Craciunul in Bucovina

8/14/2019 Craciunul in Bucovina

1/16
http://www.balsamhill.com/?utm_source=ptcomnfir&utm_medium=affiliate&utm_content=text_link&utm_campaign=affiliate_partners


2/16

La romani, sarbatorile de iarna, indeosebi cele de Craciun sunt adevaratesarbatori de suflet. Amintirile copilariei ce ne revin puternic in minte sisuflet, zapezile bogate si prevestitoare de rod imbelsugat, colindele siclinchetele de clopotei, mirosul proaspat de brad, dar si de cozonaci,nerabdarea asteptarii darurilor sub pomul de iarna, toate creeaza in sanulfamiliei o atmosfera de basm, liniste sufleteasca si iubire.

Craciunul mai este numit si sarbatoarea familiei; este ocazia cand toti sereunesc, parinti, copii, nepoti isi fac daruri, se bucura de clipele petrecuteimpreuna in jurul mesei, cu credinta ca prin cinstirea cum se cuvine a

sarbatorilor vor avea un an mai bogat.


3/16


4/16

La sate, indeosebi sunt pastrate mult mai bine datinile acestei perioade a

anului. Una dintre cele mai raspandite datini la romani estecolindatul

. Pe langa colindele religioase exista vechi colinde laice cum sunt: Capra,

Ursul, Cocostarcul, Caiutii. Acestea sunt in fapt, jocuri cu masti sicostumatii speciale confectionate de mesteri locali si care ironizeazapersonajele negative ale lumii satului. Colindatorii sunt asteptati incasele lucind de curatenie si frumos impodobite si sunt rasplatiti degospodari cu covrigi, fructe, nuci, colacei sau chiar bani.


5/16

Obiceiuri bucovinene - scenariu de

innoire a timpului

In lumea mirifica a sarbatorilor de iarna, in acest timp calendaristic,Ajunul Craciunului are o semnificatie aparte in aceasta zona. Acestritual incepe atunci cind soarele se apropie de asfintit.

Inainte ca astrul sa plece dupa munti, toata familia se imbraca inhaine curate si se aduna in casa cea mare, pentru masa de Ajun,

numita in localitatile bucovinene, fie ca e vorba de Lucina sauCimpulung Moldovenesc, Moldovita, Radauti sau Sucevita, "Cinacea de Taina" sau Vecernia. Dar inainte de aceasta cina, pe o tava sepune cate putin din fiecare fel de mancare, iar capul familiei se ducein grajd si hraneste, pe rand, toate vitele, chemandu-le pe nume.


6/16

Dupa acest ritual, familia ingenuncheaza in jurul mesei,rostind o rugaciune, iar apoi se asaza la masa. Dupa cinasi rugaciunea de multumire, se pastreaza pe masa

colacul, luminarea, sarea si blidele cu ceea ce nu s-aconsumat, pentru ca in jurul acestei mese vor venicolindatorii.


7/16

CAIUTII
http://www.monitorulsv.ro/imagini-articol/Uraturi-si-obiceiuri-de-iarna-in-prag-de-An-Nou/foto-1


8/16
http://www.monitorulsv.ro/imagini-articol/Uraturi-si-obiceiuri-de-iarna-in-prag-de-An-Nou/foto-1


9/16


10/16


11/16

n Bucovina, mastile si deghizarile ceremoniale sunt prezentate n majoritatea datinilorsi obiceiurilor care marcheaza pragul simbolic dintre ani. Aparitia pe ulitele satelor, nziua de ajun a Anului Nou a ursilor, caprelor, cerbilor, caiutilor, mosilor si babelor, afrumosilor si urtilor, alaturi de plugusor si buhai, nu este determinata doar de sensulludic (carnavalesc) al petrecerilor de Revelion, ci si de o motivatie mult mai profunda:convingerea ca, respectnd "legea pamntului" (obiceiul mostenit), oamenii vor puteadobndi, n anul care vine, belsugul si rodnicia holdelor, turmelor si livezilor, dar sisanatatea si puterea mult dorite. n costumatii de o inegalabila fantezie, ntruchipndcele mai bizare creaturi, mascatii, nsotiti de muzicanti si numerosi curiosi, ncep aumple ulitele satului, strnind larma si facnd tot felul de ghidusii.


12/16

La adapostul mastilor, gesturile si miscarile personajelorntruchipate capata o valoare simbolica, dincolo denormlitatea si banalitatea cotidianului. O data cu lasarea

ntunericului, parada desfasurata n fata multimii adunaten centrul satului se transfera pe la casele oamenilor.

Specific majoritatii asezarilor bucovinene este reuniuneatuturor personajelor mascate - urs, capra, caiuti, cerb,

babe si mosnegi, fete si neveste, caldarari si negustori,doctori, draci, miri si mirese ntr-o singura ceata numitaMalanca, Partie, Banda, Hurta, Turca sau pus si simpluCeata.


13/16


14/16

Grupurile de "urti" si de "frumosi" au rolul de antretine o atmosfera de veselie exuberanta. "Urtii" faccele mai nastrusnice fapte: se dau peste cap, fugarescfetele si le mnjesc cu funingine, se baga pe sub paturi,se urca pe case sau prin copaci, iar "negustorii" si"caldararii" si disputa fiecare cte ceva, dialogul fiind

plin de o suculenta ironie. n ceremonialurile actuale

constatam, dincolo de semnificatia arhaica si odezvoltare a laturii spectaculare, si o puternica dorintade integrare directa a satenilor n derularea obiceiurilor.


15/16

Capra este un personaj mito-zoomorf care subordoneazatoate celelalte masti ce o nconjoara, ea fiind o prezentafascinatorie, caracterizata printr-o vitalitatea excesiva,reusind sa impresioneze ntreaga asistenta prindezinvoltura pantomimei si expresivitatea tinutei.
http://www.mapn.ro/fotodb/20071218_1/Obiceiuri_de_iarna_capra_prezentate_de_militarii_de_la_Regimentul_30_Garda_foto_Valentin_Ciobarca?full=1http://www.mapn.ro/fotodb/20071218_1/Obiceiuri_de_iarna_capra_prezentate_de_militarii_de_la_Regimentul_30_Garda_foto_Valentin_Ciobarca?full=1


16/16

Ursul este o prezenta la fel de agreata n obiceiurile de Anul Nou. Cultulacestui personaj si afla originile n zorii civilizatiei (paleolitic).

Din bogatul simbolism al ursului s-au pastrat pna astazi unele credinte carejustifica venerarea animalului n Bucovina mai mult dect n alte zone ale tarii;

poate si datorita ca, pe aceste meleaguri, au trait dacii liberi, se mai pot vedeasi acum cteva secvente care evidentiaza credintele referitoare la urs ca simbolal perpetuarii regenerarii vegetale. Rostogolirea ursilor n cerc, batutul simoartea acestora, apoi nvierea miraculoasa redau metaforic succesiuneaanotimpurilor ce stau sub semnul acestui animal, capabil sa nvinga iarna si sastie cnd vine primavara cu adevarat.

Craciunul in Bucovina

Documents

Transcript of Craciunul in Bucovina