Casa Taraneasca Cula Si Casa Boiereasca Casa Si Palatul Domnesc_Grigore Ionescu

5/13/2018 Casa Taraneasca Cula Si Casa Boiereasca Casa Si Palatul Domnesc_Grigore Ionescu

1/23


2/23

Copyright Editura CapirelRedactor:Core c tu r a:

Ecaterina IoneseuEcaterina IonescuCalln StanculescuPaul PopescuMarcela Olaru

Coperta:Tehnoredactor:DTP, Grafica &Producrie: InQlarto Design

Aceasta editie a fost ingrijitii de arh. Georgeta Gabrea ~iprof. de arh. Mihail CaffeAcest velum a fost editat cu spijinul Agentie] Nadonale pentru Cercetare ~tiinfifidi

Descrierea elP a Biblioteca N ap on ale a RomanieiIONESCU , GR IGOREIstoria arhiteeturii rom inefti / Grigore Ionescu;e d , ingrij.: Georgeta C ab rea , pr of. dr, arh. M ihail C afre;p ostf.: N ic ola e Io rg a, acado Razvan Theodorescu . - Ed. a 2-a, rev. -Bucuresti : Capitel,2007

Bibliogr,IndexISBN 978 -973 -88231-4-3

I. Gabrea, Georgeta (ed.)II. C affe ,.M ih ail (e d.)III.lorga, Nicolae (pref.)IV. Theodorescu, R~2Van (pref.)72(498)(091)

Ed itura Cap ite lSpJaiul Unirii nr, 4, bl. B3, tr, 3, et. 2, birouri 2..2s ec to r 4 , B u cu re stitel.lfax: 0040(21) 318 61 74


3/23

CAPITOLUL XI

Arhitectura c~vila::..

Casa liiraneasdi. Cula ~icasa boiereasca.Casa ~ipalatul domnesc

L Casa !drdneascd. Dinrre toate constructiunile ridicare de romani pe pamantulta rii, cea dintai i cea m ai num eros reprezenta ts.a fost, fara indoiala, casa d e lo cu it.Incepand cu coliba remporara a primilor locuitori pastori, ratacitori eu turma prinrnuntisi vai, ~itrecand apoi la Iocuinta stabila de munte sau de es, casa ~araneasdi acunoscut, in decursul vremurilor, 0 evolurie din cele mal interesante.

Forma cea mai elementara a casei rornanesti este cea a unui patrar sau drept-unghi, cuprinziind una, doua, sau trei camere, dispuse pe 0 singura fila. Aceasta 'casali are totdeauna fatada spre miazazi~i de parte a eea rnai lunga a cladirii, Spre ~eose-bire de modul de constructie i a~ezare obisnuit 1n Macedonia ~i in toata regiuneamediteraneana, unde casele taraneti, construite din piatra ~i cuprinziind un parteri un etaj, sunt inghesuite unele in altele' casa rornaneasca tip, cuprinzand numai unparter, se inalta libera i curata in mijlocul unei curti mari, care inchide, pe liingacasa, un grajd, un eo~ar, 0 magazie sau un sopron pentru pastrat unelte ~i lemne,cotete, piituluri etc.

Materialele intrebuintate in consrructie sunt: lemnul, pamantul galben ames-teeat cu balega i, in foarte mica masura, piatra. Casa n-are fundatii; un singur randpe pierre groase, asezate direct pe pamant, consrituie baza intregii cladiri, Deasupraacestui zid rudimentar, se aeaza 0 rama de grinzi de lemn, care sustine un scheler depari. Locul ramas liber intre acesria se umple cu 0 impletitura de nuiele, peste carese intinde apoi ell mana un strar gros de tencuiala, format din pamant galben, praf1 N. lorga, Dart roumain, p. 3.


4/23

I Gr;gore Ioneseu

Fig 353. Casapovestitorului Ion Creangii din Humule/ti,jud. Neamt.strans din drum ~i balega. Constructiunea astfel terrninata, spoita cu lapte de var ~iinconjurata de verdeata ~iporni, capatii un aspect apreciabil de curarenie ~iveselie.

Casa propriu-zisa are in fata, de partea fatadei, 0 prispii ridicara pe stalpi, care,la locuintele oamenilor mai cu stare, sunt bogat impodobiti eli crestaturi i orna-mente. Intrarea in casa se face prin mijlocul prispei, Scara, dnd subazarnentul estefoarte mit, cum e cazul in Moldova', se reduce la 0 simpla piatra, nivelul easel fiindaproape acelasi cu nivelul curpii (fig. 353). In Muntenia insa, casa e mal ridicata,jar prispa prezinta de obicei 0 iesitura, formand un foisor ridicat pe stalpi de lemndeasupra garliciului care da accesla pivnitii (fig. 354). Scara se gasete in acest caz pelaturi. Casa !araneasdi de un tip mai evoluat se compune dintr-o incapere centralai dona odiii2 . Incaperea centrala, in care se itra direct de pe prispa, confine vatrasau caminul, a carui constructie masiva, a5iezata exact in fata intrarii, ocupa aproapeintreaga incapere, In dreapta ~i in stanga vetrei se gasesc celelalte doua cam ere; ceadin dreapta, cateodatji mai mare, numita penrru aeeasta easa sau odaia mare, este1 N. Iorga, L'arte pcpo/are in Romania, Roma, 1930, p. 39.2 Inainte de a se fi introdus in graiul romanesc termenul rurcesc "odae", cele doua camere sechemau case; una, cea mai mare, casd mare, iar a doua, casa mica. Cf. N. Iorga, op. cit., p. 40,fapt care pentrujanecke explica - ~icu dreptare, cum observa d-l Iorga - expresiunea populara:opereche de case. Cf. J anecke, Das Bauer und Bojarenbaus, apud Iorga, ibid.


5/23

Fig. 354. Casd , tdr ii ner .ucd ' lJ eched in Cdl im .dnq ti .rezervata oaspetilor, In ea se pastreaza obiectele pretioase de ana casnica: tergarecu maestrite cusaturi, camai i iibrodate, scoarte, blidare etc. Camera din srangaserveste uzului eomun al familiei. Patul este format, atat In camera mare, cit i incea mica, dintr-un divan de scanduri - lavira, - dispus in lungul pererilor, pe caremembrii familiei dorm laolalta, '

Casa este acoperitf cu ~iodrila 1 Acoperiul, in patru ape, cu pante repezi, adapos-teste un pod spatios, in care !aranul ii p:lstreaza pentru vreme de iarna fructele icarnea, ,supuse la 0 afumare continua, deoarece -91 cu acest scop - cosul vetrei seoprete in pod, iar fumul iese afara, cautandu-si ell anevointa lac printre sindrile,Deseori, acoperisul este prelungit spre partea de nord ca sa acopere 0 bucatarie maimica.sr un depozit, aceste incaperi ferind, in acelasi timp, camerele de locuit de bataiadirecta a crivatului.

in legatura cu casa i gospodaria taraneasca trebueste pusa i poarta de intrarein curtea casei, acel arc de triumf rustic deschis catre ulita, in care raranul isi puneintreaga silinta ea s a arate trecatorilortoata rnaestria lui in preluerarea ~iimpodobirealemnului. Cateodata, aceasta poarta se reduce la trei pari simpli, iogropaj:i in pamant,care sustin in balamale cele doua porti: poarta mare a carelor i animalelor, i portita,ICasa raranului sa rae de la ses, care este construita din parnanr barut, fan'i osatura de lemn,este acoperira, de asernenea, cu paie, stuf sau eoceni..


6/23

I Grigol"t" Ioncscu

Fig. 355. Poarta La 0 casa t fi ra n e. as ca d in Gdo rb e i.Dar foarte des aceste doua porti sunt reunite in partea superioara de un acoperis desindrila infundat', iar stalpii portii, ca ~iporrile insesi sunr umplute cu sapaturi inlemn de 0 indemanare, minuriozitate ~imaestrie rara (fig.355). in unele cazuri, prin-tr-o intelegere ~iiubire a simetriei, poarta mare este flancata de doua portite, care potavea chiar acoperisuri separate.

Constructiuni asemanatoare caforma ~iimpodobire adaposrescdeseori fantani, sauconsacreaza locuri in care s-a intamplat candva vreun fapt de importanta deosebita.

2. Alaturi de tipul acesta de casa rariineasdi., pe care il gasim, nu numai inMuntenia, Moldova ~isud-esrul Transilvaniei, ci ~iin rarite vecine, in care popoarediverse au luat locul ~itraditia de asezare a veehilor traci/, si-a facu aparitia ell vremea,un tip nou de casa, care este 0adaptare locals a tipului mediteranean. Aceasra este easaboiereasca modestii sau semiboiereasca, construita din ciiriimida si lernn. Se compunedin doua caturi: un parter ~i un etaj. Catul de jos, de obicei la nivelul solului, estedestinat a fi pivnita ;;i depozit (fig. 356), desi cateodata, in parte, este chiar loeuibi1;catul de deasupra pivnitei cuprinde locuinta propriu-zisa si se compune dintr-o salamijlocie si trei, patru sau chiar mai multe camere, dispuse de 0 parte ; ; i de alta a acesteisi'ili(fig. 356, b). Accesul la etaj este dat de 0 scara exrerioara de lemn, care ajunge inI Deseori acest acoperis adaposteste 0 disura de porumbei.2 Polonia, Serbia, Bosnia si Herzegovina, Bulgaria, Cf. . Iorga. op. cit., P : 41.


7/23

IFig. 356. Ca sa D o br es cu d in P lo ie sti:a. planul pivnifelor; b. planu! etajului.

rb

t a

Fig. 357. Ca sa D o bre sc u d in P lo ie sti.Stdlp de la ceardac.


8/23

Grigore IOllcscLL

Fig. 358. Casliboiereasca dinPloiesti, Sir.$tefan ee lMare.

Fig 359. Casa S/tivirescu din Slii.vitefti~Vdkea[acuareld de d-na arb. Deiaurancea Gihory).


9/23

. . . .

Fig . 360. C ula din Curtisoara,j ud o Go r y'.P l anu ri : a . p i vn ifa ;h . par teru l; C . etajul.

fata pe un baleen, sprijinit, ca ~i 1acasele farane~ti, pestalpi sau colonete de lemn impodobite cu crestaruri(fig. 357). Astfel de case exists in Muntenia in judeteleArge~, Muscel, Viilcea, Prahova, Dambovita, Buzau.De 0 forma mai originala, dar in acelasi timp maiapropiata de aspectul casei fortificate mediteraneene,casa boiereasca din Oltenia, venita din Dalmatiaprin interrnediul Serbiei anterioare', este cunoscutain Romania sub numele de cula, pe care il-au datturcii", Se compune dintr-un parter ~i doua etaje.Forma obisnuita este cea a unui patrat, La parter, segasete, ca i 1a casa serniboiereasca, pivnita (fig. 360);etaju1 I-iu cuprinde trei sau patru camere de locuit,luminate de ferestre mari (fig. 360,b) , iar ultimul cat secompune, de obicei, din doua camere, avand totdeaunaun baIcon ridicat pe stalpi de zidarie grosi i scunzi,uniti intre ei cu arcuri eliptice simple (fig. 360, c) ,polilobate, sau festonate, - adica 0 serie de arcuoaremid, sprijinite pe un tirant de lemn (fig. 361). Scarase gasete totdeauna in interior. Cateodata formaplanului nu este perfect dreptunghiulara (fig. 362, a,b, c), in care caz baIconul de la ultimul cat e dispuspe colt. Etajul superior se reduce adesea, la culele maivechi, Ia 0 singura incapere mica, cu ferestre inguste- camera de paza si atac - i la balcon (fig. 362, c),sau - ca 1a Pojogeni - la un simp1u loc de observatiepracticat sub acoperis ~i construit din lemn. Incaperilesunt deseori acoperite de foarte interesante bolp cupenetratii, decorate eu stucarii, Vatra Firaneasca esteinlocuita de soba de zid, construita monumental, cuolane asezate in chip de colonete, cu profile bogate~i forme deosebite, avand aspectul unei adevaratemobile de lux.

1N. Iorga, Dart roumain, p. 4.2 Pentru desemnarea unei astfe! de case, terrnenul rurcesc de cula a fost pasrrat numai deromani. Albanezii au adoptat acest termen pentru ccnstructiunile de aparare in care ziduri cumetereze unesc intre ele carnere dispuse in continuarea unui turn adevarat, Celelalte popoarebalcanice au adoptat pentru aceasta casa termenul grec "pyrgos". Cf. N. Iorga. L lar te popo larein R oman ia , p. 45.


10/23

Gngore Ionescu

Fig. 361. Cula din Curtisoara. Fa/ada latera/a.Casa boiereasca tip cula, impamantenindu-se, pierde din ce in ce mai mult acel

aspect de constructiune fortificara, ~icapata, in unele cazuri, 0forma ~i0 inIati~arecare iidau un caracter de-a dreptul national, Planu! robust, de forma patraH, cu ziduriputernice, intrebuintat !a cule, primind ferestre mari ~j ui largi, se inconjoara eu unbaleon deschis, cu aeea prispa din fara caselor tarane~ti sau semiboieresti, sprijinitape stalpi de lemn, impodobiti cu cioplituri, i da nastere unui tip de casa noua, careeste esentialmente romaneasca,

Una dintre acestea, tot atat de interesanta pe c a t de curioasa, se giise~te in com.Cartiu din judo Gorj - casa Cartianu. Parterul, care este foarte putin scobit in pamant,cuprinde pivnita cu dependintele ei; cele trei camere de la etajul I-iu, inchise intr-oforma patrata, au in fata un baleon limitat de un zid strapuns de trei goIuri in plineentru. Acest zid se prelungesre pe cele doua fatade laterale cu un sir de stalpi de lernn,care inchid 0 prispa continua. La etajul superior, care are aceeasi imparrire cu eel dededesubt, prispa, atat spre fatadele laterale, cat ~i spre cea principala, este limitatiinumai de stalpi de lemn (fig. 365, 366). Scarase gase~te in coltul nord-est, in afaraprispei, dar aparata totusi de ploaie prin acoperisul easei prelungit. Ajunge la etajulsuperior pe prispa inconjuratoare care se continua, curbandu-se, ~ipe 0portiune dinfatada de nord spre a conduce la umblatori,Dar, pe cand tipul acesta de casa cu planul regular, cuprinzand, pe langa pivnita,unul sau doua etaje, este raspandit i lntrebuintat atat de boierii mici, cat i de cera-


11/23

Istoria Arbitecturii RonH\ne~ti - din c ~ l e rJliU ve..l - : timpuri p;ina l a H)OO IIIII---J

r- - - ---- -- ------,IiIII

c.

Fig. 362. Cula din Mit/dare/ti. Planuri ..a. pivni!a; b. parterul; c. etajul.


12/23

I Grigore Ion""'tI

Fig. 363. Cula dinMtildiire/ti.tenii instarit], boierii mari, care incep a calator!;;! studia la Constantinopo1, candl;;i cladesc 0 locuinta, nu se mai multurnesc cu imparteala simpla romaneasca, ciadopta pentru casa lor forme mai complicate ~idispozipuni de 'plan comune caselorturcesti, Asa, de pilda, casa Cantacuzinilor din Magureni - azi in ruina - inceputade Draghici Margineanu, catre 1667 ~isfar;;itii pe Ia 1671 de fiul sau Parvu Magu-reanu, care studiase la Constantinopol', e de un plan nou pentru Tara Rornaneasca;;1 foarte complicat. Pivnita e impaqitil. in doua: pivnita mare, de forma dreptun-ghiulari'i, acoperita Cll bolti cilindrice patrunse sprijinite pe doi stalpi centrali desectiune .cruciforma, destinata pasrrarii vinurilor, ;;1prvnita mica, boltlta cilindric,in care se pastrau zarzavaturile, branzeturile i celelalte provizii (fig. 366). Intrareala parter se faces pe latura de sud printr-un foisor ridicat pe ase stalpi, care cornu-nica eu 0 sala mare dreptunghiulara, acoperita cu 0 bolta cilindrica cu penetrarii. Indreapta i stanga acestei sali se gaseau doua mad sa1oane, iar in fund, diverse cam ere~i salonase. Scam la eta] era dispusa intr-o caje specials (fig. 367, b). La etajul I, segasea, pe Iatura de nord, un baleen deschis, - un fel de loggia - al carui zid exterior1 V. Draghiceanu, Casa Cantacuzinilor din Magureni, in "Bul. Com. Mon. Isr.", 1924,p.12-45.


13/23

Fig. 364. Culii din Gorj.era construit din patru arcuri, sprijinite pe cinci coloane dintre care doua angajate(fig. 367, c).

Pe un plan asemanator s-a construit, catre 1670, Palatul Mirropoliei din Bucuresti,la care pivnita, de aceeasi forma ~idispozitie ca ~i eea de la Magureni, este acoperitacu bolti cilindrice' (fig. 368).

Cu zidirea casei Cantacuzinilor din Magureni, a palatului metropolitan dinBucure~ti ~ia marei case boieresti a postelnicului Const, Cantacuzino de la Filipestiide Targ - ale carei ruine suntinca neexplorate - arhitectura civila munteneasca segase~te deja indrumata pe calea cea noua, care avea sa dud foarte curand 1a formeleperfecte i luxoase ale palatelor dornnesti ridicate de Constantin Brancoveanu.

3. Casele dornnesti, la inceput foarte simple, construite dupa acelasi tip ca i caseleboieresti, Iaceau parte - fiind cladirea principala - dintr-un ansamb1u de constructiuni,compus, pe langa casa propriu-zisa, din cazarmi, sali i depozite de arme, pivniti, pur uri1 Din aceasta epoca dateaza probabil ~ifrumoasa pivnita, acoperita eu 4 cup ole, a caselor boie-resti din Leordeni, lilnga Bucure~ti (fig. 369). Casa acruala, ridicata deasupra acestei pivnite~i refacuta de mai multe ori, este proprietatea d-nei Dedy Romalo.


14/23

I G.-igorc l()nt.. ..scuFig. 365. Casa Cartianu din Cartiu,

judo Gorj. Planurile etajelor.

Fig. 366. Casa Cartianudin Cartill,jud. Corj.Fa/ada principalii.


15/23

Ide apa ~i0biserica. Aceste constructiuni erau inconjurate de ziduri, constituind un felde cetate, care se numea Curtea domneasca, Astfel de curti au fost la T:hgovi~te, laCurtea de Arges, la Suceava, prima Curte a lui $tefan eel Mare, la Harlau, la Branco-veni etc., dar din arhitectura ~i asezarea lor, foarte purine lucruri s-au mai pastrat.In general, pana tarziu in vremea lui Brancoveanu, casa domneasca ocupa un loc inlungul unuia din zidurile imprejmuitoare ale Curpi?! se compunea dintr-un parter-piv-nita ~i un etaj. Despre fdul cum era a~ezata 0 astfel de locuinta ne putem face 0 ideecercetand planul de situarie al Curtii, azi disparute, din Brancoveni, a lui Matei Basarab(fig. 370), plan ridicat cu exactitate de inginerul austriac Weiss in 1731\ adica atuncicand intreg ansamblul de constructie se prezenta sub aspectul pe care i-l dadusera lucra-rile de modernizare facute de Constantin Brancoveanu.'

Dar pe urma lui Matei Basarab, Constantin Brancoveanu cu 0 cheltuiala de baniprodigioasa, insa intelegatoare, ~i cu un lux demn de ambitia unui Vasile Lupu, i~iconstruieste din ternelii palate ~icurti dornnesti de moda noua,

Alaturi de influenta vietii turcesti, stralucitoare ~igoala, introdusa in principateleromanesti de un lIie Rares, un Ghica, un Rosetti, sau un Dumitru Cantacuzino, dornni-tori de scurta durata crescuti la Constantinopol, precum ~ide boierii de bastina trirnisila studiu in capitala turceasca, i~i face loc 0inf:l.uenta occidentala, venind din Franta luiLudovic al XVI-lea, influenta care, contopindu-se cu cea dintai, inspira domnirorului~i boierilor de moda noua, gustul ~iambitia de a, avea 0 curte impunaroare ~i bogata.Casele dornnesti ~iboieresti de pana atunci devin neincaparoare ~isaracacioase, Ele numai corespund gustului nou; marimea ~iimparteala lor sirnpla, care satisfaceau pe undomnitor ca Matei Basarab - a carui viata in afarii de domnie se reducea la plimbari~idese vanatori pe care le !acea cu boierii sai - nu pot fi adaptate cerintelor unei ,vieride fast ~irafinament. Boierii de rnoda noua, ca un Parvu Magureanu sau postelniculConstantin Cantacuzino, i~i cladesc case corespunzatoare vietii ~i gusturilor noi, iarmai tarziu, Constantin Brancoveanu, zidindu-si, cam in acelasi spirit, dar eu posibili-tafi mai mari, cnrti 9i case domnesti cu incaperi muite ~ibogate, nu le mai cheama, cadomnitorii dinaintea lui, "case", ci I e da nurnele occidental de palate'.

Cea mai veche curte brancoveneasca este cea din Brancoveni, judetul Rornanati,care, dupa cum s-a vazut, nu-i decat 0 refacere a Curtii lui Matei. Arhitectura civil adin timpullui Constantin Brancoveanu atinge tnSa perfecriunea cu zidirea palatelordin Potlogi ~iMogosoaia,

Spre deosebire de vcchile curti domnesti, in epoca lui Brancoveanu, palatuldomnesc se gase~te totdeauna situat in centrul incintei, La Potlogi, curtea avea 0 forma1Planul original ses=r= laAcademia Romana in manuscrisul care poarta tit lui: TUTkey undzsuar die Wallachey; Laender Kdntniss.2 Virgil Draghiceanu, Cur!i/e brtincovenelti, in "Bul. Com. Mon. Isr,", 1911, p. 64 si urm.J Ibidem, in "Bul. Com. Mon. 1st.", 1909, p. 103.


16/23

a .

Fig, 367, Casa Canracuzinilordin Magureni,jud. Praboua.Planuri: a. pivni/eie; b. parterul;c, etajul.

dreptunghiulara ~i era inconjurata pe treipi'irri de ziduri, iar pe parte a care avea infara un helesteu, era lasara Iibera, Palatul,construit in anul 1698, din care azi nu neraman decat ruine, se gasea in centru, avandfatada indreptata clitre' helesteu, Catul dejos cuprindea pivnita - bolt ita cu patrucalote sferiee - ~icamerele de serviciu; etajulera oeupat de cele doua apartarnente sepa-rate ale doamnei ~i dornnitorului. Camereleerau boltite ~i aveau peretii impodobiti euornamente fiorale de stuc, de stil ~itehnicaasernanatoare cu eele care, atat de frumosi elegant, impodobesc faradele BisericiiFundenii-Doamnei'.

Palatul din Mogosoaia, cea mai binepastrata dintre toate locuintele dornnesticare ne-au mai rarnas, a fost de curandrestaurat ~ireadus in starea de a fi locuir'.

Situ at in mijlocul unei gradini, peo margine de lac, are un plan de formadreptunghiulara i se compune dintr-unsubsoI, un parter - r e z- de -cbaus see - ~i unetaj.

Etajul, la care se ajunge numai pe 0scad exterioara, ali pita fatadei de nord,cuprinde apartarnentul doamnei ~i pe celal domnitorului (fig. 373).

Scara exterioara conduce intr-un foisorde forma patrata, (a ) ridicat pe opt coloane;din foisor se intra. intr-o sala dreptunghiu-lara (b), care se continua cu un coridor (c).

IOrnamente de stuc asernanatoare impodobeau peretii ~i la easele Cantaeuzinilor dinMagureni, Morivele de origine persana, ca ~ieele eu aspect turcesc, puteau fi luate de rnesreriistucatori ~ide pe vaselepersane si grecesri pe care boierii le adueeau din Orient ca sa-~iimpodo-beasca eu ele locuinta, Vezi admirabilele reproduceri in culori dupa astfel de vase, gasite insapaturile de la Magureni, in "Bul. Com. Mon. Ist.", 1924.2 Restaurarea s-a facut din ravna actualilor proprietari, d-na i d-l George Valentin Bibescu,sub conducerea unui arhitect venetian.


17/23

Isto;:ia Arhir~cturii Romanc~ti - din c~lemai vN:l,i limpuri 1'51\a 1. )900 IIn stanga era aparamentul domnitorului, iar in dreapta al doamnei, avand fiecare cateo anticarnera (e , j). Carre fatada de sud, ~i comunicand cu anticamerele ~i coridorul,se gasete 0frumoasa lncapere dreptunghiulara, la care peretele exterior este formatdin cinci arcade trilobate, sprijinite pe sase coloane neocorintice cu capiteluri bogate,fusuri cu caneluri rasucite ~ibaze unite cu balustrade ajurate (fig. 375). Aceasta inca-pere sau "loggia", croita dupa tipul constructiilor asernanatoare venetiene, este fiancatade doua balconase iesite in afara i sprijinite pe care doua coloane unite cu un arc decaramida in plin centru. Ceea ce face splendoarea camerelor de la etaj este varietateade bolti cu care sunt acoperite. Parterul cuprinde 0 searna de camere pentru curteni,iar subsolul, care ocupa partea centrala a cladini, este 0 frumoasa pivnifa de formadreptunghiulara, despartira de un stalp central in patru cornpartirnente acoperitefiecare cu care 0 cupola (fig. 373).

Arhitectura exterioara este in intregime -din diramida aparenta, cu exceptiacoloanelor, a arcurilor i balustradelor, care sunt din piatra de talie.

In afara de curtile dornnesti de la Brancoveni, Potlogi ~i Mogosoaia, Branco-veanu mai avea doua in Transilvania, la Sarnbara de Sus ~i la Fagaral, precum ~i acincea la Doicestii din Darnbovita, care e cea din urrna cladita. Alaturi de aceste curticonstruite cu lux ~iconfort, Brincoveanu mai ridicase un nurnar insemnat de cladirimai modeste, pe la diversele sale mosii din tara: la Obilesti, care avea in vecinatate,la Codreni, un schit; la Schei in Buzau, la Pitesti, la Scaeni-Prahova, la Matasaru inDambovita etc. Aceste cladiri se compuneau dintr-o casa de rara cu pivnite i parterlocuibil- cas1i care deservea mosia careia apartinea ~i gazduia, in acelasi timp, ~i pedomnitor, dod venea sa-i vada p1imanturile - din crame, grajduri i diverse alteconstructiuni necesare, al carer ansamblu constituia ceea ce se cheama un conac.

Pentru a incheia capitolul arhitecturii civile, trebuesc spuse cateva cuvinte desprehan, acea constructiune atat de importanta ~i necesara in a doua jumatate a secoluluial XVIII-lea i in tot cuprinsul secolului al XIX-lea, al carui loc a fost luat in zilelenoastre de hotelul cu confort modern ~i de garajul de automobile.

HanuI, al carui nume imprumutat de la turci insemneaza hotel, era 0 construe-tiune imensa, care servea, in acelasi timp, depozitarii marfurilor venite din strainatate~i gazduirii calatorilor.

Cele dinrai hanuri s-au construit in Bucuresti la inceputul secolului al XVIII-lea,o data eu infiorirea cornertului. Se compuneau dintr-o vasts curte de forma patrata,inconjurata de ziduri puternice de cararnida. Fatada era spre curte, Comunicatia custrada se facea printr-un singur gol de poarta, taiat pe una din laturi ~i astupat intimpul noptii de usi masive de stejar, intarite cu fier. Cladirea propriu-zisa se des fa -~ura in interiorul curtii, de jur imprejurul zidurilor i alipita acestora. Se compuneadintr-o serie de pivnite adanci, deasupra carora se gaseau pravaliile insiruite unele1 V . Draghiceanu, l o c o at., p. 105.


18/23

G _ r ; g O T > Ioncscu

langa altele ~iacoperite cu bolti. Pravaliile aveau la inceput acces numai din curte,mai tarziu au fost puse insa in legatura ~icu strada, La etajul I, deasupra pravaliilor,se insiruiau camerele ale carer usi ~iferestre dade au pe 0 galerie deschisa, sprijinitape staIpi, la care se ajungea prin doua scari, dispuse una in fata celeilalte pe doua dinlaturi. Aceste scari, decorative ~ipitoresti, diideau in care un foisor asemiiniitor eu celede la casele riirane~ti (fig. 377). Majoritatea hanurilor avea de obicei in curte cate 0bisericuta (Stavropoleos, Zlatari etc.). Hanurile mai mici, am putea spune de rangulal Il-Iea, n-aveau biserici, iar pravaliile lor dadeau in strada.

Printre hanurile mari care au existat in Bucuresti, pot fi citate: Hanul Serban-Voda,construit catre 1683, care se gasea intre Lipscanii de azi ~i Strada Doamnei, HanulFilipescu, Hanul Coltea, cladit de Mihai Cantacuzino la 1839, langa biserica cu acelasinume, Hanul Stavropoleos, clad it de Kir Ioanichie pe locul unde mai tarziu s-a intinsmanastirea cu acelasi nume; apoi Hanul Zlatari, Hanul Manuk-Bey, pe locul caruiase gase~te azi Hotelul Dacia, ~i atatea altele'.

Aliituri de hanurile mari existau alte1e mult mai mici "cu preturi modeste" situateprin mahalale. Un astfel de local mai exisra catre 1900 in Bucuresti, ~iera cunoscutsub numele de "hanulla Fiigadiiu"2; se giisea in Strada Romana, colt cu Strada Teilor -~i era numit astfel dupa numele pe care transilviinenii ildadeau hanurilor asezate ladrumul mare.

IVezi Ionescu-Gion, I st o ri a Bucu re s ti lo r , p. 475 ~iurrn.2 Frederic Dame, B uc are st e n 190 6, Bucuresti, 1906, p. 56.


19/23

IFig. 368. PalatulMetropolitan dinBucuresti: a. planulpivnilelor; b. planu/parterului.

a, .

Fig. 369. Vecheapivnipi a case/orboieresti din Leordeni, l!ingti

Bucurest. Seaie tiplan. ~--.- -.-.+..,-..-.- _.._ --_.-._-_.


20/23

Grigotc.lonc$clI

Fig. 370. Castl.boiereasea din Moldova (Trifelti,jud. Roman).

)~j

Fig. 371. Casele Bratianudin Paicani.


21/23

I~t01"ia ArbiteUurii Rom


22/23

IFig. 374. Paiatu/lui Constantin

Bra nco oea nu de laMogo,roaia, viizut

d in sp re n o rd .

Fig. 375. P a/a tu /lu i C o nsta ntin B rd nc ou ea nude la Mo go lo aia . "L o gg ia "_


23/23

IFig. 376. Palatullui ConstantinB ran co oean u d e laMogojoaia. Interior.

Fig. 377. Hanullui Manuk din Bucuresti(era situat in Piata de Flori).

Casa Taraneasca Cula Si Casa Boiereasca Casa Si Palatul Domnesc_Grigore Ionescu

Documents

Transcript of Casa Taraneasca Cula Si Casa Boiereasca Casa Si Palatul Domnesc_Grigore Ionescu