Marcel Valeriu SUCIUVictor GEANTNicolae CONSTANTIN Valeria SUCIURadu TEFNOIUtefan STAN TEHNICI DE PREVENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL MARCEL VALERIU SUCIU VICTOR GEANT NICOLAE CONSTANTINVALERIA SUCIU RADU TEFNOIUTEFAN STAN TEHNICIDE PREVENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL BUCURETI 2008 Copyright Printech 2008Editura acreditat de Consiliul Naional al Cercetrii tiinifice din nvmntul Superior Cod CNSIS 54 TIPAR: Editura Printech (S.C. ANDOR TIPO S.R.L.) Str. Tunari nr. 11, sector 2, BUCURETITel. / Fax:211.37.12 Certificat IS0 9001 nr. 1303 Refereni tiinifici: Prof. univ. dr. doc. ing. Iosif TRIPA Prof. univ. dr. ing. Cristian PREDESCU Tehnoredactare computerizat i grafic: stud. Mircea Sebastian SUCIU (R.A.U.) Copyright 2008Toatedrepturileprezenteiediiisuntrezervateedituriiiautorilor.Niciopartedinaceastlucrarenupoatefireprodus,stocatsautransmis indiferent prin ce form, fr acordul prealabil scris al autorilor. Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei MARCEL VALERIU SUCIU TEHNICI DE PREVENIRE A POLURII LA FABRICAREAEVILOR DE OEL / Marcel Valeriu SUCIU, Victor GEANT,Nicolae CONSTANTIN, Valeria SUCIU, Radu TEFNOIU, tefan STAN Bucureti, Printech, 2008 Bibliogr. ISBN 978 973 718 963 9 TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 3 Cuvnt nainte Prezentalucrareesteunuldintrerezultatelecercetrilordocumentare aferente proiectului de cercetare intitulat Cercetri fundamentale i aplicative privindobinereaproduselortubularedinoeluridecalitatesuperioarn vedereareduceriicosturiloriecologizriiproducieirealizatncadrul Planului Naional de Cercetare-Dezvoltare i Inovare PNCDI, Program CeEx modul1-Proiectedecercetare-dezvoltarecomplexe.Prinactivitide cercetarefundamentaliaplicativ,proiectulaconduslaobinereade produse tubulare din oeluri aliate i nealiate de calitate superioar, utilizndu-se,camaterieprim,semifabricateexecutateprinturnarecontinu;totodat proiectulaconduslacretereacalitiievilor,lareducereacosturilorde fabricaie i a noxelor prin dezvoltarea unor tehnologii integrate de procesare. nansamblulsulucrareadefaanalizeazipropunesoluiiprivind operaiile responsabile de generarea de noxe din cadrul unitilor siderurgice, nproceseledeelaborareaoelurilorpentruevi,deturnareaaglelordin aceste oeluri i de laminare la cald a evilor. n prima parte a lucrrii se prezint strategia i managementul de mediu nseciiledeoelrie-laminoarespecificefabricaieideevi,nconformitate cudiverseleactenormativecarecreeazcadruljuridicnecesarpentru proteciafactorilordemediuirespectareaprincipiilordezvoltriidurabile. Acesteactenormativecontituiebazelelegalenecesarepentrutranspunerea noilordirectiveadoptatelanivelulUniuniiEuropene,precumia modificrilor intervenite la unele dintre directivele existente. Pentru alinierea la normele de mediu a agenilor economici din domeniu, lucrarea contribuie la promovareambuntiriicontinueaperformantelordemediualeacestor ageni prin sustinerea implementarii Sistemelor de Management de Mediu.Pentrustabilireaprincipaleloraspectedemediuspecificeliniilorde fabricaie a produselor tubulare de oel, n partea a doua a lucrrii se prezint aspecteledeprotecieamediuluispecificeliniilordefabricaieaoelurilor pentru evi, a aglelor turnate continuu din aceste oeluri i de laminare la cald aevilor,dupcareseanalizeazladetaliustadiulprotecieimediuluila productori de oel i de evi de oel, scondu-se n eviden echipamentele si fluxuriletehnologiceexistentecareconcurlagenerareadeemisiipoluante, instalatiilepentrureinerea,evacuareaidispersiapoluanilor,precumi msurile luate pe plan local pentru eliminarea i/sau reducerea noxelor. Parteaatreiaalucrriisereferlacelemaibunetehnicidisponibile (BAT)referitoarelaprevenireaicontrolulpoluriipeliniiledefabricaiea oeluluiiaproduselortubularedeoel.Seprezintdetaliat,pedeoparte, procedeele i aparatura de supraveghere i msurare a emisiilor poluante i, pe TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 4 dealt parte,echipamentele iinstalaiilespecificepentruproteciamediului nsectoarele defabricaieaoelurilor pentru evi i a evilor.nbazaacestor procedeeiechipamentes-austabilitCelemaiBuneTehniciDisponibile (BAT Best Available Technique ) de prevenire i control al polurii, pe de o partendomeniulelaborriiiprocesriioelurilorpentruevii,pedealt parte, n domeniul laminrii la cald a evilor de oel. Selectarea celor mai bune tehnicidisponibile(BAT)iemisiileasociatei/sauniveluriledeconsum pentru sectorul vizat, s-au realizat potrivit Directivelor Uniunii Europene.n cazul elaborrii i turnrii oelurilor pentru evi n convertizoare s-au stabilitBAT-uricareconstaunreducereaemisiilordeparticulesolide rezultatenurmapretratriitopituriimetalice(prinevacuareeficient, epurareaulterioarprinutilizareafiltrelorelectrostatice),nrecuperarea gazuluideconvertizoridesprfuireaprimar(prinarderensistemnchis, precipitareaelectrostaticnregimuscatsaufiltrarea),ndesprfuirea secundar(prinevacuareaeficientlancrcare,descrcareitransfer, eliminareavaporilordemetalprinutilizareagazuluiinert),nreducerea emisiilor n apa provenit de la rcire i minimizarea reziduurilor solide. Pedealtparte,ncazullaminriievilor,celemaibuneprocedee tehnice disponibileBAT pentruetapeletehnologiceluateseparatidiferitele problemelegatedemediuconstaundepozitareaimanipulareamateriilor primeiproduselorauxiliare(princolectareapierderilorproduseprin scurgeri,separareascursuriloruleioasedinapadeevacuare,tratareaapei separatenstaiadeepurare),nnclzireapreliminaricuptoarepentru tratamenttermic(prinevitareaaeruluinexcesiapierderilordecldur, alegerea atent a combustibilului i implementarea automatizrii, recuperarea clduriidingazuldeardere,arztoaredegeneraiaadouacuconinutredus de NOx), n etapa de laminare la cald (prin instalaii de exhaustare cu tratarea aeruluiextrascuajutorulfiltrelor,stropirecuapurmatdetratareaapei reziduale), n tratarea apei reziduale/ap de proces ce conine under i uleiuri, n prevenirea contaminrii cu hidrocarburi. Considermc,ncontextuldezvoltariidurabileaRomaniei,lucrarea defaprezintinteresattpentrustudeniictipentruabsolvenii metalurgitintructproteciamediuluiconstituieoprioritatenvederea asigurrii unui mediu curat pentru sntatea locuitorilor rii i asigurrii unei creteri economice inovative, spre binele generaiilor actuale i viitoare.ConformareacucerineleDirectivelorUniuniiEuropeneprivind PrevenireaiControlulIntegratalPoluriiIPPCcreazagenilor economiciposibilitatearealizriidemodeledeproducieiconsumdurabile nscopulprotejriimediuluinntregulsu,inclusivaevitriiireducerii impactului asupra mediului i refacerii amplasamentelor afectate de poluare.Autorii TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 5 Cuprins:Pag. Cuvnt nainte . ................................ 3 INTRODUCERE ............................... 9 Cap. 1STRATEGIA I MANAGEMENTUL MEDIULUI N SECIILE DE OELRIE-LAMINOARE PENTRU FABRICAREA EVILOR DE OEL ..................................... 11 1.1Pozitia actual a industriei siderurgice romneti............... 12 1.2Obiectivele generale si principalele instrumente ale strategiei industriei siderurgice n domeniul mediului .......................14 1.2.1Obiectivele principale ale strategiei ..................14 1.2.2Principalele instrumente........................ 14 1.2.3Elemente privind stategia n domeniul proteciei mediului i dezvoltrii durabile.......................... 15 1.2.4Politica de mediu a Uniunii Europene ................. 17 1.3Managementul de mediu n siderurgie ..................... 20 1.3.1Standardele managementului de mediu i sistemele de management de mediu................................ 21 1.3.1.1Standardele Managementului de Mediu (SMM)........ 22 1.3.1.2Comisia European Eco-Management i Schema de Audit (EMAS) .... ......................... 22 1.3.2Seria de standarde ISO 14 000 ..................... 25 Cap. 2ASPECTE DE MEDIU SPECIFICE LINIILOR DE FABRICAIE A OELULUI I A EVILOR DE OEL ................... 27 2.1Identificarea activitilor agenilor economici pentru reducerea / eliminarea polurii .................................... 27 2.1.1Clasificrile specifice proteciei mediului ............... 29 2.1.2Delimitarea activitilor pentru protecia mediului ...........29 2.2Principalele aspecte de mediu specifice liniilor de fabricaie a oelului i a evilor din oel ................................. 33 2.2.1Principalele aspecte de mediu specifice liniilor de fabricaie a oelurilor pentru evi.......................... 33 2.2.2Principalele aspecte de mediu specifice liniilor de turnare continu a aglelor pentru evi.......................... 35 2.2.3Principalele aspecte de mediu specifice liniilor de laminare la cald a evilor de oel............................. 36 TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 6 2.3Stadiul protectiei mediului la principalele unitati producatoare de oeluri pentru evi si de evi de oel din Romania ................... 38 2.3.1Stadiul proteciei mediului la productorul de oel i agle de oel pentru evi ARCELORMITTAL SAHunedoara ................ 38 2.3.1.1. Date de identificare a titularului activitatii .............38 2.3.1.2Prezentarea echipamentelor si a fluxurilor tehnologice existente la ARCELORMITTAL SAHunedoara ................ 38 2.3.1.3Instalatii pentru reinerea, evacuarea si dispersia poluantilor la ARCELORMITTAL SAHunedoara ................ 42 2.3.1.4Plan de actiuni la ARCELORMITTAL SAHunedoara ......50 2.3.2Stadiul proteciei mediului la productorul de evi de oel SC TMK-ARTROM SA Slatina .......................... 51 2.3.2.1. Date de identificare a titularului activitatii .............51 2.3.2.2Prezentarea echipamentelor si a fluxurilor tehnologice existente la SC TMK-ARTROM SA Slatina .................. 51 2.3.2.3Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilorla SC TMK-ARTROM SA Slatina ................. 56 2.3.2.4Plan de actiuni la SC TMK-ARTROM SA Slatina .........63 Cap. 3TEHNICI REFERITOARE LA MONITORIZAREA EMISIILOR POLUANTEPE LINIILE DE FABRICAIE A OELULUI I A EVILOR DE OEL................................... 65 3.1Baze juridice i prevederi naionale de msurare a emisiilor, comparaie cu legislaia UE.................................. 65 3.1.1Indicatori i reglementri privind poluarea aerului ........... 70 3.1.2Reglementri care caracterizeaz factorul ap ............. 72 3.1.3Reglementri privind factorul sol .................... 74 3.1.4Norme privind nivelurile admisibile pentru vibraii i zgomote .....75 3.1.5Proveniena agenilor poluani din industria siderurgic .........76 3.2Procedee de supraveghere i msurare a emisiilor poluante ...........79 3.2.1. Obiectivele supravegherii emisiilor ...................79 3.2.2Monitorizarea discontinua a emisiilor ................. 79 3.2.3Planificarea masuratorilor ........................80 3.2.4Efectuarea masuratorilor........................81 3.2.5Cerine privind masuratorile discontinue ................ 87 3.2.6Intocmirea raportului de evaluare .................... 89 3.2.7Supravegherea continu a emisiilor ................... 90 3.2.8Procedee de msurare a emisiilor .................... 92 TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 7 Cap. 4ECHIPAMENTE I INSTALAII PENTRU PROTECIA MEDIULUI N SECTOARELE DE FABRICARE A OELURILOR I A EVILOR DE OEL.................................... 119 4.1Echipamente i instalaii pentru captarea prafului ... ........ 119 4.2Instalaii i echipamente complexe pentru epurarea gazelor... .... 135 4.2.1Procedee tehnologice de eliminare / diminuare a factorilor poluani gazoi .......................... 135 4.2.2Echipamente specifice de captare a gazelor emise de cuptoarele de elaborare a oelurilor pentru evi............... 138 4.3Instalaii i echipamente complexe pentru epurarea apelor.......144 4.3.1Decantoare pentru epurarea apelor industriale .......... 145 4.3.2Filtre pentru epurarea apelor industriale ............. 150 4.4Modaliti de combatere a polurii fonice ............... 153 4.4.1Amortizoarele disipative sau atenuatoarele ...........153 4.4.2Filtrele de zgomot sau sistemele reactive ............ 153 Cap. 5TEHNICI DE PREVENIRE I CONTROL AL POLURII PE LINIILE DE FABRICAIE A OELURILOR PENTRU EVI I A EVILOR DE OEL....... ............................. . 155 5.1Consideraii generale privind nsuirea i aplicarea BAT-urilor ....155 5.2Cele mai bune tehnici de prevenire i control al polurii n unitile de elaborare i turnare a oelurilor pentru evi............... 159 5.3Cele mai bune tehnici de prevenire i control al polurii n unitile productoare de evi de oel....................... 163 5.4Soluii tehnice de minimizare a emisiilor poluante n sectoarele de elaborare i turnare a oelurilor pentru evi ............... 167 5.4.1Reducerea emisiilor de gaze i praf la surs ........... 167 5.4.2Captarea i evacuarea emisiilor de gaze i praf ..........169 5.4.3Reducerea polurii cu ajutorul instalaiilor de depoluare ..... 176 5.4.4Alte surse poteniale de poluare la elaborarea oelurilor pentru evi................................ 177 5.4.5Managamentul deeurilor ..................... 178 Cap. 6DIRECII DE IMPLEMENTARE A SOLUIILOR DE PROTECIE A MEDIULUI PENTRU DEZVOLTARE DURABIL............ 179 6.1Precizri privind conceptul de dezvoltare durabil (DD) ........179 6.2Elemente justificative pentru necesitatea DD.............184 6.3 Ci i mijloace principale de operaionalizare a DD .......... 185 6.4Direcii de implementare a soluiilor prin proiectarea prevenirii polurii pe baza principiului BAT .................... 188 TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 8 Cap. 7VOLUMUL I STRUCTURA COSTURILOR PENTRU ACIUNILE ANTIPOLUANTE I DE ACOPERIRE A PREJUDICIILORPROVOCATE DE POLUARE........................ 191 7.1 Serviciii mijloace specifice pentru protecia mediului... ......192 7.2 Categoii de unitiimplicaten activitile de protecia mediului....193 7.3 Costurile proteciei mediului, definire i grupare .............194 7.4Cheltuielile, elemente constitutive ale costurilor pentru protecia mediului.................................. 201 7.4.1 Cheltuielile productorilor de servicii pentru protecia mediului .. 202 7.4.2 Cheltuielile unitilor finanatoare..................208 7.4.3 Cheltuielile utilizatorilor de servicii de protecia mediului..... 210 CONSIDERAII FINALE.............................211 ANEXE.. .................................... 215 Bibliografie.....................................221 TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 9 INTRODUCERE ncadrulunitilorsiderurgice,nproceseledeelaborareaoelurilor pentru evi, de turnare a semifabricatelor (aglelor) destinate fabricaiei de evi i de laminare la cald a evilor, operaiile responsabile de generarea de noxe se refer, pe de o parte, la manipularea fierului vechi n haldele de elaborare, la prenclzireafieruluivechiilaoperaiiletehnologicecaresedesfoarn cuptoarele electrice, acestea constnd n ncrcarea cuptoarelor cu ben sau cu sistemedencrcarecontinu,topireancrcturiicuintensificareaacesteia (oxigen,arztoareoxi-combustibil),oxidareatopituriiprininsuflareade oxigen gazos, evacuarea zgurii i evacuarea oelului. Pe dealt parte, operaiileresponsabile de generarea de noxeserefer la metalurgia n oal sau orice tratare secundar, cu sau fr aport energetic, la turnareacontinuaoeluluinaglesau,eventual, discontinunlingouri,la nclzireaaglelorpentruperforareaprinlaminareiobinereaeboelor tubulare precum i la renclzirea eboelor i laminarea la cald a evilor finite. Principaliipoluanicareprovindindesfurareaoperaiilorprezentate suntemisiiledegazeidepraf(primareisecundare)ideeurile(zgura, molozurile refractare i praful colectat). Factoriidemediuafectaidenoxelerezultate,nordineamrimii impactului sunt: - aerul afectat att de emisiile primare de gaze i praf, ct i de cele secundaredintimpulproceselorspecificeelaborriiiprelucrriioelului (manipulare fier vechi, ncrcare topire afinare evacuare tratare n oal turnare renclzire); - solul afectat de pulberile sedimentabile din emisii, care pot conine metalegrele,idedeeuricaurmareauneidepozitrinecontrolate(praf colectat, zgur, molozuri, under, uleiuri); - apeledatoritantrenriidectreaparezultatdinprecipitaiile atmosfericeanoxelordinfierulvechiiaelementelornocivedinprafurile colectate i din zgurile depozitate necontrolat. Factorul de mediu cel mai afectat de ctre sectoarele oelrie-laminoare specifice fabricaiei de evi este aerul atmosferic datorit emisiilor de gaze i praf degajate n timpul desfurrii operaiilor tehnologice. Din acest punct de vedereemisiilerezultatepefluxuriletehnologicedeelaborare-turnarea oelurilor pentru evi i de laminare la cald a evilor se grupeaz astfel: - emisii primare, aceste emisii fiind cele specifice etapelor tehnologice care se desfoar n interiorul agregatelor termice i care sunt colectate direct din respectivele agregate; TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 10 -emisiisecundare,fiindcelecarerezultdelamanipulareafierului vechi,ncrcare,topire,tratareanoal,turnarea,evacuarea,nclzirea aglelor, procesarea zgurii, emisii care nu pot fi colectate direct. Impactulactivitiloreconomiceasupramediuluitrebuieinutsub control,astfelnctsserealizezeodezvoltaredurabil,motivpentrucare este obligatorie identificarea i estimarea acestuia. Cercetrilecomplexecarevizeazstudiileintegrateeconomie-mediu urmresc incidenele interveniei omului asupra mediului (presiune) i ceea ce rezult n urma acestora (reacia mediului) asociate cu o serie de activiti care exercitimpactasupramediului,cumarfiextraciaresurselornaturale precumi generareadedeeurii substanepoluante.Aspecteleesenialeale acestor cercetri vizeaz: -evideniereasurselordeagresiune-activitileumaneinaturale susceptibiledeadegradacalitateamediuluinatural,deaafectasntatea omului i reproducerea speciilor, de a epuiza resursele neregenerabile; -msurareadimensiuniiagresiunilor-dimensiuneaelementelorcare facpresiuneasupramediuluiicontribuielabulversareaacestuia,de exemplu, emisiile de poluani; -msurareareaciilormediului,respectivcalitateaelementelorde mediu ca rezultat al efectelor de agresiune observate asupra mediului; -msurareareaciilorsocietiilatransformareamediului,de exemplu, cheltuieli pentru protecia mediului. Dezvoltareaeconomiccusuccesdepindedeutilizarearaionala resurseloridereducerea,pectposibil,aimpacturiloradverseasupra mediului.Impacturileasupramediuluigenereazcosturi,dacelesunt adversemediuluisaupotaducebeneficii,dacsuntpozitive.Considerarea impacturilorasupramediuluitrebuieintegratcelorlalteaspectealeanalizei economiceaactivitiioricruiagenteconomic.Prinastfeldeanalizese urmreteidentificareaievaluareaimpacturilorasupramediuluintermeni calitativiicuantificareamonetaracoloundeesteposibil.Adesea, impacturilor identificate nu li se pot atribui valori monetare. Motivul major al integrriianalizeidemediunceaeconomicarficelalgsiriiexpresiei monetare a acestor impacturi. Lucrarea de fa urmrete determinarea impacturilor pe care le produc asupramediuluiactivitilespecificedefabricaieaevilordeoel.Aceste impacturisedeterminprincomparareasituaieicreatecuceancare activitateaeconomicnuarexista.Aciuneaestecomplexdeoareceunele relaiidintreimpacturilefizicenupotfisesizatecuuurin,eleputndfi ntmpltoaresausepotproducepesteoperioadmaindeprtat.Odat identificate impacturile fizice i evaluate relaiile dintre ele se poate determina modul n care acestora li se poate atribui valoare n termeni monetari. TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 11 Capitolul 1 STRATEGIA I MANAGEMENTUL MEDIULUI N SECIILE DE OELRIE-LAMINOARE PENTRU FABRICAREA EVILOR DE OEL Industriasiderurgicareunrolimportantnrealizareaimeninerea unui ritm inalt de crestere economic durabil. Datorit contribuiei majore in procesuldezvoltrii,industriasiderurgicafostsirmneunuldintre principalelesectoarealeeconomieinaionale.Necesitateaabordriiacestor problematicialestrategieiindustrialederivdinimplicareaprofundaa siderurgieiinprocesuldetransformareaeconomieiromanestisiorientarea acesteiaspredezvoltaredurabilinconcordancuintereselenationalesicu cerintele de definitivare a procesului de integrare in Uniunea European.nceeaceprivetefabricareaevilordeoel,ComunitateaEuropean estecelmaimareproductorcuoproducieanualdecirca12,5milioane tone n 2006 (22 % din producia global), urmat de Japonia i Statele Unite. Industriaeuropeanproductoaredeevideoelareostructurconcentrat. CinciriGermania(3,5milioanetone),Italia(3,2milioanetone),Frana (1,4milioanetone),MareaBritanie(1,5milioanetone)iSpania(0,9 milioane tone) reprezint, nmare, aproximativ 90 % din totalul produciei Comunitii Europeene. Lundnconsiderarestrategiaindustrieisiderurgicenansamblul strategiei industriale a Romaniei n perioada actual trebuie s se in cont de urmtoarele elemente primordiale:- dinamica noilor tendinte manifestate in planul strategiilor comunitare; -dezvoltareaunorparteneriatepublic-privatesolideidialogsocial specifice;- anticipareamai clar si contracararea efectelor care insotesc procesul de restructurare. Este esential ca cei trei piloni ai dezvoltarii durabile economic, social i de mediu s fie corelati si s evolueze in strans legatur si armonie. Trebuieprecizatcsatisfacereacerintelor totmairidicate alesocietatii legate de protectia mediului, a sntaii sau a consumatorilor nu poate fi atinsa indetrimentulsaucuneglijareacompetitivitatiiindustrieisiderurgice.Dac TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 12 pilonul economic nu este destul de puternic, atingerea obiectivelor ambitioase alestrategieidedezvoltaredurabilnuvafiposibil,deoarecenumaio siderurgiecompetitivapoatecrearesurselefinanciarenecesareindeplinirii celorlalte obiective.Strategia trebuie s aib n vedere orientarile si angajarea pentru crearea unuimediupropicedezvoltariiuneiindustriisiderurgicecompetitive,in armonie cu structurile industriale din UE. In acest sens se urmareste reducerea decalajului existent intre Romania si tarilemembre ale Uniunii Europene. Se porneste de la optiunea c pentru definitivarea integrrii Romaniei in Uniunea Europeanestenecesarcompatibilizareastructurilorindustrialecucele existente in tarile membre ale UE.Totodat,strategiaindustrieisiderurgicepentruperioadaurmatoare trebuiecorelatsicuPlanulNationaldeDezvoltareaRomaniei,tinndcont defaptulcarestructurareaindustrialaafecteaza,faraexceptie,toateceleopt regiuni ale rii. Obiectivulgeneralalstrategieiconstncrestereacompetitivitatiisi performantelorindustrieisiderurgiceromnetiincontexteuropeani mondial.Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie luate n considerare obiectivele StrategieiLisabonaaUniuniiEuropene,carevizeazcretereacompetitivi-tiieconomiceaUE,stimulnddezvoltareadurabil,economiabazatpe cunoastere, sprijinind cercetarea, dezvoltarea i inovarea, dezvoltnd modelul socialbazatpecreareadenoilocuridemunc,oportunitatiegale,justitiesi coeziune social.1.1 POZITIA ACTUAL A INDUSTRIEI SIDERURGICE ROMNETI nultimiianiprodusulinternbrutanregistratcresterianuale semnificative, respectiv: 5,7% /2003, 5,1% /2004, 5,2% /2005 i 8,3% pentru anul2006.nceeacepriveteformareaprodusuluiinternbrut,evoluia acestuia a fost determinat, n special, de majorarea volumului de activitate n industrie, precum si in construcii siservicii. Exportul(FOB)alRomnieirealizatnanul2006afostde18935mil euro,produseleindustrieiprelucrtoarereprezentand97,3%dintotalul exporturilor.ImporturileCIF(petotaleconomie)aunregistratn2006o cresterede24%fadeanulprecedent,atingndvaloareade26280,7mil. euro. Industriaprelucratoareconstituiecomponentaprincipalaaindustriei dinRomania,acoperindinanul2006circa80%dinvolumuldeactivitate industrial.Segmenteledebazaleindustrieiprelucratoaresunt:metalurgie TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 13 (27%),bunurideconsum(26%),chimie-petrochimie(20%),constructiide masini (11%) si electronica-electrotehnica (4%). Cu o lung tradiie, industria prelucratoareacoperapracticintregteritoriulRomaniei,inaceastaactivitate fiind cuprinse circa 1,5 milioane persoane. Scadereapieei dedesfacere,dificultatilefinanciaresiadaptareala noileconditiialeeconomieidepiaaudeterminatmodificariprofunde,cu efecte nedorite, concretizate prin: - micsorarea uneori drastica a nivelului de productie; - inchideri de capacitati; - disponibilizri masive de personal. Dintre msurile destinate relansrii cresterii economice n siderurgie, se remarc: -mbuntireamediuluideafaceri,capremizpentruatragerea investitiilor strine. In acest sens actiunile trebuie s aib in vedere un spectru larg in domeniul financiar, bancar, administrativ; -demararea,fundamentatadenecesitatile stringentealeRomaniei,a unorproiectedeinvestitiidenivelnational,cumarfiprogramelede restructuraresimodernizare.Larealizareaacestorprogramecontribuia esenialconstnparticipareaconsistentaindustrieiprelucratoaredinara noastr, dovad a potentialului ridicat inclusiv in domeniul fortei de munca de care dispune acest sector. Volumulinvestitiilorstraineacunoscutocrestereaccentuatainzone cumarficeledelaTimisoara, Alba,Sibiu,Galai,Oltetc.Concomitent,in unitatileprivatizatedinsectoareleindustrieiprelucratoaretrebuierealizate insemnate actiuni de modernizare ca o solutie sigur de scadere a costurilor de fabricatiesiimbunatatireaperformantelor,cuconsecintedirectein competitivitate. Pentrucrestereacompetitivitatiiindustrieisiderurgicetrebuiesse urmreasc in principal cultivarea si consolidarea unui mediu de afaceri viabil si deschis bazat pe un cadru legal stabil, coerent si transparent, accelerarea si adancireaajustarilorstructurale(restructuraresiprivatizare),promovarea investitiilorintangibile(investitiiincapitaluman,cercetare-dezvoltaresi inovare, infrastructura pentru evaluarea conformitatii produselor si serviciilor etc.),sustinereadezvoltariicooperariiindustriale,precumsidezvoltarea serviciilor industriale si de afaceri.Inacelasitimptrebuieacordatoatentiedeosebitcresterii productivitatiimuncii,promovriiproduselorsitehnologiilorcurate, economisiriisiutilizariieficienteaenergiei,cresteriiutilizariiresurselor locale,intaririimecanismelordepiatadealocarearesurselor,precumsi dezvoltarii unei infrastructuri regionale eficiente. TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 14 1.2 OBIECTIVELE GENERALE SI PRINCIPALELE INSTRUMENTE ALE STRATEGIEI INDUSTRIEI SIDERURGICE N DOMENIUL MEDIULUI Strategiaindustrieisiderurgiceromnetitrebuiesaiblabazatat obiectivele si directiile strategice ale economiei si industriei romanesti, ct si elementele fundamentale ale politicii industriale europene. 1.2.1OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE STRATEGIEI Incorelarecuprevederilecelorlaltestrategiialeeconomieinationale, strategiaindustrieisiderurgiceromnetitrebuiesaibcaobiective principale: -cresterea competitivitatii; -sporirea rolului cercetarii, dezvoltarii si inovarii;-promovareaunuimanagementdurabilalresurselorsiprotectia mediului; -imbunatatirea pregatirii profesionale si ocuparea fortei de munca. 1.2.2PRINCIPALELE INSTRUMENTEStrategiaindustrialansiderurgievatrebuisaseconcentrezen continuarepeconsolidareasiincurajareafactorilorcaredetermin competitivitatea,cumarficapitaluluman,cercetarea,inovareasi antreprenoriatul.Pentruamaximizaeficientainstrumentelorstrategiei, acestea trebuie aplicate sectoarelor industriale intr-o maniera care sa tina cont de natura lor specifica. Instrumentele pentru aplicarea strategiei care vor determina o influen major in atingerea obiectivelor constau n:- consolidareaunuisistemlegislativstabil,simplu,transparentsi coerent,sustinutdeuncadruinstitutionaladecvat,armonizatcuceldin UniuneaEuropeanainvedereadezvoltariisiconsolidariiunuimediude afaceri viabil, deschis si credibil;- modernizarearoluluiautoritatiipublicecentraleindomeniul industriei,princrestereacapacitatiideelaboraresideimplementarea strategiilor industriale; - asistenasectorialapentrufiecaresectorinpartepentruorizontulde timp 2007...2010; - asistenapentruexportinvedereacresteriiponderiiexporturilor romanesti de produsecu grad avansat de prelucrare; - promovareainvestitiilordirecte,prinasigurareaunuiclimat investitional transparent, stimulativ si predictibil; TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 15 - sustinereaprivatizariisirestructurariisocietatilorcomercialepe principiulrentabilizariiactivitatiieconomiceaacestora;finalizarea privatizarii in sectorul de stat; - asigurareacompatibilitatiicumediul,princonsolidareaunuicadru legislativsiorganizatoriccaresaconducalareducereaimpactuluiactivitatii industriale asupra acestuia; - sustinereacercetariidezvoltariisiinovariisiinfrastructurapentru evaluarea conformitatii produselor si serviciilor industriale ; - dezvoltareapieteiliberesiconcurentialeprincontinuareaprocesului dearmonizarelegislativasideaplicareefectivaapoliticiiindomeniul concurentei; 1.2.3 ELEMENTE PRIVIND STATEGIA N DOMENIUL PROTECIEI MEDIULUI I DEZVOLTRII DURABILECerintelesiexigenteleexistentelanivelulUniuniiEuropeneimpuno nouaabordareaproblemelorglobaledemediu,dinpunctdevedereal efectelorsipresiuniiasupramediuluialetuturorconsecintelordezvoltarii socioeconomice. Protectiamediuluiconstituiepartecomponentaaprogramuluide restructurare si dezvoltare economica avand ca scop armonizarea strategiei si practicii romneti in domeniul protectiei mediului cu cele comunitare. ara noastr dispune de un capital natural foarte bogat, care insa a fost multtimpvalorificatfaraaaveainvedereprotectiamediului,folosindu-se tehnologii care au condus la crearea unor zone fierbinti, cu poluare intensa a aerului, apei sau solului. Extragerea combustibililor fosili si a minereurilor, industriasiderurgic,industriaenergetica,industriachimicasipetrochimica, industriacelulozeisihartiei,industriamaterialelordeconstructiietc.sunt activitati antropice cu impact semnificativ asupra mediului. SepoateapreciacncontextuldezvoltariidurabileaRomaniei protectiamediuluiesteoprioritateinvedereaasigurariiunuimediucurat pentrusanatatealocuitorilortariisiasigurareauneicresterieconomice inovative, spre binele generatiilor actuale si viitoare.Strategiaindomeniulprotecieimediuluinsiderurgiesiagestionarii durabile a resurselor urmareste, in principal, conformarea cu reglementarile in domeniu,capremizacompetitivitatiiindustriale.Deasemeneaconsiderm cseimpuneimbunatatireaintegrariicerintelordeprotectieamediuluiin elaborareasiimplementareastrategiilorsectoriale,regionale,zonalesila nivel de companie precum si decuplarea impactului si degradarii mediului de crestereaeconomicasi solutionareaunorproblemeacute,cumsunt implementarea Celor mai Bune Tehnici Disponibile (BAT) i Tehnologiilor TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 16 Curateintoatesectoarelesiderurgice,diminuareacantitatilordedeseuri, valorificarea deseurilor si crearea unei piete libere pentru tehnologii si servicii eficiente. ConformareacucerinteledirectivelorUEprivindPrevenireai ControlulIntegratalPoluriiIPPCcreazagentiloreconomicidin siderurgieposibilitateadearealizamodeledeproductiesiconsumdurabile, inscopulprotejariimediuluiinintregulsu,inclusivaevitariisireducerii impactuluiasupramediuluisirefacereaamplasamentelorafectatedepoluare launnivelcaresaasigurereutilizareaacestora.Inacestscoptrebuiesc adoptate Documentele de referin pentru Cele mai Bune Tehnici Disponibile -BREF,elaboratedeUE, diseminateatat in versiune original cat si traduse in limba romn. Autoritatileabilitate trebuiessprijinefinanciaragentiieconomicidin siderurgie,cuprecaderepentruconformareaechipamenteloriinstalatiilor specifice(echipamenteiinstalatiicareintrsubincidentadirectiveiIPPC, gestionarea deseurilor, etc), prin Fondul pentru Mediu. Transpunereadirectiveireferitoarelaraspundereademediucuprivire laprevenireasiremediereaprejudiciuluiadusmediului,impune,conform principiuluipoluatorulplateste,coperatoriieconomicicareproduc prejudicii mediului, suport toate costurile pentru remediereEste dementionat aicioportunitateafinanciar disponibil operatorilor economici din siderurgie, chimie, petrochimie materiale de constructii, creata deutilizareamecanismelorflexibilealeProtocoluluidelaKyotoal Conventiei Cadru ONU pentru schimbari climatice. Estecunoscutfaptulcresurselenaturaleconstituiebazadezvoltarii durabileasocietatii.Trebuiesaveminvederecautilizareaacestorresurse naturale s se fac astfel incat sa nu se depaseasca nivelul de suportabilitate a ecosistemelornaturale.Gestionareadurabilaresurselornaturaletrebuiesa aibalabazaoanalizacost-beneficiu,caresatinacontdeeficientautilizarii acestoraintimp.Piataincontinuacresterepentrufolosirearesurselorde mediu conduce la dezvoltarea de noi instrumente, cum ar fi permise de mediu si licente. Inacestsensautoritatiletrebuiesseimpliceinacordareaasistentei necesarepentrucafirmele,atatcelemari,catsicelemici,sa-sidezvolte strategiideprotectieamediuluisisa-siintegrezeconceptiadeproiectare, productie si marketing pornind de la Cele mai Bune Tehnici Disponibile - BAT i de la Tehnologii i Produse "Curate". Alinierealanormeledemediuestedificilaatatlaniveluloperatorilor economicicatsiinzonegeograficecuproblemegravedepoluare; conformareacuacesteasefacecuimportantefortfinanciar.Autoritatile trebuie s intervin in conformitate cu prevederile legislative privind ajutorul TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 17 de stat, pentru diminuarea si, in masura posibilului, pentru eliminarea poluarii. Prinschemadeacordareaeticheteiecologices-astabilitunsistem voluntardeacordareaeticheteiecologicepentrupromovareaproduselorcu impact minim asupra mediului pe parcursul intregului lor ciclu de viata si care ofera consumatorilor informatii precise stabilite pe baza stiintifica, cu privire la impactul acestora asupra mediului.Etichetaecologicdesemneazaceleprodusecuimpactredusasupra mediului,incomparatiecualteprodusedinacelasigrup,faraaincalca cerintele legale aplicabile produselor la nivel national.Promovareaimbunatatiriicontinueaperformantelordemediuale operatoriloreconomicidinsiderurgiesepoaterealizaprinsustinerea implementariisicertificariiSistemuluideManagementdeMediu, SMM (conform SR EN ISO 14 001: 1997).PrinProgramuldecrestereacompetitivitatiiproduselorindustriale suntsustinutedelabugetuldestatc50%dincosturilesuportatedecatre operatoriieconomicipentruimplementareasicertificareaSistemelorde ManagementdeMediusipentruobtinereaeticheteiecologicesi65%pentru interprinderile mici i mijlocii. Onouaatitudinefatademediuareefectatatasupraeficientei economicegenerale,catsiasuprareduceriipoluriisiutilizariieficientea resurselor.Crestereaeficieneiutilizariienergieielectricensiderurgie,desi presupunecosturimaridemodernizareaechipamentelor,vaaveaefecte pozitive atat asupra eficientei economice a agentilor economici, cat si asupra protectieimediuluiprinlimitareasaureducereaemisiilorpoluante. Compatibilitateacumediulreprezintaocomponentaacompetitivitatii industriale.1.2.4POLITICA DE MEDIU A UNIUNII EUROPENE PoliticademediuaUniuniiEuropene,asacumafoststabilitaprin TratatulCE,arecascopasigurareasustenabilitatiiactivitatiideprotectiea mediului,prinincludereaacesteiainpoliticilesectorialealeUE,prin elaborareademasurideprevenire,prinrespectareaprincipiuluicelcare polueazplatete,princombaterealasursaapoluarii,siprinasumareain comun a responsabilitatii. Acquis-ul cuprinde aproximativ 200 de instrumente legislative care acopera un numar mare de sectoare, precum poluarea apei si a aerului,gestionareareziduurilorsiproduselorchimice,biotehnologia, protectiaimpotrivaradiatiilorsiconservareanaturii.StateleMembretrebuie saseasigurecaoevaluareaimpactuluiasupramediuluiinconjuratorafost efectuata inainte de a aproba dezvoltarea anumitor proiecte din sectorul public sau privat. In ciuda imbunatatirilor semnificative ce au avut loc, in special in domeniulreduceriipoluariiaeruluisiapeipotabile,acquis-ultrebuiesase TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 18 dezvolte in continuare. In noul Program de Actiune pentru protectia mediului suntidentificatepatrudomeniiprioritare:schimbarileclimatice,naturasi biodiversitate, mediu si sanatate, si resurse naturale si deseuri. CartaAlba,destinatapregatiriitarilorasociatedinestulsicentrul Europei in vederea integrarii in Piata Interna a Uniunii (1995), acopera doar o micapartedinacquis-uldindomeniulprotectieimediului,maiprecispartea referitoare la legislatia privind produsele, care este direct legata de prevederile referitoare la libera circulatie a bunurilor. Transpunereaacquis-uluireferitorlaprotectiamediuluiinlegislatia nationala si aplicarea sa reprezinta sarcini majore. Lista de prioritati include: - legislatiacadruaUniuniiEuropene(inclusivaccesullainformatiesi evaluarea impactului de mediu); - masuriderivinddinconventiileinternationaleincareUniuneaeste parte; - reducerea poluarii globale si trans-frontaliere; - legislatiaprivindprotectianaturii(careurmaresteconservarea biodiversitatii), - masuricaresaasigurefunctionareapieteiinterne(deexemplu, standardele de produs). Punereainaplicaresirespectareaacquis-uluidindomeniulprotectiei mediuluinecesitaostructuraadministrativaputernicasibineechipata.Mai mult,conformarticolului6alTratatuluiCE,trebuieavutainvedere includereacerintelorreferitoarelaprotectiamediuluisiinaltedomenii, pentruacontribuilaodezvoltaredurabila.Toatetarilecandidateausolicitat masuri de tranzitie si adaptari tehnice. Ca urmare a negocierii, clarificarii si a eforturilor suplimentare substantiale depuse de aceste tari, unele dintre aceste cereri au fost retrase.Larandulsau,UniuneaEuropeanaaluatinconsideraremasuride tranzitieindomeniilecarenecesitaadaptareainfrastructuriisauinvestitii considerabile,peoperioadalungadetimp.Prinurmare,aufostacordate perioadelimitatedetranzitieinceprivestetratareaapeloruzatemenajere proveninddinmediulurban,deversareasubstantelorpericuloaseinmediul acvatic,deseuriledinambalaje,terenurilededepozitareadeseurilor, transportul deseurilor, masuri integrate de prevenire si control al poluarii, apa potabila,agregatelecarefunctioneazapebazadeardere,incinerarea deseurilor periculoase, emisiile de compusi organici volatili (COV) din zonele dedepozitaresidistributieacarburantilor,emisiileCOVdatorateutilizarii solventilororganici,continutulinsulfalanumitorcombustibililichizisi radiatia ionizanta in cazul expunerilor in scopuri medicale. Bazandu-sepeprincipiulgeneralpotrivitcaruiamasuriletranzitorii trebuie sa fie limitate in timp si ca scop, Uniunea Europeana a subliniat, chiar TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 19 de la inceperea negocierilor privind acest capitol, ca nu vor fi acordate masuri tranzitorii privind: - transpunerea (comparativ cu aplicarea) legislatiei; - legislatia-cadru(aer,deseuri,apa,evaluareimpact,accesulla informatie); - protejarea naturii; - aspecteleesentialelegatedepiatainterna(intreagalegislatieprivind produsele); - noile investitii in instalatii. Perioadele de tranzitie acordate vor permite viitoarelor State Membre sa depaseascagreutatiletrecutuluisi,inacelasitimp,vorimpiedicaatragerea unorinvestitiicarerespectadoarintr-omicamasurastandardeledemediu. Maimult,masuriledetranzitieaufostacordatenumaipebazaunorplanuri detaliatedepunereinpractica,incluzindstrategiidefinantaresiobiective intermediare. Romania a deschis acest capitol in primul semestru al anului 2002 si a cerut perioade de tranzitie pentru urmatoarele acte comunitare: Calitatea aerului: DirectivaConsiliuluinr.94/63/ECprivindcontrolulemisiilorde compusiorganicivolatili(COV)rezultatidindepozitareabenzineisi distributiasadelaterminalelastatiileservice,pentrucares-asolicitato perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010. Managementul deseurilor: Directivanr.94/62/ECprivindambalajelesideseuriledinambalaje, pentru care s-a solicitat o perioada de tranzitie de trei ani, pn in anul 2010. Directiva nr. 99/31/EC privind depozitarea deseurilor, pentru care s-a solicitat o perioada de tranzitie de 10 ani, pana in anul 2017. DirectivaConsiliuluinr.2000/76/ECprivindincinerareadeseurilor, pentru care s-a solicitat o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010. Calitatea apei: Directiva nr. 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, pentru care s-a solicitat o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022. Directivanr.98/83/ECprivindcalitateaapeidestinateconsumului uman, pentru care s-a solicitat o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022. Directiva nr. 76/464/EEC privind deversarea substantelor periculoase inmediulacvatic(siacelor7directiveconexe),pentrucares-asolicitato perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015. Directivanr.91/676/EECprivindprotectiaapelorimpotrivapoluarii cunitratiprovenitidinsurseagricole,pentrucares-asolicitatoperioadade tranzitie de 7 ani, pana in anul 2014. TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 20 Controlul polurii industriale si managementul riscului: DirectivaConsiliuluinr.96/61/ECprivindprevenireasicontrolul integrat al poluarii (PCIP), pentru care s-a solicitat o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015. DirectivaConsiliuluinr.1999/13/ECprivindlimitareaemisiilorde compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor in anumite activitati si instalatii (COV) pentru care s-a solicitat o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015. DirectivaConsiliuluinr.88/609/EECprivindlimitareaemisiilorin atmosfera de poluanti specifici de catre instalatii mari de ardere (IMA), pentru care s-a solicitat o perioada de tranzitie de 5 ani, pana in anul 2012.1.3 MANAGEMENTUL DE MEDIU N SIDERURGIE Managementulmediuluiaredreptscoputilizarearesponsabilaa resurselornaturale,economicesiumaneastfelincatmediulsafieprotejatsi imbunatatit.Acestacautasaprotejezebunurileecologicevaloroase,sa manageriezezonelelocalepeceamaipotrivitacalesisadezvolterelatiile intre populatie si mediul natural. Astazi obiectivele managementului mediului sunt asigurarea principiilor fundamentale ale dezvoltarii durabile care cauta sa puna in locul economiilor mediul pentru acestia si generatiile viitoare. In treizeci de ani sau atat cat guvernul si industria au fost in conflict cu cerinteledemediu,nivelulsofisticariisiangajamentuluicerutinordinea obtineriiperformanteinecesaredemediuaufoststabilcerutesiaucrescut exponential. La inceput, deoarece primele acte si sisteme de reglementare Aer Curat,ApaCuratasiDepozitareaDeseurilorerauusordedezvoltat, responsabilitatile de conformare erau relativ simple si portionate clar. Sarcina industrieideagasisiimplementasolutiideingineriepentruaclarifica problemeleidentificateafostrelativsimpla,darcostisitoare.Indemanarea in acest obiectiv nu a facut sa se creeze o necesitate urgenta a companiei spre a schimba cultura lor sau calea lor de a face afaceri. Cutrecereaanilor,totusicircumstanteles-auschimbat.Legilesi reglementarile au crescut in complexitate si s-au inplicat spre punctul in care celemaimultecompaniiaunevoiesadezvoltesistemecuprinzatoarede conformaresiculturideconformarepentruasatisfaceconsistentlitera legii. Mai mult decat atat, companiile au descoperit ca simpla conformare cu legeaadeseanuestesuficientapentruaprotejabunurilelorsiinvestitii grozavepecareeitrebuiesalefacapentrucreareauneiimaginifavorabile care sa se identifice cu marca fabricii. Actiuni in conformitate cu legea trebuie totusi sa rezulte in incidentele de mediu, pagube si descoperiri de amenzi dure decaretrebuiesaseaibagrijarezultindprocesesiraspunderipunitive. Actiuniinconformitateculegeapottotusisafiefondatesocialdar TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 21 iresponsabiledinpunctdevederemediurezultandinadversitatea consumatorului,boicoturisiprotestepublice.Actiuniinconformitatecu legea,inmodegaldacagrijafatadetaxeesteexercitata,potsafierau receptionatedecomunitatilesiorganizatiileafectaterezultandconsecinte nefolositoare.Companiilecugandireinaintatainteleg,maibine,caactiuni dincolodeconformitatesuntnecesaredacapiederileneanticipateaufost evitate. 1.3.1 STANDARDELE MANAGEMENTULUI DE MEDIU I SISTEMELE DE MANAGEMENT DE MEDIU Deoarece organizatii si companii de toate felurile sunt din ce in ce mai interesatesarealizezesisademonstrezeoperformantaecologicasanatoasa princontrolareaimpactuluiactivitatilor,produselorsiserviciilorlorasupra mediului,eleefectueazunnumarcrescutde"remedieri"sau"auditri" pentruaapreciaperformantaecologica.Totusi,acesteremedierisiauditri singure nu sunt suficiente pentru a asigura o organizatie ca performanta ei nu numaicaintruneste,darvaintrunisiinviitorcerintelelegale.Standardele Managementului Mediului (cum ar fi Comisia Europeana Eco-Management si SistemuldeAuditEMASsiseriiledestandardeISO14000constituieun etalondupacareorganizatiilesicompaniileisipotmasuraperformanta.Ele furnizeaza un proces structurat care face posibila introducerea unui Sistem al Managementului Mediului viabil. SistemulManagementuluiMediului(SMM)esteunmecanismcarese adreseazaunortemeecologicemajoreprinalocareaderesurse,desemnarea responsabilitatilor,sioevaluarecontinuaapracticilor,procedurilorsi proceselor,caresuntorganizateintr-unmodsistematic.Deaceea,SMMse distinge ca un instrument puternic care permite organizatiei sa realizeze si sa controlezenivelulperformanteiecologicepecarei-ostabileste.Astfel, devineparteintegrantaasistemuluimanagerialaluneiorganizatiisieste necesar sa fie coordonat cu eforturile sistemelor manageriale din alte domenii. Sistemul Managementului de Mediu trebuie sa fie proiectat pe o astfel de cale pentru a asigura ca: - Politica de mediu a companiei, obiectivele si programele sunt auditate periodic si revizuite daca este necesar. - Sunt in mod propiu definite responsabilitati si autoritati. - Procedurile de operare au fost stabilite. - Cerintele pentru politica de mediu a companiei, programul si sistemul de management sunt monitorizate. - Documentarea managementului de mediu este stabilita. - Programul auditului de mediu este implementat. TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 22 1.3.1.1STANDARDELE MANAGEMENTULUI DE MEDIU Inprezent,pretentioaseleautoritatidereglementareaurecunoscutca sistemuldereglementaredetaliat,prescriptiv,decomandasicontrolpoate saseobtinapecaleauneiadevaratesiexemplareperformantedemediu. Aceste autoritati au planuit dezvoltarea sistemelor de reglementare durabile, care incurajeaza judecati de mediu mai flexibile si sisteme bazate pe decizia luata.Celemainotabiledintreacesteasunt:ComisiaEuropeanEco-Management i Schema de Audit (EMAS); Standardele ISO 14 000, care este un set de standarde de cerinte de mediu referitoare la operare, audit, produse sicerintelepentruproduse,incluzandunstandardindependentdeauditare pentru Sistemele de Management de Mediu.SeriadestandardeISO14000afostdezvoltatadeOrganizatia InternationalapentruStandardizareinscopuldeastabilicerinteleprimare pentruSistemeledeManagementdeMediu.ISOimpartasesteunfundal comun cu EMAS si este larg acceptat - mai ales in Uniunea Europeana - drept un indicator al practicilor convenabile ale managementului ecologic.1.3.1.2COMISIA EUROPEAN ECO-MANAGEMENT I SCHEMA DE AUDIT (EMAS) ObiectivulglobalaComunitatiiEuropene,asacunmafostdefinitde tratatuldelaMaastrichtesteinparticulardeapromovaodezvoltare economicaarmonioasasiechilibrataaactivitatiloreconomice,durabil,a uneivietiviisidecalitate.Inciudatuturordirectivelorsireglementarilor adoptatedeECsiaactiunilorinternationalesinationaleinacestcamp, calitateamediuluiestetotusideterioratainComunitatesiinlumealarga. Obiectivul dezvoltarii durabile, care este integrat acum in obiectivele Uniunii Europene,cheamapentruutilizareaunuisirdeschisalinstrumentelorpentru politica de mediu. Este nevoie de o noua apropiere, bazata pe principii diferite de actiune.Al 5-lea Plan de actiune pentru mediu al Comunitatii recunoaste acestea si indica clar ca responsabilitatea de mediu ar trebui impartita intre autoritati, industrie, consumatori si oameni in general. O noua gandire este dezvoltata in interiorul ciclurilor de reglementari. Acestea au rolul de a explora intregul sir aloptiunilorpentruapropiereaprescriptivatraditionalasprereglaresi reglementare.LanivelulComisieiEuropeneaceastanouaapropiereesteprobabil ceamaievidentainEcoManagementsiSchemadeAuditcareafost adoptata de Consiliul Europei pe 29 Iunie 1993. Reglementarea intra in forta iniulie1993.Totusi,schemas-adeschispentruparticipareacompaniilor numaidinAprilie1995.ReglementareaEMASseaplicatuturorstatelor membre UE si la trei Statemembre ale ariei economice UE, adica Norvegia, TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 23 Islanda, si Lichtenstein. Obiectivulschemeiestedeapromovadezvoltareacontinuaa performantei mediului in activitatile industriale prin: 1.Stabilireasiimplementareapoliticilorecologice,programelorsi sistemelormanagerialedecatrecompanii,nlegturcuplatformelelor industriale. 2. Evaluarea obiectiv, sistematic i periodic a performanelor acestor elemente. 3.Furnizareainformaiilorlegatedeperformanaecologicpublicului larg. SchemanuinlocuiestelegislatiaComunitatiisaunationaledemediu saustandardeletehnicenufacaceasta,inoricecaz,indeparteaz responsabilitateacompanieideaexecutatoateobligatiilesalelegalenumai subactiunealegislatieisistandardelor.PentruaparticipainEMAS,o companietrebuie sa adopte o politica de mediu,sarevada performanta sa de mediu la zona in cauza, sa dezvolte un sistem de management de mediu si sa dezvolteunplandeactiuneinluminadescoperirilorreviziei,saauditeze sistemulsisapubliceodeclaratieaperformanteizonei.Oatreiaparte calificatacontroleazasistemulsideclaratiaspreavedeadacaeiindeplinesc cerintele EMAS. Daca este asa, ei valideaza si zona poate fi inregistrata. MulteorganizatiidinEuropaauinceputsa-siajustezesistemelede managementsemediuastfelincatsaseconformezecerintelor Regulamentului EMAS. De asemenea, Comisia Europeana promoveaza studii pilotpentrucrestereaparticipariiinsistemacompaniilormicisimijlocii (SMEs)siprevedecastatelemembreindividualesaadaptezesistemulsiin alte sectoare, cum ar fi serviciile publice.DezvoltareasiimplementareaEMASestereglementatadeacreditari competenteseparatesiorganismedeinregistrare,deautoritatiledemediusi ComitetuldeReglementareEMAS,caresunttoateformatedinreprezentanti dinStateleMembre.Acestprocesarmonizeazainmasuranecesara, activitatile din Statele Membre. StructuraEMASpoatefischimbatnumaiprinmodificarea RegulamentuluiEMAS,inconformitatecuprevederileihotararileUniunii Europene. Articolul 20 al Regulamentului 1836/93 cere Comisiei Europene sa revadaschemadupmaximumcincianidelaintrareasainfunctiunesisa propunaoricemodificari necesare, inspecial referitoare la scopul schemei si la posibila introducere a unui logo. Domeniulsistemelordemanagementdemediunuestestatic.Latrei anidupaceEMASafostpublicat,afostprodusstandardulinternational pentru Sistemele de Management de Mediu ISO 14001. Acest standard a fost adoptatpestetotinlumesiesterecunoscutdreptunsistemstandardsi TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 24 management de mediu logic si bine structurat.EMASesteinmodcurentrestrnslasectorulindustriali manufacturierdar,inacelasitimpserecunoastecatoatesectoareleauun impactsemnificativasupramediuluisicadeasemenea,mediulvabeneficia depeurmaunuibunmanagementecologicsiinacestesectoare.Inmod traditional,EMASs-aconcentratpeimpactulecologicdirectalemisiilorsi deseurilor. Cu toate aceste, impactul indirect cum ar fi politica cumpararii sau folosiriiprodusuluisiaruncariiestesemnificativsivabeneficiadeaducerea subcontrolulSistemuluiManagementuluideMediu.RevedereaEMASla cinci ani dupa intrarea sa infunctiune prezinta o oportunitateideala pentrua se adresa la: 1.Extinderea sferei EMAS in toate sectoarele de activitate economica. 2.Integrarea ISO 14001 ca sistem de Managementde Mediu cerut de EMAS. 3.AdoptareaunuilogoEMASvizibilsirecunoscutpentruapermite organizatiilor inregistrate sa-si publice mai efectiv participarea in EMAS. 4.Implicarea angajatilor in implementarea EMAS. 5.Intrirearoluluideclaratieidemediu,pentruimbunatatirea transparentei comunicarii performantei de mediu ntre actionarii lor si public. 6.Promovarea participarii SMM prin mecanisme de sprijin potrivite. Standardul ISO 14 001 a fost finalizat in septembrie 1996 si este acum implementatdecompaniipretutindeniinlume.Elspecificacerintelepentru unsistemdemanagementalmediului,pentruapermiteuneiorganizatiise formulezeopoliticasiobiectivetinandcontdecerintelelegislativesi informatiadespreimpacturilesemnificativedemediu.Elseaplicatuturor aspectelor de mediu pe care organizatia le poate controla si peste care pote fi deasteptatcaelsaaibainfluenta.Nufaceelsingurdeclaratiaspecifica criteriuluideperformantademediu.Aceststandardinternationaleste aplicabil oricarei organizatii care dorete: 1.S implementeze, s ntrein si s imbunatateasca un SMM. 2.S se asigure de conformarea sa cu politica de mediu declarata. 3.S demonstreze o asemenea conformare celorlalti. 4.Scautecertificarea/inregistrareaSMMsudectreoorganizaie extern. 5.Sfacodeclaratiedeconformarecuaceststandarddinproprie determinare.Companiilecaredorescsobincertificareatrebuiescontacteze organismele de acreditare ale standardelor lor nationale, care trimit un grup de auditorispreadeterminadacaSMM-ulcompanieisatisfacestandardulISO 14001.CompaniilecareauunSMMaprobatsuntinzestratecuuncertificat valid pentru o perioada finit de timp, in mod uzual trei ani. TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 25 1.3.2SERIA DE STANDARDE ISO 14000 ComitetultehnicalOrganizatieipentruStandardizare207(ISO/TC 207)pregatestestandardeleinternationaledemanagementalmediuluisiare grupuldelucruformatdinpersonalitatialecomitetelornationale.ISOa dezvoltat o serie de standarde si liniile directoare in aria mediului care sunt in modcolectivcunoscutecaseriaISO14 000destandarde.ISO14001este singurul standard certificabil, restul fiind linii directoare de sustinere. In mod curent, cele mai avansate dintre standardele si liniile directoare in serie sunt: -ISO 14001 Sisteme de Management de Mediu- Specificaii i Ghid de Utilizare. -ISO14004SistemedeManagementdeMediu-Ghidprivind principiile, sistemele i tehnicile de aplicare. -ISO 14 010 Ghid pentru Audit de Mediu- Principii Generale. -ISO 14 011 Ghid pentru Audit de Mediu - Proceduri de Audit - Part 1 Auditul Sistemelor de Management de Mediu. -ISO 14 012 Ghid pentru Audit de Mediu Criterii de calificare pentru auditorii de Mediu Familia ISO 14 001 a standardelor demanagement demediu, conform planuluiactual,cuprinde23destandardeindividuale,indrumarisirapoarte tehnicelegatedemanagementuldemediuincadrulsistemuluide managementdemediu(SMM)aluneicompanii.AvantajulmajoralISO 14001estecaasiguraometodalargacceptataaproiectariisiimplementarii unui Sistem de Management de Mediu.Foreputernicealepieiiaumpinscompaniilespreobinerea certificriiISO14001iaceastorientarevacontinuaprobabilnviitor. Conformarea cu ISO 14001 sau un standard similar de sistem de management almediuluivafiprobabilcerutacelormaimultecompaniidininteriorin urmatoriizeceani.Deasemeneamultecompaniivorconsideracertificatul ISO14001cafiindcaleadeademonstrapubliculuicaeisuntconstituitiin buni cetateni.Managerii de mediu vor avea aadar s ineleag ISO 14 001 i cerinele luinordineadeasepregtieiniipentruchemrilemanagementuluide mediu al noului secol. Obtinereaautorizaieidemediu.Autorizaiademediuesteun documenttehnico-juridicemisdeautoritilecompetentepentruprotecia mediului,princaresuntstabiliteconditiilei/sauparametriidefuncionarea unei activiti existente sau a unei activiti noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, necesar pentru punerea acesteia in funciune.Autorizaiaintegratdemediuesteundocumenttehnico-juridicemis deautoritilecompetente,conformdispozitiilorlegalenvigoare,dea TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 26 exploatantotalitatesaunparteoinstalaie,nanumitecondiiicares asigurecainstalatiacorespundecerinelorprivindprevenireaicontrolul integratalpolurii.Autorizaiapoatefieliberatpentruunasaumaimulte instalaii sau prti ale instalaiilor situate pe acelai amplasament i care sunt exploatate de acelasi titular.Categoriile de activiti industriale pentru care este necesar autorizaie integratdemediuaufostprevazuteinanexanr.1laOUGnr.34/2002, aprobatprinLegeanr.645/2002.OrdonanaafostaprobatcuOUG 152/2005.Solicitareaiobinereaautorizaieidemediusuntobligatoriiatt pentru desfasurarea activitilorexistente, ct si pentru incepereaactivitilor noi(activitileprevzutenanexanr.1-conformOrdinului876/2004). Ageniieconomicicareauactiviticuimpactsemnificativasupramediului (activitatileprevazuteinanexanr.1-conformOrdinului876/2004)solicit autorizaia de mediu la sediul Ageniei de Protecie Mediului.DocumentaiasepregteteconformOrdinuluiMMGAnr.876/2004 pentruaprobareaProceduriideautorizareaactivitatilorcuimpact semnificativ asupra mediului.La solicitarea unei autorizaii de mediu sau cu minim 45 de zile inainte deexpirareaautorizatiidemediuexistente,titularul activitiieste obligats depun la APM urmtoarele:cererea pentru eliberarea autorizaiei de mediu;fia de prezentare i declaraia conform model din Ordinul 876/2004;dovadacafcutsolicitareaprincelputinunadintremetodelede informare specificate in anexa nr. 3, conform modelului Ordinul 876/2004;piese desenate (plan de situaie i planul de ncadrare n zon);act privind situaia juridic a terenului (spaiului);certificatul de inregistrare, anexa la acesta sau certificatul constatator;contract prestrii servicii ap, canalizare si salubrizare;contract de valorificare a deeurilor rezultate din procesul tehnologic;autorizaie/notificare de gospodrire a apelor dup caz;autorizaii de funcionare emise de celelalte autoriti;dovada plii taxei i tarifului pentru solicitarea autorizaiei de mediu.Autorizaia/autorizaiaintegratdemediuseemitedupobtinerea celorlalteavize,acorduri,autorizaii,dupcaz,aleautoritilorcompetente, potrivitlegii.Sevorrespectaurmtoareleetape:etapaI-analizainiiala informaiilorprezentate(inclusivvizitainteren)intocmireandrumarului pentrucontinuareaprocedurii;etapaII-analizabilanuluidemediu,a documentelorsolicitatepentruautorizarei/sauaprogramuluipentru conformare;etapaIII-mediatizare,consultareapubliculuiiacelorlalte autoriti implicate i etapa IV - finalizarea programului pentru conformare i emiterea autorizaiei. TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 27 Capitolul 2 ASPECTE DE MEDIU SPECIFICE LINIILOR DE FABRICAIE A OELULUI I A EVILORDE OEL 2.1 IDENTIFICAREA ACTIVITILOR AGENILOR ECONOMICI PENTRU REDUCEREA / ELIMINAREA POLURII Aa cum s-a artat n capitolul anterior, strategia de mediu din industria oeluluiiaevilordeoelcuprindeunansambludescopuriiinteniiale agenilor economicidindomeniureferitoare la diminuarea impactuluiasupra mediului, exprimate nmodclar.Dezvoltareauneianumite politicidemediu esteadeseaprimulpasndemarareaunuimanagementdemediulanivelul acestor ageni economici. Instrumentulcuajutorulcruiaageniieconomicicareconcurla fabricaia oelului i a produselor tubulare de oel nregistreaz diferitele tipuri de materii prime, materiale, energie, resurse, produse, deeuri care intr i ies dinfabricaientr-oanumitperioaddetimpconstnbalanademediua respectivelorunitisauaa-numitaecobalan.Cualtecuvinte,aceasta furnizeaznregistrareaintrrilor(inputurilor)fizice,astocuriloria ieirilor(outputurilor).Ecobalanaesteunuldintrecelemaiutileinstru-mentepebazacroraserealizeazanalizaefecteloractivitiieconomice asupramediului[48].Similarmoduluidedefinireaecobalaneiagenilor economicisepotdefiniecobalaneattlaniveldeprocesctilanivelde produs (figura 2.1.). Balanademediuaunuiprocesdefabricaiedinsiderurgie-laminoare este un inventar al inputurilor materiale i energetice specifice procesului i a outputurilor(produs, deeu) ntr-oanumitperioaddetimp.Pentru anumite produsesiderurgice(lingouri,agle,evi,etc.)aceastasedefinetenmod asemntor,fiinduninventaralintrrilordematerialeienergeticeutilizate pentrurealizareaproduselorrespectiveiadeeurilorrezultatenurma procesuluideproduciespecificaceluiprodus.Esteuninstrumentutiln analizastatisticintegrateconomiemediuoferindoimagineclara fluxurilormaterialeienergetice din unitile siderurgice (figura2.2), scopul cestoranalizefiindgsireacilordecretereaeficieneilanivelulfiecrei operaii de pe fluxurile de fabricaie din sectoarele siderurgice. TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 28 INPUTURIterenuricldiriechipamentesemifabricateenergieapaerProces de fabricaieOUTPUTURIterenuricldiriutilaje i echipamenteproduse i deeuri solideemisii energeticeap poluatemisii n aerCapitalproductivterenuricldiriutilaje iechipamente semifabricateProdus AProdus BProdus CProdus DAdministraieBalana produsuluiBalana procesuluiBalana ntreprinderii Fig. 2.1 Tipuri de balane de mediu specifice sectoarelor oelrie-laminoarepentru fabricarea evilor de oel infrastructur fabricaieMaterie primEnergie Produse i servicii (produsele pot fi depozitate i/sautransportate)Deeuri deeuri solide evacuri n ape emisii n aer Fig. 2.2Prezentarea scematic a fluxurilor materiale i energeticencondiiiledezvoltriidurabile,pentruageniieconomicidin siderurgieesteobligatorieidentificareaaceloraspectedemediu,acele intrri i ieiri care genereaz efecte asupra mediului.Cuajutorulbalaneidemediusepotidentificaacesteaspecte,iarprin analiz pot s se identifice cile specifice de reducere a efectelor, concomitent cusporireabeneficiilor(cretereaperformanelordemediuconducela creterea performanelor economice). TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 29 2.1.1 CLASIFICRI SPECIFICE PROTECIEI MEDIULUI Caracterizarea proteciei mediului pe liniile de fabricaie a oelului i a produselordinoel,ncazulnostruaproduselortubulare(evi)dinoel, necesitevideniereaactivitilorspecificedesfuratedeageniieconomici caresconduclaeliminareapolurii,amijloacelorcucareserealizeaz acesteactiviti,precumiaefortuluifcutnaceastdirecie,respectiva cheltuielilor pentru protecia mediului.Analizeleprivindproteciamediuluipresupundezvoltareaunuisistem declasificare,carespermitculegereaifurnizareainformaiilornecesare evalurii gestiunii i proteciei mediului prin: -delimitareadomeniuluiprotecieimediului,porninddelaactivitile specifice sectoarelor oelrie-laminoare,carereprezinttipurile de intervenii efectuate pentru protecia mediului. Aceast delimitare se face n concordan cuelementeledemediu,tipuriledepoluaresautehniciledeproteciea mediuluiutilizate.Ladelimitareaactivitilorspecificede proteciamediului se are n vederedefiniiamediului, care include alturi de principalii factori de mediu (ap, aer, sol) ielemente legate de biodiversitate ; -evideniereaserviciiloriamijloacelordeproteciamediului. Serviciiledeproteciamediuluisuntunrezultatalactivitilordeprotecia mediuluiisuntasociatecumijloaceledeproteciamediuluicare,larndul lor,suntgrupatedupmodulncareinflueneazproceseledeproduciei dup elementul de mediu asupra cruia acioneaz preponderent; -identificareacategoriilordeagenicareefectueazcheltuielipentru proteciamediului lanivelul sectoruluiproductivi aladministraieipublice. Acesteasuntunitideexecuiesaudefinanareaactivitilorspecificede proteciamediului,carecorespundunitilorinstituionaledefinitencadrul Sistemului conturilor naionale. 2.1.2DELIMITAREA ACTIVITILOR PENTRU PROTECIA MEDIULUI Analizadetaliataactivitilordeproduciedincadrulseciilorde oelrie-laminoarenstrnslegturcuimpactulacestoraasupramediului, impune punerea n eviden a activitilor care vizeaz combaterea degradrii mediului cu referire special asupra sntii i bunstrii umane, denumite n continuareactivitispecificedeproteciamediului.Aceastcerineste generat,nprincipal,defaptulcastfeldeaciunidecombatereantreneaz costurilegatepedeo partedeprotecia mediuluiiar,pedealtparte,legate dereparareapagubelor.Amploareaiconinutulunorastfeldeactivitide aprare a mediului au avut diferite dimensiuni n concepia mai multor autori. TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 30 Aceste puncte de vedere pot fi sintetizate astfel: -protecia mediului cu caracter preventiv (modificarea caracteristicilor bunuriloriserviciilor,modificareastructuriiconsumului,modificarea tehnicilor de producie,reciclareadeeurilor,prevenireadegradriipeisajelor i a ecosistemelor); -proteciamediuluicucaractercorectiv(asigurareaneutralizrii deeurilor i permiterea asimilrii acestora de ctremediu, repunerea n stare funcional a ecosistemelor); -remediereapagubelorcarerezultdinaciunilededegradarea mediului(reparareaconstruciilor,ainstalaiilordeproducie,activitide salubritate i servicii sanitare suplimentare, alte activiti compensatorii). nfigura2.3seprezintdiferiteactivitideprotecieamediului,la fabricarea evilor de oel, sub forma unei diagrame simplificate. Activiti economiceMediul natural Activiti de protecia mediului Deeuri netratateDeeuri tratate Deeurireciclate Deeuri netratate Impacte de mediu care nu se pot evita (6) Fig. 2.3Diagrama activitilor de protecia mediului la fabricarea evilor de oel Incertitudinileasupraincideneloreconomieiasupramediuluii evaluareariscurilorireversibilitiidegradriinaturaleimplicomultitudine de aciuni anticipative. Restructurarea activitilor de producie i modificarea structuriiconsumuluinvedereauneimaimaricompatibiliticumediuau fostexemplificate ca fiind aciuni preventive. Activiti preventive separate (2) Activiti de restaurare (3) Activiti de evitare sau ecranare (5) Elaborare i turnare oel, laminare evi de oel Activiti preventive integrate (1) Activiti pentru repararea pagubelor datoratemediului (7) Asimilare natural (4) TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 31 n msura n care mediul natural nu poate fi protejat contra incidenelor economiceseimpunactivitiderepunerenstareaacestuia.Dacaceste pagubenupotfievitate,suntnecesarereparaiisauserviciisanitare suplimentare. Activitile de protecia mediului prezentate n diagrama din figura 2.3 sunt explicitate n continuare [48]. nmsura n care activitile de prevenire integrate(1)nupotmpiedicaemisiiledesubstanepoluantesauproducerea dedeeuri,s-arputeautilizatehnicideprevenireseparate(2).Deeurile tratatesaurmasenetratateafecteazmediulnatural. Acesteincidenepotfi reduse prin activiti de restaurare (3), sau prin procese naturale de asimilare (4).Dacacesteactivitinupotmpiedicaodegradareacalitiimediului, potapareniterepercusiuninegativeasupraactivitiieconomicei,n particular, asupra activitii de consum. Aceste repercusiuni ar putea fi evitate cel puin n parte prin activiti de ecranare (5). Incidenele care nu au putut fi evitate (6) conduc la pagube care, la rndul lor, pot fi remediate prin activiti de reparare (7). Activitiledeprevenireiuneleactivitideremediereapagubelor suntdenumiteactivitideproteciamediului.Datefiinddiversitateai multitudineaacestoractivitidinindustriasiderurgic,estefoartedificilde identificat ntregul evantai al acestora. n multe cazuri activitile de prevenire potfievideniatedoardacsepotidentificainstalaiilespecialedeprotecia mediului. Totodat,daceforturiledeprotecieamediuluincepngeneralprin niteactivitideprotecieseparate,ntr-oetapulterioaracesteactiviti suntnlocuitecuactivitiintegrate.Aceastanunseamncodiminuarea numruluideactivitideprotecieseparatearputeafiinterpretatcao scdereagraduluideprotecieamediului.Delimitareaactivitilorde protecieamediuluisefacenfunciedeelementeledemediu,denatura polurii sau de consecinele pe care le trateaz i de tehnicile utilizate. De asemenea, clasificarea poate fi legat directde delimitarea mediului avndcaobiectivesenialrelaiaom-natur.ntructaceastrelaieeste foarte diversificat i foarte complex, clasificarea trebuie fcut n funcie de diverselogiciipebazadiverselorcriteriiaparinndnspecialsferei economice sau ecologice. nacestcontext,activitilepentruproteciamediuluispecifice fabricaiei oelului i evilor de oel pot fi grupate n funcie de: - natura polurii sau impactului, asociat la un element de mediu; -operaiiledepefluxuriletehnologicedefabricaieaoeluluiia evilor din oel la care se refer oactivitate specific de protecie a mediului; -echipamenteleiinstalaiileutilizatepentrudesfurareaactivitilor specifice. TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 32 Prima caracteristic impune o distincie a activitilor specifice, legnd elementeledemediudetipuldepoluare,astfel:reducereaemisiilorde substanepoluantenaer,proteciaapeidesuprafa,proteciasoluluiia apeisubterane,combatereaproduceriizgomotului,limitareadegradrii biodiversitii, combaterea producerii de radiaii. n funcie de cea de a doua caracteristic (tipul de activitate desfurat) exist urmtoarele activiti: de prevenire a polurii, de reducere a polurii, de msurareicontrol,decercetareidezvoltare,deinstruire,deadministrare general a mediului. Legat de utilizarea echipamentelor (filtre, cicloane etc.) sau instalaiilor (staii de epurare, paravane de zgomot etc.) se pot defini activitile specifice n funcie de tipul acestora. Combinndgruprileprezentatemaisussepoateobineuncadrude clasificare n urmtoarea form: activitideprevenireicombatereaimpactelorsistemelorde producieiconsum,careprinnaturalorvizeazlimitareaefectelornefaste ale activitilor economice i care, la rndul lor, pot fi divizate astfel: -prevenirea, eliminarea i tratarea poluanilor nainte de evacuarea lornmediulnatural(activitideaprareamediului):gestiuneadeeurilor, reducerea emisiilor n aer, gestiunea apelor uzate; -tratareasaureducereaemisiilordepoluaninelementelede mediu (activiti de combatere a polurii care rezult din activiti anterioare): combatereapoluriimediuluiacvaticmarin,combatereapoluriiapelorde suprafa, combaterea polurii solului, reducerea zgomotului. activiti de protecie a patrimoniului natural, detaliate astfel: -conservarea speciilor de faun i flor; -prevenireaecologicaaccidentelornaturale(meninereafactori-lor naturali); -amenajarea zonelor naturale protejate; -aciuni de restaurare a peisajelor, protecia i restaurarea situ-rilor naturale. alte tipuri de activiti, cum sunt: -cercetarea i dezvoltarea; -administrarea general a mediului; -instruirea. Activitiledeprotecieamediului,desfuratelanivelulagenior economiciisociali,corespundpentrutreitipuridiferitedeactivitide producieianume:activitideproducieprincipale,activitisecundarei activiti auxiliare sau interne.Activitilede protecie amediului potconstitui activiti de producie principaleatuncicndacesteareprezintobiectulprincipaldeproducieal TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 33 agentuluirespectiv.Acesteactivitipotaveacarezultat,serviciidemediu, care la rndul lor pot fi comercializate sau nu, ctre ali ageni economici sau populaie. Activitiledeproteciamediuluipotconstituiactivitisecundare.n acestcaz,rezultateleacestoractiviticonstaungeneralnservicii comercialesaunecomercialerealizatepelngproduseleprincipaleale unitilor. Activitiledeproteciamediuluipot,deasemenea,sfieactiviti auxiliarecare,nacestcaz,nuservescdectcerinelorinternealeagenilor economiciidecinufacobiectulpieii,lucrupentrucaresemainumesc activiti interne de protecia mediului. 2.2PRINCIPALELE ASPECTE DE MEDIU SPECIFICE LINIILOR DE FABRICAIE A OELULUI I A EVILOR DE OEL 2.2.1 PRINCIPALELE ASPECTE DE MEDIU SPECIFICE LINIILOR DE FABRICAIE A OELURILORPENTRU EVI ncadrulpeoceselordeelaborareiturnareaoelurilordestinate fabricaiei de evi, elaborarea acestor oeluri n cuptoarele electrice cu arc este unuldintrefactoriideterminanideformareaemisiilordegazeipraf. Procedeul de elaborare a oelurilor pentru evi n cuptoarele electrice cu arc se bazeazpeprocesefizico-chimicecaresedesfoarlatemperaturiridicate, asigurnd, pe baza instruciunilor tehnologice specifice, obinerea oelurilor n ecartul de compoziie i calitate prescris. Procesuldeelaborarea oelului ncuptoarele electrice cu arc cuprinde maimulteetapetehnologice,caracterizatedeoperaiiletehnologicecare trebuie efectuate: -ajustarea (reparaii la cald ale cuptorului - torcretare); -ncrcarea(operaiidemanipulareincrcareamateriilorprimen aceste cuptoare; -topirea(topireancrcturii,ncrcareaurmtoarelorbene,utilizarea oxigenului, a arztoarelor oxi - gaz); -oxidarea (insuflare oxigen, evacuarea zgurii oxidante); -rafinarea-dezoxidareaialierea(adaosuldematerialecuaciune dezoxidant i aliere); -evacuarea (evacuarea zgurii i, respectiv, evacuarea oelului). netapaactualdedezvoltaretehnologicasiderurgiei,cuptorul TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 34 electricmodernizat,transformatnmaindetopire,transferoperaiilede afinare-rafinarenagregatedemetalurgienoal,nsiaicimecanismele de formare a emisiilor de gaze i praf sunt asemntoare. Datoritproceselorfizico-chimicecaresedesfoarlatemperaturi nalte,elaborareaestensoitdeformareaintensagazelorceconino cantitate apreciabil de praf.Fenomenulestespecifictuturoretapelortehnologiceamintite,darmai ales perioadelor de topire i oxidare. Cantitateadeemisiidegazeiprafestedirectproporionalcu intensitateadedesfurareaproceselorfizico-chimicedinbaiametalici dinspaiuldelucrualcuptoruluiidepindedeperioadelespecificeale procesului de elaborare prezentate n continuare. n perioada de ajustare apar emisii datorit: - erodrii poriunilor de cptueal ale vetrei uzate; -desprinderiifraciilorfoartefinentimpulprocesuluidetorcretare; cantitativ, aceste emisii sunt mici datorit duratei mici a perioadei. nperioadadencrcare:aparemisiidefumdatoritarderii materialelorcombustibile(imflamabile)ceimpurificfierulvechi;cantitativ acestea depind de gradul de impurificare a ncrcturii i de durata operaiei. n perioada de topire: -sedegajunfumdeculoarebrundatoritoxidriivaporilor metalelorcaresedegajdinzonaarcurilorelectricealecuptoarelor,unde temperatura este mult mai mare dect temperatura de evaporare a lor; -degajriledegazesedatoreazoxidriicarbonuluinzonaarcurilor undetemperaturametaluluiestemaximiarderiiuleiurilorcareimpurific ncrctura, atunci cnd n timpul topirii se produce surparea ncrcturii. Cantitativ, degajrile de praf i de gaze sunt variabile, fiind influenate de dou categorii de factori: a. factori tehnologici: -intensitatea i tensiunea de alimentare a cuptorului; -modalitatea de intensificare a topirii (utilizare oxigen, arztoare oxi - gaz); -compactitatea ncrcturii; -marca de oel ce se elaboreaz; b. factori aleatori: -surparea neprevzut a ncrcturii datorit topirii neuniforme; -scurtcircuitele dintre ncrctur i electrozi; -deteriorarea electrozilor. n perioada de oxidare: - emisiile de gaze cuprind n special oxizii carbonului, deoarece datorit utilizrii oxigenului gazos, decarburarea se produce cu vitez mare; TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 35 - se degaj un fum brun dens, datorit vaporizrii metalelor, explicabil prinfaptulcprocesuldedecarburareestensoitdeodegajareintensde cldur,ceeacedetermincretereatemperaturiibiimetalicenzonade reacie, peste temperatura de vaporizare a unor metale dizolvate n aceasta; de asemenea,laflotareaiieireabulelordeCOdinbaiametalicpetoat suprafaa acesteiase produceoextragere mecanicaparticulelordemetal i zgur ce sunt antrenate de fluxul de gaze. Dinpunctdevederecantitativ,aceastaesteetapancareemisiilede gazeiprafsuntmaxime(deregulemisiiledegazedinaceastperioad depesc cu 20 % emisiile de gaze din perioada de topire). n perioada de rafinare: -emisiile de gaze conin n general oxizi ai carbonului; -se degaj cantiti mici de praf. Cantitativ,emisiiledegazeiprafsuntredusedatoritattduratei procesului, ct i temperaturilor moderate la care se desfoar. nconcluzie,laelaborareaoeluluincuptoareleelectricecuarc elementuldebazceformeazfazagazoasdincomponenaemisiilor tehnologiceesteoxiduldecarbon.Totodat,degajriledeprafcarensoesc aceastfazgazoasseformeaznprincipaldatoritvaporizriiatta metalelor care intr n compoziia ncrcturii metalice ct i a altor adaosuri efectuate n cuptoare pentru formarea zgurii i pentru aliere. Fazagazoasmaipoatesconinioxiziaiazotului,hidrogen, precumicombinaiidetipcian,formatecarezultatalreaciilorla temperaturiridicate,ctialdisocieriiunorcompuiconinuinatmosfera dinspaiuldelucrualcuptoruluisauintroduiodatcumaterialelede ncrctur. 2.2.2 PRINCIPALELE ASPECTE DE MEDIU SPECIFICE LINIILOR DE TURNARE CONTINU A AGLELOR PENTRU EVI Laliniile deturnare continua oelurilor pentruevi,duptratamentul secundar, oalacuoeleste transportatcuajutorul unui transfercarlamaina de turnare continu. Turnarea continu este un proces care asigura posibilitatea turnarii unei oalesauauneisecventedeoalecuotelinfirecontinuidetaglerotunde. Oelul este turnat din oal ntr-un distribuitor care asigura un debit controlat n cristalizatoare de form adecvat, rcite cu ap. Pentruaprevenilipireacrusteisolidificate,cristalizatoruloscileazn directia de turnare cu viteza mai mare decat viteza de turnare si in cristalizator se adauga un lubrifiant pulverulent. TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 36 Cristalizatorulestecomponentatehnologicaesentialaamasiniide turnarecontinua,caredeterminaformasectiuniitransversaleaprofilului turnat,realizandtransformareafazeilichideinfazasolida,printr-oracire brusc i dirijat, intr-o cavitate cu pereti metalici dubli, raciti cu apa. Firele sunt extrase continuu si racite in continuare folosind un sistem de jeturi directe de apa. Scopul racirii secundare este de a continua racirea aglelor dupa iesirea din cristalizor si sa grabeasca solidificarea completa a sectiunii transversale a acestora. Solidificareaoteluluiincristalizatorserealizeazaprinformareaunor cruste,acarorgrosimecrestedatorita stropiriicuapaaprofiluluiinzona de racire secundara. aglele sunt extrase in continuare si sunt indreptate datorit trecerii prin cajeledetragereindreptare.Debitareaaglelorlalungimiprestabilitese execut cu masina de taiat cu flacara. agleledebitatesedeplaseazaincontinuarepecaleacurolepanala opritoare,undesuntpreluatedetransportoareletransversalelecuclichetisi duse pe paturile de racire. Procesuldeturnarecontinuaoeluluinagledestinatefabricaieide evi este insotit de degajari de caldur, praf, gaze i abur. 2.2.3 PRINCIPALELE ASPECTE DE MEDIU SPECIFICE LINIILOR DE LAMINARE LA CALD A EVILORMateriaprimpentruproduciadetevidinoelurinealiatesaumediu aliate const, de obicei, din agle obinute prin turnare continu; se utilizeaz, dar mai rar, agle cu seciune ptrat. Tevile din oeluri cu coninut ridicat de crom se produc din bare laminate provenite din agle turnate. Intoatecazurile,primaetapvaconstadinnclzireaoeluluipnla temperaturadelaminarentr-uncuptorcuvatrrotativ,apoiaglavafi perforat pentru obinerea eboei de eav. Perforarea este de obicei realizat prinintroducereaagleinclzitentr-unlaminorperforatorcuajutorulunor cilindriinclinai.Seimprimomicarederotaiedornuluicareesteastfel introduslainteriorulaglei.Laminarealongitudinal,transversalsau presareasuntapoiaplicatepentrualungireaitransformareaeboeineav, urmatedelaminarefinalpnlacotelefinitenabsenaunuidorninterior ntr-un laminor de calibrare. Infunciedesolicitrilebeneficiarului,evilepotfisupuseunor tratamente termice ca normalizarea sau revenirea, nainte de livrare. Aspecte ale impactului asupra mediului Apa.Peparcursullaminriilacaldaevilordinoel,apaesteintens utilizatpentrurcireicurire.Motoareleelectrice,cuptoarelede TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 37 renclzire,sistemeledealimentarecuenergieelectric,instrumentelei sistemele de control al proceselor sunt indirect nclzite. Oelul nsui este nclzit n mod direct, ca i toate utilajele implicate in procesuldelaminare,precumsisemifabricatele si produselerezultate.Toate activitile conduc la creterea temperaturii apei i, ori de cte ori apa vine n contactcumaterialelesauutilajele,secontamineazcuunder,ulei,sau ambele. Reziduuriiprodusesecundare.Gamareziduurilor,aproduselor secundare conine: reziduurimetaliceprecumcelerezultatedelatiere,ajustri dimensionale; under(frulei)provenitdelanlturareaunderuluicuflacrasau renclziri; undercuuleiuriimluriumedesimilarecelordelafabricilede tratare i purificare a apei pulberi oxidice din instalaiile de filtrare a aerului; uleiuriialilubrifiani,cumarficeidelalagrelecilindrilor laminoarelor; emulsii folosite i lubrifiani utilizai la tiere. Aerul.Diversesubstanesuntemiseinaerdectrecuptoarelede renclzire (produse de combustie),instalaiile de ndeprtare a underului cu flacr sau provin din alte activiti care implic tierea cu flacr (produse de combustie i oxizi). Accidente.Posibilitateaproduceriiunuiaccidentcuimplicaiigrave asupramediuluiesteredus.Problemelecareimplicateniesporitsunt eventualeleincendiisauavariicareduclapierderideapdininstalaiilede tratare a apei. Energia.Laminoareledeevilacaldsuntmariconsumatoarede energie, att de combustibil utilizat pentru nclzirea aglelor din oelul nainte delaminare,ctideenergieelectricpentrutransportulimodificarea formei produselor. Zgomotul.Operaiilefinaleimanipulareaevilorpotreprezentao surs major de zgomot. Benziledetransportevilacaldcesedeplaseazcu20m/spe transportoarele cu role, sunt o surs major de zgomot. Bancurile de tragere a eviloridetiereasemifabricatelorsuntdeasemeneazonedepoluare fonic.Zgomoteledeimpactproveninddeladeplasareaevilordediametre marisuntintermitenteisuprtoare.Motoarelecilindrilordelaminorau puterimariitrebuiesfieatentamplasateibineizolate.Inlturarea underuluilapresiunimariesteoaltpotenialsursdezgomot,precumi micarea ventilatoarelor de la cuptoarele de renclzire. TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 38 2.3STADIUL PROTECIEI MEDIULUI LA PRINCIPALELE UNITI PRODUCTOARE DE OELURI PENTRU EVI I DE EVI DE OEL DIN ROMNIA 2.3.1STADIUL PROTECIEI MEDIULUI LA PRODUCTORUL DE OEL I DE AGLE DE OEL PENTRU EVI ARCELORMITTAL SAHUNEDOARA 2.3.1.1DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITII Nume titular activitate: S.C. ARCELORMITTAL SA Hunedoara. Locatia activitii: Str. Iancu de Hunedoara nr.1, jud. Hunedoara Telefon: 0254.712.785; Fax: 0254.715.311Numr de nregistrare la Oficiul Registrului si Comertului: J20/41/04.03.1991 2.3.1.2PREZENTAREA ECHIPAMENTELOR I A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE LA ARCELORMITTAL SAHUNEDOARA 1.Elaborarea oelului i turnarea continu a aglelor pentru evi ProdusulfinalrealizatinurmaprocesuluitehnologiclaOtelaria ElectricadincadrulMittalSteelHunedoara(actualmenteARCELOR-MITTAL)esteotelul.Intreagaproducierealizatoconstitueotelurile nealiate, slab aliate si cele aliate. Invedereaproduceriiacestoraserealizeazaurmatoareleoperatiide baza: a) manipularea si depozitarea materiilor prime; b) incarcarea cuptorului; c) topirea si afinarea in cuptorul electric cu arc; d) evacuarea otelului si a zgurii; e) tratamentul secundar al otelului; f) turnarea continua a otelului; g) manipularea zgurii. a) Manipularea i depozitarea materiilor prime Principalamaterieprimfolositlaproducereaoeluluiestefierul vechi. TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 39 b) Incrcarea cuptorului Fierul vechi este incarcat in bene in conformitate cu retetele de dozare, functie de marca de otel care se doreste a fi elaborata. In general se incarca in prima bena 50...60% din cantitatea de fier vechi. Electroziicuptoruluisuntridicatiinpozitiasuperioara,iarbolta cuptorului este rotita pentru a se realiza incarcarea, dupa care se readuce bolta pecuptoriarelectroziisuntcoboritipinalaincarcaturadefiervechi. Arcul electric se realizeaza intre electrozi, prin incarcatura metalica, realizind astfel topirea acesteia. Dupatopireaprimeibeneserepetaaceleasioperatiicuurmatoarele benepinalatopireaintregiicantitatidefiervechi.Incarcareacuptorului,se face de fiecare data numai dupa ce in prealabil se deschide acoperisul mobil al carcasei cuptorului (dog house). c)Topirea i afinarea n cuptorul electric Inperioadainitialadetopire,seutilizeazaoputereelectricaredusa pentruaseevitadeteriorareacaptuseliirefractareacuptoruluisiaboltiide catreradiatiaprodusadearculelectric.Pemasuraceelectroziicontinua coborirea,arculelectricesteecranatdeincarcaturametalicapermitindastfel sa se mareasca puterea furnizata de transformator pentru a finaliza procesul de topire. Pentrureducereaconsumuluideenergiesimarireaproductivitatiise folosesccinciarzatoareoxigaz,patruprevazuteincuvacuptorului,celde-al cincilea fiind montat pe usa de lucru a cuptorului. Aceste arzatoare pot lucra si calancipeperioadadeoxidare,timpincareinjecteazaoxigeninbaia metalica.Combustibilulfolositdearzatoareestegazulmetanpreluatdin reteaua proprie a societatii. Oxigenulesteutilizatpentrudecarburareabaiimetalicesieliminarea unorelementenedoritecumarfifosforul,manganul,siliciul.Folosirea arzatoarelor are ca efect imediat cresterea cantitatii de praf si gaze reziduale n cuptor. Acestea sunt eliminate din spatiul de lucru al cuptorului prin aspiratie in instalatia de desprfuire aferent cuptorului. Cuptorulelectricnr.3tip100/115EBT6,4/75afostproiectatde IPROMET,iarmodernizareas-arealizatincolaborarecufirmele MANNESMANNDEMAGGermania(pentruansamblulcuptorului)si SKODAEXPORTCoLtdCehia(pentruinstalatiadecaptare-epuraregaze arse). Punerea in functiune s-a facut in august 2002. d)Evacuarea oelului i a zgurii In timpul perioadei de oxidare, prin insuflare de oxigen si praf de cocs siadaugaredecocsbulgri,zguraspumeazputernicsidebordeazapeste TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 40 praguldelucrualcuptorului,fiindcolectatantr-ooal(van)situatpeun transfercar. Evacuareazguriidincuptorsefacecitmaiavansatsiesteinsotitade degajari de gaze si praf. Cind topitura metalic are temperatura necesar, este evacuatorinorificiuldeevacuarealcuptoruluisituatexcentricinvatra cuptorului. In timpul evacuarii se adauga elementele de aliere, dezoxidantii si materialelepentruformareauneinoizguri.Evacuareatopituriimetalicedin cuptor esta insotit de degajari masive de caldur, gaze i praf. e) Tratamentul secundar al oelului Dupaevacuare,oalacuoelestetransportatlainstalatiadetratament secundarinvedereaasigurariiconditiilornecesareturnariicontinue.Prin tratamentulsecundaraloteluluiseurmaresteincadrareainanalizachimica dorit,asigurareauneipuritaticitmairidicate,omogenitateachimicasia temperaturii, desulfurarea avansata si asigurarea temperaturii necesare turnarii continue. Peduratatratamentului,oaladeoelesteracordatlasistemulde barbotarecugazeinerte(argon).Instalatiadetratamentesteprevazutcu sistem de incalzire similar cu cel de la cuptor, dar de putere mai mic i cu un sistemautomatdeadaugareamaterialelorpentrufomareazguriisia feroaliajelorinoal.Tratamentulsecundaresteinsotitdedegajarideprafsi gaze. f) Turnarea continu a oelului Dupatratamentulsecundar,oalacuotelestetransportatacuajutorul unui transfercar la masina de turnare continu. Otelul elaborat care urmeaza a seturnacontinuuestedestinatinprincipalobtineriidesemifabricatepentru tevi( 150 mm) dar se toarn continuu si blumuri cu dimensiunile (240 x 270 mm), destinate relaminarii ulterioare. Sortimental,otelulceurmeazaaseturnacontinuuseinscriein categoria otelurilor: de masa, nealiate superioare, slab aliate si aliate. Turnarea continua este un proces care asigura posibilitatea turnarii unei oale sau a unei secventedeoalecuotelincincifirecontinuidetaglerotundesaublumuri. Oelul este turnat din oal intr-un distribuitor care asigur un debit controlat in cristalizatoare de forma adecvata, racite cu apa. Pentruaprevenilipireacrusteisolidificate,cristalizatoruloscileazain directia de turnare cu viteza mai mare decat viteza de turnare si in cristalizator se adauga un lubrifiant pulverulent. Cristalizatorulestecomponentatehnologicaesentialaamasiniide turnarecontinua,caredeterminaformasectiuniitransversaleaprofilului turnat,realizandtransformareafazeilichideinfazasolida,printr-oracire TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 41 bruscasidirijata,inconditiileturnariidesusinjos,intr-ocavitatecupereti metalici dubli,raciti cuapa.Debitul apei deracire, pentru un fir, este de 57 m3/h,lacristalizatorulpentru150mm,respectivde123m3/h,la cristalizatorulpentrublum240x270mm.Firelesuntextrasecontinuusi racite in continuare folosind un sistem de jeturi directe de ap. Scopulrciriisecundareestedeacontinuarcireaprofiluluidup iesireadincristalizorisgrabeascsolidificareacompletaseciunii transversale a semifabricatului. Racireainaceastazonaserealizeazaprinstropiredirectacuapasub presiune, prin duze, astfel incat apa sa fie capabil sa strabat stratul de abur formatprinevaporaresisaasigurecontactulcontinuusipermanentcumetalul.Stropireatrebuiesaasigureracireacorespunzatoareuneicaderi constante de temperatura de la iesirea din cristalizator pana la capatul zonei de raciresecundara.Solidificareaoteluluiincristalizatorserealizeazaprin formareaunorcruste,acarorgrosimecrestedatoritastropiriicuapaa profilului in zona de racire secundar. Taglele(blumurile)turnatecontinusuntextraseincontinuaresisunt indreptate datorita trecerii prin cajele de tragere - indreptare unde, la iesire, se procedeazladesprindereacapatuluibareifalse.Debitareasemifabricatului (complet solidificat) la lungimi prestabilite de 6 m se face cu masina de taiat cuflacr.aglele(blumurile)taiatese deplaseazaincontinuarepecalea cu role pana la opritoare, unde sunt preluate de transportoarele transversalele cu clicheisidusepepaturilederacire.Procesuldeturnarecontinuaotelului este insotit de degajari de caldur, praf, gaze si abur. g) Manipularea zgurii Zgurarezultatinurmaprocesuluidefabricatiealoteluluieste evacuata, in oale de zgura, amplasate pe carul de zgura, care este tractat cu o locomotiva, la halda intermediara. Pe aceasta halda intermediara, zgura calda (lichida) se basculeaza din oalele de zgura si se lasa o perioada de timp sa se raceasca. Este transportata apoi auto pe o alta halda unde se recupereaza metalul (scoartele)dinzgura.Dupabasculare,oaleledezguraseacoperapepartea interioara cu un strat de lapte de var si sunt reintroduse in circuit. Manipularea zgurii si pregatirea oalelor de zgura genereaza emisii de pulberi si gaze. 2.Producerea de semifabricate laminate i produse laminate finite Echipamentele din dotarea ARCELORMITTAL SA Hunedoara utilizate pentru aceste produse sunt: a. Laminorul de semifabricate 750 mm, b. Laminorul de profile grele 650 mm, TEHNICI DE PREVENENIRE A POLURII LA FABRICAREA EVILOR DE OEL 42 c. Laminorul de profile mijlocii 450 mm, d. Laminorul de profile usoare 330 mm, e. Laminorul de srm. Seproductaglepentrutevi,blumuri,tagledinotelpentrurulmenti, profile fasonate I, U, cornier i T, profile pentru enile de tractor si excavator, brazdaredeplug,armaturidemin,transp