Casa Regala Si Religiile_2

7/18/2019 Casa Regala Si Religiile_2

http://slidepdf.com/reader/full/casa-regala-si-religiile2 1/11

Casa regala si religiile

Un amendament!

Divanul ad-hoc constituit pentru Unirea din 1859 a hotarat aducerea pe tronul Principatelor Unitea unui domnitor strain dupa cel mult cinci ani, adica pana in anul 1864, nu dupa abdicarea lui

Cua !

Insa asa ne-au invatat comunistii ca monstroasacoalitie...

După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, înfebruarie 1!!, oamenii politici ai vremii au "otăr#tsă aducă pe tron un prin$ străin, dintr-o casă

domnitoare apuseană. %ăsura trebuia să punăcapăt disputelor pentru domnie între vec"ile familiiboiere&ti, toate înrudite. 'i să asigure, totodată,prestigiu extern (rincipatelor.

Regi catolici într-o ară majoritar ortodoxăț

Avantajoasă din punct de vedere politic,aducerea unui prin de altă na ionalitate putea$ $genera complica ii din punct de vedere religios. În$acord cu harta confesională a Europei Occidentale,candida ii la domnia Principatelor majoritar$ortodoxe puteau fi ori romano-catolici, oriprotestan i. Acest inconvenient a fost tran at în$ &

onstitu ia din !"##. apitolul $$, %ec iunea $ -$ $&espre domn, articolul "', prevedea că to i fiii i$ &fiicele viitorului monarh ar fi urmat să fieo(ligatoriu crescu i )în religiunea ortodoxă a$răsăritului*. &acă în privin a primului rege s-a$



putut face o concesie, clasa politică de la +ucure ti&nu a putut admite ca mo tenitorul tronului să&apar ină altei confesiuni dect cea a majorită ii$ $

popula iei.$ enit să apropie dinastia străină de poporulromn ortodox, acest articol a produs în timpsupărări în familia regală i, uneori, chiar drame&personale. %itua ia a fost cumva complicată i de$ &o(liga ia impusă asei &omnitoare de a nu se$

înrudi niciodată cu vreo familie romnească.

oaicul confesional este (ine ilustrat de familiileprimilor doi regi, arol $ i /erdinand. Am(ii&catolici, s-au căsătorit cu protestante, iar copiiireulta i din căsătorii au fost (otea i în religia$ $ortodoxă.

Nunta lui Carol I - catolică, protestantă iș

ortodoxă

În mai !"##, pe tronul de la +ucure ti a fost&adus arol de 0ohenollern-%igmaringen, unprincipe german, apar innd confesiunii romano-$catolice. 1rei ani mai triu, prin ul s-a căsătorit cu$Elisa(eta de 2ied, o principesă germană

protestantă. ăsătoria celor doi a fost oficiată înnoiem(rie !"#3, la castelul apar innd familiei$viitoarei regine a 4omniei, după o lună de lacuno tin a celor doi. 4apid, dar mai triu dect i-& $ &ar fi dorit mirele, gră(it să se întoarcă în 4omnia.



5a originea întrierii s-a aflat Papa. &eoarecearol era catolic, pentru căsătorie era nevoie dedispensa 6aticanului. are se acorda, în principiu,

cu condi ia ca urma ii cuplului să fie crescu i în$ & $religia romano-catolică. 1ocmai această condi ie$intra în contradic ie cu prevederile onstitu iei$ $romne ti.& 7emul umit că un principe catolic se căsătore te$ &cu o protestantă, i încă mai nemul umit că urma ii& $ &vor fi (otea i ortodox, Papa a tergiversat$

acordarea dispensei, scrie ihail Polihroniade într-o(iografie a lui arol $, apărută între cele douără(oaie mondiale. 7eră(dător, principele arol arenun at să mai a tepte. u mare greutate s-a$ &găsit un preot militar, care a acceptat să oficiee i&ceremonia romano-catolică, pe lngă ceaprotestantă.Pentru a le da satisfac ie romnilor,$

chiar în iua cnd a revenit la +ucure ti, cuplul a&făcut primul drum la itropolie, ca să o( ină i$ &(inecuvntarea efului +isericii Ortodoxe din&4omnia. )În +ucure ti, părechea regală în mijlocul&aclama iunilor urcă pe dealul itropoliei ca, după$o(iceiul stră(un al ării, să fie (inecuvnta i de$ $itropolit. În aceea i i se cununară 89 de părechi&

tinere, din deose(itele jude e: un sim(ol frumos,$prin care fericirea ării se încopcie ;se leagă, n.r.<$de cea a clasei domnitoare*, scria revista

)5uceafărul* din !39=, într-un articol omagial, laaniversarea celor #9 de ani ai 4eginei.



Vlăstarele regale, disputate între ortodoc i iș ș

catolici

>n an mai triu, în !"?9, s-a născut Principesaaria. &upă cum cerea onstitu ia, a fost (oteată$ortodox. opilul regal a murit cnd nu împlinise

încă patru ani. În mesajul de mul umite pentru$condolean e adresat poporului, familia regală a$inut să su(liniee că mica principesă fusese$

romncă, att prin religie, ct i prin lim(ă.& )4eligiunea copilului nostru i lim(a pe care a&vor(it-o au primit pentru 7oi o nouă sfin ire, căci$fiecare cuvnt romnesc ne va aminti de acum

înainte drăgăla ul sunet al dulcelui glas pe care n-o&să-l mai auim niciodată pe lumea aceasta*,consemna ite @remnit în (iografia dedicată

primului rege al 4omniei.În familia domnitoare a 4omniei nu s-a mainăscut alt copil. Pe lngă nefericirea personală,lipsa urma ilor repreenta i o pro(lemă politică& &a(ia instalată, dinastia străină nu putea oferi ării$un mo tenitor al tronului. În acest ca, onstitu ia& $prevedea ca viitorul rege să fie căutat în familia lui

arol $. În !""", principe de coroană ;mo tenitor&al tronului, n.r.< a fost declarat /erdinand, nepotulde frate al 4egelui arol $. Oamenii politici s-auvăut sili i de împrejurări să accepte i pe-al doilea$ &prin catolic pe tronul 4egatului 4omniei. 7u l-au$



o(ligat să treacă la ortodoxie, dar au amintitprevederile constitu ionale, care o(ligau$cre tinarea vlăstarelor regale în rit ortodox. Peste&

patru ani, în decem(rie !"3' ;stil vechi<, /erdinands-a căsătorit cu aria de Edin(urgh, nepoata4eginei Angliei i a arului 4usiei. ariajul perechii& )princiare s-a oficiat tot în Bermania, att în ritcatolic, ct i anglican.&/erdinand i aria au avut ase copii, (otea i to i& & $ $

în religia ortodoxă. re tinarea lor în religia&

răsăritului a nemul umit 6aticanul, care l-a$excomunicat pe Principele /erdinand. În caul luiarol al $$-lea, al treilea rege al 4omniei, situa ia$a fost mai simplă din punct de vedere confesionalacesta s-a căsătorit cu o principesă ortodoxă -Elena, din casa regală a Breciei. ihai, ultimul regeal romnilor, a fost (oteat în religia ortodoxă, la

fel ca i tatăl său.& Regele Ferdinand, excomunicat de Vatican

/erdinand $, al doilea rege al 4omniei, a fost opersoană profund religioasă. Astfel că )micaexcomunicare* ;oprirea credinciosului catolic de a

primi %fnta Împărtă anie, n.r.<, dictată împotriva&lui de Papă, l-a afectat în cel mai înalt grad.&iploma ia romnă a făcut nenumărate demersuri$pe lngă 6atican pentru ridicarea excomunicării.ajoritatea au fost sortite e ecului. &oar în fa a& $



mor ii suveranului de la +ucure ti s-a frnt cer(icia$ &%fntului Părinte. 4egele, suferind de cancer alcolonului, a agoniat în chinuri groanice.

Împăcarea cu Biserica Romei, în aldoisprezecelea ceas

Împrejurările dramatice din primăvara i vara lui&!3'? au fost descrise în memorii de onstantinArgetoianu. )Elisa(eta ;a doua fiică a regelui, n.r.<

mi-a mărturisit într-adevăr că suferin ele fiice pe$care le îndura tată-său erau nimic pe lngă celemorale. Profund religios, catolic ha(otnic, regele nuse putea împăca cu ideea că moare certat cu(iserica sa, i demersuri presante se făceau la&4oma pentru ridicarea Cmicii excomunicăriD cefusese pronun ată după (oteul Principelui arol în$

religia ortodoxă. %e tie că (iserica catolică nu&tolereaă căsătoriile mixte, dect cu condi ia ca,$copiii ie i i din ele să rămnă catolici. atolicul care& $calcă această tradi ie este exclus din comunitatea$romană. i a fost exclus i regele /erdinand.' &&iploma ia noastră a negociat mai (ine de '8 de$ani la 6atican, ca să o( ină ridicarea$

CinterdictuluiD, fără să poată o( ine dect o$ îndulcire de fapt, situa ia de drept rămnnd$neschim(ată. A(ia în aprilie !3'?, i în fa a mor ii,& $ $(iserica s-a mai muiat i Papa a trimis un prelat la&+ucure ti, cu iertarea deplină i (inecuvntarea sa& &



apostolică. &in acel moment, regele /erdinand afost alt om nervoitatea sa a făcut loc unuisentiment de resemnare i de (eatitudine, care i-&

au permis să- i trăiască ultimele luni ca un erou i& &ca un sfnt, fără o revoltă, fără un murmur, fără oclipă de prosternare în fa a mor ii implaca(ile.$ $Puterea credin ei este nemărginită*.$ 4egele /erdinand a murit la Pele , în noaptea de&!3 iulie !3'?, înainte de sosirea preotului.eremoniile funerare, organiate la %inaia,

+ucure ti i urtea de Arge , au fost ortodoxe.& & &Prima sluj(ă a fost inută de superiorul ănăstirii$%inaia. 1otu i, în iua înmormntării, la Palatul&otroceni, unde a fost depus, a fost oficiat i un&serviciu religios catolic.

ltima nuntă regală din Rom!nia, re"endicată

de două con#esiuni

Alt episod tensionat, generat de motiva ii$religioase, s-a petrecut la nunta principesei $leanaa 4omniei cu Arhiducele Anton de 0a(s(urg. eamai mică fiică a cuplului /erdinand-aria eraortodoxă practicantă. &e altfel, după plecarea din

4omnia s-a călugărit. Primul so al principesei,$Anton de 0a(s(urg, era catolic. 7unta s-aorganiat în 4omnia, la %inaia, i a fost ultimul&eveniment de acest gen pnă la a(olireamonarhiei, în decem(rie !3=?.



$misar la %apă

Principesa $leana i-a dorit să primească&(inecuvntările i din partea înaltului cler ortodox.&Însă Papa a refuat, amenin nd cu refuul$dispensei pentru căsătorie. În acest ca, întregulceremonial s-ar fi desfă urat în rit ortodox. &ate&fiind sensi(ilită ile religioase ale principesei, mirii$au înclinat la un moment dat pentru această

variantă. &ar s-au opus vehement Arhiducele5eopold i Arhiducesa +lana, părin ii lui Anton.& $Ace tia au comunicat 4egelui arol al $$-lea că în&caul cnd căsătoria nu va fi oficiată romano-catolic, nu vor participa la ceremonie. 5a rndul ei,viitoarea Arhiducesă de 0a(s(urg era nemul umită$de turnura luată de evenimente. )%imt că se rupe

ceva în mine la gndul că părăsesc ara fără a )primi (inecuvntarea (isericei în care am fost(oteată i am crescut i am învă at să mă exprim& & $prin ea*, îi scria principesa fratelui ei, regele arolal $$-lea ;7icolae Pepene, 7unta principesei $leana,ultima căsătorie monarhică din 4omnia, 0istoria<.Pentru detensionarea situa iei, 4egele arol al $$-$

lea a trimis un emisar special la Papă, în persoanamonseniorului 6ladimir Bhica.u toate insisten ele, compromisul nu s-a putut$

face. Pentru mul umirea principesei i menajarea$ &orgoliului +isericii Ortodoxe 4omne, i s-a permis



ca înainte de nuntă să se spovedească i să se& împărtă ească în religia căreia îi apar inea.& $4itualul, organiat cu mare fast, a fost oficiat de

însu i patriarhul iron ristea, care s-a deplasat&special la %inaia. &upă aceea, înaltul prelat aplecat, refund să ia parte la ceremonii, în semnde protest fa ă de oficierea ceremoniei în rit$romano-catolic.

%rin esă de Rom!nia, #ondatoarea mănăstiriiț

$ll&ood Cit' din ()

Principesa $leana a 4omniei a avut o existen ă$complicată, asemenea altor capete încoronateajunse în exil. A plecat din 4omnia în ianuarie!3=", cu destina ia Elve ia. A ajuns ulterior în$ $%tatele >nite, via America de %ud. În !3#9, după

mai multe e ecuri în via a personală, a intrat în& $o( tea ănăstirii Acoperămntul aicii &omnului&din satul +ussF-en-Othe, /ran a. Bndul de a$

îm(ră i a via a monahală îi stăruia în minte de mai$ & $multă vreme.

Flacăra ortodoxiei, pe păm!nt american

&upă isprăvirea perioadei de noviciat în /ran a i$ &tunderea la monahism în su( numele de maicaAlexandra, s-a întors în %tatele >nite ale Americii.&in fonduri proprii, plus contri(u ia lui 6alerian$



1rifa, episcopul ortodox din America de 7ord, acumpărat un teren în statul PennsFlvania, la

jumătatea drumului dintre hicago i 7eG Hor.&

aica Alexandra urmărea un du(lu scop, scrie +ev.ooe în )Principesă i monahie. &omni a $leana -& $aica Alexandra*. Pe de o parte, voia săsta(ilească o tradi ie monahală în America, prin$ini ierea directă a oamenilor în tainele i$ &frumuse ea monahismului ortodox: pe de altă$parte, să ofere un loc celor ce sim iseră deja$

chemarea pentru via a mănăstirească.$

Cazată în rulotă

/iica 4eginei aria a supravegheat ridicareamănăstirii de la nivelul solului. 5a început, cnd dinviitorul a eămnt nu exista dect terenul, a locuit&

acolo singură, într-o rulotă. )Prima diminea ă, cnd$m-am treit în rulota a eată pe terenul mănăstirii,&a fost o experien ă cerească, scrie maica$Alexandra. %oarele strălucea, pomii fructiferi

înfloriseră, păsările ciripeau, inima mea îl lăuda pe&umneeu pentru marea lui (unătate. 7ici nu-mipăsa că rulota nu era conectată încă la utilită i i că$ &

nu fusese montată definitiv - ceea ce o făcea să selegene în toate păr ile, ca un scrncio(. /aptul că$mă aflam acolo era o realiare att de mareI Altfel,cum a fi putut urmări desfă urarea lucrărilor de& &construc ieJ*.$



&upă o vreme i s-a mai alăturat o maicăamericană, trecută la ortodoxie.

5a sfin ire, în septem(rie !3#", la mănăstire$

vie uiau doar cele două maici. aica Alexandra a$fost stare ă pnă în !3?".$ A murit în ianuarie !33! i este înmormntată în&curtea a eămntului pe care l-a fondat.&

Casa Regala Si Religiile_2

Documents

Transcript of Casa Regala Si Religiile_2