Cartea Parinti Altfel

Prof. Dr. GheorGhe MencinicoPschi

PĂRINŢI ALTFEL

6

SUMARINTRODUCERE 12 FAMiliA, FActoRUl deteRMinAnt în evolUţiA copilUlUi

CAPITOLUL I. Perioada Prenatală 19 StilUl de viAţă Al viitoRiloR păRinţi 20 Alimentaţia 22 Apa 26 Activitatea fizică 27 epigenetica. Genele stilului de viaţă 29 Stresul

CAPITOLUL II. SARCINA 38 ce Se întÂMplă în cele 40 de SăptăMÂni de SARcină? 43 trimestrul i 56 trimestrul al ii-lea 63 trimestrul al iii-lea 65 StilUl de viAţă Al GRAvidei 66 expunerea la diferiţi agenţi periculoşi pentru sarcină şi nou-născut 77 Alimentaţia gravidei (Recapitulare) 81 conceptul prevenţiei începând de la concepţie

CAPITOLUL III. alimentaţia sugarului şi a coPilului mic 96 evAlUAReA StăRii de nUtRiţie A copilUlUi 98 nutriţia echilibrată 99 pRoGRAM de AliMentAţie pentRU pRiMUl An de viAţă 103 Hrănirea naturală 106 laptele formulă 107 Alimentaţia complementară. Reguli pentru o diversificare optimă

7

112 coMpoRtAMentUl AliMentAR Al copilUlUi 114 Unele pRobleMe Ale noU-năScUtUlUi 119 AliMentAţiA FeMeii cARe AlăpteAză

CAPITOLUL IV. alimentaţia coPilului Peste 2 ani 128 GeneRAlităţi. linii de URMAt 131 intRodUceReA UnUi noU AliMent 134 AliMentAţiA AdoleScentUlUi caPitolul V. reacţia de ataşament coPil-mamă şi deZVoltarea Personalităţii Viitorului adult 139 tipURile de AtAŞAMent

CAPITOLUL VI. ALImENTELE OPTImE PENTRU îNCEPUTUL diVersificării şi în alimentaţia coPilului mic 151 Alimente pentru creier şi sistemul nervos 152 Alimente pentru creştere 152 Alimente pentru energie 155 primele alimente solide de diversificare (vârsta 4-6 luni) 156 Sfaturi despre diferite alimente

CAPITOLUL VII. alimente sănătoase mai Puţin obişnuite în DIETA ROmâNILOR 167 Alimentele şi echilibrul microflorei buco-gastro-intestinale 168 locavorismul 169 Fructe (avocado, mango, papaia, guava, ananas, banana, rodia) 179 Seminţe de cânepă şi in 182 cereale şi pseudocereale (amarant, quinoa, chia, hrişcă) 185 Germeni de cereale, legume şi leguminoase 188 nuci exotice 189 Alge marine

în loc de ePilog. calitatea alimentului – o abordare holistică 197

reţete 212

bibliografie selectiVă 287

Capitolul I

PERIoAdA PRENATALĂsănătatea copilului începe înainte de concepţie

18

Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi

n-aş vrea să vă tai chiar de la început elanul parental, nici să vi-l diminuez câtuşi de puţin, dar trebuie să vă avertizez asupra unui lucru foarte important: a aduce un copil pe lume este o mare responsabilitate! în niciun caz, copilul nu trebuie să fie rezultatul colateral al actului sexual. înţelegerea acestui adevăr de către voi, viitorii părinţi, este esenţială pentru sănătatea copilului, a mamei şi pen-tru sănătatea relaţiilor părinților. viitorul tată trebuie să conştientizeze faptul că va fi un participant activ, implicat sub toate aspectele (biologice şi sociale), alături de viitoa-rea mamă, în marea aventură a celor nouă luni.A da naştere unui copil sănătos şi echilibrat nu este nici pe departe atât de uşor cum se spune şi nici nu este un fapt care se întâmplă de la sine. cum spun americanii, trebuie să aveţi un plan, adică să pregătiţi totul din timp, cu seriozitate şi multă dragoste, pentru a-l întâmpina cum se cuvine pe viitorul membru al familiei. trebuie să luaţi în considerare, aşadar, ceea ce se numeşte planning familial. din păcate, nu vă veți întâlni la tot pasul cu in-formaţii foarte clare despre ceea ce înseamnă cu adevărat planning-ul, iar ceea ce vă pot spune părinţii şi bunicii în legătură cu acest lucru nu mai este în mod cert de ac-tualitate, pentru că trăim cu totul şi cu totul alte vremuri. prin urmare, sper să găsiți un sprijin de nădejde în această

Planning familial

Sănătatea copilului începe înainte de

concepţie

într-o familie modernă, responsabilă şi informată,

planning-ul familial este un concept natural, firesc

şi acceptat, care vine în întâmpinarea viitorului copil, dorit a fi frumos, sănătos şi deştept. Prin

copiii noştri, noi, părinţii trăim mai departe, genele

noastre vor fi purtate de ei, asigurându-ne, într-un

fel, „nemurirea“. Nu există ceva mai preţios şi mai

responsabil decât aducerea pe lume

a unui copil.

19

Perioada prenatală

carte şi mă voi strădui să vă ofer sfaturi punctuale, pe care să le urmaţi cu încredere. conceperea unui copil trebuie să aibă loc într-un mediu echilibrat din punct de vede-re fizic, social şi, în primul rând, emoţional. în cuplurile conştiente de imensa responsabilitate individuală, dar şi faţă de societate şi faţă de specia umană, a procreerii şi aducerii pe lume a unui suflet nevinovat, analiza unor as-pecte esenţiale, înainte de a avea un copil, este evidentă şi imperios necesară. iar dacă există dorinţa de a aduce pe lume copii, atunci viitorii părinţi vor evalua situaţia ţinând cont de mai multe cerinţe obligatorii.

ce înseamnă „planning familial“?în primul rând, acesta presupune o analiză responsa bilă atât a tuturor condiţiilor biologice, sociale, culturale şi economice, cât şi a potenţialităţilor părinţilor şi mediului socio-economico-politic în care va trăi viitoarea familie (respectiv părinţii şi copiii aduşi pe lume). după analizarea disponibilităţilor economice ale părinţilor şi a posibilității acestora de a oferi condiţiile materiale optime necesare dezvoltării copilului, următorul pas extrem de important pe care trebuie să îl facă viitorii părinţi este acela de a-şi revizui stilul de viaţă.

stilul de Viaţă al Viitorilor PărinţiViitoarea mamă, dar şi viitorul tată, vor trebui să-şi schimbe stilul de viață cu cel puţin un an înainte de mo-mentul procreerii.

prin stil de viaţă se înţelege elaborarea şi adoptarea con-ştientă, pe baza cunoştinţelor actuale şi a introspecţiei, a unor comportamente responsabile, strict personalizate pentru satisfacerea necesităţilor biologico-fiziologice şi so-cio-culturale, în condiţii optime, în ceea ce priveşte:• hrana;• activitatea fizică;• activitatea mentală/emoțională;• activitatea profesională;

e nevoie de doi... Sănătatea fizică şi mentală a viitorului copil este determi-nată de sănătatea ambilor părinţi (genitori). De aceea, viitorii părinţi, în mod ideal, ar trebui să fie tineri şi să-nătoşi pentru ca şi produsul concepţiei lor să fie unul viguros din punct de vedere biologic.

20


• activitatea recreaţională;• sănătatea;• statusul social.

alimentaţiadin punct de vedere alimentar, viitorii părinţi trebuie să se informeze foarte bine în legătură cu alimentele pe care le consumă, cu modul lor de preparare, dar şi cu felul în care iau masa. iată care cred eu că ar fi lucrurile de care trebuie să ţineţi cont: • renunţaţi la consumul de alimente cu „aditivi alimen-

tari“ chimici, e-uri, în special coloranţi chimici, con-servanţi chimici, îndulcitori chimici, agenţi de sapi-ditate (de întărire a gustului şi aromei);

• renunţaţi la consumul de alimente rafinate, devita-lizate, fără fibre alimentare şi fără nutrienţi esenţiali (aminoacizi esenţiali, grăsimi sănătoase omega-3 şi omega-6 în raport de 1:4, vitamine, minerale, fitonu-trienţi, antioxidanţi), căci acestea nu vă vor furniza cei peste 50 de nutrienţi esenţiali necesari menţinerii sănă-tăţii; de aceea, omul modern mănâncă fără să se hrănească,

cum preparaţi alimenteleEvitaţi folosirea cuptorului cu microunde pentru prepararea şi/sau încălzirea hranei; mâncărurile destinate preparării la cuptorul cu microunde conţin adi-tivi şi arome „alimentare“ chimice.Folosiţi moduri adecvate de preparare a hranei: în aburi, la cuptor sau prin frigere fără grăsimi. Utilizaţi doar veselă adecvată preparării şi ambalaje sigure pentru alimente; nu folosiţi aluminiul, vasele antiaderente de slabă calitate, ambalajele ce pot ceda bisfenol-A (policarbonaţi), stireni (tacâmuri, farfurii de unică folosinţă din polistiren); cele mai sigure ustensile sunt cele din sticlă (inclusiv termore-zistentă), ceramică, oţel inoxidabil alimentar. Nu expuneţi alimentele – în special grăsimile şi apa – la lumină şi căldură.

dieta poate dăuna grav... În alimentaţie nu pot exista mode, de aceea regimurile

alimentare de slăbit sau unele „diete“ pot fi pro-fund dăunătoare. Să nu

confundăm ştiinţa nutriţiei holistice cu nutriţionismul

– o ideologie pusă în slujba marketingului alimentar şi

a profitului. Puteţi ţine post religios sau medical, dar

numai cu acordul specialis-tului. De fapt, ar fi bine să

reţineţi că orice extremism alimentar nu poate fi benefic

pentru sănătate.

21

Perioada prenatală

ceea ce se traduce prin carenţe nutriţionale cronice (hidden hunger – foame ascunsă). Foamea ascunsă este una dintre principalele cauze ale bolilor „civili-zaţiei moderne“: obezitate, diabet de tip 2, boli cardi-ovasculare şi cerebrovasculare, boli neurodegenerative (parkinson, Alzheimer), gută, artrite, cancere, calitate redusă a vieţii, speranţă de viaţă scăzută. Se apreciază că peste 60% din cetăţenii europeni suferă de carenţe nutriţionale cronice şi boli latente.

• evitaţi alimentele iradiate şi pe cele modificate genetic (GMos);

• abandonaţi dietele monotone – o dietă diversificată înseamnă un aport alimentar ce provine din cât mai multe specii de plante şi animale crescute în condiţii cât mai apropiate de cele naturale (de preferinţă ecologice, acestea fiind şi mai puţin poluate), cu înaltă valoare bi-ologică nutriţională;

• consumaţi cât mai multe alimente vii (legume şi fruc-te crude, în sezonul lor de apariţie) pentru a avea un sistem imunitar puternic – aceasta este cheia sănătăţii dumneavoastră! omul modern are un sistem imunitar vulnerabil din cauza stilului actual de viaţă (sedentar, dezordonat, stresant), la care se adaugă alimentele de-vitalizate şi poluate, mediul poluat (fizic, chimic, bio-logic, moral).

cum mâncaţi• Respectaţi-vă atât propriul bioritm, cât şi pe cel ce

guvernează alimentaţia (crono-nutriţia). Mai concret, luați trei mese principale: micul dejun (cea mai impor-tantă masă a zilei), ce poate fi consistent, dar nu consu-maţi mai mult de un aliment concentrat la o masă (tot ce nu este fruct sau legumă este aliment concentrat); la interval de circa 4 ore urmează prânzul (ce poate con-ţine proteină animală slabă – carne albă) şi seara cina (mai lejeră, poate conţine peşte). Respectaţi bioritmul Activitate-Recreere-Somn, esenţial pentru o sănătate fizică şi psihică durabilă.

alimente viiConsumaţi în proporţie de 70% alimente naturale in-tegrale, legume şi fructe de sezon, proaspete, seminţe, nucifere (nesărate, neprăji-te), germeni de plante – mai bine zis alimente vii, boga-te în enzime, nutrienţi şi energie vitală (cu entropie scăzută); restul de maxi-mum 30% vor fi alimente procesate, de preferinţă în condiţii casnice, din materii prime integrale, nerafina-te, nesofisticate, neprăjite sau sub formă de paneuri (care sunt alimente oxidate, moarte, toxice).

22


• Mâncaţi mai puţin cantitativ ca să fiţi sănătoşi şi lon-gevivi (e bine să nu vă săturaţi, când vă ridicaţi de la masă încă să mai aveţi o uşoară senzaţie de foame); în schimb, consumaţi alimente superioare calitativ.

• Mestecaţi temeinic mâncarea solidă până devine fluidă (aproximativ 20-30 mişcări masticatorii). nu consu-maţi decât rar alimente cu textură păstoasă, căci aţi trecut de mult de faza copilului mic aflat la diversi-ficare; alimentele prea fluide îmbolnăvesc dantura şi sistemul gastro-intestinal şi nu satură, inducând astfel supraponderalitate şi obezitate.

• puteţi consuma, de asemenea, cu măsură, ceai verde (şi când spun „ceai verde“ mă refer la infuzia frunzelor arbustului Camellia sinensis, care conţine o formă de cofeină) şi tisane (infuzii de plante medicinale).

• nu consumaţi băuturi industriale, „sucuri“ carboga-zoase sau fără gaz; nu consumaţi băuturi energizante; nu exageraţi cu cafeaua – 1-2 ceşti zilnic, echivalentul a 150-200 mg cofeină); ţineţi cont că alimentele fluide nu înlocuiesc apa, nici laptele nu înlocuieşte apa!

• personalizaţi consumul de apă înmulţind greutatea corporală cu 30-35, obţinând astfel cantitatea de apă necesară în condiţii normale, pentru hidratarea zil-nică (exemplu: 70 Kg greutate corporală x 30 ml = 2.100 ml apă de băut, de preferinţă apă plată). cel mai corect mod de a bea apa este astfel: dimineața, după trezire (1-3 căni), cu înghiţituri mici, cu jumătate de oră-o oră, înainte şi după masă.

apa. diferenţa dintre apa natural-carbogazoa-să şi apa carbogazificatăcorpul nostru este construit din apă în proporţie foarte mare: un adult are, în medie, aproximativ 65% apă în corpul său şi niciun proces vital nu se poate desfăşura în condiții de stres hidric, adică de lipsă de apă. privarea de apă poate duce către o secetă fiziologică, cu grave efecte asupra func-ționării întregului organism, în special asupra funcționării sistemelor nervos central, renal şi digestiv.

cum luaţi masa Nu vă aşezaţi la

masă dacă sunteţi prea obosiţi, înfriguraţi, nervoşi;

la masă trebuie să fiţi liniştiţi, să vă relaxaţi spu-

nând o rugăciune sau gândindu-vă la ceva ce vă

face plăcere. Nu mâncaţi pe stradă, în faţa televizorului,

nu ronţăiţi între mese; ieşitul la business lunch este o

greşeală care vă poate costa sănătatea din cauza stresu-

lui generat de discuţiile legate de afaceri.

24


în sarcină trebuie să acordaţi o importanță foarte mare hi-dratării cu apă plată oligominerală. în cazul în care alegeți să beți, din când în când, apă „cu bule“, trebuie să țineţi cont de câteva detalii prezentate mai jos.• Apa natural carbogazoasă poate fi oligominerală (mi-

neralizaţie 50-500 mg săruri dizolvate la litru) sau minerală (mineralizaţie 500-1500 mg săruri dizolvate la litru), prezentând „bule de gaz“.

• bulele de gaz sunt reprezentate de dioxidul de carbon care impregnează apa, în mod natural, în depozitul ge-ologic în care aceasta se găseşte – de aceea se numeşte „natural-carbogazoasă“. cu alte cuvinte, atât apa oli-gominerală, aşa-zis „plată“, cât şi apa minerală pot avea bule în mod natural, chiar din depozitul geologic din care sunt extrase.

• în contrast cu acestea, apa carbogazificată, care poate fi atât oligominerală, cât şi minerală, nu conţine în mod natural dioxid de carbon (bule de gaz), ci acesta este in-trodus ulterior, după extracţia apei. legea prevede că apa poate fi în acest caz „carbo-gazificată“ numai cu dioxid de carbon alimentar, respectiv care provine din fermen-taţii naturale, în procesele de fabricaţie a spirtului din cereale sau a berii, sau din depozitele geologice de apă natural carbogazoasă. Este interzisă utilizarea dioxidu-lui de carbon rezultat din arderi (gaz natural, cărbuni etc.), la impregnarea apei minerale sau sifonului.

• Apa oligo-minerală şi minerală provin din depozite geologice care conferă constanţă şi stabilitate micro-biologică şi fizico-chimică apei pe perioade de timp foarte lungi – zeci, sute şi chiar mii de ani.

• cât despre sifon, acesta provine din ape de izvor (şi când spun „ape de izvor“ folosesc o denumire generică, fără vreo legătură cu imaginea idilică de izvor de munte pe care o avem cu toții în minte) sau puţuri care nu dau ape cu o mare constanţă microbiologică şi fizico-chimică, ce poate varia în funcție de sezon (ploios sau secetos) ş.a. Şi pentru sifon legea prevede utilizarea doar a dioxidului de carbon biologic de fermentaţie sau geologic, nu de ardere.

beţi apă! Hidrataţi-vă suficient,

deoarece niciun proces fiziologic (metabolism,

detoxifiere) nu poate avea loc în lipsa apei! Apa

este lichidul ideal, care hidratează

fiziologic corpul omenesc.

Capitolul II

SARCINAMarea aventură a celor nouă luni

38


sarcina este un eveniment extraordinar pentru tânărul cuplu, deseori fără experienţă în acest nou aspect al vieţii de familie. de la început voi afirma faptul că un copil aşteptat, dorit, este un puternic liant al familiei, de-vine cel mai important obiectiv al părinţilor şi creează noi şi importante răspunderi atât pentru mamă, cât şi pentru tată. Astfel, începe marea aventură (timp de circa 266 zile – aproximativ 9 luni) de aşteptare a iubitului dumneavoas-tră copil. vă propun ca în continuare să trecem împreună prin etapele dezvoltării sarcinii şi să vedem cum femeia devine mamă, simţindu-şi corpul modificându-se pe mă-sura trecerii lunilor. Sarcina va fi mai uşor de suportat dacă o veţi trăi în mod conştient, înţelegând cum acea celulă preţioasă, ovocitul – pe care îl aveţi în pântec încă din ziua propriei dumneavoastră naşteri –, după fecundare cu sper-matozoidul, la finalul unei serii de transformări, va deveni copilaşul pe care îl veţi cunoaşte în ziua naşterii lui.

ce se întâmPlă în cele 40 de săPtămâni de sarcină? generalităţi.

evoluţia sarcinii şi a fătului. durata sarciniivom lua în considerare nivelurile medii ale dezvoltă-rii embrionare la un anumit moment, deoarece sarcina

sarcinaMarea aventură a

celor nouă luni

Un copil aşteptat, dorit, este un puternic liant al familiei,

devine cel mai important obiectiv al părinţilor şi

creează noi şi importante răspunderi atât pentru

mamă, cât şi pentru tată.

39

Sarcina

Din punct de vedere genetic, sexul copilului este determinat de bărbat.

dumneavoastră este unică, la fel şi copilul dumneavoastră.durata sarcinii se poate calcula fie numărând săptămânile de amenoree (lipsa ciclului menstrual), considerând prima zi a ultimei menstruaţii, sau în săptămâni de sarcină reală, care debutează la începutul celei de a treia săptămâni de amenoree, atunci când a avut loc fecundarea; concret: nu-mărul de săptămâni amenoreice minus două săptămâni. prima metodă a fost adoptată ca o convenţie internaţio-nală pentru evaluarea tuturor datelor referitoare la sarcină.teoretic, o sarcină durează în medie 280 zile, din prima zi a ultimei menstruaţii, sau 266 de zile din momentul fecun-dării. cu alte cuvinte, 280 de zile reprezintă aproximativ 10 luni „lunare“ (luna lunară are 28 de zile corespun-zătoare fazelor lunii), iar 266 zile corespund la aproxima-tiv 9 luni calendaristice. exprimată în săptămâni, sarcina durea ză 40 de săptămâni, dar naşterea poate avea loc înce-pând din săptămâna a 38-a până în săptămâna a 43-a. de asemenea, sarcina se împarte convenţional în trei trimestre.

sexul genetic al copiluluicaracteristicile genetice ale sexelor la om sunt reprezenta-te de următoarele formule cromozomiale:

alimentaţia poate influenţa sexul copilului?În ultimul timp se afirmă că, urmând un regim alimentar special timp de minim patru luni înainte de concepţie, se poate influenţa reacţia pH a vaginului, astfel încât să se creeze avantaje fie pentru spermatozoizii de tip Y, care sunt mai activi în mediul alcalin, şi deci se va naşte un băieţel sau, dacă vaginul este mai acid, atunci spermatozoizii de tip X vor reuşi fecundarea, născându-se o fetiţă. Mai concret, urmând un regim hiposodat (cu puţină sare, de preferat doar cea din alimentele naturale), bogat în calciu şi magneziu şi fără alimente procesate industrial, se va naşte cu mai mare probabilitate o fată; urmând un regim alimentar cu alimente mai sărate şi mai sărac în calciu şi magneziu, creşte probabilitatea de a avea un băiat.

40


gemenii univitelini (adevăraţi) provin dintr-un singur ovocit fecundat de

un singur spermatozoid. Din diferite cauze, acest ovul se va divide în părţi egale care

se vor dezvolta independent. Cele două ovule rezultate

din scindarea ovocitului pri-mar fecundat, riguros iden-tice genetic, vor da naştere la doi copii, întotdeauna de

acelaşi sex şi cu o asemănare fizică izbitoare.

• pentru femeie: 44 cromozomi + 2 cromozomi sexuali XX;• pentru bărbat: 44 cromozomi + 2 cromozomi sexuali

diferiţi, unul X, altul Y.toate celulele corpului au formula genetică 44 cromo-zomi somatici + 2 cromozomi sexuali, adică 46 cro-mozomi. Spre deosebire de acestea, celulele sexuale (gameţii: ovocitul feminin şi spermatozoidul masculin) nu conţin decât 23 de cromozomi care, prin fecunda-rea ovocitului de către spermatozoid, devin ovulul ce va reîntregi setul de 46 cromozomi ai unei noi fiinţe unice, copilul.bărbatul determină sexul genetic al copilului deoarece spermatozoizii sunt de două feluri: purtători de cromo-zomi X (şi, prin unire cu ovocitul, care are întotdeauna cromozomi X, va rezulta formula 44 + XX – fetiţă) şi purtători de cromozom Y (care, prin unirea cu ovocitul, dau formula 44 - XY – băieţel).Fecundarea ovocitului de către spermatozoid are loc după ovulaţie. ovulaţia are loc astfel:• pentru un ciclu normal de 28 zile: în ziua a 14-a;• pentru un ciclu scurt de 22 zile: în ziua a 8-a;• pentru un ciclu lung de 35 zile: în ziua a 21-a.Şansa ca nou-născutul să fie fetiţă sau băiat este de 50-50 pentru ambele sexe, din punct de vedere statistic.

Singura metodă prin care se poate programa sexul copilului este reprezentată astăzi de implantarea în uter a unui embrion ales după fecundarea „in vitro“.

pe de altă parte, în mod natural puteţi avea gemeni. Aceştia pot fi gemeni bivitelini (falşi), când provin din fecundarea simultană a două ovule diferite de către doi spermatozoizi. copiii pot avea acelaşi sex sau sexe di-ferite, seamănă între ei, dar nu mai mult decât seamănă între ei, în mod obişnuit, fraţii şi surorile. Genetic sunt diferiţi. Gemenii univitelini (adevăraţi) provin dintr-un singur ovocit fecundat de un singur spermatozoid. din diferite cauze, acest ovul se va divide în părţi egale care

Capitolul III

ALIMENTAŢIA SUGARULUI şI A CoPILULUI MIC

96


generalităţi în funcţie de dezvoltarea fizică şi psihică a copilului, de-osebim patru perioade (grupe de vârstă) specifice de ali-mentaţie şi anume:

1. vârsta de sugar: între 0 şi 6 luni;2. vârsta de sugar şi diversificare a alimentaţiei: între 6 şi 12 luni;3. vârsta copilului mic: între 1 an şi 3 ani;4. vârsta copilului preşcolar: între 3 şi 6 ani.

Urmează apoi vârsta şcolarului, a adolescenţei, a adultului tânăr, a adultului matur şi vârsta senectuţii, fiecare cu ne-cesităţile nutriţionale/alimentare specifice.

eValuarea stării de nutriţiepentru evaluarea statusului nutriţional al copilului cei mai utilizaţi parametri sunt:• parametrii antropometrici: înălţime, greutate, indicele

de masă corporală;• parametrii specifici ai macro- şi micronutrienţilor,

evaluaţi prin analize şi dozări în produsele biologice şi sânge.

Parametrii antropometrici Greutatea raportată la înălţimeAcest indicator reflectă starea ponderală a copilului, fiind extrem de sensibil la variaţiile echilibrului energetic. Greu-tatea mai mică decât cea de referinţă indică deficienţe protein-calorice severe. prevalenţa supraponderii este, în

alimentaţia sugarului

şi a copilului mic

obezitatea infantilăare efecte devastatoare asu-pra sănătăţii adolescentului

şi a tânărului adult, crescând dramatic riscul apariţiei

maladiilor cardiovasculare, a diabetului de tip 2 şi a unor

forme de cancer la vârste tot mai scăzute.

97

Alimentaţia sugarului

greutatea la naştere Este un indicator al stării de nutriţie a fătului în timpul vieţii intrauterine. Greuta-tea sub 2.500 g, considerată greutate mică la naştere, alături de prematuritate, reflectă şi o întârziere în creştere a fătului, legată de deficienţe nutriţionale ale mamei.

ţara noastră, în creştere alarmantă, indicatorul greutate/înălţime atestând tendinţa spre obezitate infantilă.

Oprirea din creştereApare într-o perioadă scurtă, de câteva luni, la copiii cu vârste sub 2 ani şi poate fi consecinţa naşterii premature sau a retardului de creştere intrauterină. Acest indicator trebuie evaluat în corelaţie cu indicatorii greutate/înăl-ţime precum şi greutate/vârstă. Spre exemplu, un copil având un indicator greutate/vârstă scăzut poate fi nanic (pitic), în cazul în care greutatea sa raportată la înălţime este normală. în situaţia în care greutatea raportată la înălţime este scăzută, copilul poate fi subponderal.

Greutatea la naştereFemeile care au stagnat sau chiar au scăzut în greutate (vezi pericolul curelor în timpul gravidiei) în timpul sarci-nii sau au prezentat tulburări digestive (vomismente per-sistente) nasc frecvent copii cu greutate mică. în România, ponderea greutăţii mici la naştere este încă peste media europeană.

Parametrii de evaluare a deficitului de micro-nutrienţidiagnosticul precoce al unor deficienţe precum şi statusul nutriţional al copilului, mai ales pentru micronutrienţi, pot fi stabilite prin examen clinic, însoţit de determinarea unor parametri biochimici și normali.

înălţimea raportată la vârstă Acest indicator reflectă dezvoltarea scheletului copilului. O expunere prelungi-tă a copilului la deficienţe nutriţionale indică o stare de malnutriţie cronică, cu lipsa unor nutrienţi esenţiali, diaree, infecţii repetate. În regiunile şi grupurile cu nivel socio-economic scăzut apare oprirea din creştere la nivel populaţio-nal, cu influenţe ulterioare severe asupra stării de sănătate publică.

98


Deficienţa de ioddeficitul de iod şi severitatea acestuia se apreciază prin de-terminarea prevalenţei guşei în populaţia de copii preşco-lari, determinarea medianei ioduriei, prevalenţa tSH-ului neonatal (peste 5 μU/ml în sângele integral). ioduria nu are însă valoare diagnostică pentru evaluarea deficitului de iod la nivel individual. în România, deficitul de iod este mai accentuat la populaţia rurală (nou-născuţi, copii, gravide).

Deficienţa de fierdeficitul de fier este cea mai frecventă cauză de anemie (anemia feriprivă). prevalenţa anemiei se face prin deter-minarea nivelului hemoglobinei şi prin dozarea feritinei ca indicator al rezervelor de fier.Anemia feriprivă se clasifică, potrivit organizaţiei Mon-diale a Sănătăţii, în următoarele grade de severitate:• anemie severă: sub 7 g/dl/Hb;• anemie moderată: sub 10 g/dl Hb la copiii între 6 luni

şi 5 ani;• anemie moderată: sub 9 g/dl Hb la copiii sub 6 luni;• anemie uşoară: 10-11 g/dl/Hb.

în România, anemia încă este o problemă de sănătate pu-blică. Aproximativ 42% dintre femeile însărcinate suferă de carenţă de fier (anemie feriprivă), cu o prevalenţă mai ridicată în mediul rural faţă de cel urban. la copiii de 1 an, prevalenţa anemiei este de circa 59%, la copiii de 1-2 ani de circa 56% şi la cei de 3-4 ani de 23%. pentru corectarea anemiei se recomandă carnea de porumbel şi de iepure, foarte bogată în fier hemic şi, în plus, uşor digerabilă.

nutriţia echilibrată a copilului

Reţineţi: copilul nu este un adult în miniatură, copilul este un adult în devenire!

Alimentaţia corectă influenţează în mod direct sănăta-tea şi dezvoltarea copilului, de aceea o dietă echilibrată şi

Nu se recomandă preluarea fierului din

suplimente alimentare în care acesta se află în formă

anorganică, deoarece ab-sorbţia este foarte limitată,

iar fierul este un puternic pro-oxidant (radical liber),

nociv în această stare.

99


personalizată, încă din primele luni de viaţă, reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de prevenţie a bolilor pentru tot restul vieţii. în primul an de viaţă, nou-născutul are o enormă capacitate metabolică şi, tocmai de aceea, un necesar de nutrienţi diferit faţă de adult, atât cantitativ, cât şi calitativ.de asemenea, tubul digestiv al copilului nu este pe deplin dezvoltat, maturizat, volumul stomacului său fiind limitat. de aceea, se impune a se elabora mese echilibrate nutriţional, care, prin diversitate, să asigure copilului minimul de 50 de nutrienţi esenţiali, necesari organismului, pe care acesta nu-i poate produce, fiind obligatoriu să-i aprovizioneze din mâncarea oferită. în special necesarul de fier trebuie asigu-rat, de preferat în forme organice hemice, din alimente cum sunt carnea (de pasăre, viţel), peşte, organe (ficat de pui, de viţel), ouă (ecologice cu cifra 0), dar şi din surse de fier or-ganic nehemic, cum sunt unele legume/leguminoase (linte, mazăre, soia, pătrunjel), ciupercile, cerealele integrale (ger-meni de grâu, musli integral, pâine integrală, tărâţe de grâu).

Programul de alimentaţie pentru primul an de viaţă. generalităţi şi recomandări

primul an de viaţă se poate împărţi în trei perioade:

De la naştere până la 5 luniSugarul primeşte laptele matern, care este singurul aliment perfect adaptat

pentru el şi îi poate furniza tot ceea ce este necesar pentru dezvoltare şi creştere. în această perioadă nu este necesară alimentarea suplimentară a sugarului cu suc de fructe sau piure de legume. în situaţii cu totul speciale, când mama nu poate alăpta (sau nu i se recomandă alăptarea), alter-nativa este reprezentată de laptele-formulă industrial.

Din luna a 5-a până în luna a 7-aSe poate începe diversificarea cu aşa-nu-mitele alimente de completare pentru

dr. menci recomandăPentru creşterea absorbţiei fierului organic, nehemic, din vegetale, recomand un aport concomitent, crescut, de vitamina C naturală (su-cul proaspăt de lămâie, por-tocale sau din alte fructe).

0-5

5-7

100


sugari, sub forma sucului de fructe, a supei strecurate şi a primei mese pasate.

odată cu diversificarea hranei trebuie să acordăm mare atenţie următoarelor:• alimentele nou introduse să contribuie la asigurarea

celor peste 50 de nutrienţi esenţiali, şi anume macro-nutrienţii (proteine, lipide, glucide), micronutrienţii (enzime, vitamine, minerale) şi fitonutrienţii (antioxi-danţi ş.a.);

• în primele 4 până la 6 luni, sugarul nu are nevoie de nicio altă băutură pe lângă masa de lapte. el îşi satisface nevoia de lichide prin laptele matern, respectiv prin laptele for-mulă. numai în situaţii speciale, când bebeluşul transpiră puternic, în zilele caniculare sau în cazul în care are febră sau diaree şi pierde o cantitate mare de apă, are nevoie, suplimentar, de lichide sub formă de apă plată (microbio-logic pură şi cu nitraţi sub 5 mg/l) sau ceai-tisane prepa-rate cu această apă;

• numai după diversificarea alimentaţiei, mai ales oda-tă cu trecerea la alimentaţia diferenţiată, cu mai multe alimente solide, copilul are nevoie, în mod regulat, de lichide suplimentare;

• nu daţi copiilor băuturi industriale (de tip sucuri cu sau

Nu folosiţi sub nicio formă apa din fântânile rurale, individuale, mai ales din

cele care se alimentează din pânza de apă freatică de

suprafaţă. Această apă poate afecta grav sănătatea copilu-

lui, deoarece poate fi con-taminată cu agenţi biologici

(bacterii patogene, ouă de paraziţi) sau chimici (nitraţi).

NUTRIENT necesar per Kg/greutate corporalăENERGIE de 2 ori mai mult

PROTEINE de 1,5 ori mai multFIER de 7 ori mai multCALCIU de 3,5 ori mai multIOD de 3,5 ori mai multVitamina C de 5 ori mai multVitamina A de 5 ori mai mult

Tabel nr. 3 Necesarul de nutrienţi al copilului de vârsta 0-1 an, faţă de cel al adultului, raportat la

1 Kg greutate corporală

101


fără gaz, îndulcite cu zaharuri sau chimicale, colorate şi aromatizate artificial). Folosiţi pliculeţe cu ceaiuri speciale pentru copii şi preparaţi-le doar cu apa re-comandată mai sus. nu îndulciţi ceaiurile copiilor deoarece zahărul poate favoriza apariţia cariilor den-tare şi a dependenţei de alimente dulci ce vor creşte riscul de supraponderalitate şi obezitate;

• în alimentaţia de completare pentru sugar nu au ce căuta sarea, zahărul sau alte condimente. oferiți-i co-pilului şansa de a se obişnui de la început cu gustul ori-ginal, natural al alimentelor, ferindu-l mai târziu de mâncatul compulsiv-adictiv, generator de obezitate şi boală. Mai mult, sarea destabilizează metabolismul labil al apei la copilul mic;

• nu uitaţi, sistemul imunitar al sugarului nu este com-plet maturizat, pereţii intestinali au o permeabilitate ridicată, rinichii au o capacitate limitată de filtrare, iar ficatul are o capacitate insuficientă de detoxifiere. toate acestea impun anumite precauţii la diversificarea alimentaţiei;

• nu folosiţi mierea de albine până la vârsta de 1 an, pentru a preveni posibila intoxicare botulinică. până la vârsta de 1 an, aciditatea gastrică este insuficientă pentru a opri dezvoltarea sporilor bacteriei Clostridium botulinum şi, spre deosebire de adulţi, aceasta se poa-te dezvolta în tractusul gastrointestinal al bebeluşului producând toxina mortală;

lapte şi lactatePe lângă mesele de lapte şi alimente de completare din lapte cu conţinut de grăsime de minimum 3,5%, precum şi cerealele integrale nesărate, neîndulci-te, netexturate şi neexpandate, NU mai este necesară hrănirea suplimentară cu brânză de vaci; o alternativă excelentă la brânza de vaci este urda, bogată în aminoacizi cu sulf şi ramificaţi, importanţi pentru protecţia ficatului şi stimu-larea dezvoltării masei musculare; o supra-alimentare proteică lactată poate duce la o suprasolicitare a rinichilor bebeluşului.

102


• la diversificare, introduceţi întotdeauna un singur nou aliment şi urmăriţi reacţia copilului;

• întotdeauna începeţi diversificarea cu cereale lipsite de gluten (aglutenice): orez, mei, porumb, hrişcă, ama-rant, quinoa sau tuberculi de cartofi;

• cel mai devreme după luna a 6-a introduceţi cereale glutenice (grâu, orz, ovăz, secară), doar câte una, şi ur-măriţi reacţia copilului;

• sunt interzise pateurile industriale, salamurile şi toa-te dulciurile, inclusiv cele de casă, fast-food-ul şi ali-mentele junk-food;

• gălbenuşul şi albuşul de ou ecologic, fierte, pot înlocui carnea în cazul dietei vegetariene;

• leguminoasele (fasolea boabe, mazărea, soia, lintea) şi varza pot cauza meteorism (acumulare de gaze în in-testine), de aceea vor fi introduse după primul an de viaţă al bebeluşului.

>10Din luna a 10-aAcum apar primii dinţişori, iar copilul sugar poate fi învăţat progresiv cu mân-

carea obişnuită, sănătoasă, a adultului. Alăptarea poate continua însă până la cel puţin 2 ani, cu efecte benefice demonstrate pentru copil, dar şi pentru mamă (studiile arată scăderea riscului de cancer mamar la femeile care alăptează până la vârsta de 2 ani).

conexiuni pe calea lacteeAlăptatul la sân este prelungirea legăturii fireşti care s-a format, încă din viaţa intrauterină, între mamă şi bebeluş. Femeile care au născut prima dată pot crede că alăptatul este un lucru complicat, dar în realitate nu este deloc aşa, mămicile devenind în scurt timp experte în domeniu. Trebuie numai să vă do-riţi cu adevărat acest lucru şi să refuzaţi să daţi crezare miturilor care circulă pe această temă. De asemenea, sunt câteva reguli simple de respectat: o poziţie confortabilă de alăptare, o dietă adecvată, multă relaxare şi o ambianţă fami-lială plină de dragoste şi înţelegere.

103


Hrănirea naturală. asPectul emoţional al alăPtării

de la început voi afirma că laptele matern reprezintă cea mai bună şi cea mai personalizată dietă pentru noul-născut. dacă vă iubiţi cu adevărat copilul, dar şi pe dumneavoastră, ALĂPTAŢI! însă uneori pot apărea cauze ce împiedică alăptarea la sân, cum ar fi:

Cauze ce ţin de mamă:• fumatul, alcoolismul, drogurile, tratamentele medica-

le, excesul de cafeină;• anxietatea, stresul, oboseala, utilizarea excesivă de anti-

histaminice;• dieta neadecvată cantitativ şi calitativ a mamei lăuze;• reţinerea de fragmente placentare, după naştere;• dezvoltarea insuficientă a ţesutului mamar alveolar;• hipertiroidismul sau alte boli.

Cauze ce ţin de nou-născut:• naşterea prematură;• bolile de inimă congenitale;• defectele sistemului nervos central;• infecţiile, malabsorbţia, voma persistentă, diareea per-

sistentă;• unele anormalităţi cranio-faciale;• hrănirea sporadică.

Acestea pot fi cauze excepţionale, dar, de regulă, mamele pot şi trebuie să-şi alăpteze la sân pruncul. în primele 6 luni de viaţă sugarul trebuie alăptat exclusiv la sân, la cerere, fără apă/ceai; laptele matern acoperă integral nevoile nutritive ale sugarului până la vârsta de şase luni.datorită proprietăţilor nutriţionale şi antiinfecţioase este necesară menţinerea alăptării la sân până la vârsta de cel puţin 1 an, putând continua până la 2 ani şi chiar după această vârstă (conform recomandărilor o.M.S.).laptele matern este alimentul ideal pentru sugar deoarece:

Laptele matern este întotdeauna foarte igienic, este mereu şi oriunde la dispoziţie, la timpul potrivit, în cantitatea, calitatea şi la temperatura adecvate; prin alăptare economisiţi bani şi timp, dar, mai ales, constru-iţi o sănătate fizică şi menta-lă de fier a viitorului om.

104


• Are o compoziţie completă şi complexă, perfect adaptată necesităţilor fiziologice specifice bebeluşului de OM, conţinând toţi aminoacizii esenţiali şi toţi ceilalţi nu-trienţi, în proporţiile cantitative necesare fiinţei uma-ne şi cu cea mai adecvată biodisponibilitate şi calitate biologică. De aceea, laptele matern nu poate avea vreun echivalent în natură;

• compoziţia laptelui natural variază pe durata suptului; la început, pentru a potoli setea, este fluid, iar apoi, pe par-cursul alăptării, creşte conţinutul energetic (lipidic), pen-tru a potoli foamea, inducând în mod natural saţietatea.

• cantitatea, conţinutul de energie şi de nutrienţi ai laptelui matern sunt determinate exact pentru a co-respunde funcţiilor nematurizate ale organelor siste-mului digestiv.

• compoziţia laptelui matern se schimbă şi pe parcursul evoluţiei sugarului, fiind perfect adaptată fiecărei faze de dezvoltare a acestuia; astfel, primul lapte (colos-trul), ce apare în primele zile de după naştere, este cremos, gălbui şi conţine imunoglobuline (anticorpi), lizozim, lactoferină şi alte substanţe care cresc imuni-tatea sugarului, sistemul său imunitar nefiind sufici-ent de dezvoltat pentru a face faţă agenţilor patogeni. colostrul acţionează şi ca un laxativ pentru uşurarea eliminării meconiului, primul scaun al sugarului. după circa 2 săptămâni, laptele îşi schimbă din nou compo-ziţia, devenind lapte matur.

• laptele matern scade riscul ca sugarul să facă alergie, de aceea sugarii cu risc de alergie ar trebui să fie alăp-taţi exclusiv cu lapte matern în primele 6 luni.

• laptele de mamă conţine un glucid special (ginolac-toza), cu rol de factor bifidogen, stimulând dezvoltarea şi colonizarea intestinului sugarului cu bacteriile pri-etenoase, bifidobacteriile, extrem de importante pentru funcţionarea corectă a digestiei şi sistemului imunitar.

• Raportul calciu/fosfor este perfect adaptat nevoilor sugarului, iar fierul din laptele matern are cea mai mare biodisponibilitate.

dr. menci spuneMama trebuie încurajată

şi susţinută să menţină alăptarea cât mai mult timp

şi să înveţe poziţii corecte de alăptare; când este

nevoită să înceapă serviciul, femeia care alăptează va cere să fie instruită

să realizeze aşa-numita „bancă de lapte“.

105


• Alăptatul la sân stimulează dezvoltarea maxilarului copilului şi previne apariţia defectelor danturii.

• Sănătatea mamei este influenţată în mod benefic prin alăptare, uterul revenindu-şi mai rapid; totodată, în această perioadă scade drastic probabilitatea de a ră-mâne însărcinată din nou (însă aceasta nu este o me-todă contraceptivă 100% sigură).

• Alăptatul la sân mai are o altă covârşitoare importanţă: întăreşte legătura emoţională dintre mamă și copil, cu efecte incomensurabile asupra dezvoltării caracteru-lui viitorului adolescent şi adult.

• Fiecare mamă, în mod normal, are suficient lapte pen-tru copilul ei deoarece secreţia laptelui se adaptează atât din punct de vedere al necesarului energetic, cât şi al ritmului de a suge. cantitatea de care are nevoie un sugar este diferită de la un copil la altul. Sugarul poate fi alăptat oricând îi este foame (în primele săptămâni, şi noaptea); pe parcurs, se formează de la sine un ritm de alăptare regulat, cel mai adesea la fiecare 4 ore.

recomandări pentru înţărcareMomentul optim pentru înţărcare este când copilul a atins vârsta de doi ani. Înţărcarea se face lent, descrescând numărul de alăptări, ceea ce va avea ca efect şi scăderea secreţiei de lapte; înţărcarea se face prin eliminarea unei mese la sân, la fiecare câteva zile.Înţărcarea nu se va face în momentele stresante ale copilului, cum ar fi apa-riţia unui dinte. Laptele formulă poate fi oferit direct cu cănuţa sau linguriţa (de preferat din silicon special pentru bebeluşi), în cazul în care bebeluşul are peste 6 luni.Când mama nu poate alăpta pentru că suferă de TBC (tuberculoză), hepatite B sau C, cancer, boală psihică sau, pur şi simplu, nu mai doreşte să alăpteze, se recomandă laptele formulă adaptat copilului, până în jurul vârstei de doi ani; laptele va fi dat de preferinţă cu linguriţa siliconică, cu căniţa şi nu cu biberonul cu tetină, mai ales dacă anterior copilul a supt la sân.

106


• dacă în primele 6 luni bebeluşul creşte în greutate cu 150-200 g pe săptămână, atunci înseamnă că laptele matern este suficient; sugarul sănătos şi corect alimen-tat îşi dublează greutatea în primele 5 luni de viaţă, iar după 1 an îşi triplează greutatea avută la naştere.

laptele formulăSunt situaţii în care mama nu poate alăpta. în acest caz, nu se va utiliza sub nicio formă laptele de vacă, acesta fiind total neadecvat necesităţilor nutriţionale şi fiziologice ale sugarului. Se va recurge, sub îndrumarea specialistului, la alegerea unui tip adecvat de lapte formulă.

tipuri de lapte formulă:laptele formulă adecvat vârstei şi sugarilor care nu prezintă probleme digestive deosebite se poate găsi ca formulă gata preparat, formulă concentrat şi formulă pulbere:• formula pentru sugari 0 – 4 luni;• formula pentru sugari 4 – 12 luni;• formula pentru sugari 8 – 10 luni până la 3 ani.în afară de formulele „clasice“ descrise anterior, astăzi gă-sim şi o largă gamă de lapte special sau formule specifice, care răspund unor nevoi aparte ale sugarului. voi descrie sintetic unele dintre aceste formule.1. Formule pentru prematuri, destinate nou-născuţilor cu greutatea de sub 2,6 Kg la naştere, care se adminis-trează până la vârsta de 3 luni pentru a se depăşi retardul pondero-statural şi pentru sprijinirea creşterii şi dezvoltă-rii cerebrale.2. Formule cu aminoacizi, obţinute din amestecuri de aminoacizi liberi, potrivite pentru copiii care nu pot tolera proteinele native şi nici pe cele hidrolizate, pentru cei cu malabsorbţie proteică sau cu alergie la anumite proteine;3. Formule predigerate, indicate celor cu probleme gas-trointestinale; acestea conţin proteine parţial hidrolizate, îmbunătăţind şi profilul nutriţional al sugarului.4. Formule pe bază de soia – din proteine vegetale, uleiuri vegetale, glucide din amidon de porumb şi/sau zaharoză;

În cazul în care mama nu poate alăpta, trebuie să

apeleze la ajutorul unui spe-cialist pentru alegerea unei formule de lapte adecvate.

107


5. Formule pe bază de lapte de vacă, obţinute din lapte de vacă suplimentat cu vitamine, minerale (fier), ulei vegetal, pentru copiii sănătoşi care, din diverse motive, nu pot fi hră-niţi la sân.6. Formule hipoalergenice, destinate copiilor alergici la lapte şi proteinele din soia.7. Formule antireflux, potrivite sugarilor cu reflux gastro-esofagian (în special prematurilor).8. Formule împotriva malabsorbţiei grăsimilor, destina-te sugarilor ce nu pot absorbi grăsimile; acest lapte are grăsimea descompusă în trigliceride cu acizi graşi cu lanţ mediu (Mcts).9. Formule delactozate pentru sugarii cu intoleranţă la lactoză.10. Formule specializate pentru sugarii cu afecţiuni ge-netice: fenilcetonurie, malformaţii intestinale ş.a.

alimentaţia complementară. reguli pentru o diversificare optimăAlimentaţia complementară constă în introducerea unor alimente care fac trecerea de la alimentaţia exclusiv lactată la alimentaţia consistentă. termenul de alimentaţie comple-mentară înlocuieşte termenul de alimentaţie diversificată, la recomandarea o.M.S.de la vârsta de 6 luni, laptele matern nu mai poate asigura (ca unic aliment) necesarul caloric şi de nutrienţi al unui sugar sănătos. Acesta este motivul pentru care se impune introducerea alimentelor semisolide în dieta copilului. Alimen-taţia complementară trebuie introdusă la această vârstă, in-diferent dacă sugarul este alăptat sau hrănit cu lapte formulă.pentru început, în alimentaţia complementară a sugarului sunt recomandate alimente special preparate pentru aces-ta, numite alimente tranziţionale, ce vor face legătura între alăptare şi meniul obişnuit al familiei.

Diversificarea va respecta următoarele reguli:• sugarul trebuie să fie sănătos în momentul începerii

alimentaţiei complementare;

eater-tainmentEste periculos să oferiţi copilului dulciuri pentru consolare sau ca premiu, pentru ca mai târziu să i le interziceţi, drept pedeapsă! În acest mod, alimentele vor căpăta în mintea copi-lului o valoare care nu are nimic de a face cu potolirea adevărată a foamei. Dulciurile şi, în general, mâncarea vor căpăta o im-portanţă instrumentalizată, deviată de la menirea lor naturală de a ne hrăni şi po-toli foamea, spre un mijloc de creare a plăcerii, de a ne „de-stresa“, transformân-du-se în „eatertainment“ – cauză majoră a suprapon-deralităţii şi obezităţii epi-demice morbide de astăzi.

108


• noile alimente se vor introduce întodeauna progre-siv, şi numai câte un aliment pe zi, păstrându-se un interval de 3-4 zile între ele, dacă sugarul tolerează bine alimentul oferit; în acest mod se va evita apariţia alergiei şi a intoleranţelor alimentare care astăzi au devenit din ce în ce mai frecvente;

• cantitatea oferită sugarului din noul aliment va creşte gradat, în trepte de 30-50 ml pe zi;

• alimentele noi vor fi date în stare semisolidă, cu linguriţa;• până la apariţia dentiţiei de lapte, alimentele vor fi pa-

sate, iar apoi triturate (fărâmiţate);• cerealele care conţin gluten (grâu, orz, ovăz, secară)

vor fi introduse după vârsta de 7-8 luni; astfel, se vor evita manifestările precoce ale celiachiei (intoleranţa la gluten, maladie genetică autoimună); începând cu luna a 6-a se vor introduce, însă, cerealele aglutenice, cum ar fi porumbul sau orezul;

• noul aliment nu va fi niciodată impus, urmând a se face mai multe încercări (chiar şi 10, uneori) până va fi accep-tat, evitându-se astfel dezvoltarea anorexiei psihogene;

• ordinea în care vor fi introduse alimentele va fi adapta-tă personalităţii sugarului şi stării lui de nutriţie;

• de regulă, se va începe cu legume: dovlecei, ţelină, mor-covi, păstârnac, ardei gras, pătrunjel, salată, roşii, ştevie, spanac, şi leguminoase (cartofi), care vor fi pasate;

• piureul va fi îmbogăţit caloric cu ulei, de preferinţă

Alimentele tranziţionale sunt alimente semisolide cu densităţi energetice şi caracteristici nutriţionale adecvate sugarului. Până la sfârşitul primului an de viaţă, cei mai mulţi sugari devin capabili să consume

alimente din hrana fami-liei. Aceste alimente vor

fi întotdeauna pasate sau mărunţite!!!

dr. menci spuneEste deosebit de important să îi oferim copilului o alimentaţie echilibrată (să îi asigurăm aportul celor minim 50 de nutrienţi esenţiali). Acest lucru este necesar deoarece organismul copilului este în creştere, se dezvoltă structuri anatomice, au loc achiziţii funcţionale şi se învaţă comportamentele (inclu-siv comportamentul alimentar). Deficienţele nutriţionale din copilărie sunt responsabile (după datele OMS) de aproximativ 60% din decesele înregistrate la copiii cu vârsta de sub cinci ani. Iar malnutriţia copiilor este strâns legată de practicile alimentare neadecvate.

Rețete

214


SUpă de MoRcovi

cu mazăre galbenă

Ingredienteo cană de mazăre galbenă, ulei de măsline, trei morcovi tăiați felii, o ceapă tocată, o foaie de dafin, un cățel de usturoi zdrobit, un praz tăiat rondele, o linguriță de pă-trunjel proaspăt, apă

Mod de preparareSe lasă mazărea în apă rece peste noapte. Se călesc mor-covii, ceapa, foaia de dafin şi usturoiul în ulei. Se adaugă mazărea şi prazul. Se toarnă apă şi se lasă la fiert. după ce se scoate foaia de dafin, se pasează totul într-un blender, după care se adaugă pătrunjelul proaspăt, tocat mărunt.

de lA 6 lUni

222


piURe de

MeRe cu pere și

scorțișoară

Ingredientedouă mere de mărime medie, decojite și tocate, două pere de mărime medie, decojite și tocate, un sfert de cană de apă, goji (opţional), scorțișoară (opțional)

Mod de preparare Se pun fructele într-o cratiță mare împreună cu apa şi scorțişoara (dacă se foloseşte), se acoperă şi se fierb la foc mic până când se înmoaie (aproximativ 6 minute). Se amestecă fructele până se obține un piure moale. Se pot adăuga şi fructe goji.

de lA 6 lUni

226


piURe de cARtoFi cu morcovi și

porumb

Ingrediente doi morcovi medii curăţaţi și tocați, doi cartofi medii decojiți și tocați, o cană de apă, trei sferturi de cană de boabe de porumb organic, două linguri de unt de cocos, o jumătate de cană de ceapă tocată, una-două linguri de lapte

Mod de preparareSe topeşte untul într-o tigaie şi se căleşte ceapa. Se adau-gă morcovii şi se călesc. Se adaugă cartofii, se acoperă cu apă şi se fierb la foc mediu. Se adaugă porumbul şi se lasă pe foc pentru încă 5 minute. Se dă piureul obținut printr-o sită şi se amestecă cu laptele pentru a se ajunge la consistența potrivită.

de lA 6 lUni

239

Reţete

păStRăv cU bRoccoli la aburi

Ingrediente o bucată de păstrăv filé, câteva buchețele de broccoli, ulei de măsline, o felie de lămâie, suc proaspăt stors de la o lămâie

Mod de preparare Se curăță şi se spală bine peştele filé şi se pune la cuptor, într-un vas, cu felia de lămâie pe el. între timp se pregă-teşte broccoli la aburi. când sunt gata se stropeşte broccoli cu puțin ulei de măsline şi cu sucul proaspăt stors de la lămâie.

de lA 8 lUnicu ingredientele pasate

242


conopidă Şi bRoccoli

în sos de brânză

Ingredienteo conopidă tăiată în bucățele mici, o jumătate de broccoli tăiat în bucățele mici

Mod de preparareSe gătesc la aburi (sau se fierb într-o cratiță) conopida şi broccoli până devin fragede. între timp, se topeşte untul într-o cratiță, se toarnă treptat laptele, se aduce la fier-bere şi se găteşte la foc mic timp de câteva minute, până se îngroaşă. Se amestecă cu brânza rasă până la topire. peste sosul de brânză obținut se adaugă laptele ames-tecat cu nucşoară. pentru copiii sub 9 luni se mixează într-un blender sosul de brânză împreună cu legumele. pentru copiii mai mari, se taie în bucățele mici conopida şi broccoli şi se amestecă cu sosul de brânză.

de lA 9 lUni

Sos de brânză o lingură de unt

de cocos, o cană de lapte, un vârf de nucșoară rasă

proaspăt, trei linguri de brânză

rasă Cheddar, două linguri de brânză

rasă Gruyère

273

Reţete

cioRbă de MÂnzAt cu leuștean

Ingrediente o bucată mică de mușchi de mânzat, o jumătate de ceapă, un morcov potrivit de mare, un sfert de țelină, o jumă-tate rădăcină de păstârnac, o jumătate de ardei gras sau capia, suc de lămâie proaspăt stors, suc de roșii, leuștean, apă

Mod de preparare Se pune carnea la fiert şi se dă în două, trei clocote. Se varsă apa şi se pune din nou carnea împreună cu legumele: cea-pa întreagă (deoarece nu se păstrează), iar celelalte legume tăiate potrivit. după ce toate ingredientele sunt fierte se adaugă suc de roşii, cam o lingură. când se stinge focul se adaugă leuştean tocat fin şi suc de lămâie după gust.

de lA 1 Anpasată, se poate oferi de la 6 luni

Cartea Parinti Altfel

Documents

Transcript of Cartea Parinti Altfel