonomOU, p. 22 -11 $ i a f!cut D o m n U l I ) u m n e ' Z L U lui Adam i femeIi lui ha ine de p(xlT;;'IIIl~ 5EflI l


6/21

C a . . . . . a f o r i a ~iv i a ta f am i li a Iii 297

Din punct de vedere social, ca~l!.toriaduee \a \egarea Impedimenintreo\altll a doua familii total diferite. La acest \ucru clisiltorieicontribuie ~i consacrarea irnpedirnentelor casatoriei pe motivde rudenie. lmpedirnente\e acestea nu au 1n vedere doardomeniul biologic, ci si dorneniul spiritual l?isocial al vietiio~ene~ti. De aceea nici ~u se. marginesc la lnrudirea prinsange, .C1se refera ~1 \a ~dlIea prin alian~. Respectareaimped1mentelor, acestora intareste viata sociala l?i creeazaorizon~l largi mtreteseni relatiilor sociale ale oamenilor.~ N ou l. T esta me nt ~i in tradi)ia pamstica este preferata Ck;litoin spec1al feclOna sau castitatea, notandu-se ca odatl!. cu lectodisatoria apar ~i grijile, care impiedica deplina l?inestingheritadedicare a credinciosului lui Dumnezeu. eel cMatOrit seingrije!1te de lucruri lumesti ~i da loe compromisurilor l? icedarilor, pentru a-si pune in siguran~ familia. 'hnparp.t intrelume si Dumnezeu, este mult mai lesne sa dea ~ in privin~! f f i e r i i celei dintai ~i mai mari porunci, aceea de a-L iubi pe[)urnnezeu din toata inima si din tot sufletul ~i din totcugetul2 3 lui. Din contra, eel necasatorit este liber s a seingrijeasca de Dumnezeu ~ide pnerea poruncilor Lui. ~torianu ilinjose~te pe om, dar nu iicia U!1ur in \3 de a dobandidesavari?irea cea intru Hristos, U!1urin l l i pe care i-o ofmfecioria.Dupa eum eelee ii?iimparte averea saraolor urmeaz.aun drum mai desllvari?itdecat acela al celui ce ~ pastreazAaverea i 0 foioseste mai departe, tot aa ieel ce renun~ Iaposibilitatea de a se e~atori i alege tmirea in feciorie diniubire fa~ de Dumnezeu, urmeaza 0cale mai deslv~d ec at c ea pe c ar e m er ge eel easatorit.Comparandu-se dsatoria cu fecioJ;ia, de obicei suntpuse inbalan~, pe de 0 parte, dezavanta}e\e pe care \e aduceelis!toria inceea cepriv_ v i a t e duhovniceascl ~ pe de altAparte, avanta je le f e c i c r i . e i . Da r : i acesW~ ~ avanta le


7/21

299

Biscricii nu d;:\ intiiietate vierii de familie D' I .ill ce e doua cal pecare Ie poate urma eredinciosul In viata I . .. . di t-' ' U1 - casatona sauieClona - cea inai este considerata rna' d "1 -_ c . 1 e ml) oc, pe candeeala1ta este uuati~atll. ca mai malt" s - 9 __a au mgereascll.28 msail1taietatea datll. fecioriei nu inseamna dispr .."iT X . ''. . . et_e a casatonei:dad\ feclona este mal cinsrita, aeeasta nu inseamna ca nuntaeste iritre cele de necinste--? observa S'- tul G' .,


8/21

(atenud a5Uprn aarttfioale. care pot em

e d trei patru!oil sa fad de ~~tenta w: c1 tre ~ prm crearea[IlO(Jparentale sa a famih de ~in~tea tradi uonala predomina asa ta fannbeparnarha Ja in reme ce in soaetatea ~\Nrialagiobal1Z3ta a rem de-a face in pnncipal cu ~Zl5il (amihenucleld sau I JUG\ familia patriarhala cupnndea tmDtIep e r . ; o a n e . care de regu la emu din trel genera\lL Din COl\lri,.f a I 1 I i l i a Iludeica contme de obw:ei petsoane dindoua ~adlc3 pe pann!l ~ p e ropiri \or necasatori "Iq,ul patriatba1astguta fam i l iet contJmI1tatea. Membrii ~ se incadraua n n o r u o s in ea ~ implineau locul ce10r pe care m o ra n e a .~ de familie- Tipul nude ic . m s a . intIenJpe (OlltmID-tatea familiei- Odata cu tra:erea 6edrei ~ moorefam ilia ~ se constituie un a noW. Aast {apt da ~ unorprob1eme gr a e, care devin tot tnal sDml te in ~~pnn ~aproapeexdusiWafamiljeinucJ,eice Caractensbc este, insa. din TtsIiDIItIIt fam iliaeste ab orda ta a tat in forma sa ~ cat in ee anudeid-Familia exesriti 0~ QecisiVa asupra peaweorce 0 aIo\tUJe5C. in cadrul acestaa J D D 1 b r i i el (orme:aziidentif,atea ~ wriftiU. lor coIectivi- DesigUt 11\ sooeta teaactuala familia nu mal ~ DnpOI~ el ~c:onsti t tUmI v i l 1 D t o c i a 1 e - f u o L 1 JD l " ' i ' * " i I este infPdimulIe din ~ et ~ de c:ltJe sa dedire diferite orpl i t iJDt! . . Co IOilIIe aQ!SII !acatitatra a de cadru a t pnm et ~ faze aax_ ..1a t I iOCWl' ' 'qdar al ft1D penonale a rna


9/21

Ciisi iwria ~I uiata familia/a 301lndeosebi familia nu este inteleasa independent de

comuruunea eu Hristos ~I eu Biserica. De altminteri, tainaCunuruel este privita, precum am spus, in Hristos ~i inBiseridl,,37, raportatll la l:glltura dintre Hristos ~i Biseriell.Aceasta este perspecnva I~ care familia ~i afll l implinirea ~idev~e leaganul sau rnatca 'mphrurii !iidesavarsm; membrilorer; in afar~ acestei perspective este in pericol de-a setransforma inoear de dezvoltaro a unui egoism de grup sau aunor mterese de grup. Insfar~it, in cadrul aceleiasi perspectivese realizeaza urutatea familiei crestine 1ierarhizarea membrilorei. Cuvantullui Hristos care zice dad cineva voieste sa fie eedintai, sa fie eel din urma dintre top.si slujitor al tuturor',38 neste valabil doar inBiserica, ci i infamilie.inSfanta Scriptura si inTraditia Bisericii se relieteazcategoric egalitatea - intru Hristos - dintre bfu:bat !ii femeValoarea irepetabila a omului, indiferent daca este bMbat sfemeie, decurge din crearea lui dupa chipul lui DumnezePrecum subliniaza Sfantul Grigorie al Nyssei, !ii femeialnsU!iirea de a fi facuta dupa chipul lui Dumnezeu cbarbatul. De-o-cinste sunt firile, deopotriva virtu~e>,.39.1'otom s a , barbatul este caracterizat drept cap al ferncii i. conducal familiei. Teza aceasta, care este legata de concep?fie soale epocii ei, este argumentata fii teologic40. Sfmtul ApPavel spune ca supunerea femeii fa~ de bMbat este impe de 0 parte, de o rd in ea c rea tiei, d up a c are feme ia a prdin barbat i nu barbatul din feme ie l1, Iii, pe de alta paslabiciunea de care a dat dovada feme ia cedW ceispitei diavolului-'. Astfel, f e m e i 1 e suntlndemnate s a se

'S 1 E f es e ni 5 , 32!8 Mlircu 9,35 .19Sfintul Grigorie al Nyssei , Despre faarea omului 1,PC 44,l76A40 Incartea F a c e r i i ( 3 ,1 6 ) WIb a t ul este infa~t ca dom in i r 1d feblrbatul tAu (sl-p Be] intoarcefta ta (i 1 Q 1TO O T~ 1\ 0 0\1 ),s t lp inVo.41 V ezi I Corinttni 11,8-9.

u Adam a fost amIgit. a femej.a, amAgit! tiind, s-a fMT i I a o r I Ii 2 ,1 4 .


10/21


11/21

Cii.~,Horia ~iv ia la farniJiala 307

Sc vorbeste astazi des despre hirotonia femeilor. \'Subit:'ct1.l1.cesta a.aparut irutial in sanul protestantismului. ~Dar, asocwt la sublectu: mai general al egalitllp.idintre barbat~ifemele, s-a discutat m toata lumea crestina. De la 'inceputtrebUle notat ea ld.eea hirotoniei femeilor a aparut ca rezultatal multor COnfuzll si simplifidl.ri53. Subiectul acest . t...:_ x ' ... a pnv~ emorala cr~lll'" Inrincipal datorita taptului cllmulti eonsiderac a retuzul hir_?toniei femeilor este legat de 0 a n u n r l t l l subesti-mare a lor InBiserica. Dar aceasta opinie omite aspectefundamentale, legate de supremana ururgica a temeii 'in viatasi inva~atura Bisericii. Si, intai de toate, omite intaietat~afemeii in mantuirea omului si zdrobirea diavolului. Duf?rMniadintre om si diavol este in principal dusmanie intre femeie ~diavol. $i mai relevant este ca se vorbeste despre samaruaEvei, care 11 va zdrobi pe diavolS4 Eva a primit cea d~taibinevestire a mantuiru. iar Maica Dornnului Buna-Vestiredumnezeiei?tii intrupariA~adar femeia, care a fost cea dirltai Incaderea omulueste cea dintai si Inridicarea acestuia. Barbatul este impreunarras in cadere si impr~una-merge spre ridicare. Dar primulnu11 are el , ci femeia. Inambele cazuri femeia are intaietateabarbatul iiurmeaza. Aceasta 0vedem mai ales in cazul MDornnului, care, lmpreunll. eu Dumnezeu lns~i,lmpreuna-pricinuitoare a dumnezeiesti i intrupan; lmprumlui Dunmezeu firea omeneasdi, care se face inceputulcreapi, Din acest punet de vedere, Maica Domnului

53 Vezi A. Schemann, ' H XE Lp oT ov l a TWV ) ,w a uc wv , Ivva{l),(1990),P: SO.Pentru rnai multe aINnunte despre abordarea orl er ne i v e z i HrisoStom Kons ta n ti ni di s (M i tr op . al M irelor , al Efesl p w < n J V 1 l K a l ~ y u v a lK a e ~ E 1 T * 1 I I S e K K X T \ O l o > - O ) ' l I c i \ ~ . , ' oKQTQ4IEIS ' , vol, 1, Katerini 1991, P: 509-23. Conferin\


12/21


13/21

u~,1Cc~tlscriitori ai Bisericii, reprosabtle=. Echiva\area SCOpUhlldlsMoriei ~i al raporturilor conjugale cu facerea de prunci ()afli1m~i 1010vi1\Murapario~\or latiru Ambrozie!?i Augustin"7.10 acest cadru, refuzu\ de-a concepe nu poate n justineat. Pebaza aeestor date, ca singur mod de a evita nasterea de pruneieste ,0fi1r~ati1,nrranarea de la raporturile conjugale'>8.Un ioteres special pentru subiectul acesta 'il pre7.intateza 5faotului loan Gura-de-Aur. Dupa cum relevant noteaU,casatoria s-a dat omului !?ipentru Iacerea de prunci, dar mulmai mult pentru a stinge infierbantarea firii>,b9 Iar 1sustinerea acestei teze a lui, Sfantul loan Gur:!.-de-Aur aducu;intele Sfantului Apostol Pavel !?iadaug:!.: lar martor ieste Pavel, care zice: "dar din cauza desfr3n:l.ri i fiecare slaiba femeia lui"; nu pentru na!?terea de prunci; ~i~teca iara!?i s a fie impreuna [barbatul ~i temeia]. nu pentruface parinP. multor fii , ci pentru ce? "Ca sl1nu va ispiteasdvoi satana", zice. $i, mergand mal departe, nu a zis "dadcopli"; dar ce ? "daca nu se pot mtrana, sa se casatOteasdCaslitoria il pi1ze~te pe om de desfrflnare. Facerea de prnai ales dupa inmulp.rea oamerelor pe plUnant, ~ pimportan~ ei deosebita- In timp ce 'in vremurile vobserva Sfantulloan Gura-de-Aur - dsatoria avea ca sdoor desfiin~rea destranarii, dar ~i cte!lterea poparoantului, mai apoi, C 3 n d s-a umplut ~ ~tul ~~i lumea 'intreaga, doar un singur motiv i-a ma


14/21

l'6sdton. ~i viaf'l familial4Tinta ideala ~i co~orml1 eu duhul Evangheliei, spre lak

care sunt daton sl1 se indrepte credinciosii, este biruin~a(\Supra ~ugetulUi trupesc. A~a cum eelor neclislton? lise cerecurl1\1alntreagl1, \ a fel ~l,eelor cl1sl1tori~li se cere respectareaabSOlutl1 a legl1T1~.ela~ill~r trupesti de ~terea de prond.Dezlegarea pll1eeru trup~ti de scopul caruia slui~te constituieneindoielruc un uz gresu sau un abuz eare necesitl1 abordareatentl1 ~i indrumare duhovniceasca responsabi\l174 Cl1sl!.toriacr~tinl1 este dato~re s~ inainteze neincetat de 1acele trup~ticl1trece1e duhovruce~ti; de la dezbinare clitre unitate. Drumulacesta este posibil doar inlliuntrul perspectivei desl1v~irii inH,ristos a so~or. Din acest motiv, de altfe1,nu poate exista-eel pu~ in duhul invli~liturii patristice - 1n mod separat sauautonom 0 aa-zisli moral! (etica) a sexualitl1pi.. Moralaaceasta se lncadreaz! organic ~i indiso1ubil 1n morala maigeneralli a vietii credinciosului, dictatli de teologie i antropo-logia cretin!. 'in sfMit, caracterul ascetic al viepi . cr~tine serefer! i la viata cretinilor c!s!torip.. Postul, IU~unea,infranarea, reaua-plitimire nu sunt doar pentru monahi , ci ~pentru cei clis!toriP.. DeslivMirea clislitoriei se realizew prinraportarea iridicarea la prototipul 6, adie! la unirea ce exisin Hristos i in Bisericli. Prin a c ea s ta I a p or ta r e e st e 1n l! tu IaUnplU'prea trupeasc! si este introdus! unitatea spirituald uho vn ic ea s ca . Con tr a ct ar ea < < i n Hristos a ~toriei constitutotodat! i i nd ic iu l a d ev l ir at ei ei destinap.i.S tru ctu ra so cie \: !p .i c on temp ota ne , d uh ul e ud em onernanciparea femen, c .onsumismul ~ diferi.te a l te mo ti v e t acazu l mu lt or cupluri, nedorl1l naterea prundlot au 0redminim R e d u c e re a a c e a s ta . p r o v o c a t l C \ 1 . mi}\oace artifj.ciarea1iz,eazl prin contIacepF, avqq sa\1 sterilizare A,. J:Weyant. ..... ~~~ ..lU.utatea ( , K Uj u d e c a t a pti_ ~,.. ti. w :m e a : d r e a u a intre(.~~.a u.,pB4I.. c A M e v otb a de temeie,.__ ..._I " - " " . ~ _ f a Q e c e a de pnma

~ : ~ 8 e = ! i 5 5 = S z : = = ~le\lt builapreunln_ ti F i \ o c a


15/21

( d tflnrUJ iVUlfa f a m i l i a M

bllrbalu1ui. DM despre acest subiect pree . d I I. . . . ,um ijl espre ce areproduCl'rn ilrtlfinale, pnn care se Incearcll astllz \bl . t Ttll'" lsou\ionareapro en",1 S cr~ I ,1,1,vom vorbi pe larg In partea a tTeia aaceStel dlr~1. Este ms(\ necesar ca iji din punct de vedereteologlC s(\ facem anurrute preci7~ri care sll aiute mai bunaabordare a problemel.ln cadrul. c(\s(\toriei sterilitatea este consideratJi, in Aspec\ugeneral, 0 situape negativl\. Aceasta era valabil indeoeebi in pozilivVechiu1 Tes tament , unde ea era Inf:l .~atJi uneori ~ica b\estemvenit in urrria c(\\cl\ri i voii lui Dumnezeu'". Dar steri\ itatea nuconstituie 0disfunc~e biologic(\ obiljnuitll care trebuie nea?lt'a\corectatl'l. Sterpiciunea trupeascl poate deveni prictna uneibogate rodirl duhovnic~ti pentru ernul care accepta prezen~vie a lui Durnnezeu in viata lui ~iti accept! voia, cu smerenie~i supunere. Nu trebuie s:l. uitllm nici aceea c : I . in VechiulTes tament cele mai marl daruri ale lui Dumnezeu dtre \umes-au dat prin mijlocirea acestei sterpiciuni trupe~ti. Din p:l.rln\isterPi s-a n!scut tnaintemergMorul Domnului, ca ~i ~iNlsClitoarea de Durnnezeu. in mod analog, ~ in Bisedc:l.sterllitatea ar putea fi privit! drept cea mai mare chemMe \arodire duhovniceascl adresat! cuplului.Pe de alt! parte, dorirt~ flrt mlsurt de a dobmdicopii, cu orice pre~, dl \a iveall 0 anumitl imaturltateduhovniceascl ~ipoate duce cu ~urin~ \a dezatnlgire, cbiat~icand este impllnitl. Desigut, dorirt~ fueascl de a dob~copti indreptl~te co~tiin cre~ti.nenu doar gri\a deosebitl~irug!ciunea stlnlltoare, dar ~irecurgerea \a ,tiin\a m e d i c a U -pentru vindecarea eventuale10 r st!rl patologice. Sterp1dunea,observl1 Sf!ntul loan Gud-de-Aur, care 1n vretnea VeckiTestament era eel mai apl1sl1torluau p e n t r U f~, nici dupvenirea Mantuitorului ~i onenta te a ~ i1o r d\Unp~l1li" lui ~zeu 1\-ainCetat sl fie irlSUportabill tl O D


16/21

f'l.r~l).'n.,' iizidl .~i s~mbo\ic, indrumMoare a dezvolt:\rii",.",,\)Ihl, In copnlor Inperspective rna' I .in~t.'a",n~ c, prt.'zln,alui nu este de lain' I argl. Aceasta nu.'1 . . .. cepul necesarll hre~l\\dczvoll:"lnpSI lice &1ptntuale a copulor D " .. . tmp0!r\V:!.,bsen\alui Plla1t.'ave a urm"n negative in viata lor s . I X ' . '

I.' ) ocia a st spmtualll.De ".\tiel, cMmarea 51robolului tall'llu; e t d' I1 . . s e irect egat:!.de"",nlfest1ln e anusoclale ale tinerilor Sp~I'"c ..d

. ' ~~11 e epccn noastre,dar si de z runcmarea legllturii lor euDumnezeu 'at:!.l.DUPl'l eum s-a do,:,edit,caracterulcopillornu se fonneazAalaI pnn vorbe ~t sfaturi, cal prin via", ~iexemplul p:!.. til._ I I nnn or,dar ~bt~\.ln.genera, a anturajului lor. Copui, ca receptorisensi II at eomportamentului eelor marl, suiera automatinfluenla lor. La ~eeasta ~ontribuie ~i tendin~ lor de a-i imilar = eel man lit 1\1 special pe pll.rinp. l..egll.tura aceasta cupllrinp.i,care estemaiintensll.lavarstaeopilll.riei.nuinceteazll.de-a fi importantll. nici mai tarztu. Din studli ce s-au ill .cuasupra unor copii aflati inaintea varstei pubertll.p; ~i lapubertate, s-a constatat ell. in majoritatea lor zdrobitoareconsiderll. mustrll.ri le taeute de parinP; lor mai importantdedit cele primite din partea profesorilor sau a celor mai bupriete~s:. Ac~~.tlucru ~ru:turisel?te le&atuIa pe care 0men~de ooicei copui cu pll.rin\llior chiar !ii.cand vin in contactcercuri mai largi ale societll.pi l?il!ii creeaza relapi socialeex\inSe. De altfel este cunoscut cl tendin~ copillor deidentinca cu plrintu lor se men~e chiar !iicand ~i formpropriile farnilii. 'Indeosebi legltura armonioasll. a plrinconstituie cea mai buna premisl pentru dezvo\tarea morspiritualli. a copiilor. Din contrll. , lipsa armoniei in repll.rin~or influen~azlI. negativ intreaga viall a copillor.Dar i parin.tu, ca oameni, fac ~li. 0~alli.mentall, care provoacl cele maimulte fricpuni m t r e acopti, este protecpe exagerat!. A c e a s ' r 2 J . este legat! decare constituie 0 obligape tundamentall a pl1rin~\otcopti. Ocrotirea este bun! ~i n e c e s a d normalei dpsihosomatke i xnaturidri i copi ilor . D ar exage


17/21


18/21


19/21

sufi ient faptului d a tr i ca ni~te conti imnre_K . d ..... h Itui .. ,... ....... cu copm, Clrnal egraua c e e 1 1 1 timpul copiilor inactivitlli intelectualep lictic()3.se, dlStrugllnd astfel vfuosta copillriei nevinovate.e) Desfacerea casatoneiMenpne~a, ~adde . altfel l1i contractarea c~toriei, Fa.ctotu1

presupun~ ~ p ro c : . lI.~ de sine l1 i complementaritate. lilnpuluicand sop! se i :nchid U\ et ~ comuniunea ~\otiei estesubroina tA . Olslitona, ca oricare altA re1ape s o c : : i a l A adevlratlse real izeaU prin ie~irea omului din individualismul sli~COII\~un~ ~toriei este ~tl indeosebi prin dutarea detip erotiC $1 lubltoarea di!.ruire de sine. Dar amBndoul acestesiJn~te omenesn sunt relative. Relativitalea lot constituiefuIlCPe de timp ~i este mcercatl cu trecerea timpului.pliJl l i . tatea caslitoriei nu se poate sprijini, lnsli, pe temellisupuse stridiciunii t impului. lubirea ~idragostea ~iIi - y Q . 1 n \ !ta.\; , E P W S ") sprijiN constant comuniunea dsl\Qriei d o a r dndsunt izblvite de relativitatea timpului i sunt p\asate in~vl ttanSCeI\dent!. Este m~, astfel. i sensu ) . pe carei1are c!sltorirea in Hnstos sau deschiderea pe:spectivei.biserlceliti asupra clsltotiei. prin taportare 1a Hrlstos V iBif;ericl. tn aceastl perspectivl dIsltoria d~ statomldeadevmtl ~ devineunlre denedesfkut.V echi ul Te st amen t inglduia. pteCUtll lie tie, d iv o r tW -Dar aceasta nu insemna ~ a ~ cI5l\OriIi,ci un ~ fall de inv~ inimii ~.~ unirea di.ntre ~ ~ 1 & nivelul ba t)umneZe\l.HristOS intel'zice ca tegoric d l!sh ' f ! I'e I l. ~ cDed c e e e . c :ea impreunat "[)umPISeU, omul- nu. ~. 1m S f i M U 1A p o & t O l Pave l . invocilw1 p o n m c a . ~ ~ . . c e \ o ree sunt dsltori1i le~ .. ciJ)aIDm1k fa.1,w:iasl nuBe despartl de bkbat iIr dacl "" d t r : D p k \ i t . sl tlmlMna

L4mati __ . _ ~ ~ \ U l_ ~ dIII,m a elM voptdn\~ti


20/21

Ol~torin s!vja~ familialii 325

pozi\ia romano-catolicismului, care pe de 0 artenerroite desp~r\lrea soli1orin pat -i la ,.' p POZil'3.' masa, m vreme ce pe romano-

de cealaltl\ .parte respmge desfacerea c~s't . . . catolicism. fi' .,onel ~I acordareadivor~U1, poate numita extremistl\. . .. ~l exagera~. ~ljrltr_adevl\.r,poztria ~ceastaestemtai de toate incompatibilil.c~jrlva~atura_Evanghehel,care recunoaste posibilitateadesfaceriicasatonel In ca: de adulter. Mai mult, pozi\i3 aceas\a nu iacaMi de pU)ln inalcul,sl~biciuneaomeneasca. Daca romano-catoliClSrnular fi stannt m implirdrea tuturor cerm tplo \... ,hr' fif de i .,...auso,utealeEvang e lei, ar . ost, e inteles pozitia riguroasa pe care 0are in aceasta..chesnunelntrucat, msa, m multe alte chestiunise arata. flexlbil ~l conClliant fa\3-de slabiciunlle omen tirigurOzitatea lui 'in chestiunea divo~ui se preZinta.~~nefondata..f) Desfranarea ~iadulterulDesfranarea (TlOpVEla) , ca unire trupeasca. de voie a Nbarbatului cu ferneia fa.ra.ca ei sa fie casa.toriti transtonnil.rela~ile cele rnai intirne dintre partea ba.rbate~~a lli parteaferneiasca mtr-un simplu mijloc de satisfac?-e senzuala. Deceala1ta. parte, adulterul sau preadesfranarea ~\lOl'X.Eta), cajnca.lcare a fidelita?-i conjugale, batjocore!}te \egatura stantadintre SO~9S.Inarnbele cazuri este atacata puterea iubitoare aomului si este preschimbata. 'intr-o lucrare dilcatoare de lege.Adulterul, precum deja am spus, este recunoscut ':IideEvanghe1ie ca motiv singular de acordare a divo~ui. Inantichitate predomina 'in co~tiin~ comun! !}i In legisla?-epercepere diferita a adulterului bru:batului !i i, res-pectiv,femeii. Astfel, In v r eme ce oricare irdlcare a fidelitay.l.con)ugde catre feroeie era considerata adulter !}iatragea dupa ssanc?uni grave, lncalcarea ei de catre barbat era abOIdataobicei ca desfranare !}ilegisla?a nu prevedea sanqiuni peaceasta. B~atu1 era considerat adulter doar cand 'lntre\rela?i CU 0 femeie ~torita ~i doar atunci iierau pte,,~sanqiuni analoage de clUre l e g e . C o n c e p \i 3 a c e a s ta , ell to


21/21

~27

,,,rtidpar

Casatoria si viata familiala, I. Mantzaridis, Morala crestina

Documents

Transcript of Casatoria si viata familiala, I. Mantzaridis, Morala crestina