CASA DE BUCOVINA CLUB DE MUNTE S.A.

CASA DE BUCOVINA CLUB DE MUNTE S.A.

I. Prezentarea Pietei29 noiembrie 2007

O privire asupra clientelei

Clientela internationala

Pag. 2

Piata nationala a turismului

Pag. 3

Destinatiile turistice in Romania

Bucuresti si resedinte

49%

Statiuni montane

14%

Statiuni litoral 13%

Statiuni balneare

12%

Alte trasee turistice

11%

Delta Dunarii1%

Sursa: Institutul National de Cercetare – Dezvoltare in Turism

Preferinte de cazare pentru statiunile montane

Hoteluri65%

Vile13%

Pensiuni rurale9%

Cabane8%

Hanuri si moteluri

5%

Preferinte de cazare pentru statiunile balneare

Hoteluri83%

Hanuri si moteluri

2%

Campinguri4%Vile si

pensiuni urbane11%

Comportamentul clientilor

Cu exceptia destinatiilor de afaceri (Bucuresti si orasele resedinta de judet), turistii prefera aproape in egala masura statiunile montane, litoralul si statiunile balneare).

In ce priveste statiunile montane si cele balneare, turistii aleg in cea mai mare parte (65% si respectiv 83%) serviciile de cazare oferite de operatori hotelieri.


Pag. 4

“Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului National” întocmit de către World Tourism Organization în colaborare cu reprezentanţi ai Guvernului din România apreciază că România este înzestrată cu un potenţial turistic deosebit de variat, diversificat şi concentrat, caracterizat prin:

•forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriu;

•o climă favorabilă practicării turismului în tot cursul anului;

•potenţial faunistic şi floristic bogat, cu specii şi ecosisteme unicate în Europa;

•factori naturali recomandaţi într-o cură balneară complexă;

•patrimoniul cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan internaţional, cu care

România se poate încadra în rândul destinaţiilor turistice atractive din Europa şi

din lume.


Pag. 5

Totusi, turismul românesc este încă marcat de puternice lipsuri în comparaţie cu alte ţări cu tradiţie în domeniu.

• infrastructura (transport aerian şi C.F.R., rutier, utilităţi etc.) • dotările unităţilor turistice (în special cele de 1–3 stele), • calitatea serviciilor operatorilor • organizarea la nivelul administraţiilor publice locale.

Sosiri turişti internaţionali(mii)

Încasări de la turişti internaţionali(milioane USD)

2004 2005 2004 2005

Bulgaria 4.630 4.837 2.221 2.401

Croaţia 7.912 8.467 6.848 7.463

Republica Cehă 6.061 6.336 4.172 4.631

Ungaria 12.212 10.048 4.061 4.271

Ucraina 15.629 Nu există cifre 2.560 3.125

ROMÂNIA 6.600 5.839 503 1.060

Sursa: Organizaţia Mondială a Turismului / Banca Naţională a României


Pag. 6

Contribuţia turismului în P.I.B. confirmă slaba valorificare a potenţialului turistic (0,8 – 1,1%).

Comparaţii internaţionale ale aportului cheltuielilor din turism ca % în PIB-ulţărilor selectate, în perioada 2000-2004

2000 2001 2002 2003 2004

Bulgaria 10,8 9,0 9,4 10,6 11,3

Croaţia 15,6 17,4 17,3 22,8 21,0

Republica Cehă - - 4,6 4,5 4,6

Ungaria 8,2 8,1 5,8 5,0 4,1

Ucraina 1,8 2,0 2,4 2,4 2,3

ROMÂNIA 1,1 1,0 0,9 0,9 0,8

Sursa: Organizaţia Mondială a Turismului / Fondul Monetar Internaţional


Pag. 7

În “Raportul privind competitivitatea în sectorul turismului şi al călătoriilor din anul 2007”, studiu publicat de World Economic Forum (WEF), se prezintă clasamentul a 124 de ţări, prin utilizarea a trei indicatori principali: cadrul legal, mediul de afaceri şi calitatea valorificării resurselor umane, culturale şi naturale existente.

Clasamentul general al competitivităţii pentru ţările selectate

Tara selectată Clasament

Bulgaria 54

Croaţia 38

Republica Cehă 35

Ungaria 40

România 76

Ucraina 78

Sursa: World Economic Forum 2007


Pag. 8

Categorii de stele pentru cazare în 2006

Categoria Unităţi % Camere %

5 stele 53 1 1.481 1

4 stele 251 5 7.787 7

3 stele 990 21 24.703 21

2 stele 2.084 44 57.713 49

1 stea 955 20 17.749 15

Neclasificate 377 8 7.400 6

Total 4.710 100 116.833 100

Sursa: Turismul în România

0.9

11.26.6

18.1

26.2

42.648.1

22.6

14

5.3 4.10.2

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50Procente

5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea neclasificat

Preferintele de cazare ale turistilor romani si straini Turisti romani

Turisti straini

Perspective de dezvoltare

Pag. 9

1. Aderarea la UE – intensificarea fluxului de turisti catre Romaniacontinuarea creşterii în ritm susţinut a sosirilor de turişti pe plan mondial şi, mai ales, a încasărilor aferente economiei turismului (de la 524 mld. USD în 2003 şi 624 mld. USD în 2004, până la 2.000 mld. USD în 2020);schimbări esenţiale în fluxurile de turişti, care conduc la modificarea structurii sosirilor pe zone geografice (în anul 2020, topul regiunilor începe cu Europa, continuă cu Asia şi Pacific, fiind urmate de Americi);deplasări în structura inter-regională a sosirilor de turişti, Europa centrală şi de Est devenind principala destinaţie din cadrul regiunii Europa (la nivelul anului 2020, se apreciază că sosirile în Europa Centrală şi de Est vor depăşi cu cca. 40 mil. turişti pe cele din Europa de Vest).

+2. “Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 – 2026” identifică principalele politici şi strategii la nivel naţional privind dezvoltarea tursimului:•Dezvoltarea infrastructurii•Identificarea si sustinerea unor zone de dezvoltare a turismului•Identificarea si sustinerea unor cai de acces turistice•Alocarea de fonduri structurale


Pag. 10

Dezvoltarea infrastructurii

Coridorul IX, un coridor rutier şi feroviar care face legătura între Finlanda, Lituania în nord şi Grecia în sud.

Acestă arteră de transport trece prin Minsk, în Belarus, Moscova, Moldova, România şi Bulgaria spre Grecia. În România, coridorul trece prin Albiţa la graniţa cu Moldova, Focşani, Buzău, Bucureşti şi intră în Bulgaria la Giurgiu. Traseul rutier este E85. Componenta feroviară a Coridorului IX urmează traseul coridorului rutier, E85.


Pag. 11

Identificarea si sustinerea unor zone de dezvoltare a turismului

• City Break în Bucureşti – Cultură, MICE şi Divertisment;• Circuit turistic în Transilvania – Cultură, Natură, Ecoturism, Sănătate

şi tratament, Schi şi Turism de aventură;• Litoralul Mării Negre – Plajă, Divertisment, Cultură, Sănătate şi

tratament, Croaziere pe Marea Neagră;• Bucovina – Cultură, Ecoturism, Natură, Tratament, Schi şi

Turism de aventură;• Maramures – Cultură, Natură, Ecoturism, Schi şi Turism de aventură;• Delta Dunării – Natură, Ecoturism, Croaziere pe fluviu şi

Divertisment.


Pag. 12

Patrimoniul UNESCO


Pag. 13

Identificarea si sustinerea unor cai de acces

• Bucureşti, cale de acces internaţională pentru servicii internaţionale de aeroport şi cale ferată. Coridoarele trans-europene de transport IV si IX. Capitala ţării, centru administrativ, de afaceri şi cultural, destinaţie de turism tip city break şi de afaceri;

• Constanţa, punct central pentru turismul la Marea Neagră, coridorul transeuropean de transport IV, servicii de aeroport internaţional şi cale ferată, precum şi legături pe Dunăre şi Marea Neagră;

• Suceava, aeroport internaţional, cale ferată, coridorul transeuropean IX şi E58 deservind gruparea zonală turistică Bucovina;

• Târgu Mureş, aeroport internaţional şi drumul E60 deservind gruparea zonală turistică din nordul Transilvaniei;

• Sibiu, coridorul trans-european de transport IV, legături prin aeroportul internaţional şi pe calea ferată deservind gruparea zonală turistică din sudul Transilvaniei;

• Cluj-Napoca, cale de acces internaţională cu servicii de aeroport şi cale ferată şi E60 deservind gruparea zonală turistică Maramureş.


Pag. 14

Fonduri structurale

• Prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, sunt disponibile cca. 4,6 mld. Euro pentru dezvoltarea regională, din care peste 715 mil. Euro sunt alocate pentru dezvoltarea şi promovarea turismului (Axa prioritară 5).


Pag. 15

Cheltuieli estimate totale ale vizitatorilor interni şi internaţionali aferenteînnoptărilor în structuri de cazare înregistrate şi neînregistrate pentru 2005, 2011, 2016,2021 şi 2026 în milioane Euro la nivelul valorilor din 2005

Anul

Cheltuielivizitatori

internaţionali (milioane Euro)

Cheltuielivizitatori interni

– structuri de cazare înregistrate

(milioane Euro)

Cheltuielivizitatori interni

– structuri de cazare neînregistrate sau

VFR(milioane Euro)

Totalcheltuieli vizitatori(milioane

Euro)

2005 877 820 1.058 2.755

2011 1.726 1.267 1.568 4.561

2016 2.947 1.800 2.258 7.005

2021 4.798 2.608 3.306 10.712

2026 7.740 3.657 4.672 16.069

Sursa: WTO – Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 - 2026


Pag. 16

Câştiguri totale estimate din turism ca procent în P.I.B.-ul României, în miliardeEuro, pentru anii 2005, 2011, 2016, 2021 şi 2026

2005 2011 2016 2021 2026

P.I.B.- ul României (miliarde Euro) 79,3 106,1 142,0 181,3 231,3

Total câstiguri din turism (miliarde Euro)

2,755 4,561 7,005 10,712 16,069

Câştiguri ca procent în PIB 3,5 4,3 4,9 5,9 6,9

Sursa: Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor Publice şi WTO – Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 - 2026

Pag. 17

CASA DE BUCOVINA CLUB DE MUNTE S.A.

Documents

Transcript of CASA DE BUCOVINA CLUB DE MUNTE S.A.