Carte Tehnica PEHD - Valrom Industrie

1

. Va multumim pentru ca ati ales produsele noastre.

VALROM INDUSTRIE S.R.L. produce in Romania tubulatura din polietilena si polipropilena.

VALROM este o societate care priveste dincolo de granitele traditionale si patrunde fara temeri pe plan national si european cu o gama larga de produse necesare realizarii retelelor de apa, canalizare sau gaze. La fabrica situata in Bucuresti - Bd. Preciziei nr. 9, sector 6, personalul societatii, format din manageri si tehnicieni specializati in Italia in domeniul materialelor plastice, asigura:

o inalta calitate a produsului; cea mai buna organizare a procesului productiv; o strategie comerciala adecvata.

Bazandu-se pe propriile cunostinte si capacitati tehnice si umane, VALROM ofera la preturi competitive produse de o calitate superioara, ce corespund in totalitate cerintelor Dumneavoastra. Aceasta carte tehnica a fost elaborata pentru a servi la intocmirea proiectelor si executia retelelor de apa, gaze si canalizare din polietilena. Pentru datele tehnice complete privind modul de punere in opera al retelelor folosind tubulatura din polietilena de inalta densitate, va rugam sa va adresati serviciului tehnic al firmei noastre. Pentru sugestii si observatii privind prezenta documentatie precum si pentru orice detalii si lamuriri suplimentare, va ramanem in continuare la dispozitie.

DATE TEHNICE GENERALE

Informatiile pe care vi le prezentam provin din experiente diferite si din date extrase din literatura de

specialitate. Datele sunt cu caracter general. Este recomandabil ca in cazuri deosebite sa contactati serviciul nostru tehnic pentru a obtine informatii mai detaliate.

O parte din formulele din aceasta carte sunt empirice.

CONVERSIA UNITATILOR DE MASURA IN SISTEMUL S.I. (EXPRIMATE IN UNITATI DERIVATE,

MULTIPLI SI SUBMULTIPLI DE UZ TEHNIC COMUN).

Marime impartiti valorile

exprimate in

cu

pentru a obtine

echivalentul in unitati

S.I.

lucru-energie kgf x m 9,80665 J

forta greutate (forta de greutate)

kgf 9,80665 N

momentul unei forte kgf x m 9,80665 N x m

sarcini unitare modul de elasticitate

kgf / mm2 9,80665 N / mm

2

rezilienta kgf x m / cm2 9,80665 J / cm

2

presiune (*) at. kgf / cm2

atm 0,0980665 0,101325

M Pa

tensiune kgf / mm2 9,80665 N / mm

2

putere CP 0,735499 kW

cantitatea de caldura cal 4,1868 J

caldura specifica cal / (g x C) 4,1868 J / (g x C) flux de caldura kcal / h 1,163 W

conductivitate termica cal / (s x cm x C) 4,1868 W / (cm x C) volum l

hl 1 0,1

dm3

m3

debit volumic dm3 / min

0,01666 dm

3/s

rezistivitate electrica x cm 0,01 x m vascozitate dinamica CP 0,001 Pa x s

2

CUPRINS 1. DOMENII DE UTILIZARE pag. 3 2. GAMA DE PRODUCTIE pag. 3 3. MATERIA PRIMA pag. 5

4. CARACTERISTICILE GENERALE ALE CONDUCTELOR VALROM pag. 7 5. CALCULUL GROSIMII PERETELUI pag. 8 6. NORMATIVE pag. 10 7. CONTROLUL CALITATII pag. 10 8. MARCA DE CONFORMITATE - SISTEMUL DE CALITATE pag. 11 9. ATOXICITATE pag. 12 10. REZISTENTA LA PRODUSE CHIMICE pag. 12 11. COMPORTAMENTUL LA FOC pag. 20 12. COMPORTAMENTUL LA RADIATII pag. 20 13. ELECTRICITATE STATICA pag. 20 14. INTERACTIUNEA CU MEDIUL pag. 21

15. RECUPERAREA SI REFOLOSIREA POLIETILENEI FOLOSITE DE VALROM pag. 21 16. TRANSPORT SI DEPOZITARE pag. 21 17. POZAREA pag. 21 18. SISTEME DE IMBINARE pag. 22 RACORDURI FIXE pag. 22 RACORDURI MOBILE pag. 25 19. RACORDURI SI PIESE SPECIALE pag. 26 20. ANCORAREA PARTILOR SPECIALE pag. 26 21. LOVITURA DE BERBEC pag. 27 22. REZISTENTA LA PROPAGAREA FISURII pag. 28 23. TUBULATURI IN ZONE SEISMICE pag. 28 24. REZISTENTA LA ABRAZIUNE pag. 28 25. TUBULATURI IMPAMANTATE SUPUSE LA INCARCARI pag. 29 26. MODALITATEA DE CALCUL A STRIVIRII pag. 30 27. DILATAREA TERMICA pag. 33 28. TUBULATURI SUSPENDATE pag. 35 29. CONDUCTE DE CANALIZARE pag. 39 30. CURBAREA CONDUCTELOR pag. 43 31. TRACTAREA CONDUCTELOR pag. 43 32. TESTE DE TRAGERE pag. 44 33. REALINIEREA pag. 45 34. CONDUCTE SUBACVATICE pag. 45 VERIFICAREA LA PLUTIRE pag. 45 VERIFICAREA ANCORARII pag. 46 35. REZISTENTA LA PRESIUNEA EXTERNA pag. 46 36. VERIFICAREA pag. 47 TUBULATURI SUB PRESIUNE pag. 47 TUBULATURI CARE NU SUNT SUB PRESIUNE - CANALIZARI pag. 47 CONDUCTE DE GAZ pag. 47 37. DEFECTIUNI SI REPARATII pag. 48 38. PRELUCRAREA MECANICA A PE de inalta densitate. pag. 48 39. VOPSIREA pag. 49 40. LIPIREA pag. 49 41. PIERDERI DE SARCINA PENTRU APA pag. 67 42. GRAFICELE PIERDERILOR DE SARCINA IN TUBURI

DIN PE i.d. UNI 7611/7613 MRS 8 PE 80 6,3 pag. 51 43. GRAFICELE PIERDERILOR DE SARCINA IN TUBURI

DIN PE i.d MRS 10 PE 100 80 pag. 57 44. CONDUCTE DE GAZ pag. 59 45. TABELELE PIERDERILOR DE SARCINA IN CONDUCTELE DE GAZ TIPUL 316 pag. 60 46. COSTUL DE POZARE pag. 63

3

1. DOMENII DE UTILIZARE

Tubulatura produsa de VALROM are o gama larga de utilizare, lucru pus in evidenta de valabilitatea tehnica a acestor produse, increderea in ele, simplitatea la montaj si intretinere. In cele ce urmeaza, va prezentam cateva domenii de utilizare a produselor VALROM:

Retele de distributie a apei potabile; Retele de irigare; Instalatii mobile de irigare; Retele antiincendiu; Linii de transport a lichidelor alimentare; Linii de transport a lichidelor industriale; Retele de distribuire gaz; Retele de canalizare urbana; Instalatii de tratare a apelor; Sisteme de drenaj; Sisteme de drenaj in medii speciale; Scurgeri civile la interiorul constructiilor; Sisteme de protectie a cablurilor electronice; Sisteme de protectie a retelelor telefonice; Conducte de ventilare speciale; Conducte pentru lichide abrazive.

2. GAMA DE PRODUCTIE

Productia VALROM este stabilita dupa normativele nationale si internationale specifice domeniului si, data fiind diversitatea sa, pune la dispozitia utilizatorilor o gama larga de tubulatura pentru satisfacerea cerintelor ridicate de diferite domenii de utilizare.

TUBURI DIN P.E.I.D. UNI 7611 - tip 312 - PE 80

DIMENSIUNI - PRESIUNI NOMINALE - GREUTATI

Extern

SDR 41

PN=2,5

SDR 26

PN=4

SDR 17,6

PN=6

SDR 11

PN=10

SDR 7,4

PN=16 Ext

mm Gros.

mm

Greut.

kg/m

Gros.

mm

Greut.

kg/m

Gros.

mm

Greut.

kg/m

Gros.

mm

Greut.

kg/m

Gros.

mm

Greut.

kg/m

Mm

1/2 20 1,6 0,10 1,9 0,118 2,8 0,156 20

3/4 25 2,0 0,151 2,3 0,172 3,5 0,243 25

1 32 2,0 0,197 3,0 0,281 4,5 0,396 32

1 1/4 40 2,3 0,287 3,7 0,433 5,6 0,614 40

1 1/2 50 2,9 0,444 4,6 0,671 6,9 0,944 50

2 63 3,6 0,693 5,8 1,060 8,7 1,497 63

2 1/2 75 2,9 0,681 4,3 0,984 6,9 1,497 10,4 2,128 75

3 90 3,5 0,986 5,1 1,400 8,2 2,141 12,5 3,064 90

4 110 2,7 0,95 4,3 1,474 6,3 2,097 10 3,172 15,2 4,552 110

125 3,1 1,244 4,9 1,892 7,1 2,686 11,4 4,113 17,3 5,882 125

140 3,5 1,557 5,4 2,342 8,0 3,364 12,8 5,158 19,4 7,378 140

6 160 3,9 1,969 6,2 3,069 9,1 4,389 14,6 6,724 22,1 9,610 160

180 4,4 2,505 7,0 3,869 10,2 5,525 16,4 8,5 24,9 12,156 180

8 200 4,9 3,076 7,7 4,733 11,4 6,843 18,2 10,474 27,6 14,975 200

225 5,5 3,89 8,7 6,007 12,8 8,625 20,5 13,256 32,12 18,997 225

250 6,1 4,799 9,7 7,431 14,2 10,644 22,8 16,361 34,5 23,389 250

10 280 6,9 6,031 10,8 9,255 15,9 13,311 25,5 20,5 * 38,6 29,20 280

315 7,7 7,571 12,2 11,773 17,9 16,846 28,7 25,934 * 43,4 36,90 315

355 8,7 9,624 13,7 14,859 20,1 21,346 32,3 32,9 * 49,0 355

16 400 9,8 12,193 15,4 18,823 22,7 27,108 36,4 41,753 * 55,2 400

450 11,0 15,369 17,4 23,902 25,5 34,258 41,0 52,853 450

500 12,2 18,981 19,3 29,445 28,3 42,240 * 45,5 500

560 13,7 23,804 21,6 36,864 31,7 52,942 * 51,0 560

Extern SDR 41 SDR 26 SDR 17,6 SDR 11 SDR 7,4 Ext

4

PN=2,5 PN=4 PN=6 PN=10 PN=16

mm Gros.

mm

Greut.

kg/m

Gros.

mm

Greut.

kg/m

Gros.

mm

Greut.

kg/m

Gros.

mm

Greut.

kg/m

Gros.

mm

Greut.

kg/m

Mm

630 15,4 30,104 24,3 46,654 35,7 67,044 * 57,3 630

710 17,4 38,296 27,4 59,241 40,2 85,105 710

800 19,6 48,546 30,8 74,960 45,3 107,00 800

900 22,0 61,216 24,7 94,980 51,0 135,50 900

1000 24,4 75,496 38,5 117,09 1000

* Neprevazuta in norma

TUBURI DIN P.E.I.D. UNI ISO 4437 - tip 316 - PE 80 PENTRU GAZ

DIMENSIUNI - SERIE - GREUTATI

Extern

SDR 26

Seria S 12,5

SDR 17,6

Seria S 8

SDR 11

Seria S 5 Ext

mm Gros.

mm

Greut.

kg/m

Gros.

mm

Greut.

kg/m

Gros.

mm

Greut.

kg/m

mm

1/2 20 3,0 0,164 20

3/4 25 3,0 0,213 25

1 32 3,0 0,281 32

1 1/4 40 3,0 0,359 3,7 0,433 40

1 1/2 50 3,0 0,457 4,6 0,671 50

2 63 3,6 0,693 5,8 1,06 63

2 1/2 75 4,3 0,984 6,9 1,497 75

3 90 5,1 1,40 8,2 2,141 90

4 110 6,3 2,097 10,0 3,172 110

125 7,1 2,686 11,4 4,113 125

140 8,0 3,364 12,8 5,158 140

6 160 6,2 3,069 9,1 4,389 14,6 6,724 160

180 7,0 3,869 10,2 5,525 16,4 8,497 180

8 200 7,7 4,733 11,4 6,843 18,2 10,474 200

225 8,6 6,00 12,8 8,625 20,5 13,256 225

250 9,7 7,431 14,2 10,644 22,8 16,361 250

10 280 10,8 9,255 15,9 13,311 25,5 20,5 280

315 12,2 11,773 17,9 16,846 28,7 25,934 315

355 13,7 14,859 20,1 21,346 32,3 32,9 355

16 400 15,4 18,823 22,7 27,108 36,4 41,753 400

450 17,4 23,902 25,5 34,258 41,0 52,853 450

500 19,3 29,445 28,3 42,240 45,5 65,193 500

560 21,6 36,864 31,7 52,942 51,0 81,786 560

630 24,3 46,654 35,7 67,044 57,3 103,34 630

TUBURI DIN P.E. MRS 10 - PE 100 80 80 80 80 - ISO 4427

STANDARD / DIMENSIUNI - PRESIUNI NOMINALE - GREUTATI

SDR 41 27,6 17 11

PN 4 bar 6 bar 10 bar 16 bar

e mm

Gros.

mm I

mm

Greut.

kg/m

Gros.

mm i

mm

Greut.

kg/m

Gros.

mm i

mm

Greut.

kg/m

Gros.

mm i

mm

Greut.

kg/m

50 2,0 46,0 0,31 3,0 44,0 0,46 4,6 40,8 0,67

63 2,3 58,4 0,46 3,8 55,4 0,73 5,8 51,4 1,06

75 2,8 69,4 0,65 4,5 66,0 1,03 6,8 61,4 1,47

90 2,2 85,6 0,65 3,3 83,4 0,93 5,4 79,2 1,50 8,2 73,6 2,14

110 2,7 104,6 0,94 4,0 102,0 1,36 6,6 96,8 2,34 10,0 90,0 3,18

125 3,1 118,8 1,23 4,6 115,8 1,78 7,4 110,2 2,79 11,4 102,2 4,11

140 3,5 133,0 1,54 5,1 129,8 2,21 8,3 123,4 3,51 12,7 114,6 5,12

160 4,0 152,0 1,98 5,8 148,4 2,86 9,5 141,0 4,57 14,6 130,8 6,73

SDR 41 27,6 17 11

PN 4 bar 6 bar 10 bar 16 bar

5

e mm

Gros.

mm I

mm

Greut.

kg/m

Gros.

mm i

mm

Greut.

kg/m

Gros.

mm i

mm

Greut.

kg/m

Gros.

mm i

mm

Greut.

kg/m

180 4,4 171,2 2,49 6,6 166,8 3,66 10,7 158,6 5,76 16,4 147,2 8,50

200 4,9 190,2 3,06 7,3 185,4 4,50 11,9 176,2 7,10 18,2 163,6 10,48

225 5,5 214,0 3,87 8,2 208,6 5,68 13,4 198,2 9,01 20,5 184,0 13,27

250 6,2 237,6 4,78 9,1 231,8 7,00 14,8 220,4 11,04 22,7 204,6 16,32

280 6,9 266,2 6,01 10,2 259,6 8,78 16,6 246,8 13,86 25,4 229,2 20,46

315 7,7 299,6 7,55 11,4 292,2 11,02 18,7 277,6 17,57 28,6 257,8 25,90

355 8,7 337,6 9,60 12,9 329,2 14,02 21,1 312,8 22,35 32,2 290,6 32,92

400 9,8 380,4 12,17 14,5 371,0 17,77 23,7 352,6 28,25 36,3 327,4 41,79

450 11,0 428,0 15,35 16,3 417,4 22,48 26,7 396,6 35,80 40,9 368,2 52,86

500 12,3 475,4 18,97 18,1 463,8 27,73 29,7 440,8 44,10 45,4 409,2 65,28

560 13,7 532,6 23,80 20,3 519,4 34,80 33,2 494,0 55,11 50,8 458,4 81,77

630 15,4 599,2 30,11 22,8 584,4 43,91 37,4 555,8 69,68 57,2 515,6 103,59

710 17,4 675,2 38,31 25,7 658,6 55,77 42,1 626,4 88,39

800 19,6 760,8 48,58 29,0 742,0 70,86 47,4 705,8 112,28

900 22,0 856,0 61,28 32,6 834,8 89,65 53,3 794,0 141,99

1000 24,5 951,0 75,59 36,2 927,6 110,64 59,3 882,2 175,33

3. MATERIA PRIMA

Materiile prime utilizate de VALROM sunt selectionate cu rigurozitate de la cei mai buni furnizori europeni. Aceste produse, rezultate din polimerizarea etilenei, sunt rezultatul unor studii indelungate si amanuntite, efectuate in laboratoarele de cercetare a produselor de polimeri din Europa. Rezultatele obtinute pana in prezent confirma valabilitatea folosirii polimerilor in domeniul tubulaturilor sub presiune. Polimerul folosit pentru tubulatura are o structura moleculara care garanteaza pastrarea caracteristicilor mecanice pentru cel putin 400.000 - 500.000 ore de functionare, la presiunea de lucru si la o temperatura a fluidului de 20C. Sub aspectul tehnico-economic, durata medie de viata a unei instalatii a fost fixata la 50 ani, depasirea acestei perioade marind invechirea retelei cu consecinta imediata a inlocuirii acesteia. Cercetari recente demonstreaza mai aproape de adevar perioada de lucru de 20 - 30 de ani, dat fiind marea viteza de modificare a mediului definit ca un intreg de elemente: urbane, sociale, economice, etc. Metoda de a verifica valabilitatea unor polimeri pentru tevi consta, in principal, din prelevarea mostrelor de

tub produs in instalatii industriale si supunerea lor la teste de presiune. Conform procedurilor ISO, sunt

stabilite solicitarea de perete si temperatura de proba T, obtinandu-se durata unei serii de probe. Totalitatea rezultatelor de durata sunt date pe graficul bilogaritmic (solicitarea , timpul t pentru diverse temperaturi T), si prin intermediul elaborarii ISO, se obtin grafice = f(timp) la diferite temperaturi, numite Curbe de regresie. In baza acestor curbe, caracteristice pentru fiecare material, functie de solicitarea , se poate determina durata de viata a produsului. Functie de marimea solicitarii , se calculeaza grosimea peretilor. In continuare, va prezentam formulele pentru determinarea grosimii (1) si a solicitarii specifice (2):

(1) sPN D

PN=

+2 (2)

( ) =

PN D s

s2

O caracteristica a acestor curbe este un varf ce desparte doua faze ale comportamentului vascos, care determina tipul de ruptura. Deasupra varfului avem comportament ductil cu mare deformare inainte de rupere; in regiunea situata sub varf avem o microfisura, nu o deformare. Actuala tendinta este de a produce polimeri cu curbe de regresiune de joasa inclinare pentru a obtine prestatii mai bune pe termen lung. Aceasta evolutie este vizibila in curbele de regresiune tipice ale unui polimer traditional si ale unui polimer la prestatii inalte.

PN = presiunea nominala a tubului [MPa] D = diametrul exterior al tubului [mm] s = grosimea tubului [mm]

= tensiunea tangentiala la perete [MPa]

6

DURATA [h] 50 ani

DURATA [h]

E F O R T T A N G E N T I A L

[MPa]

Curbe de regresie PE 80 MRS 8,0 63 (densitate medie)


[MPa]

DURATA [h] 50 ani


[MPa]

Curbe de regresie

PE 100 MRS 10 80 (inalta densitate la prestatii

inalte)

Curbe de regresie PE 80 MRS 8,0 63 (inalta densitate traditionala)

DURATA [h] 50 ani

7

CARACTERISTICI TIPICE PENTRU POLIETILENA DE INALTA DENSITATE PE80

Caracteristici fizice Metode Unitati Valori

Masa volumica standard, la 23C

Indice de fluiditate cu 2,16 Kg (MI2,16)

Indice de fluiditate cu 5 Kg (MI5)

ISO R 1183 ASTM D 1505 DIN 53735I ISO 1133

ASTM D 1238

Kg/m3

g/10 min

g/10 min

954

600 >600 1200 64 58 55 51 49

Caracteristici termice Metode Unitati Valori

Punct de inmuiere VICAT (1 Kg)

Punct de inmuiere VICAT (5 Kg)

Conductibilitate termica la 23C Coeficient de dilatare liniara Caldura specifica, la 23C 100C Temperatura de fragilitate

DIN 53460 ISO 306

ASTM D 1525 DIN 52612 ASTM D 696

Calorimetrie ASTM D 746

C

C

W/mK K-1

kJ/kg K kJ/kg K

C

127

72

0,45 1,3 x 10

-4

1,8 3,3

>-100

Caracteristici electrice Metode Unitati Valori

Rezistenta superficiala de izolare Rezistivitate electrica de volum la 23C Factor de pierderi dielectrice la 23C la 1 kHz la 10

3 kHz

Constanta dielectrica la 23C, intre 0,1 kHz si 10

3 kHz

Rigiditate dielectrica

DIN 53482 VDE 0 303/3

DIN 53482 VDE 0 303/3 DIN 53483 VDE 0 303/4 DIN 53483 VDE 0 303/4 DIN 53481 VDE 0 303/2

cm

kV /cm

>1014

>=1017

3 x 10-4

7 x 10-4

2,6

2,2 x 102

Caracteristici determinate pe placi de 2 mm grosime

Alte caracteristici Metode Unitati Valori

Rezistenta la fisurare sub tensiune Test BELL TELEPHONE, T50

ASTM D 1693 h >1000

4. CARACTERISTICILE GENERALE ALE CONDUCTELOR VALROM Folosirea materiilor prime de inalta calitate, alaturi de utilizarea liniilor de extrudare de mare productivitate (moderne si specifice pentru aceste materiale), permite producerea constanta a tubulaturilor cu calitati tehnologice deosebite, cu urmatoarele rezultate:

rezistenta optima la stress-cracking cu fiabilitate mare in timp a conductelor sub presiune; excelenta rezistenta chimica; protectie ridicata la raze UV, garantata de folosirea materiilor prime aditivate la origine cu negru de fum;

siguranta totala si intr-o plaja larga a normativelor de atoxicitate nationale si internationale;

8

insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimica; rezistenta buna la temperaturi mai scazute de -40C; mare flexibilitate; caracteristici hidraulice optime care se mentin constante in timp; rugozitate foarte scazuta, ceea ce face ca aceste tuburi sa intre in categoria tuburilor netede; rezistenta exceptionala la abraziune le fac ideale pt. transportul de maluri si lichide abrazive; masa scazuta; siguranta si simplitatea sistemelor de imbinare; inalta productivitate la montare.

5. CALCULUL GROSIMII PERETELUI In baza premizelor paragrafului 3 (Materia prima), se calculeaza grosimea tubulaturilor folosind urmatoarea formula:

PN2

D*PN=s

+

Valoarea luata de este o caracteristica a fiecarui material, fiind extrasa de pe diagrama curbelor de regresie la 20C, extrapolate la 50 de ani. Valoarea este corecta la un coeficient de siguranta de 1,25. Dupa clasificarea ISO 4437 se identifica diferitele familii de PE, denumite dupa cum urmeaza:

DEFINIREA MATERIALULUI SI A TENSIUNII DE PROIECTARE

Denumire Rezistenta minima admisibila (MRS)

MPa Tensiune de proiectare ((((HDS)

MPa

PE 100 10,0 8,0

PE 80 8,0 6,3

PE 63 6,3 5,0

PE 40 4,0 3,2

PE 32 3,2 2,5

in care: MRS = Minimum Required Strength = rezistenta minima admisibila (MPa) extrasa dupa ISO 4437 de la curbele de regresie la 20C

Variatia cu temperatura (T - C) a modulului

de elasticitate la tractiune (E - MPa).

[MPa]

Variatia cu temperatura (T - C) a rezistentei

la soc (KJ / m2).

[KJ/m2]

C C

[MPa]

Variatia cu temperatura (T - C) a solicitarii

la tractiune (MPa). Variatia cu temperatura (T - C) a alungirii (%).

%

C

C

s = grosimea tubului [mm] PN = presiunea nominala [MPa] D = diametrul extern al tubului [mm]

= tensiunea tangentiala de calcul la 20C [MPa]

9

= Tensiunea hidrostatica de proiectare (Mpa) = HDS = Hydrostatic Design Stress Cu aceste elemente este posibil sa calculati grosimea tuburilor folosite la diferte PN. In cazul folosirii continue a tuburilor la temperatura superioara temperaturii standard de 20C, pentru a lucra in siguranta, trebuie aplicati urmatorii coeficienti (c)* tensiunii de proiect (HDS):

TC 20202020====HDS20 [MPa] c T=HDST [MPa] 20 5,0 x 1,00 = 5,00

25 5,0 x 0,78 = 3,90

30 5,0 x 0,62 = 3,10

35 5,0 x 0,48 = 2,40

40 5,0 x 0,37 = 1,85

45 5,0 x 0,29 = 1,45

50 5,0 x 0,23 = 1,15

55 5,0 x 0,18 = 0,90

60 5,0 x 0,15 = 0,75

* - exemplu pentru material PE 63 Ca urmare, s-au obtinut valorile prezentate in tabelul de mai jos, valori ce au fost omologate UNI

7611 pentru PE 63 (50): C Presiune de lucru MAX [bar]

20 2,5 4,0 6,0 10,0 16,0

30 1,6 2,5 4,0 6,0 10,0

40 1,0 1,6 2,5 4,0 6,0

50 0,6 1,0 1,6 2,5 4,0

60 0,4 0,6 1,0 1,6 2,5

vizualizata pe graficul urmator:

DEFINIREA TERMENILOR UTILIZATI PN = presiunea interna maxima admisibila (bar) pentru lucru continuu la 21C S = serie dupa ISO E4065

SDR = Standard Dimension Ratio - raport intre diametrul extern nominal (E) si grosimea nominala (s)

Temperatura continua de lucru [C]

PN - presiune nominala [bar]

Nota: 1,25 este coeficientul de siguranta si este stabilit referindu-l la presiunea unei coloane de apa la 20C pentru durata de 50 de ani (pr EN 32162).

Tubulaturile din PE de inalta densitate sunt definite dupa urmatoarele criterii:

PN = presiune nominala [bar] S = serie SDR = raport intre dimensiunile standard In Italia se folosesc de regula primele doua (PN, S), cel de-al treilea fiind intalnit in alte tari europene. Normativa UNI imparte tuburile din PE de inalta densitate in trei tipuri:

- Tipul 312: pentru lichide sub presiune pentru clasele de presiune nominale (PN): 2,5 - 4 - 6 - 10 - 16 bar

- Tipul 316: pentru gaz pentru seriile (S): 12,5 - 8 - 5

- Tipul 303: pentru scurgeri civile si industriale

SDR =E

s, =

MRS

1,25, S =

SDR -1

2 PN=

10 , PN =

10

S SDR -1

=

20

Relatii intre:

, S, SDR, PN.

10

DENUMIREA DUPA NORMA CEN TC 155 S.S. 20

SDR

S PE 6350505050 PN - bar

PE 8063636363 PN - bar

PE 10080808080 PN - bar

41 20 2,5 3,2 4

33 16 3,2 4 5

27,6 13,3 - - 6

26 12,5 4 5 -

22 10,5 - 6 -

21 10 5 - 8

17,6 8,3 6 - -

17 8 - 8 10

13,6 6,3 8 10 12,5

11 5 10 12,5 16

9 4 12,5 16 20

7,4 3,2 16 20 25

6 2,5 20 25 32

6. NORMATIVE La nivel international, normativele sectorului (tuburi si racorduri) au ca referinta normele ISO (International Organization for Standardization); aceste normative au fost adoptate ca atare de catre tarile producatoare si respecta elementele fundamentale:

criterii dimensionale criterii calitative criterii de proba La aceasta organizatie, nascuta in 1947 (90 de tari membre), s-a alaturat, in 1961, Comitetul European de Normare (CEN), din care fac parte peste 18 tari care apartin C.E.E. si E.F.T.A., pentru a armoniza normele pe scara europeana. Prin intermediul Comitetelor Tehnice sunt redate proiectele de norma (prEN) care, odata aprobate de CEN, devin norme europene, si sunt adoptate de fiecare stat in parte ca

Norme Nationale. Tubulatura produsa de VALROM este in conformitate cu normativele UNI si cu principalele normative nationale europene, avand prestatii si caracteristici adecvate in functie de ceea ce este indicat, in prezent, in proiectele de norma CEN publicate. Principalele norme UNI, referitoare la tubulatura din PE, sunt indicate mai jos:

- UNI 7611+FA 1 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni, accesorii).

- UNI 7612 (racorduri din PE de inalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni, accesorii).

- UNI 7613 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere: tipuri, dimensiuni, accesorii).

- UNI ISO 4437 (tuburi din PE pentru conducte impamantate pentru distribuirea de gaz combustibil: seria metrica-specifica).

- UNI 7615 (tuburi din PE de inalta densitate pt. conducte de presiune si metode de proba).

- UNI 7990 (tuburi din PE de joasa densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni, accesorii).

- UNI 7991 (tuburi din PE de joasa densitate: metode de proba).

- UNI 8451 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere de la interiorul constructiilor: tipuri, dimensiuni, accesorii). In cele ce urmeaza, indicam normativele ISO:

ISO 161 - Tuburi din materiale termoplastice pentru distribuirea lichidelor: diametre nominale exterioare si presiuni nominale.

ISO 1167 - Tuburi din plastic pentru distribuirea lichidelor: determinarea rezistentei la presiunea interna ISO/TR 7474 - Tuburi din PEHD si fitinguri: rezistenta chimica raportata la lichidele transportate.

7. CONTROLUL CALITATII Existenta laboratorului de probe si testari asigura verificarea procesului de productie si garanteaza calitatea tubulaturii.

VALROM a elaborat un program propriu de control al calitatii pentru a garanta intr-o maniera performanta compatibilitatea produsului finit cu standardele interne si internationale.

11

Controalele sunt efectuate in timpul fiecarei etape de productie a tubului, de la materia prima la parametrii de productie, de la controlul dimensional al produsului la determinarea caracteristicilor sale. Prin aceste faze, printr-un control atent si teste de laborator, rezulta un sistem de productie cu un control al calitatii bine definit. Urmarind constant procesul de productie, de la polimer la produsul finit, controlul tehnic de calitate

este o componenta fundamentala a filozofiei VALROM. Calitatea produsului final este rezultanta cunoasterii si stapanirii tehnicilor si problematicilor de productie.

DIMENSIUNI SI TOLERANTE UNI 7611-7613

Diametru extern SDR 41 SDR 33 SDR 26 SDR 17,6 SDR 11 SDR 7,4 Presiunea nominala PN - bar

2,5 3,2 4 6 10 16

min. max. Grosime - mm

10 10,0 10,3 - - - - - 2,0+0,4

12 12,0 12,3 - - - - - 2,0+0,4

16 16,0 16,3 - - - - 2,0+0,4

2,3+0,5

20 20,0 20,3 - - - - 2,0+0,4

2,8+0,5

25 25,0 25,3 - - - 2,0+0,4

2,3+0,5

3,5+0,6

32 32,0 32,3 - - - 2,0+0,4

3,0+0,5

4,5+0,7

40 40,0 40,4 - - 2,0+0,4

2,3+0,5

3,7+0,6

5,6+0,8

50 50,0 50,5 - - 2,0+0,4

2,9+0,5

4,6+0,7

6,9+0,9

63 63,0 63,6 2,0+0,4

- 2,5+0,5

3,6+0,6

5,8+0,8

8,7+1,1

75 75,0 75,7 2,0+0,4

- 2,9+0,5

4,3+0,7

6,9+0,9

10,4+1,3

90 90,0 90,9 2,2+0,5

- 3,5+0,6

5,1+0,8

8,2+1,1

12,5+1,5

110 110,0 111,0 2,7+0,5

3,5+0,5

4,3+0,7

6,3+0,9

10,0+1,2

15,2+1,8

125 125,0 126,2 3,1+0,6

3,9+0,6

4,9+0,7

7,1+1,0

11,4+1,4

17,3+2,0

140 140,0 141,3 3,5+0,6

- 5,4+0,8

8,0+1,0

12,8+1,5

19,4+2,2

160 160,0 161,5 3,9+0,6

5,0+0,7

6,2+0,9

9,1+1,2

14,6+1,7

22,1+2,5

180 180,0 181,7 4,4+0,7

- 7,0+0,9

10,2+1,3

16,4+1,9

24,9+2,7

200 200,0 201,8 4,9+0,7

6,2+0,8

7,7+1,0

11,4+1,4

18,2+2,1

27,6+3,0

225 225,0 227,1 5,5+0,8

7,0+0,9

8,7+1,1

12,8+1,5

20,5+2,3

31,1+3,4

250 250,0 252,3 6,1+0,9

7,8+1,0

9,7+1,2

14,2+1,7

22,8+2,5

34,5+3,7

280 280,0 282,6 6,9+0,9

8,7+1,1

10,8+1,3

15,9+1,8

25,5+2,8

-

315 315,0 317,9 7,7+1,0

9,8+1,2

12,2+1,5

17,9+2,0

28,7+3,1

-

355 355,0 358,2 8,7+1,1

11,1+1,3

13,7+1,6

20,1+2,3

32,3+3,5

-

400 400,0 403,6 9,8+1,2

12,4+1,5

15,4+1,8

22,7+2,5

36,4+3,9

-

450 450,0 454,1 11,0+1,3

14,0+1,7

17,4+2,0

25,5+2,8

41,2+4,3

-

500 500,0 504,5 12,2+1,5

15,5+1,8

19,3+2,2

28,3+3,1

- -

560 560,0 565,1 13,7+1,6

17,4+2,0

21,6+2,4

31,7+3,4

- -

630 630,0 635,7 15,4+1,8

19,6+2,2

24,3+2,7

35,7+3,8

- -

710 710,0 716,4 17,4+2,0

22,0+2,4

27,4+3,0

40,2+4,3

- -

800 800,0 807,2 19,6+2,2

24,9+2,7

30,8+3,3

- - -

900 900,0 908,1 22+2,4

28+3 34,7

+3,7 - - -

1000 1000,0 1009,1 24,4+3,2

31+3,4

38,5+4,1

- - -

1200 1200,0 1210,8 29,3+3,2

37,2+4 - - - -

8. SISTEMUL DE CALITATE Fabricatia este realizata pe instalatii de extrudare complet automatizate, iar controlul este realizat

zilnic in laboratoarele VALROM in conformitate cu norma de control ISO 9004. De asemenea, se efectueaza un control periodic din partea unor institute nationale autorizate si de catre Institutul Italian de Plastic (IIP).

12

9. ATOXICITATE

Una dintre caracteristicile fundamentale ale conductelor VALROM este respectarea in totalitate a normativelor sanitare nationale si internationale referitoare la transportul de apa potabila si lichide alimentare. Aceasta compatibilitate este obtinuta atat prin folosirea polimerilor netoxici, cat si printr-o eficienta tehnologie de stocare si transport.

10. REZISTENTA LA PRODUSE CHIMICE

Tubulaturile VALROM prezinta o excelenta rezistenta la agentii chimici in general, atat organici cat si anorganici. PEHD poate fi atacat relativ usor doar de hidrocarburi alifatice si aromatice cu derivatii lor halogenati la temperaturi mai mari de 90C. Oxidantii cu concentratie ridicata ataca PEHD in mod mai mult sau mai putin evident, de aceea, in anumita cazuri, nu este recomandabila folosirea tuburilor PEHD. Pentru a permite o corecta folosire a PEHD la transportul de lichide industriale a fost elaborata norma ISO TR 7474; aceasta norma indica comportamentul tubulaturilor din PE de inalta densitate in prezenta produselor chimice specifice in stare lichida si gazoasa.

Este deci posibila verificarea compatibilitatii conductelor VALROM la transportul produselor chimice; inainte de a transporta lichide speciale, este recomandata verificarea corectitudinii folosirii si la oficiul nostru tehnic. Legenda: R = rezistent

RL = rezistenta limitata N = nesatisfacator Sol. sat. = solutie saturata la 20C Sol. = solutie apoasa cu concentratie mai mica de 10% dar nesaturata Sol. dil. = solutie apoasa diluata cu concentratie 10% Conc. sol. ap. = concentratie obisnuita de solutie apoasa

pentru urmatoarele marci de tuburi: - PE de i.d. UNI 7611 - Tip 312 - PE de i.d. UNI 7613 - Tip 303 - PE de i.d. UNI-ISO 4437 - Tip 316

13

Reactiv sau produs Concentratie Temperatura

20C 60C

Acetat (vezi norma pentru acetati) Acetic, acid glacial Acid acetic Aldehida acetica Anhidrida acetica Acid acetic Acetona Acid (vezi numele acidului) Apa Apa de clor Apa oxigenata Apa oxigenata Apa regala Acid adipic Alcool Sulfat Clorura de aluminiu Fluorura de aluminiu Sulfat de aluminiu Amoniac (gaz) Amoniac (lichefiat) Apa amoniacala Clorura de amoniu Fluorura de amoniu Nitrat de amoniu Sulfat de amoniu Sulfura de amoniu Anilina Clorura de antimoniu Acetat de argint Cianura de argint Nitrat de argint Arsenic Anhidrida (vezi norma anhidridelor) Carbonat de bariu Clorura de bariu Hidroxid de bariu Sulfat de bariu Benzaldehida Benzen Benzina (hidrocarburi alifatice) Acid benzoic Bere Sare borica Acid boric Brom (lichid) Brom (vapori uscati) Acid bromhidric Acid bromhidric Butan (gaz) Alcooli butilici Acid butiric Carbonat de calciu Clorat de calciu

>96% 10% 100% 100%

100%

Sol. sat. 30% 90%

HCL/HNO3=3/1 Sol. sat. 96% Sol.

Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 100% 100% 100% 100% Sol. dil. Sol. sat. Sol.

Sol. sat. Sol. sat. Sol. 100% 90%

Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat.

Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 100% 100%

Sol. sat

Sol. sat Sol. sat 100% 100% 50% 100% 100% 100% 100% Sol. sat. Sol. sat.

R R R R R RL R RL R R N R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R RL R R R R R N N R R R R R R R

RL R RL RL R RL R N R N N R R R R R R RL RL R R R R R R R R RL R R R R R R R R R RL RL RL R R R R N NR R R R R RL R R

14


20C 60C

Clorura de calciu Hidroxid de calciu Hipoclorit de calciu Nitrat de calciu Sulfat de calciu Sulfura de calciu Anhidrida carbonica (uscata) Oxid de carbon Tetraclorura de carbon Sulfura de carbon Acid cianhidric Ciclohexanol Ciclohexanon Acid citric Clorhidrat Acid clorhidric Acid clorhidric Clor acetic, monoacid Clor (gaz) uscat Cloroform Acizi metil-benzoici Acid cromic Acid cromic Decaldronaftalina Dextrina Dioxan Diotilftalat Heptan Etanol / etandiol (vezi alcool etilic) Etil acetat Alcool etilic Eter etilic (dietil eter) Fenol Clorura de fier (II) Sulfat de fier (II) Clorura de fier (III) Nitrat de fier (III) Sulfat de fier (III) Acid fluorhidric Acid fluorhidric Acid fluorhidric Fluor Acid fluorsilicic Formaldehida Acid formic Acid formic Triclorura de fosfor Acid fosforic Acid fosforic Alcool furfurilic Glucoza Glicerina Glicol etilenic Acid glicolic Hidrogen Hidrogen peroxid (vezi apa oxigenata)

Sol. sat. Sol. sat. Sol.

Sol. sat. Sol. sat. Sol. dil. 100% 100% 100% 100% 10% 100% 100% Sol. sat.

10% Conc. Sol. 100% 100% Sol. sat. 20% 50% 100% Sol. 100% 100% 100%

100% 40% 100% Sol.

Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol.

Sol. sat. 4% 60% 100% 100% 40% 40% 50%

98% 100% 100% 50% 95% 100% Sol. sat. 100% 100% Sol. 100%

R R R R R RL R R RL RL R R R R R R R RL N RL R R R R R R R R R RL R R R R R R R R RL N R R R R R R R R R R R R R

R R R R R RL R R N N R R RL R R R R N N - RL RL RL R R RL N N RL RL R R R R R R R RL N N R R R R RL R RL RL R R R R R

15


20C 60C

Hidrogen sulfurat Hidrochinina Acid lactic Lapte Drojdie de bere Carbonat de magneziu Clorura de magneziu Hidroxid de magneziu Nitrat de magneziu Acid maleic Melasa Mercur Nitrat de mercur Cianura de mercur Clorura de mercur Metanol (vezi alcool etilic) Clorura de metil Clorura de metil Alcool metilic Clorura de nichel Nitrat de nichel Sulfat de nichel Acid nicotinic Acid nitric Acid nitric Acid nitric Acid nitric Acid oleic Uleiuri si grasimi Uleiuri minerale Acid oxalic Oxigen Ozon Acid proplonic Acid proplonic Acid picric Acetat de plumb Piridina Bicarbonat de potasiu Bicromat de potasiu Bisulfat de potasiu Bromat de potasiu Bromat de potasiu Carbonat de potasiu Clorat de potasiu Clorura de potasiu Cromat de potasiu Cianura de potasiu Fericianura de potasiu / Ferocianura de potasiu Fluorura de potasiu Fosfat de potasiu Hidroxid de potasiu Hidroxid de potasiu Hipoclorit de potasiu Nitrat de potasiu Perclorat de potasiu

100% Sol. sat. 100%

Sol.

Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat.

Conc. sol. ap. 100% Sol.

Sol. sat. Sol. sat.

100% 100% 100% Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. dil. 25% 50% 75% 100% 100%

Sol. sat. 100%

50% 100% Sol. sat. Sol. sat. 100% Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol.

Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 10% Sol. Sol.

Sol. sat. Sol. sat.

R R R R R R R R R R R R R R R

RL N RL R R R R R RL N N R R R R R RL R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R

R R R R RL R R R R R R R R R R - N R R R R - R N N N RL RL RL R RL N R RL - - RL R R R R R R R R R R R R R R R RL R R

16


20C 60C

Permanganat de potasiu Persulfat de potasiu Sulfat de potasiu Sulfit de potasiu Sulfura de potasiu Clorura de cupru Nitrat de cupru Sulfat de cupru Acid salicilic Benzonat de sodiu Bicarbonat de sodiu Bisulfit de sodiu Bromura de sodiu Carbonat de sodiu Cianura de sodiu Clorat de sodiu Clorura de sodiu Fericianura de sodiu Ferocianura de sodiu Fluorut de sodiu Fosfat de sodiu Hidroxid de sodiu Hidroxid de sodiu Hipoclorit de sodiu Nitrat de sodiu Nitrit de sodiu Sulfat de sodiu Sulfura de sodiu Anhidrida sulfuroasa Acid sulfuric Acid sulfuric Acid sulfuric (oleum) Anhidrida sulfurica Acid sulfuros Clorura de staniu (II) Clorura de staniu (IV) Revelatoare foto Acid de taniu Acid tartaric Clorura de tionil Toluen Tricloretilena Trietanolamina Uree Urina Vinuri si spirtoase Xilina Carbonat de zinc Clorura de zinc Oxid de zinc Sulfat de zinc

20% Sol. sat. Sol. sat. Sol. Sol.

Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol.

Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 40% Sol.

15% clor Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 100% 10% 50%

100% 30%

Sol. sat. Sol. Sat.

Conc. sol. ap. Sol. Sol. 100% 100% 100% Sol. Sol.

100% Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat.

R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R N N R R R R R R N RL N R R R R RL R R R R

R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R N N R R R R R R N N N RL R R R N R R R R

17

Lichide pentru care este posibil transportul, fara presiune, (canalizari) pana la 60C prin intermediul

tuburilor din PE de inalta densitate nesupuse la presiuni mecanice

Reactiv sau produs Concentratie Acetat Acid acetic Apa Apa oxigenata Acid adipic Alcool Sulfat Clorura de aluminiu Fluorura de aluminiu Sulfat de aluminiu Amoniac (gaz) Amoniac (lichid) Amoniac (solutie) Clorura de amoniu Fluorura de amoniu Nitrat de amoniu Sulfat de amoniu Sulfura de amoniu Clorura de amoniu Acetat de argint Cianura de argint Nitrat de argint Arsenic Carbonat de bariu Clorura de bariu Hidroxid de bariu Sulfat de bariu Acid benzoic Bere Sare borica Acid boric Acid bromhidric Acid bromhidric Butan (gaz) Alcooli butilici (butanoli) Carbonat de calciu Clorat de calciu Clorura de calciu Hidroxid de calciu Hipoclorit de calciu Nitrat de calciu Sulfat de calciu Anhidrida carbonica (uscata) Oxid de carboniu Acid cianhidric Ciclohexanol Acid clorhidric Acid clorhidric Clor acetic (monoacid) Acid citric Dextrina Dioxan Etandiol (vezi glicol etilenic) Fenol Clorura de fier (II) Sulfat de fier (II) Clorura de fier (III) Nitrat de fier (III) Sulfat de fier (III) Acid fluorhidric Acid fluorsilicic

10%

30% Sol. sat. 96% Sol.

Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 100% 100% Sol. dil. Sol. sat. Sol.

Sol. sat. Sol. sat. Sol. 90%

Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat.

Sol. sat. Sol. sat. 50% 100% 100% 100% Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol.

Sol. sat. Sol. sat. 100% 100% 10% 100% 10%

Conc. sol. ap. Sol.

Sol. sat. Sol. 100%

Sol.


Sol. sat. 4% 40%

18

Reactiv sau produs Concentratie Formaldehida Acid formic Acid formic Acid fosforic Glucoza Glicerina Glicol etilenic (etandiol) Acid glicolic Hidrochinina Hidrogen Hidrogen sulfurat Lapte Acid lactic Drojdie de bere Carbonat de magneziu Clorura de magneziu Hidroxid de magneziu Nitrat de magneziu Acid maleic Melasa Mercur Cianura de mercur Clorura de mercur Nitrat de mercur Metanol (vezi alcool metilic) Alcool metilic Clorura de nichel Nitrat de nichel Sulfat de nichel Acid nitric Acid oxalic Bicarbonat de potasiu Bicromat de potasiu Bisulfat de potasiu Bisulfit de potasiu Bromat de potasiu Bromura de potasiu Carbonat de potasiu Cianura de potasiu Clorat de potasiu Cromat de potasiu Fier cianura de potasiu Fier cianura de potasiu Fluorura de potasiu Fosfat de potasiu Hidroxid de potasiu Hidroxid de potasiu Nitrat de potasiu Perclorat de potasiu Permanganat de potasiu Persulfat de potasiu Sulfat de potasiu Sulfura de potasiu Acid propionic Clorura de cupru Nitrat de cupru Sulfat de cupru Acid salicilic Benzoat de sodiu Bicarbonat de sodiu Bisulfit de sodiu Bromura de sodiu Sodiu carbonat

40% 50%

96% 100% 50%

Sol. sat. 100% 100% Sol.

Sol. sat. 100% 100%

100% Sol.

Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat.

Conc. sol. ap. 100% Sol. sat. Sol. sat. Sol.

100% Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 25%

Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol.


Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 10% Sol.

Sol. sat. Sol. sat. 20%

Sol. sat. Sol. sat. Sol. 50%

Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol.

Sol. sat. Sol. sat.

19

Reactiv sau produs Concentratie Clorat de sodiu Cianura de sodiu Fericianura / ferocianura de sodiu Fluorura de sodiu Fosfat de sodiu Hidroxid de sodiu Hidroxid de sodiu Hipoclorit de sodiu Nitrat de sodiu Nitrit de sodiu Sulfat de sodiu Sulfura de sodiu Anhidrida sulfuroasa Acid sulfuros Acid sulfuric Acid sulfuric Clorura de staniu (II) Clorura de staniu (III) Revelatoare foto Acid tanic Acid tartric Uree Urina Vin si spirtoase Carbonat / clorura / oxid / sulfat de zinc

Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 40% Sol.

15% clor Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. Sol. sat. 100% 30% 10% 50%

Sol. sat. Sol. sat.

Conc. sol. ap. Sol. Sol. Sol.

Sol. sat.

Lichide pentru care este posibil transportul, fara presiune, (canalizari) pana la 20C prin intermediul

tuburilor din PE de inalta densitate nesupuse la presiuni mecanice

Reactiv sau produs Concentratie Acetaldehida Acid acetic, acid glacial Anhidrida acetica Apa oxigenata Acid acetic amidon Acid amidon Anilina Benzaldehida Benzina (hidrocarburi alifatice) Acid butiric Ciclohexanona Acid cromic Acid cromic Decalina Diotilftalat Heptan

100% >96% 100% 90% 100% 100% 100% 100%

100% 100% 20% 50% 100% 100% 100%

Etanol / Alcool etilic Acetat de etil Acid fluorhidric Acid fosforic Triclorura de fosfor Alcool furfurilic Acid nicotinic Uleiuri, grasimi si uleiuri minerale Acid oleic Oxigen Acid picric Acetat de plumb Piridina Hipoclot de potasiu Acid propionic Acid sulfuric Trietanolamina

40% 100% 60% 95% 100% 100% Sol. dil.

100% 100% Sol. sat. Sol. sat. 100% Sol. 100% 98% Sol.

20

Lichide al caror transport nu este posibil prin intermediul tuburilor din PE de inalta densitate

Reactiv sau produs Concentratie Apa de clor Apa regala Brom lichid Brom (vapori uscati) Sulfura de carboniu Tetraclorura de carboniu Clor (gaz) uscat Cloroform Acizi metil-benzoici Fluor Clorura de metilen Acid nitric Acid nitric Acid nitric Ozon Acid sulfuric (oleum) Anhidrida sulfurica Clorura de tionol Toluen Tricloretilen Xilen

Sol. sat. HCl/HNO3=3/1

100% 100% 100% 100% 100% 100% Sol. sat. 100% 100% 50% 75% 100% 100%

100% 100% 100% 100% 100%

11. COMPORTAMENTUL LA FOC Polietilena este un produs combustibil care, pus in contact cu flacara, arde lent, cu flacara putin luminoasa de culoare galbuie. Produsul incendiat tinde sa faca sa picure material topit. In timpul arderii de degaja CO, CO2, H2O, precum si obisnuitele produse de ardere ale hidrocarburilor; nu se degaja gaze corozive. Dupa normativele DIN IEC 707/VDE 0304 T.3. si UL 94, comportamentul la foc este clasificat dupa cum urmeaza: BH 3 - 15 mm/min FH 3 - 15 mm/min UL 94 HB Temperatura de autoaprindere dupa ASTM D1929 este de 350C. Indicele Limita de Oxigen (ILO) a PE de inalta densitate este de 17,4%, iar caldura de ardere are valoarea de 46.500 KJ/Kg. Opacitatea fumului este scazuta, ASTM D2843 indicand o valoare de 15. Toxicitatea fumului este de asemenea redusa.

12. COMPORTAMENTUL LA RADIATII Tubulaturile din PE de inalta densitate nu prezinta contraindicatii pentru conductele de apa cu emisie de raze beta sau gama; un exemplu il constituie conductele defluente de la instalatiile nucleare.

Iradierea PE de inalta densitate cu raze , raze X si flux de electroni, genereaza fenomene de reticulare care, in absenta oxigenului, imbunatatesc rezistenta polimerului, modificandu-i numai valorile de alungire la tractiune.

13. ELECTRICITATE STATICA Tubulaturile din PE de inalta densitate sunt supuse la fenomene electrostatice datorita valorii ridicate

a rezistivitatii materialului (>1018 cm.). In cazul conductelor pentru produse gazoase, prin prezenta in flux a

particulelor solide sau a micropicaturilor, se pot crea acumulari de electricitate statica in mod special pe componentele metalice ale conductei (flanse, vane, etc). Tubulaturile impamantate sunt supuse la acumulari de sarcini, data fiind umiditatea mediului si amplul contact tubulatura - teren. Exista situatii particulare ambientale si de instalatie (ex: tub de gaz, suspendat in mediu uscat, ventilat si in prezenta unor produse usor inflamabile) in care trebuie evaluata importanta fenomenului. Trebuie luat in considerare faptul ca o mare umiditate ambientala reduce in mod drastic posibilitatea de acumulare de sarcini electrostatice. Daca trebuiesc efectuate interventii pe tubulaturi pentru transportul de gaz combustibil, este recomandabil, unde se opereaza in siguranta maxima, sa puneti in pamant partea de tub manipulata imbaiata cu apa aditivata cu produse tensioactive (ex.: detergenti) in asa fel incat sa o mentineti umeda; legati-o la pamant cu o bucata de material mentinut umed.

21

Pentru o umplere ulterioara a santului se poate folosi materialul de recuperare; acesta trebuie sa fie bine batatorit, excluzandu-se astfel materialele imbibate cu apa, turba, mal, etc. Umplerea trebuie efectuata intr-o singura directie si pe cat posibil in timpul orelor diminetii. Este indicat sa lasati libere extremitatile tubului pentru a putea executa cu usurinta operatiile ulterioare de montare. In conditii speciale, operatia de pozare poate fi in mod sensibil imbunatatita (vezi figura de mai jos) utilizand materiale geotextile in scopul stabilizarii fundului gropii (1), peretilor (2), protectiei tubului (3); metoda este utila si pentru a ancora conducta (impiedica plutirea conductei pe panza freatica) (4).

14. INTERACTIUNEA CU MEDIUL

Inertia termica ridicata a conductelor VALROM, datorata tipului specific de polimer folosit, nu produce nici o interactiune cu mediul inconjurator, si aceasta inca din faza de fabricare. Tubulaturile nu sunt supuse la actiuni biochimice de catre microorganisme, fiind fabricate din materiale care nu pot oferi suport nutritiv. Pozarea conductelor din PE de inalta densitate in sisteme cu puternica agresivitate microbiologica, in prezenta animalelor rozatoare sau a insectelor, nu genereaza probleme particulare, confirmand si in acest caz valabilitatea produsului.

15. RECUPERAREA SI REFOLOSIREA POLIETILENEI FOLOSITE DE VALROM Polietilena este un material termoplastic, prin urmare, deseurile rezultate din procesul de productie se preteaza a fi prelucrate in instalatii de reciclare. Caldura de ardere ridicata si calitatea produselor sale de combustie fac din polietilena un material interesant pentru arderea in instalatii de incinerare.

16. TRANSPORT SI DEPOZITARE

Transportul corect al tubulaturilor VALROM necesita un plan de prindere neted, lipsit de asperitati. Sarcina trebuie sa fie fixata cu fasii si benzi in colivii nemetalice. In punctele de lucru de legare, in cazul tuburilor de grosime mica, se recomanda folosirea suportilor de distributie a solicitarilor de legare. Descarcarea si eventualele mutari pe santier trebuie sa fie efectuate cu ajutorul motostivuitoarelor, macaralelor sau excavatoarelor dotate cu balanta . Este indicata depozitarea tuburile in stive, pe o fundatie plana, lipsita de asperitati; colacii pot fi depozitati in pozitie inclinata si sprijiniti de un perete vertical, plan; pentru tipurile cu grosime mica (tip PN 4/6), este indicata stivuirea pe orizontala, pentru a fi mai bine protejate de eventualele deformatii. Barele trebuie sa fie depozitate pe teren curat, in stive (nu mai inalte de 1,50 m in cazul tuburilor tip PN 2,5; 3,2; 4). Va amintim ca o depozitare corecta usureaza in mod sensibil viitoarele operatii de manipulare a tubulaturilor.

17. POZAREA Dupa executarea excavatiilor in conformitate cu indicatiile proiectului, se recomanda nivelarea fundului santului cu un strat de nisip. Dupa pozarea conductei, spatiile libere ramase intre tub si peretele santului vor fi umplute cu pamant selectionat. In locurile in care exista cele mai bune conditii de prestatii tub/economicitate, se recomanda pastrarea unei largimi a fundului gropii egala cu diametrul tubului la care se adauga 40 cm; de asemenea se va pastra o zona alaturata de protectie avand cel putin 15 cm de nisip deasupra si sub conducta. Deasupra stratului superior de nisip se accepta material fin provenit din sapatura, in straturi tasate, de circa 30 cm grosime. (vezi figura de mai jos).

O pozare corecta a tubului permite obtinerea celor mai bune rezultate in exploatare.

Utilizarea materialelor geotextile in pozare

22

18. SISTEME DE IMBINARE

Tubulaturile VALROM se preteaza la diferite metode de imbinare si prezinta o varietate larga de posibilitati de alegere a acestora in baza evaluarilor tehnico-economice specifice.

Racordurile sunt impartite in doua categorii fundamentale: 1. asamblari nedemontabile 2. asamblari demontabile

ASAMBLARI NEDEMONTABILE Asamblarile nedemontabile se realizeaza utilizand unul din urmatoarele procedee de sudare:

sudarea cu jet de aer cald sudarea cu extruder portabil sudarea cap la cap cu termoplaca sudarea cu mufa electrosudabila sudarea cu mufa

SUDAREA CU JET DE AER CALD

Cele doua extremitati care urmeaza a fi lipite se incalzesc cu un jet de aer cald (circa 230C) care aduce in stare plastica si firul de material (intotdeauna din PE) adaugat de-a lungul imbinarii, dupa care se realizeaza contactul intre ele (sudarea propriu-zisa). Odata sudura racita, se obtine un racord de o buna etanseitate; pe de alta parte, prezinta limite mecanice datorate procedurii de sudura si sectiunii reduse de material interesat. Aceasta metoda de imbinare este folosita pentru parti supuse la presiune, piese speciale pentru descarcare, structuri cu forme complexe cum ar fi cazi, turnuri de spalare, etc.

SUDURA CU EXTRUDER PORTABIL Prin intermediul unui mic extruder portabil (in greutate de 10 - 12 Kg) se extrudeaza, pornind de la granule, un cordon de sudura care este inglobat de cele doua extremitati; cele doua extremitati se incalzesc

in prealabil cu un jet de aer la circa 210 C. Se poate considera o evolutie a sistemului cu fir la un ordin de marime superior. Folosind acest tip de sudura se obtin imbinari grele, puternice, de o mare siguranta. Domeniul de aplicabilitate este cel al pieselor care nu sunt supuse la presiuni; sistemul este frecvent folosit cu rezultate optime la construirea pieselor pentru canalizari (in special puturi de mari dimensiuni - D.1000 si D. 1200).

SUDURA DE CAP CU TERMOPLACA Este o metoda de imbinare tipica a rasinilor termoplastice care s-a dezvoltat odata cu evolutia polimerilor; este caracterizata de o mare incredere derivata din simplitatea intrinseca a operatiei. Procedura de sudura cuprinde urmatoarele faze: 1. introducerea capetelor de sudura intr-un suport cu menghine reglabile 2. curatirea si asezarea in acelasi plan a celor doua capete cu ajutorul unei freze cu cutite

3. preincalzirea suprafetelor care vor fi lipite prin compresia catre o termoplaca (210C) teflonata 4. extragerea placii incalzite si imediata compresie a celor doua capete

5. racire in masina pana la circa 60C 6. scoaterea din masina si inceperea unei noi suduri

Masina de sudat este formata dintr-un suport cu menghine mobile care se pot deschide. Miscarea de apropiere si indepartare este realizata prin intermediul unui piston hidraulic alimentat si comandat de la o centrala oleodinamica portabila. Freza este formata din doua placi rotitoare, cu lame cutit, care sunt presate intre cele doua capete prin intermediul prinderii hidraulice a tuburilor. Placa termostatica are rezistente inecate si este acoperita cu un strat antiadeziv de teflon pentru a evita lipirea polietilenei incalzite.

Temperatura este controlata de un termostat. Fiecare masina este prevazuta cu o gama proprie de de sudat. Procedura de sudare este extrem de simpla, dar pentru a se obtine rezultate optime, este necesara respectarea urmatoarelor cerinte:

o buna aliniere axiala a conductelor; control si corectii ale eventualelor ovalizari prezente la capetele tuburilor; curatirea corpurilor straine, urmelor de unsoare, a apei, a suprafetelor de sudat, a masinii si a frezei;

spalati-va pe maini;

buna functionare a sculelor; respectarea presiunilor specifice de preincalzire si sudare, aplicand 0,5 Kg/cm2 pentru sudare;

23

respectarea temperaturii placii (210C); respectarea timpilor de preincalzire, sudare si racire; fiecare masina de sudura trebuie sa indice parametrii tipurilor de tub pe care le poate suda; racirea trebuie sa se faca natural; evitati metodele de racire brusca (cu apa sau cu aer); fixarea sudurii trebuie sa fie ferita de intemperii si de temperaturile mai joase de 0C prin intermediul unor

suporti sau al altor acoperitori;

temperatura mediului in jurul sudurii trebuie sa fie cuprinsa in plaja 0 45C.

SUDURA CAP LA CAP - SCHEMA CE INDICA DIFERITELE FAZE

TIMPI IN FUNCTIE DE GROSIMILE TUBURILOR ( INDICATIV )

N.B.: valorile 0,5 si 1,5 Kgf / cm2 se refera la suprafata de sudat

P presiune de sudura T timp 1 timp de adaptare 2 timp de preincalzire 3 timp de apropiere 4 timp de crestere a presiunii 5 timp de sudura/racire

s

[mm]

Timp de incalzire la

presiunea de 0,5Kgf/cm

2

[sec]

Timp de intrerupere

a incalzirii siapropierii de

extremitatile tubului

[sec]

Timp pentru

atingerea presiuniide sudare de 1,5

Kgf/cm2

[sec]

Timp de racire a

sudurii[min]

4,3 - 6,8 60 - 70 4 - 8 6 - 8 6 - 10

7,1 - 11,4 70 - 120 6 - 10 8 - 12 10 - 16

12,7-18,2 120 - 170 7 - 15 10 - 15 17 - 2420,1 - 25,5 170 - 210 10 - 20 15 - 20 25 - 32

28,3 - 36,4 210 - 250 10 - 25 20 - 25 33 - 40

24

SUDAREA CU RACORDURI ELECTROSUDABILE Aceasta metoda de sudare, care data fiind simplitatea si siguranta in functionare, se dezvolta continuu, se bazeaza pe realizarea unui manson electric ca mod de racord. Mansonul din PE, obtinut de obicei prin turnare, contine la interiorul peretelui o rezistenta electrica care uneste suprafata interioara a mansonului cu cea externa a tubului. In timpul racirii, fenomenul de contractie comprima straturile topite, generand conditiile optime de sudura. Operatiile de sudare, excluzandu-le pe cele de aliniere, fixare si curatire a tuburilor, sunt efectuate cu ajutorul unui aparat de sudare portabil (poate fi si autoprogramabil) care recunoaste modelul mansonului, temperatura mediului, fixandu-se la parametrii de sudare, respectiv timpul de incalzire.

Ca si la tipurile de sudare precedente, este de mare importanta o buna curatire a suprafetelor de contact tub/racord raschetand tubul si scotand protectia mansonului in momentul folosirii. In cazul in care este ceruta de tipul de racord, folosirea mai multor suporturi de fixare permite recuperarea timpilor morti de racire, marind viteza de pozare. O mare simplificare a sistemelor de imbinare este obtinuta prin folosirea unui singur element baza, foarte simplu, cum ar fi mansonul, pentru a uni toate componentele (curbe, T, reductii, etc.) care sunt in mod special desenate.

Inaltimea maxima a bordurii [mm]

Gro

sim

ea tubului [m

m]

INALTIMEA BORDURII

Timp pana la atingerea pres. de sudura [sec]

Gro

sim

ea tubului [m

m]

TIMPUL PTR. ATINGEREA PRESIUNII DE SUDURA

PREINCALZIRE

SUDURA

MANSON ELECTRIC

Gro

sim

ea tubulu

i [m

m]

Gro

sim

ea tubulu

i [m

m]

Timp de incalzire [min] Timp total de sudare pana la racirea la 70 grd. C [min]

INCALZIREA MATERIALULUI TIMPUL TOTAL DE SUDARE

25

SUDAREA IN MUFA Este o metoda putin raspandita care se foloseste in mod special la sudarea pieselor cu diametre foarte mici. Se foloseste o termoplaca profilata in asa fel incat sa incalzeasca simultan suprafata externa a

tubului si cea interna a piesei speciale (210C). In momentul incalzirii se introduce tubul in piesa speciala, evitand orice rotire si se asteapta racirea imbinarii.

CONCLUZII: Siguranta in exploatare a sudurii PE de inalta densitate, pe langa faptul ca este legata de caracteristicile polimerului (mare docilitate), depinde in egala masura de normele simple de sudare, aplicabile la toate metodele:

curatirea suprafetelor si planaritatea acestora corecta fixare a pieselor de unit respectarea parametrilor de sudare: temperatura, timpi, presiuni respectarea timpilor de racire protectia impotriva timpului nefavorabil.

N.B.: In timpul sudarii nu se degaja fum sau vapori nocivi iar temperatura de sudare este mult inferioara temperaturii de inflamabilitate a materialului.

ASAMBLARI DEMONTABILE

Aceste racorduri se impart in doua categorii:

racorduri hibride racorduri pur mecanice RACORDURI HIBRIDE In acest mod se pot defini racordurile care se realizeaza prin sudarea unei flanse la capatul tubului. Faceti sudura inainte de a folosi flansele libere si buloanele pentru efectuarea imbinarii. Acest racord este fara indoiala mai costisitor decat sudura directa, dar este necesar la imbinarea cu metal sau armaturi.

RACORDURI MECANICE Se bazeaza esential pe doua concepte: 1. se obtine etansarea prin intermediul unei garnituri toroidale (OR) care lucreaza pe exteriorul tubului 2. se obtine incastrarea la tub prin intermediul colierelor de prindere dintate anti-desfacere Totalitatea acestor exigente genereaza racorduri de metal (alama/fonta) care, pe langa faptul ca sunt introduse, se incastreaza in tub si in acelasi timp comprima OR-ingul, marind etansarea. Aceste racorduri se folosesc la imbinarea tuburilor cu diametre cuprinse intre 16 si 110 - 125 mm, pana la PN 10, sunt simplu de folosit si sigure, dar pot prezenta costuri ridicate la diametre mari, fapt care implica o confruntare cu alte tipuri de imbinare. In situatii logistice dificile, cu asistenta personalului specializat, pot fi rezolvate multe probleme de montaj.

Cartela deprindere Garnitura din

neopren

Flansa libera

26

19. RACORDURI SI PIESE SPECIALE

Pentru a rezolva diferitele situatii intalnite in proiectarea si instalarea conductelor VALROM, a fost realizata o serie de piese speciale (curbe, T, reductii, derivatii). Aceste piese sunt obtinute prin injectie sau prin lipire cu elemente fabricate, plecand de la tubul profilat in mod corespunzator.

Pentru diametre mici se vor prezenta o serie de fitinguri uzuale (mansoane, T, reductii, coturi, prize, etc.) realizate fie din materiale plastice speciale, fie din materiale metalice (alama, bronz).

20. ANCORAREA PIESELOR SPECIALE Atunci cand se folosesc piese speciale sudate sau cu componente anti-desfacere, tubulaturile din PE de inalta densitate nu necesita - in mod normal - sisteme de ancorare pentru ca partea tubulatura-teren este suficienta pentru a le mentine fixate pe pozitie.

P IE S E S P E C IA L E T IP IC E

C O T L A 9 0 g rd . P R O F IL AT C O T LA 9 0 g rd .IN S E G M EN T E

T P R O F IL AT

T R E D U S

D O P

T IN S EG M E N T E

F L A N S A L IB E R A F L A N S A O A R B A

C A R T E LA D E P R IN D E R E

R E D U C T IE C O N C E N T R IC A

R E D U C T IE E X C E N T R IC AP R IZ A C U C O L IE R R E G L A B IL

P R IZ A S U B S A R C IN AM A N SO N E LE C T R IC

27

In cazul pozarii tuburilor cu sectiune mare in terenuri cu consistenta scazuta, sprijiniti aceste puncte speciale cu o sapa de beton pentru a lega complet conductele si pentru a le descarca de eventualele solicitari parazite. Forta la care este supusa piesa speciala are valoarea data de:

F = K P S in care:

Piesele speciale cum ar fi vanele, robinetii cu sertar, etc., trebuie sa fie sustinute de un suport daca sunt de greutate ridicata si supuse la miscari bruste.

21. LOVITURA DE BERBEC Un fenomen care apare in retelele hidraulice sub presiune este lovitura de berbec: ridicarea presiunii care se datoreaza variatiilor vitezei lichidului transportat; aceasta variatie a vitezei apare in urma manevrarii rapide a vanelor si a robinetilor cu sertar. In cazul in care nu este riguros controlat, acest fenomen poate duce la serioase disturbari si defectiuni.

Folosirea tubulaturilor din PE de inalta densitate VALROM reduce in mod evident acest impediment; in speta, modulul de elasticitate scazut al tubului taie in mod drastic punctele de presiune protejand intreaga instalatie.

Situatia in care avem suprapresiune maxima apare cand timpul de inchidere al robinetului este mai mic sau egal cu timpul de propagare al perturbatiei pe parcursul robinet - rezervor - robinet (2L).

=2L

c

Calculul valorii maxime de presiune se poate efectua, cu o buna aproximatie, cu ajutorul formulei lui Allievi:

Calculati viteza de propagare a perturbarii; valoarea h a suprapresiunii este data de:

Valorile calculate pentru h sunt in medie de 3 pana la 5 ori mai mici in comparatie cu valorile obtinute pentru tubulaturile din otel.

c =C

1+E

s

p

D

S

i

[m/s]

C = viteza de propagare a perturbarii [m/s]

Cs = viteza sunetului in apa la 15C = 1.420 m/s = modulul de elasticitate al apei 2 x 108 Kgf/m2 Ep = modulul de elasticitate al PE i.d. 0,9 x 10

8 Kgf/m

2

DI = diametrul intern al tubului [m] S = grosimea tubului [m]

h =c

gV0 [mH2O] in care:

c = viteza de propagare a perturbarii [m/s] V0 = viteza apei in tub [m/s] g = acceleratia gravitationala [m/s

2]

F = forta pe piesa [Kgf] K = coeficient de forma P = presiune maxima de proba [Kgf/cm

2]

S = aria sectiunii piesei speciale supusa la forta [cm

2]

K:1 dopuri, reductii, T

K:1,4 coturi la 90

K:0,7 coturi la 45

28

22. REZISTENTA LA PROPAGAREA FISURII

23. TUBULATURI IN ZONE SEISMICE

24. REZISTENTA LA ABRAZIUNE

Tubulaturile VALROM din PE de inalta densitate probeaza si in cazul transportarii lichidelor care contin particule abrazive exceptionalele calitati ale acestui polimer. Modulul de elasticitate scazut, tenacitatea, rugozitatea scazuta, hidrofobicitatea, coeficientul scazut de frecare, inalta inertie chimica, permit un transport excelent si cu o mare eficienta tehnica si economica a lichidelor si malurilor abrazive. Testele accelerate, efectuate in conditii extreme, au demonstrat ca durata de viata a tubulaturilor din PE de inalta densitate este mai mare de 4 pana la 10/15 ori in comparatie cu tubulaturile din otel si materiale din beton.

batator

structura

fund de etansare

mostra de tub

postament

crestatura pentruformarea fractionarii

(-110 grd. C)

Propagarea fisurii este un fenomen care, data fiind aparitia sa in structurile metalice (tuburi si placi), s-a dorit examinat si in sectorul conductelor din material plastic. Studiul clasic este realizat cu ajutorul testului Robertson care consta in crearea in mod controlat a unei spargeri in peretele unei conducte presurizate cu gaz si masurarea lungimii propagarii. Una dintre problemele esentiale ale acestui test este dificultatea de formare a spargerii: se supune o extremitate a tubului de proba, (oportun profilata si crestata) la o lovitura de energie calibrata. Deoarece incepe ruperea, punctul de

instalare trebuie racit la circa -110C cu azot lichid. Testul se considera trecut daca lungimea sparturii este mai mica sau egala cu 5,5 diametrul tubului.

Conductele VALROM se incadreaza lejer in limitele de proba.

Tubulaturile VALROM se preteaza foarte bine la folosirea in zonele seismice datorita caracteristicilor mecanice speciale ale PE de inalta densitate care prezinta un raspuns optim la solicitarile aparute intr-un eveniment seismic. In afara mentinerii continuitatii retelei, supusa cu usurinta la desprindere in cazul imbinarilor mufate, exista si tendinta de a reduce sensibil inevitabilele lovituri de berbec care iau nastere in conducte. Teste efectuate pe modele in mod special monitorizate au confirmat aceste prestatii la

evenimente seismice de ordinul a 7 grade pe scara RICHTER si IX grade pe scara MERCALLI, situatii in care se produc grave leziuni la tubulaturile impamantate.

Inregistrarea unui fenomen seismicTimp [sec]

Accele

ratia [cm

/s ]

29

Conditiile de pozare si lucru diferite cer o verificare la strivire. Este necesar sa va amintiti ca PE , ca toate materialele plastice, are un comportament mecanic vascoelastic legat de valoarea solicitarii, de durata si temperatura de lucru. In timp ce materialele traditionale au proprietati mecanice care se pot schematiza simplu cu modele rigide (ex. ceramic) sau elastice (ex. metale), PE este definibila cu un model mai complex (vezi figura alaturata) care reuneste componenta de deformare pur elastica (1), deformatia intarziata complet reversibila (2) si deformatia permanenta ireversibila (3). Pornind de la acest model, se pot ataca si defini corect caracteristicile mecanice ale acestor polimeri si ale prefabricatelor sale.

In acest mod, proiectarea si gestionarea sistemelor de transport ale lichidelor abrazive devine posibila, exploatand la maximum greutatea redusa, flexibilitatea si rezistenta la coroziune a conductelor

VALROM. Capacitatea ridicata de prelucrare a acestui material permite, odata identificate punctele critice ale

unei instalatii, construirea de piese speciale cu forma optima pentru a reduce uzura si a facilita inlocuirea. Masa redusa, autocuratirea si absenta rugozitatilor prezentate de aceste conducte simplifica considerabil eventualele operatii de intretinere cu economii notabile in domeniul tehnic si in timp.

Aceste caracteristici recomanda tuburile VALROM in instalatii miniere, de dragare, si in toate domeniile unde se cauta materiale rezistente la abraziune.

25. TUBULATURI IMPAMANTATE SUPUSE LA INCARCARI Tubulaturile din PE de inalta densitate sunt in cvasitotalitate impamantate si, daca pozarea se face dupa procedurile uzuale, nu apar probleme de strivire (in special pentru conductele sub presiune). In cazul conductelor de suprafata care prezinta o valoare mare a raportului diametru/grosime, se cere verificarea comportamentului sub sarcini externe cu consecinta determinarii grosimii adecvate. Tuburile tip 303 corespunzatoare PN 3,2 sunt prevazute de norma 7613 pentru folosirea la lichide cu

temperatura pana la 40C; impamantarea se va face la o adancime de pana la 6 m pentru groapa ingusta si pana la 4 m pentru groapa larga.

Este luat ca referinte un teren cu masa volumica de 2100 Kg/m

3 si unghi de frecare in

valoare de 22,5. Acoperirea de 1 m pentru 600 mm, permite traficul pana la 12 tone; acoperirea de 2,0 m pentru

>600 mm permite traficul de 20 tone (vezi tabelul alaturat).

600 mm 12 tone 1,0 m 1,5 m

20 tone 1,5 m 2,0 m

Modelul comportamentuluivascoelastic

MATERIALEPEHD GRES PVC Fe Ciment centrif. GRP. Ciment amiant.

REZISTENTA LA ABRAZIUNE

30

Calculul pentru verificarea strivirii tuburilor din PE de inalta densitate impamantate

(metoda IMHOFF-GAUBE-ROTTNER)

A Tub din PE de inalta densitate ..........x s..........PN.......... Diametru D=..........cm Grosime s=........cm

B Latimea santului B=..........cm Inaltimea de acoperire H=...........cm H/B=..........

26. MODALITATEA DE CALCUL A STRIVIRII

VALROM, in baza experientei acumulate, foloseste metoda IMHOFF-GAUBE-ROTTNER care, in baza dimensiunilor tubului, a gropii, a tipului de teren si de sarcina permite calcularea sigura a deformarii tubului in timp.

MODEL DE CALCUL

TIPUL TUBULUI

TIPUL TRAFICULUI

PANZA DE APA

SOLICITAREATUBULUI

DEFORMATIA

OKSTOP

SARCINA TOTALAA TUBULUI

CARACTERISTICILEMATERIALULUI

CONDITII DEMEDIU

TIPUL TERENULUI

DIMENSIUNILE GROPII

SARCINA PE TUBDATORATA TERENULUI

SARCINA PE TUBDATORATA TRAFICULUI

SARCINA PE TUBCAUZATA DE APA

>5%

31

G Sarcina q a terenului pe inelul de conducta lung de 1 cm

C B D = q =..........Kgf / cmg H Sarcina qT datorata traficului stradal 1. Sarcina P pe tubulatura

nT

2/ cm2

pi2= =P Kgf..........

n=coeficientul terenului, n=3 compact, n = 6 nisip netasat T = sarcina max. pe roata........Kgf (vezi tabelul) H = acoperirea tubului..........cm

2. Sarcina qT pe un inel de conducta lung de 1 cm

1,5 P Bm = qT .......... /Kgf cm Bm= largimea medie a gropii..........cm

I Sarcina totala qC pe un inel de conducta lung de 1 cm q+qT=qC..........Kgf/cm

L Tensiune de perete

qC/2s=t=..........Kgf/cm2

M Modulul elastic ET al materialului functie de T(C) de lucru si de durata prevazuta de punere in opera ET=..........Kgf/cm

2

N Deformarea diametrului tubului

D s D = diametru mediu =..........cm O Deformarea maxima admisibila

D max =0 05, P Deformarea

0,005q

EcmC

T

= =

D

s

3

..........

Q Comparatie cu max (max este necesara trecerea la o conducta cu o grosime mai mare, sau folosirea unei protectii adecvate.

Clasa Sarcina totala Kgf

Sarcina totala

pe roata Kgf

Trafic max.

600.000 100.000

Trafic mediu 450.000 300.000

75.000 50.000

Trafic min. 120.000 80.000

20.000 20.000

Autodeschidere 30.000 10.000

DIGRAMA LUI MARSTON a) teren fara coeziune = 1,7 b) teren cu piatra de rau/nisipos = 1,9 c) teren umed/argilos = 2,0 d) argila compacta = 2,1 e) argila compacta hidrosaturata = 2,2

MPa

Modul de elasticitate E (MPa)

MODUL DE ELASTICITATE LA

FLEXIUNE (E - t - 20 20 20 20C)

32

raportul H/B

raportul H/B

coeficient Cg

coeficient Cg

33

27. DILATAREA TERMICA O caracteristica a materialelor plastice, implicit si a PE de inalta densitate, este valoarea

ridicata a coeficientului de dilatare lineara (t) in comparatie cu cea a materialelor traditionale folosite in producerea tuburilor (de la 15 la 20 de ori mai mare decat t metale). Pentru tubulaturi neimpamantate expuse la mari variatii termice se impune examinarea fenomenului de dilatare termica. In cazul tubulaturilor impamantate, in afara situatiilor particulare, odata ce s-a facut fixarea termica de pozare, problema dilatarilor termice este neglijabila. Calculul variatiilor de lungime ale conductelor din PE de inalta densitate fabricate de

VALROM se efectueaza cu formula clasica:

L = Tt L in care: L = variatia lungimii L = lungimea tubului

t = coeficient de dilatare conventional 2 x 10-4 K

-1

folosita pentru intocmirea nomogramei L/T/L anexate (la pagina 34).

Odata calculata variatia lungimii maxime posibile in conditiile de proiectare, va trebui aleasa o metoda mai buna pentru a compensa aceasta situatie. Sistemul cel mai la indemana si care rezolva cea mai mare parte a cazurilor este folosirea imbinarilor de dilatare; imbinarile de dilatare sunt de trei feluri:cu racord elastic, luneta si cu manson. Imbinarea cu racord elastic descarca miscarile axiale si unghiulare pe o componenta de elastomer, avand pe de alta parte o flexibilitate si etansare hidraulica ridicate

Alungirile nu sunt mari. Imbinarea cu luneta permite alungiri mari dar este mai sensibila decat celelalte tipuri fiind, din aceasta cauza, mai putin folosita.

Imbinare de dilatare cu manson

Imbinarile cu manson sunt similare cu imbinarile cu luneta dar sunt mai simple si mai putin costisitoare, distribuind lungimea utila pe un numar superior de tronsoane, rezolva mai bine si adesea economic problemele de miscare ale conductei; pot fi aplicate tuburilor cu

diametre pana la 500 PN 4. In anumite cazuri se impune blocarea conductei, fortele generate fiind absorbite de catre tubulatura si de catre mediul inconjurator.

Din aceasta cauza este necesar un calcul al structurii cu aceleasi valori ale caracteristicilor mecanice ale polimerului in conditiile de lucru. Se considera segmentul de tub incastrat intre doua margini ca o tija incarcata la maxim; se impune verificarea lungimii critice de presoflexare.

in care: LK = lungimea tubului [mm]

de = e tub [mm] di = i tub [mm] T = coeficientul de dilatare termica = 2 x 10

-4 K

-1 T = saltul termic

Lde di

TK =

+0 354

2 2

, pi

Imbinare cu racord de dilatare

34

Nomograma T / L / L pentru tuburi din PE

COLIERE PENTRU FIXARE SI SUSTINERE

L = lungimea tubului [mm]

I = variatia lungimii [mm] T = diferenta de temperatura [C] = coeficientul de dilatare liniara [mm/mC]

Exista si posibilitatea, preferabila in anumite cazuri, de a efectua compensatia prin intermediul unui brat dilatator sau a unei lire de dilatare.

A) Compensatie cu brat dilatator

B) Compensatia cu lira de dilatare

H L 26 L= variatia lungimii [mm] = diametrul extern al tubului [mm]

H = lungimea bratului [mm]

HL

262

Nota: B>L, L = L1 + L2 Se recomanda introducerea punctului fix la jumatatea

meandrei.

SUSTINERE

FIXARE

35

Calculati , cititi E; daca valoarea lui FMX este mai mare decat 0,2% atunci trebuie redusa distanta dintre prinderi. B) Tubul prins cu o sarcina uniform distribuita

28. TUBULATURI SUSPENDATE In cazul instalarilor externe sau in galerii subterane sustinerea tubulaturilor din PE de inalta densitate poate fi efectuata cu suport continuu sau pe puncte cu coliere de reglare. In ambele cazuri este bine a se interpune o perna antifrictiune din material sintetic intre tub si sustinere (ex. PE).

Suportul continuu se recomanda a imbratisa conducta pentru cel putin 90/120 atat timp cat nu avem de-a face cu concentrari de solicitare pe tub.

Pentru sustinerea cu suporturi distantate este posibila verificarea distantei maxime la care acestea sunt puse, in functie de tipul de suport folosit:

A) perfect incastrat la o extremitate si prins de alta B) prins la cele doua extremitati Referinta este sageata maxima de inflexiune care este considerata, in mod normal, admisibila cu valori de 0,2% in 10 ani. Este introdus factorul timp pentru ca este vorba de un material vascoelastic care prezinta un comportament mecanic legat de timp.

Modulul E se citeste pe graficul E/t/, cu determinat de: A) Tubul incastrat la o extremitate este prins la cealalta ,avand o sarcina uniform distribuita

FPL

EJMX =

3

185

FMX = Sageata maxima admisibila [m] P = Sarcina totala = = Greutatea tubului + lichidul transportat +suprasarcina [kgf/m] L = Distanta intre suporti [m] J = Momentul de inertie al tubului E = Modulul elastic al materialului [Mpa] c = Distanta de la axa neutra [m]

=

P L c

J8

FPL

EJMX =

3

384

Modulul E se citeste pe graficul E/t/,

cu determinat de: =

P L c

J8

Calculati , cititi E; daca valoarea lui FMX este mai mare decat 0,2% atunci trebuie redusa distanta dintre prinderi.

EJ

PLFMX

384

3

=

36

Modulul de scurgere la flexiune al PE de inalta densitate f (,,,, t ) pentru T= 20 C

Interaxele suportilor ptr. tuburi suspendate din PE de inalta densitate clasa PN 2,5 cu:

Sageata max. = 20/00 a interaxelor suportilor

T = 20 C T = 10 ani

Interaxele suportilor ptr. tuburi din PE de inalta densitate suspendate clasa PN 3,2 cu:

Modulul elastic E (MPa)

MPa

Interaxele suportilor [cm]

Sarcina complexa pe unitatea de lungime [Kgf/m]

37

Sageata max. = 2

0/00 a interaxelor suportilor

T = 20 C T = 10 ani

Interaxele suportilor ptr. tuburi din PE de inalta densitate suspendate clasa PN 4 cu:


T = 20 C T = 10 ani



Sarcina totala pe unitatea de lungime [Kgf/m]



38


T = 20 C T = 10 ani



T = 20 C T = 10 ani







39

T = 20 C T = 10 ani



29. CONDUCTE DE CANALIZARE Sistemele de canalizare civile si industriale cer o mare eficienta si siguranta de transport (egala cu cea a retelelor de presiune) datorita cantitatilor si sarcinilor mari de apa uzata. Aceste prestatii sunt pe de o parte dificil de realizat cu produsele tubulare traditional folosite, iar pe de alta parte nu se poate face studierea si proiectarea in teritoriu cu sisteme rafinate de colectare si tratare a descarcarilor speciale fara a exista in acelasi timp o totala siguranta de functionare a etansarii tubulaturilor folosite. Culegerea descarcarilor poluante si concentrate in directii determinate contribuie la o crestere a potentialului de risc al contaminarii mediului; de aceea, este de maxima importanta folosirea acelor produse si tehnologii care garanteaza din plin absoluta etansare a retelelor de colectare.

Tubulaturile din PE de inalta densitate VALROM raspund in totalitate acestor cerinte, permitand proiectarea si realizarea optima a retelelor de canalizare civile si industriale. In afara proprietatilor mecanice necesare pentru aceste intrebuintari, tuburile noastre ofera, prin sudura si prelucrari, posibilitatea de a crea linii de serviciu monolitice (fara discontinuitati) cum ar fi puturile de culegere si inspectare care pot fi usor construite din acelasi material si cu un design care mentine continuitatea tubulaturii. In acest mod creste calitatea de etansare a conductelor, incomparabil mai buna decat cea pentru tubulaturile traditionale. Urmatorii factori de siguranta sunt: capacitatea tubului de a se adapta fara probleme la eventualele stivuiri pe planul de pozare si lungimea standard a barelor (12 m) care reduce numarul de imbinari si prin urmare de puncte critice.

Rugozitatea scazuta a suprafetelor interne (=0,03), data de tehnologia de productie moderna, este mentinuta in timp din cauza inertiei chimice ale PE. Aceasta garanteaza o prestatie hidraulica constanta in timp si o buna capacitate de autocuratire, in timp ce inalta rezistenta la abraziune permite viteze mari de scurgere a lichidelor transportate.

Prestatiile hidraulice ale tuburilor din PE de inalta densitate VALROM pentru canalizari (tip 303 PN 3,2 - tip 312 PN 2,5) sunt calculate cu o buna aproximatie cu formula lui CHEZY:

40

PN 2,5: TUB [mm] - UMPLEREA (r) - VITEZA (v) [m/s] - DEBIT (Q) I/s Inclinarea de referinta 1%

V K R i= in care: V = viteza lichidului transportat [m/s] I = inclinarea tubului [m/m]

KR

R c=

+

87 in care:

R = S/P raza medie a sectiunii udate [m] S = sectiunea udata a tubului [m

2]

P = perimetrul sectiunii udate a tubului [m] C = coeficientul de rugozitate a tubului 0,06

Q S VS R i

R= =

+

87

0 06, in care:

Q = debitul conductei [m3/s]

Cu aceste metode este posibila calcularea Q/r/i si V/r/i. In mod normal, se ia ca referinta inclinarea de 1% si se corecteaza apoi cu un factor de inclinare.

V V i` = 10 Q Q i` = 10

d1mm

d2mm

Lmm

hmm

Hmm

110125160200

500 300/400 d1/2 + 100 800

250 700 300/400 d1/2 + 100 800315400

900 300/400 d1/2 + 150 1000

500 1000 400/500 d1/2 + 150 1000/1400630710800900

1200 500/600 d1/2 + 150 1400/1500

10001200

1400* 600 d1/2 + 150 1500/1600

VALORI ORIENTATIVE ALE DIMENSIUNILORPUTURILOR DE INSPECTARE

(*) neprevazuta in norma

PUTURI DE INSPECTARE

Trebuie sa tineti cont ca in timpul turnarii invelisului, acesta supune tubul la strivire; prin urmare, este necesara o umplere a tubului cu apa pentru a limita intensitatea fortei sau efectuarea de turnari partiale, succesive, lasand invelisul sa se intareasca pe rand; se pot astfel adapta pentru realizarea pozarii tuburilor de aceeasi grosime minima (PN 2,5) prevazute de norma UNI 7611, in afara tuburilor de grosimi care corespund normei UNI 7613 (tip 303).

41

PN 3,2: TUB [mm] - UMPLEREA (r) - VITEZA (v) [m/s] - DEBIT (Q) I/s Inclinarea de referinta 1%

PN 4: TUB [mm] - UMPLEREA (r) - VITEZA (v) [m/s] - DEBIT (Q) I/s Inclinarea de referinta 1%

42

PN 6: TUB [mm] - UMPLEREA (r) - VITEZA (v) [m/s] - DEBIT (Q) I/s Inclinarea de referinta 1%

VALORILE LUI 10 i pentru inclinatii cuprinse intre 0,050/00 si 1000/00

30. CURBAREA CONDUCTELOR

Marea flexibilitate a tubulaturilor din PE de inalta densitate VALROM permite rezolvarea imediata a problemelor de proiectare, montare si pozare altfel dificile (daca nu imposibile) folosind alte materiale. Aceasta proprietate impune o siguranta maxima de functionare pe langa economii in privinta vitezei de pozare si recuperare economica. In evaluarea curburilor admisibile se pot identifica doua situatii tipice date

de raportul tub/grosime tub:

1. /s >= 25 valabil pentru PN 2,5 - 3,2 - 4 2. /s < 25 valabil pentru PN 6 - 10 - 16

i0/00 10 i0/00 10 i

0/00 10 i0/00 10 i

0/00 10 i0/00 10 i

0/00 10

0,005 0,071 1,6 0,400 4,2 0,648 6,8 0,825 9,4 0,970 20 1,414 46 2,145

0,1 0,100 1,8 0,424 4,4 0,663 7,0 0,837 9,6 0,980 22 1,483 48 2,191

0,2 0,141 2,0 0,447 4,6 0,678 7,2 0,849 9,8 0,990 24 1,549 50 2,236

0,3 0,173 2,2 0,469 4,8 0,693 7,4 0,860 10,0 1,000 26 1,612 55 2,345

0,4 0,200 2,4 0,485 5,0 0,707 7,6 0,872 11 1,049 28 1,673 60 2,449

0,5 0,224 2,6 0,510 5,2 0,721 7,8 0,883 12 1,095 30 1,732 65 2,550

0,6 0,245 2,8 0,529 5,4 0,735 8,0 0,894 13 1,140 32 1,782 70 2,646

0,7 0,265 3,0 0,548 5,6 0,748 8,2 0,906 14 1,183 34 1,844 75 2,739

0,8 0,283 3,3 0,566 5,8 0,762 8,4 0,917 15 1,225 36 1,897 80 2,828

0,9 0,300 3,4 0,583 6,0 0,775 8,6 0,927 16 1,265 38 1,949 85 2,915

1,0 0,316 3,6 0,600 6,2 0,787 8,8 0,938 17 1,304 40 2,000 90 3,000

1,2 0,346 3,8 0,616 6,4 0,800 9,0 0,949 18 1,342 42 2,049 95 3,082

1,4 0,374 4,0 0,632 6,6 0,812 9,2 0,959 19 1,378 44 2,098 100 3,162

43

In canalizari (numai cazuri de tip 1.) se considera situatia peretelui in presoflexiune care necesita

raza de curbura de 20, calculabila cu formulele A) sau B)

In cazurile de tipul 2., pentru tuburile folosite in mod normal pentru conducte sub presiune sau pentru

intrebuintari dificile, se impune evaluarea alungirii a fibrelor externe ale peretelui tubulaturii. Aceasta alungire, care in mod normal se limiteaza la 2%, duce la o raza de curbura R:

31. TRACTAREA CONDUCTELOR Flexibilitatea remarcabila, greutatea mica si incasabilitatea tubulaturilor din PE de inalta densitate VALROM permit folosirea metodelor de pozare simple si economice ale sistemelor traditionale. Exista posibilitatea de a folosi tehnicile de prefabricare in santier si de a tracta segmentele pregatite la locul de pozare. Tubulaturile, chiar si cele de lungimi notabile (100 m si mai lungi), sunt tractabile cu usurinta data fiind usurinta de alunecare pe teren. Tractarea este facilitata de rulouri sau perne de curgere pentru a proteja conductele de asperitatile solului. In cazurile speciale se cere o evaluare a solicitarilor de tractiune pentru a putea determina cu exactitate lungimea conductei tractabile. Calculul se bazeaza pe confruntarea solicitarii maxime de tractiune

admisibila (adm) a materialului, corectata cu un coeficient de siguranta, cu T calculata in baza solicitarilor prevazute. Elementele importante sunt: durata solicitarii continue, temperatura de lucru si modalitatile de scurgere. O metoda de calcul valabila in marea parte a situatiilor foloseste urmatoarea procedura: calculul fortei de tractare pentru un tub orizontal

A) Rs

PF

T=

2

112, B) R

PNPF

T=100

Nota: Formula B) simplificata este mai des folosita.

in care: RPF = raza de curbura [mm]

T = diametrul tubului [mm] PN = presiunea nominala a tubului [bar] s = grosimea tubului [mm]

In cazul caracteristicilor termoplastice ale tuburilor, a fost facut un tabel continand razele de curbura ale tubulaturilor din PE de inalta densitate care se refera la PN si la temperatura de pozare.

Presiune nominala - raza de curbura - temperatura

Raza de curbura R PN T 20C T 10C T 0C 2,5 48 83 120

3,2 39 68 98

4,0 30 52 75

6,0 30 52 75

Carte Tehnica PEHD - Valrom Industrie

Documents

Transcript of Carte Tehnica PEHD - Valrom Industrie