01.Mill - Despre Libertate - Cap. II

8/3/2019 01.Mill - Despre Libertate - Cap. II

1/29

62 :r 'S l?l'~E L Il?E RT AT E .nia cornuna admire principiul enun~at aici, eel putin in':'tr-o anumita masura, dadi riu pedeplin. Aceasta prima la-tura este Libertatea Gandirii, de care este cu neputinta safie separata cea inruditacu ea, ~ianume libertatea cuvan-tului ~ia scrisului. Cu to ate c a aceste Iibertati fae parte,mtr-o rnasura considerabila,' din rnoralitatea politics a tu-turor ~arilor ee profeseaza toleranta religioasa ~iadmit in-stitutii libere, temeiurile, atat cele filozofice, cat si cele.. ,practice, pe care se bazeaza ele nu sunt, poate, at a t de fa-miliare gandirii comune, si nici nu se bucura de a atat deinalta apreciere din partea multor lideri de opinie, pe catar fi fost de a~teptat. Aceste terneiuri, atunci cand sunt in-telese corect, au 0 sfera de aplicare mult rnai larga decatcea proprie unei singure parti a subiectului, ~i0exarnina-re completa a acestei laturi a chestiunii se va dovedi a ficea rriai bunaintroducere la celelalte ..Cei pentru care ni-mic din eeea ce voi spune nu va fi nou se cuvine, asadar -nadajduiesc eu -, s a r n a scuze dad r n a aventurez sa discutind, 0 data un subiect care, timp de trei secole incheiate,a tot fost discutat de atatea ori.

Capitoju] IIDESPRE LIBERTATEA GA1>'JDIRII$1 A CUVANTULUI

Putem spera c a a trecut vremea in care ar fi fost necesa-ra 0,~pa~are,a "l ibertat ii presei" ca 0 garantie Impotriva car-muirn trramce sau a celei corupte. Am putea presupune c aastazi nu mai este nevoie de nici un argument care sa ara-te de c~ nu trebuie sa se permits unei puteri legislative S


2/29

64. DESPRE UBERTATE .t\"'PH li J.11 \1 ,1 ('I 'I\ 'I 'II~A l;ANDIRII~r A CUVANTULUr. 65pe deplin raspunzatoare In fa~apoporului, fie ca nu, ar in- . mai diu 1 . , ~ ic ' , l l . at 1 1 " 1 icand.este ..exercitata in pofi-cerca adesea s a controleze exprimarea opiniilor, cu excep- da aceste ia, 1 i ~ u 1 ., "1' .a s ga o_r!:l_~~.~_~ll:0singura ex-tia cazului in care, prin aceasta, ea s-ar face organul ceptie, ar fl"d .. , ar _re, ~idoar 0singura persoanaintoleran~ei' generale a publicului. Sa ne inchipuim deci ar fi de parer . n T r 011 eniretrn=ar fi mai mdrepta-cazul in care carmuirea ar fi una ell poporul si ea nu ar ~itasa reduca la tacere acea unica persoana decat ar fi 'in- .intentiona niciodata sa-siexercite puterea d e constrange- dreptatita aceasta dill urrna s a reduca la .tacere intreagare altEeldecat in deplin 'aeord eu ceea ce ea soeo~e~te a fi omenire)Daca 0 parere n-at fi decat un bun personal,vrerea acestuia. Eu insa cOl1test.fh:~g~~Loamel1~!~E_skY avand valoare exclusiv pentru eel in cauza, si dad a irn-exereita aceastaputere de constrangere ata~ pri~~tiuni- piediea pe cineva sa-9i pastreze opinia ar constitui doarle lor; cat 9iprin actiunile carmuirii. 0 atare putere este un prejudiciu personal, atunci faptul c a prejudiciul a fostea insasi nelegitima. Chiar cea mai buna dintre carrnuiri adus numai catorva sau mai rnultor persoane ar eonta 1n-nu este cu nimic mai Indreptitita sa 0 exercite decat ar tru carva. Insa raul facut prin impiedicarea exprimarii uneifi eea mai rea dintre ele. Atunei cand este exercitata in aco:rd opinii este ceva deosebitjprin el, intr_~agi!.spe,cie_llmana.e.s.te.eu opinia publica, ea este tot atat de d~~.toa~~, _s_~~_c~~ar_'__' pradata, ...~E..~t.p_osterjtatea~~c;_~t~~Ige..iier,atia.actllala,_iar-ceiGe

;.-:.::.~__._ . ._, ...., ~=. . _ = _ ~ _ _ . . . . _ . . . . _ _~~.=~ ',,,-_~ = _ . _ __ _~cc~==:::,=+- _~7'-c~~sunt de.accrd cu~'opinia l1.1_f : ; i . 1 i z a - sunt.chiar. rnaimult' _c . -. -~ - '-~i, l,n.al doilea r~-Il.d,ac:ste procese n~-au fost, s:rict :,orbmd, proce~e [ . pradati decat eei ee 0 sustin, Dad acea opinie este cor~~~. politice. Acuzatia adusa n-a constat in faptul ca ar fi fost supuse CIl- ! ~ , 1 l' d d 1 I d- ... . .. ' 1 1 ducr ci A faotul cs ta atunci or 1 s-a raplt oeaZla e a trecee a eroare a a e-ticn institutiile, actele sau persoane e ce or ce con uc, Cl m aptu ca .: _ . ~ . . ..

s-a pus in circulatie 0 doctrina imorala, aeeea a dreptului de a ucide var ; daea ea este gre91ta, er pierd ceva la fel de profitabi],un tiran. . si anurne imaginea mai clara si senzatia mai vie a adeva-, ,Dad. a rgumente le din acest capitol au.vreo valabil itate, atunci ar tre- rului, produsa prin coliziunea acestuia eu eroarea,bui sa existe cea mai deplina libertate de a profesa 9i d ezbate - ca 0ches-tiune de convingere etica _ orice dcctrina, indiferent c a t de imorala ar Cele doua ipoteze trebuie exarninate separat, fiecareiaputea i considerata ea. Ar fi prin urmare nerelevant ~inepotrivi t sa exa- dintre ele corespunzandu-i 0 alta Iinie de argumentare.Nurninam chestiunea dad doctrina dreptului de a ucide un tiran merits un putem fi niciodata siguri ca opinia pe care ne straduim saasemenea calificativ. Ma voi rnultumi doar sa spun ca ea a fost mereu 0 'inabusirn este gres,ita; iar daca am fi siguri ca este gre-una dint re chest iuni le deschi se din sfera morale i ; d. fapta unui cetateanparticulaf de adobori un crimina l, c riminal care , si tuandu-se deasupra sita, inabusirea ei ar fi tot un rau,oricarei legi, se pune la adapost de orice control sau pedeapsa legala, afost recunoscuta de popoare intregi 9i de unii dintre cei mai buni si maiintelepti oarneni ca 0 fapta de inalta noblete, ;; i nu ca 0 crirna ; ~ic a , bunssau rea, aceasta fapta tine mai curand de sfera razboiului civil decat deaceea a cri rnei . Ca ata re, eu sustin c a instigarea la comiterea ei , int r-o si-tua ti e parti culara poate face obiectu l sanc tiurni, da r numai dad a fast ur-ma~a de un act fa ;i9 si dad se poate stabil i I~acar 0 legatura probabila intreacest act ~iinstiga rea in cauza. Chiar 9i atunci , numai guvernull ezat, si nuun guvern s train, este eel care poate exercita, in legit imii apiirare, dreptulde a pedepsi a tacuril e indreptate i rnpotriva propriei sale exi st ente ,

1 ' , 1 '

Mai Intai: opinia pe care autoritatea incearca sa 0su-prime ar putea f adevarata. Cei ee doresc sa0sup rime con-testa, desigur, adevarul ei; dar ei nu sunt infailibili. Ei nuau dreptul de a decide ch.estiunea pentm lntreaga orneni-re, lipsind astfel pe toti ceilaltide posibilitatea de a jude-ca singuri, C i refuza s a asculte 0 opinie deoareee suntsiguri c a e a e t gre~ita presupun ca cerritudinea lor este

.I


3/29

66 DESPRE LIBERIfATEA GANDIRII $1A CUVANTULUI 67srRE LrBERTATEunul si acelasi lucru ell certitudinea absoluta. Orice 1n3.- colectiva de constiinta faptului di alte epoci, tari, grupuri,busir~ ;~unei dezbateri ascunde 0 presupuner e de infai- biserici, clase ~iparticle au gandit, ba chiar gandesc si azi,libilitate. Pe~tru a condamna inabusirea de.zbaterii este in modul exact opus. Responsabilitatea pentru faptul desuJicient acest argument" obisnuit; caruia acest caracter a se afla in directa opozitie cu "lumile" avand pareri di-uzual nu poate sa-i strice. . " . ferite, ale alter oarneni, el0trece asupra lumii sale; sinici-Din netericire pentru bunul-simt al oamenilor, faptul cdata nu-l tulbura faptul c a . numai un simplu accident a

ca si ei sunt supusi gre~elii este departe de aavea, in jude- hotarat care dintre aceste nurneroase lumi sa faea obiec-catile lor practice, greutatea ce ise recunoaste in teorie ; tul increderii sale ~id.aceleasi cauze care au facut eael sa

,l caci, desi fiecare 'stie ca el insusi este supus gre~elii, prea fieun anglican din Londra ar fipututsa-l facasafieun bu-i, putini considera necesar sa ia anumite precautii irnpo- dist sau un confucianist din Beijing. ~i totusi, este In sineI triva acestui rise de a grqi sau sa adrnita presupunerea d. tot atat de evident pe eat ar putea-o dovedi argumente ne:~\ orice opinie, privitor la care au un sentiment de certitu- numarat"~


4/29

68 DESPRE LIBERTATEaplica ruturor conduitelor n? poate constitui obiec~ie va- ..lida la adresa unei conduite anurne. Este de datona gu-vernelor ~i a indivizilot sa-~i formeze opinii c a t maiapropiare de adevar; s a faca acest lucru cu grija ~i,opi-niile 0data formate, sa nu le irnpuna niciodata alton dadnu sunt foarte siguri ca au dreptate, Dar atunci cand suntsiguri (ar putea spune acesti ganditori), n-ar fi 0dova-da de constiinta, ci una de lasitate .daea ei ar da inapoi,neactionand conform opiniilor lor, ?i daca ar permite cadoctrine pe care, il1 mod sincer, le corisidera periculoasepentru buna stare a omenirii, fie pe lumea aceasta, fie pecealalta, sa fie raspandite prerutindeni, fara nici 0 ingra-d i~1.E . aceasta pentru simplul motiv d al~i oarneni, careau trait in vremuri mai putin luminate, au supus persecu-tiilor unele opinii eorisiderateazi adevarate, S-ar puteaspune: sa avern grija sa nu facem aceeasi gre~eala; dar gu-vernele si natiunile au comis gre9el i ~i in alte chestiuni, indomenii despre care nimeni nu atirrna ca ar fi nepotrivitepentru exercitarea autoritatii: au fixat impozite grele, audus razboaie nedrepte. Ar trebui oare ca, din acest motiv,Hoi s a nu maifixarn nici un fel de .irnpozite si, indiferentce provocari at aparea, sa nu mat purtarn niciodata raz-boaie? Oarnenii ~i guvernele trebuie sa actioneze cat debine pot. 0 certitudine absoluta nu exista, dar, pentru sco-purile vre~iinoastre, avem destule garan~ii de sigUlan~a.Pu~~~-tern 9 1 trebuie sa presupunem, pentru a ne dlauziconduita, c a . opinia no astra este adevarata; tar atunci candlloprim pe cei ra i sa perverteasca societatea.propagand opi-nii pe carele corisideram gre~ite ?i periculoase, nu presu-punem nimic mai mult decat atat. ., Raspunsul meu este ca fkind acest lucru noi mergemrnult mai departe ell.presupunerile. Existd 0diferen~a cumnu se poate mai mare intre a presupune d 0opinie este

, t .. ..DESPRE LIBERTATEA GANDIRIJ ~l A CVVANTULur 69

(iv .

:_",.\corecta, deoarece, chiar folosind toate ocaziile de a 0con-_:-.testa, ea ri-a putut fi r espinsa, ~ia presupune ca ea este ade-v,arata i~ se~pul de _ a nu permite in niei un fel respingereael.Deplma hbertate de a contrazice ~iintirma opiniile noas-tre este chiar lucrul ce ne indreprateste sa admitem adeva-rul.lor, In scopul de a acriona; ,?i!.!l..l.c_ex:ist~_l.l1ijlocrin care~ _ _ i 0 . 2 S a S:_l.1j!l1.l~jri.rnenesti sa poata dobin4igarantii ra -~---:~IOnalea are drep~ate. _. .., .

-------. Aiiirici ~and exarninam fie istoria opiniilor, fie cursu]ohisnuit a1vietii omului,. cui se euvine sa-i punem In sea-n : a fap~l ca nici eea dintii, nici eel din urrna nu . 9 ~ ~ 1 . l r g . p 1 ~ i _~!~?::~.dec_~E_a_


5/29

70 ,le,pentru a putea produce u~ efe.ct asupra spiritulu.i, tre- .bui d se in fata lui. Foarte I)u~ll1efapte pot vorbi de la .Ule a 11 , , .' id ~~sine, f a r a nici un cornentariu care s a scoata in .eVI~n~am-telesul lor, Prin urmare, intrucat intreaga putere ~1val?a-;e a judecatii omului depinde de .ac:asta unica ir:su~lre,aceea de a putea fi indreptat atunci ~and ~gre7.e9te,ud~~_.ta lui este demna de incredere numai daca ffi1)loacel; pen- -tru indreptarea ei sunt pastrate mereu la!ndeman~. In cazca judecata unei anurnite ..persoan~ este intr-adevar ydem-na de incredere, cum a ajuns ea s a fie astfel ? .EeJ..:ltrua,_R~r,::,._soana in ~auza si-a pastrat spirirul deschis fa~ade critlCl~eaduse opiniilor 9i conduiteisale. Pentru :f a s,ta~in ~bl=ceiul sau sa asculte tot ce se putea spune irnpotriva el., saprofite de tot ce era b~n in ac-es~eAcritici9i sa i9i.infatl~e-ze~ i:r ocazional 9 1 celorlalti, I.nce _c~l~stagl~~e.ala.la. 'cele care erau gre9ite. Pentru c a el si-a dat se~ma ca singu-ra cale pe care 0 fiinta umaria sepoate apropla de cunoas-terea deplina a unuilucrueste de ,aasculta t~t ~e se poa~espune asupra l_uide catre per~oa~e c~ cele mal dlve~se op~-nii si de a eerceta to ate unghiurile din care poate f 1 el P:l-vit de'spiri'tele cele mai diferite. Nici un intelept nu 91-adobandit vreodata intelepciunea pe alta cale d~cat aceasta;, si nici nu sta i n putinta spiritului omenesc,. pr~n natura s~,)~a ajunga la intelepciune in al:.mod,. C?b1C~1Ultatorruc,I de a corecta 9i cornpleta propriile opimi pnn ~onfr:-rn_ta~. : 'rea lor, eu opiniile altora"dep::~_te._~ea.genera indoiala 9"1ezitare in punerea lor in practice, este singurul fun~an:.entstahil al increderii noastre indreptatite in ele; dCI, flln~constient de toate cdc ce se 1 ot spune Impot,riva sa on,cel putin, de cele mai evidente dir ,tre a:e~tea, Jllu:lnd p o -z.itie irnpotriva acestor const t< 1 " 1 ~ C~CI a ~autat o~le~-tiile si difieultatile, in loc de 1 )011 in-a ignorat rumicdin ceea ce ar fi putut arur ~VI ( 'I' Z; de lumina asupra

RB LIBR'TATE

I, II

DESPRE LIBERTATEA GANDIRII s r A CUVANTULur 71chestiunii, indiferent din ee parte venea ea-, el este indrep-tatit sa considere aprecierea sa cafiind mai buna dedit aceeaa oricarei alte persoane, sau altui grup, care nu a trecut prin-tr-un proces asernanator.

Nu este deloc exagerat a cere ca acele lucruri pe care oa-menii cei mai intelepri, eei mai indreptatiti sa aiba l'ncre-dere in judecata lor, gasesc necesar sa Iegaranteze cademnede a se bizui pe ele, safie respectare ~ide acea multime pes-trita, numita ;,publicul", alcaruita din purini inteIep~i ~idinmulti nesabuiti. Cea mai intoleranta dintre biserici, cea ro-mano-catoEd, admite ~iasculra cu riibdare un "avocat aldiavolului", chiar 9i in eazul canonizarii unui sHnt. S~arparea deci ca niei eelmai sfant dintre oameni nu poate aveaacces la onorurile postume 'inainte q , e a se fi aflat 9i dn-tarit tot ceea ce diavoiui ar puteaspJne impotriva lui.Chiar ~i in cazul filozofiei newtoniene, dad nu s-ar per-mite punerea ei in discutie, oamenii n-ar avea un sentimentde siguranta atat de deplin, in ce 0priveste, cum au acurn.

C::-Cl'edin~ele cele mai 'indreptatite nu au la baza lor nici 0'~2.Itachezasie decat invitatia permanenrj, adresata intregiilurni, de a do~vedica..sunt nefond~5':' Daca provocarea 11~este acceptata sau, fiind acceptata, mcercarea de a dovedic a sunt nefondate esueaza, suntem totusi departe de a f iajuns 1acertirudine; dar am facut tot ceea ce ratiunea urna-na,in starea actuaia, putea face; nu am lasat 1a0parte ni-mic din ceea ce putea sa ne of ere 0sansa de a ajunge laadevar: cata vreme arena ramane deschisa pentru confrun-tari, putem spera ca, daca exists un adevar mai pt:'ofund,el va fi descoperit indata 'ce spiriti.lJuman va fi capabiI sa-]recunoasca; jar intre timp putem fi siguri c a ne-arn apro-piat d e adevar in rnasura In care era posibil s-o facem deo-camdata. Acesta este gradul de certitudine pe care-l poate


6/29


7/29

74 DESPRE LIBERT ATEdere pentru a fic~ri1batut 0doctrini prezer:-tata l~r drept .utila, dar pecare ei 0 considera grqita? eel c~re iau apa-rarea opiniiloradrnise nu 'pierd niciodata prilejul. de a=:ge toate foloasele de pe urma acestei pareri: pe ei 11-0 5a-1vezi nicicdata abordand chestiuneauti litatii opiniilor ca~icum aceasta ar putea fi separate cornpjet de aceea a ade-varului; dirnpotriva, toernai pentru ca doctrina lor repre-zinta "adevarul", cunoasterea ei sau inerederea eeie acordaeste considerata.Tn asemenea rnasura, indispensabila, Nupoate fi insavorba de0dezbatere cinstita a.chestiunii.uti-1 1 t a 6 i atunci cand un asemenea argument vital poate fIfo-losit de una din parti, dar nu ~ide cealalta. Si, defapt, atuneicand legea sau opinia publica nu permit punerea in dis-cutie a adevarului unei opinii, ele tolereaza tot atat de pu,...tin si contestarea utilitatii ei. Ele perrnitin celrnaibun cazo slabire a necesitatii sale absolute, sau a vinii pozitive deat 0 fi respins.Pentru a da 0 exemplificare mai cornpleta a gre~elii carese face atunci cand se interzice audierea unor opinii pecare, 1 1 1 sinea noastra, le condarnnam, este de dorit sa neoprim, eu discutia noastra, asupra unui e.aze~ncret; ~ip~e-fer sa.aleg cazurile care imi sunt eel mal pupn favorabile,acelea in care exista, atat sub aspectul adevarului c a t si subpel al utilitatii, cele mai puternice argumente impotrivali-bertatii.'3-e opinie. Sa presupunem ca cineva contest~ ~re-dint a in Dumnezeu si in viata de dincolo, sau vreuna dintredo~trinele morale indeobste acceptate. Lupta pe un ase-menea teren ofera mari avantaje unui adversar incareet; delacesta va spune, negresit (si lafel vor spune in sinea lor multialtii, care n-au intentia de a sepurta ineorect): "Aeeste doc-trine pe care ru nu le consideri inde:ajuns de certe nu tre-buie oare puse sub protectialegii P Este oare credinta inDurnnezeu una dintre acele opinii de care, dupa cum sus-

"

DESPRE LIBERTATEA GANDIRII 51 A CUVANTULUI 75~iiu, nuputem fi siguri decfit presupunandca suntem in-failibili ?" Fie-mi insa ingaduit sa observ ca, vorbind de-ste 1?r~s~p_~n~.~~~.i~~ia..~l~1?gi.t.~tii,u nu rna refer la faptulca nor suntern sigun de anurnlteaOdnne (oricare ar iaces-tea), cim~ refer la actulunor.; de a decide p en tr u a lp ii ,nil-aa le p~rmlte s~ afle cear putea spune parteaadveisa: Chiardad aceasta preten~ie ar fi avansat:Ccu:privife I a cele maiferme eonvingeri ale mele, eu a~denunta-o ~idezaproba-ocu aceeasi tarie. Oricat de ferm convins ar i cineva, nu nu-mai de falsitatea, dar si de urrnarile periculoase, nu numaide urrnarile periculoase, dar si - ea sa olosesc niste ex-presii pe care le dezaprob total- de imoralitatea si irnpie-tatea unei opinii, torusi, dad in virtutea aeestei aprecieri,care ramane 0apreeiere personals ehiar atunci cand estesprijinita si de opinia publica din rata respectiva sau dinvrernea respectiva, acel eineva impiedica audierea celor eese potspune in apararea opiniei respective, atunei el do-vedeste c a . 191atribuie 0anumita infailibilitate. Iar in ca-zul in care opinia este numita irnorala sau lipsita de pietate,aceasta presupunere, departe de a fi mai ferita de obiec-tii sau mai pu~in periculoasa, joaca de fapt rolul eel mainefast. Caci toemai in asemenea cazuri membrii unei ge-neratii comit acele greseli ingrozitoare ee starnesc uirni-rea ~ioroarea posreritarii. Toemai printre cazurile de acestfel vom gasi memorabile exemple istorice de folosire a bra-tului legii pentru nim.ieirea celor mai buni oarneni si a ce-lor rnai generoase conceptii; cu un regretabil succesin ce-ipriveste pe oameni, in timp ee unele dintre conceptiile vi-zate .au sU'pravie~uit pentru a fi invocate apoi - parca inbataie de Joe - In apararea unor conduite asemanatoarefa~a decei af1a~iin dezacord eu ele sau CD interpretarealor obisnui r a .

Nu este niciodata inutil a reaminti oamenilor c a a exis-tat candva un barbat pe nurne Socrate, care a intrat intr-un


8/29

\ \ .

76 DESPRE LlBERTATEconflict.menlOrabilcu autoritatile le~ale si cu ??~nia pu-blica a vremii sale. Ni s-a transrrns din generav~ l~ gen:-tie chiar de catre eel cafe au cunoscut eel mal bine atatra 1, '. . _ 'Aornul c a t si vrernea sa, faptul ca, nascut 'intr-o tara ~ 1 1 _ n -tr-O epoca bogata in barba~i renurnitr, e 1 era eel mal vlr~tuos dintre acestia ; iar noi stim ca el a fost fn~nta!ul, ~1prototipul tuturor celor care, .dura el, au Pl:opo.vadUlt vir-tutea izvorul atat al inaltelor idei care l-au lilsplra~ pe Pla-,ton ~at si al utilitarismului chibzuit initiat de Anstote!, tma'istri d i color che sanno (rnaestrii celor ce CU~?s~), pnr:.-eipalele doua surse ale eticii, ca si ale intr.egn f;loz_of11:Acestui maestru recunoscutal tuturor marilor gandltor:ce au trait de atunci - a carui faima, Inca in crestere dupamai mult de doua mii de ani, aproape ca depaseste pe aee~a:,'~-atutur0relorlal~i barbati ale.carer nume au_f:icu.~~glQ.r!


9/29


10/29

,r80 DESPRE LIBERTATE . DESPRE LIBERTATEA .ANDIRII ~I A ClNANTULUI 81se abtina de Ia presupunerea infailibilitatii comune a mul- nirii. Ca trebuie rasplatiti cu rnartiriul cei ce au adus ase-timii ~~.a lui insusi, presupunerepe care marele Antonin menea foloase rninunate, c a rasplata lor trebuie safie aceeaa facut-o cu rezultate atat de' nefericite. de a fi tratati precum cei mai rai crirninali, toate acest:ea

Constienti c a . recursul1a pedepse, in scopul ingradirii nu sunt, conform teoriei in cauza, 0 deplorabila eroare siopiniilor ateiste, este imposibil de aparat pe baza unor ar- 0 'inramplare netericita, pentru care omenirea ar trebui sa-~igumente care nu l-ar indreptati pe Marc Aureliu, adver- puna cenusa ill cap, ci sunt stari de lucruri normale, ce potsarii libertatii religioase accept.a c ateodata, atunci cand sunt fi j ustificate. Cel care ne infati~eaza un adevar nou trebuiesupusi unor mari presiurri, aceasta consecinta ~ispun, - conform acestei doctrine - sa stea in fata noastra elldata cu Dr. Johnson", ca cei ce au persecutat crestinismul streangul de gat, asa cum statea, conform legislatiei locrie-aveau dreptate; ca persecutia este 0incercare~E:~~_.~3!~~~_-:- ne", eel care propunea 0 noua lege, pentru a putea fi 'in-varul trebuie sa treaclsi treC"eT6rdeaunacu succes, sane- data strangulat dad. adunarea poporului, ascultandtiunile legale fiind, in c~le din urrna, neputincjoase in [ata ! . temeiurile oferite de el, nu accepta pe loe, imediat, pro-adevarului, desi sunt uneori eficace, 'intr-un mod binefaca- !-~ punerea sa. Este de presupus ca aparatorii acestui mod detor, impotriva erorilor daunatoare, Aeeasta este 0 forma a ! a-i trata p~ binefacatorii omeniriinu pun mare pret pe bi-

..--~argun:entulu-i In JaVoa~-e: intolerantei r~se,ear-e-~ste---=-=-~--:--.; ..~ nefa-cerea-~dusa deei; ~iCl~ed-chi~r~a acest. n:od de ~ ve-indeajuns de remarcabila pentru a nu trece neobservata. I dea lucrunle caracterizeaza de obicei nurnai ~1numai aeel. ? teorie ce sustine ca per~ecut~rea adev~rulu! p~a~e fi I gen de 0Aa~enicare so~o~esc d~devarurile n,oiau fost ne-justificata, deoarece persecutia nu-t poate dauna 11 1 mel un . cesare candva, dar astazi nu rnai avem nevoie de ele.fel, nu poate fi acuzata de a fi ostila, cu intentie, accepta- II Dictonul insa conform caruia adevarul triumfa intot-rii adevarurilor noi; dar noi nu putem i,mparta~i "gen~[o- deauna,in ci~da ?ersecusiilor, este, desig,:-:-, unul dintrezitatea" felului in care trateaza eape aceia carora omemrea I acele neadevarun agreablle pe care oamenii le repeta, lu-Ie este 'indatorata pentru descoperirea lor. A dezvalui lu- andu-se unii dupa altii, pana cand le transforrna In 10-mii un lucru care 0 afecteaza profund ~ide care ea n-a strut ~u~i c~mllne, _'in timp. vC: intreaga noastra ~xpe~ienta lepana atunci nimic; a-i dovedi ca s-a inselat asu pra unor 1l1flr.:n~


11/29

82 ER'l"ATE

\f

tacere.;Fra Dolcinc ~'r 1 . f L Savonarola"< la fel. Albig~n.~zii la fel~d'.Valdensii?" la fel. Lollarzii"?" lafel. HUSltU'la fel. Chiar ulterior epociilui Luther, toti cei 'care au pe!-severat cu persecutiile ; : 1 . U avu.t pana la,urrna succes. !nSpania, Italia, Flandra, Iml;'e~lU! Aust:lac, protestantls-mul a fost smuls din ddacmr; S1, dupa toate aparen~ele,la fel s-ar fi intamplat si In Anglia ci.ac~r~gina Mari~ arfi trait sau daca regina Elisabeta ar fi plent. Persecu!d.?-2-'invins totdeaun~;.C;l1...~x:cep~iaazurilor in car~ticii for~~a;-~~-g';~_prp;ea put ernie pentru a putea. hpersecuta~lcu succes. Nici un om chibzuit nu seindoieste de faptulcaar fi putut fi starpit crestinisrnul din II?peri~l Roman.EI s-a raspap.dit, devenind credirrta dommanta, deoareceersecu~iile la care a.fo.s.~~::P1:-:~~:::-~Y_l:!t.d.o~r.unara~te~ -- ..sporadic, a u r a f r d . - p u ~ f i i ~1 fiiiid despartite de intervale ~UI?-gl_ in'eai~.ig.area,-,sa-a:pr0ape ca nu- a .fost-deloc-sta.nJe=-- .s z . :nitalCo D.yinger~?:s~adevarul, c~~~i1,llplade:v.ar,-areo~p-:-u-=_tere in sine, pe care eroar'ea'rni 0 are, de a invmge ~e_J:!l~~psi rugul, este doar 0 mostra de se?timentalism Ag~_U::O:,Oam_ejiji.n.:u~e:p.~r,~~~v~rul cu mal mul~ zel decat,.apara, _____d~~eOl-i0 eroare si, daca se aplica IndeaJuns pedeapsa le-

, I Agala sau c~i~r sanctiune~a ~pi~iei pubh.ce, s: v~ reusi, ~nge-nere, stavilirea propagarn atat a unuia, cat ~l a celeliaIte:) AvantajuI de care se bucura !r : realitate a~eva:ul constai in aceea ca atunci cand 0 o.plme este adevarata, ea poate/. fi Inabu~iti 0~ata, de doua ~a:UAe mai rrrulte ori, ins a de~a! lungul veacunior se vor gasl 111 genere oamem ca~~,s 0. \ redescopere, pana cand, la una dintre aceste reaparrtn ale"_".---,',Faimosi' eretici din secolul alXIV -lea ~irespectiv alxy -lea careau fost ucisi'de Biserica pentru idei le pe care lepropovadUlau, (N. t.)h~ Secte'eretice care S-';lU dezvoltat in Franta in secoLeleal XII-lea

sial XIII-lea. (N.t.) . . ...."'''''~'Membrii unei miscari britanice pentru reformarea BlsenCll dinsecolul al XIV-lea. (Nt.)

DESPRE LIBERT ATEA GANDIRII ~I A CUV ANTULUI 83opiniei adevarate, aceasta va nirneri 0epoca in care, da-torita,lmprejurarilor favorabile, va scapa de persecutii, ras-pandindu-se atat de rnult, incat sa poata rezista tuturorincercarilor ulterioar e de a 0 suprima.Se va spune ca astazi noi nu mai condamnam la rnoar-te pe promotorii uoo'['icfei'noi;'noin~-s~tltemcaslrah1O-sii nostri care ucideau profetii - dimpotriva, noi leridicamrnausolee. E adevarat ca noi nu rnai condamnarn ereticiila moarte; iar gradul de severitate al pedepselor legale pe

f care 11admire, probabil, sensibilitatea rnoderna, chiar in ceeaI cepriveste cele mai odioase opinii, IlUeste suficient de mareI pentru a le starpi. Dar sa nu ne leganam cu iluzia, magu-litoare pentru noi In~ine, ca am fi ajuns deja sa fim nein-

, 1 tinati, chiar in ceea ce priveste persecutiile juridice. InL legisla~ianoastra exista inca pedepse p,entru op"ini:tpentYU_: ' - 1 ~-'-"----expTima:rea'Ii:Jr;-taYapiicarea acestoranueste, nici ill zileIel noastre, un Iucru atat de rar incat sa fad de n~crezut ideea, d. erear putea candva renaste cu toata forta, In anui1857,t la sedintele de vara ale Curtii.comitatului Cornwall, un ne-fe;icit1, 'despre care se i;pu'ne'~"~i-;-avu-t-m-e~eu>' condui-

ta fara cusur, a fost condamnat la douazeci si una de Iunide inchisoare pentru a fi exprimat, scriind pe'0poarta, cu-vinte ofensatoare despre crestinisrn. Tot atunci, la Old Bai-ley", in decurs de nurnai 0luna, doua persoane au fost, inocazii dilerite/, recuzate de juriu, una din ele fEnd ~iinsul-tata grav de judecator ~ide unul dintre avocati, pentru caau declarat cinstit ca nu au nici un felde credinte religioa-se; iar unui al treilea, un strain", i-a retuzat, pentru ace-1 Thomas Pooley, la sedintele din Bodmin, 31 iulie 1857. In de-cembrie urrnator, el a fost gr;;ttiat de Coroana.,',Celebru tribunallondonez. (N.t.)2 G.J. Holyoake, la 17august 1857; Edward Truelove, in iulie 1857.3 Baronu] de Gleichen, laTribunalul Politiei, Marlborough Street,la 4 august 1857,


12/29


13/29

86 "SPlt, IBERTATEdeanna tn randurile claselor demijloc din tara noastra, nueste nevoie de prea rnult pentrua provoca persecutia efec-tiva a celor care n-au incetat niciodata de a fi consideratiobieetul potrivit al persecutiilor". Caci tocmai aceste pa-reri pe care leintretin .oamenii, aceste sirntaminte pe careIe nutresc fata de cei care nu accepta ideile considerate deei importante fac ca Anglia sit nu fie un loc al libertatii despirit. Multa vrerne, principalul neajuns al pedepsei juri-.dice a fost acela ca ea iritarea stigmatul public. Toemai aceststigmat are eicienta, si inca una atatde mare, incat pro-

1 Un serios avertisment poate fi dedus din acea revarsare a patimi-lor de persecutor, la care s-a adaygat 0dezvaluire generala a celor mai-;ae parti ale caracterului nostninational, cu prilejul rascoalei cipailor.Manifestarile delirante ale fanaticilor sau ale sarlaranilor din amvon poa-"-tenici n-armerita sa fie mentionate; dar capii partidului evanghelicau anuntat cii principiul lor, in ceea ce priveste guvernarea hindusi-lor si a mahomedanilor, este d. din fonduri le publice nu va fi lntre-tinuta nici 0 scoala in care nu se preda invatarura biblica, ~i, dreptconsecinta inevitabila, c a nu seva cianici 0functie publica altcuiva de-cat celor care sunt crestini adevarati sau, eel putin, se dau drept cres-tint. Se relateaza cii un subsecretar de stat ar fi declarat intr-un discurstinut in fata alegatorilor sai: "Tolerarea credintei lor" (credinta a 0sutade milioane de supusi britanici), ,,0superstitie pe care ei0nurnesc re-ligie, de catre guvernul britanic, a avut efectul de a intarzia raspandirearenumelui Angliei si de a impiedica salutara dezvoltare a crestinismu-lui... Tol~.ran~a a fast marea piatra de rernelie a libertatilor religioasedin tara noastra; dar nu trebuie salasam pe nimeni saabuzeze de acestpretios.cuvant, toleranta." tn interpretarea sa, "elinsemna deplina li-bertate a tuturor, libertatea de cult, in rdndurtle crestinilor, care aveauacceasi credintd. tnsemna toleranta fata de toate sectele si confesiu-nile ;estinilo; care credeau Intr-u~ unic mantuitor". Do;esc sa atragatentia asupra faptului cii un om considerat apt s a indeplineasca 0func-tie inalta In conducerea tarii noastre sustine doctrina conform care-ia tori cei care nu cred i'n'caracterul dum~ezeiesc allui Cristos se 'afladinc~lo de limitele tolerantei. Dupa 0atare proba de neghiobie, cineoare ar mai putea nutr i i luzia c a vremea persecutiilor religioase a tre-cut si nu se va mai intoarce niciodata ?

DESPRE LIBERTATEA GANDIRII s r A CUVA, ANTULUI 87fes~rea opirii~I~rlroscri~e de catre societate esre muir maiP~~ l11obisnuita in Angha decat este In mulre alte t~ .d '" an ex-pnmarea e Op1l111e cornporrg riseul unel'ped ' . .di " epse juri-Ice. I~ cazul tururor oamenilor, cu exceptia celor car.bu d di '. ,. e se.. cura~ e .asemenea co~ : ~ 1 1pecuniare, incar nu depindde bu~avomya a1tora, ~nl_~_l!.~~~E~.s.~jn_ac.easta . sfer.a,t~~~_t~:.~~ ef~ea~ecay legea; caci deos~birea nu e atat demare,Intre: hps{~.e clI~evade mij.loac~led>e;'~{~i~tlga p a i ~ne: ~~a-I baga Ia mchisoare. Cei care l~i au painea asigu-rata ? l care nu doresc sa obtina nici un favor de la oarneniiafIap l~ .t:utere sau de la organele puterii nu au de ce se~~~ ~:-~~=ecun?asca des chis opiniile, oricare ar fi acelea, arputea sa-l ae~an)eze eel mu!t faptul c a lumea va gandi ~ivaspune l~eru~l .:ele despre er, ceea ce ar trebui sa poara su-po:ra chl~r fara_aaveap foarte puternica vocatie eroica. Nue cazul sa se fad, al?el a_dmiser icordiam pentru aserneneapersoane'ADar, desi noi nu mai pricinuim astazi atara rauc~lor ce gande~~ altfel decar noi pe cat obisnuiam altclcia-ta, s-ar putea sa tacern tot atat rau prin feluI cum Ii tratam.S?crate a fost condamnat la rnoarte, dar filozofia socrati-ca s-a l.z:aJ~atca s~arele pe cer, raspandind lumina pe in-tr~gul fIrm~me~t intelectual. Crestinii au fost dati pradaleilor, ,dar blse.nca c~e~tina a crescut ca un copac falnie, cur~ml.1:1to~rnai lungi, .inaltandu-se peste lastarii mai vechi~lmal punn vigurosi si inabu~indu-i cu umbra sa. Intole-ran~: n?~stra s_:>ci.aI.au ucide, ea singura, pe -~i~e~i~nudezrad~cl~eaz.a nici I)opinie, dar Ii face pe oarneni sa-siascund: pa~rer~lesau ~a se ab~ina de la oriceefort acti~d.e~ 1 ~r~pan~1. ~~ noi, opiniile eretice nu ca~tiga in modVIZl.bllteren, ~1~lClmaca:. nu pierd, in rastimpul unui de-ceruu sau al unei generatn; de nu sunt niciodata rrarnbi-~ate in I~ng ~i-n lat, ci continua sa mocneasd. in cercurileInguste in care au izvorfir, ale persoanelor care studiaza


14/29

88 DESPRE LIBERTATEsi refle,rteaza, fara a limpezi problemele generale ale orne- 'riirii aruncand asupra lor lumina adevarului, ~inici macar 'aruncand 0 lumina, inselatoare. Si astfel se mentine 0 sta-., ,re de lucruri foarte rnultumitoare pentru mintea unora,pentru ca , 1n absenta oricarei actiuni neplacute de amen-dare sau intemnitare a cuiva,' opiniile dominante ramanin aparenta neatinse, si, in acelasi timp, exercitiul reflectieiin randurile acelor disidenti ce sufera de boala de a gandicu capullor nu este interzis. lata un cadru convenabil pen-tru a avea liniste si pace in lumea ideilor ~ipentru a faceca in mare masura lucrurile sa mearga ~ide acum inaintela fel cum au mers pana acum. Dar pretul platit pentru acestgen de pacificare intelectuala este sacrificarea intregului cu-raj moral al spiritului uman. 0 stare de lucruri in care mul-.:te dintre rnintile cele.mai active ~imai iscoditoare g as es c ~ ;de cuviinta sa pastreze pentru ele principiile si terneiuri-le generale ale convingerilor lor, incercand, atunci cand seadreseaza publicului, sa fad in asa fel ca un numar cat maimare din concluziile la care au ajuns sa se potriveasca cupremise la care, 'in sinea lor, au reriuntat, 0 asemenea sta-re de lucruri nu poate scoate Lalumina nici caracterele sin-cere si curajoase, nici intelectele logice ~iconsecvente careimpodobeau candva viata spirituals. Intr-o asemenea si-tuatie re poti astepta sa gase~ti oameni care sunt fie sirn-pli conforrnisti, supusi locurilor comune, fie oportunistiai adevarului, ale caror argumente, privind orice subjectimportant, sunt destinate doar celor ce-i asculta, nefiindcele de care sunt ei insisi convinsi. Cei care evita ambelealternative fac acest lucru restrangandu-si pur si simplugandurile si interesele la acele lucruri despre care se poa-te vorbi fara a te aventura in sfera principiilor, adica la rna-runte chestiuni practice, care s-ar rezolva de la sine eucoriditia doar s a fie deschise si invigorate mintile oame-

IIIIIIJ " ,III J )I ~

DESPRE LIBERTATEA GANDIRiI~I A CUVANTULUI 89nilor, chestiuni care nu VOl' fi rezolvate efectiv pana candaceasta condirie nu va fi satisfkuta;"j:),e cand ceea ce ar des-~hide ~ i .invigora minti]e oamenilor, si anume speculatialIbera. ~l indrazneata asupra celor mai importante subiec-te, este abandonata.

Cei in ochii carora aceasta retinere din partea er tici-lor nu reprezinta ceva rau ar trebui, in primul rand, s a iaIn considerarie faptul ca, drept urmare a acestei retin rin~ are nic~odat~ loc 0dezbatere cinstita ~itemeinica a opi~nnlor eretice ; ~1ca acelea dintre ele care nu pot rezista uneiasemenea dezbateri, desi PO ! eventual s a fie impiedicatesa se raspandeasca, nu dispar. Insa nu spiritele ereticilor suntcele care au cel mai mult de sgferit prin punerea sub obroca oricarei cercetari care nu conduce la concluzii ortodo-xe.~mai mari~d.aunele suf.e.raxei care nu sunt eretici,pentru ca intreaga lor dezvoltare mintala este astfeI blo-cata, iar ratiunea lor este intimidata de frica de erezie._Cin(~ar putea oare calcula cat de rnult pierde lurnea in cazul ce-lor la care insusiri intelectuale prornitatoare se impletesccu 0 fire timida ~icare nu indraznesc sa urmeze nici 0 li-nie degandire curajoasi;viguio;~i~~'{!~d~pe~d~Q_tade te~-rna ca nu curnva ea sa conduca la ceva_,~~_.3rpliie~a-ficonsiderat 12gtilvllif_creci.i!1~eiau iEl}_Qr~U(Printre--acqtia- putem Veoea uneori cate un om profund cinstit, 'inzes-trat cu 0 rninte subtila ~irafinata, care i~ipetrece viata in-cercand sa arnageasca un inte1ect cenu se lasa redus lataceresi care i~iepuizeaza toate resursele de ingeniozitate stra-duindu-se saimpace imboldurile constiintei si ratiunii salecu ortodoxia, ceea ce totusi, pana laurrna, poate sa nu-ireuseasca, Nici un om, nu poate fi mare ganditor dad nurecunoaste ca, in calitate de ganditor, prima sa datorie estede a urrna drumul propriei sale ratiuni, indiferent la ceconcluzii I-ar conduce aceasta. Adevarul are mai rnult de

\ ' I " . , ' I


15/29

"

90 . DESPRE LIBERTAT'castigat chiar depe urrna erorilor facute de un om care, peba~a studiilor ~'ia pregatirii cuvenite, gande~te cu capul sau, .:decat de pe urrna opiniilor corecte ale acelora care le sus-tin doar pentru ca nu pot gandi ei insisi, Libertatea de gan-dire este necesara nu numai, si nici in primul dind, pentrua crea mari ganditori. Dimpotriva, ea este la fel de indis-pensabila, sau chiar indispensabila intr-o masura mai mare,pentru ada fiintelor ornenesti obisnuite putinta de a atin-ge-aezvoltareamintala-'de care surrrcapabiie.' Ati"existar-~i-------s-ar putea sa mai apara mari .individualitati intelectuale _chiar si intr-o atmosfera de sclavie spirituala. Dar nicio-data rr'-aexistat si nici nu va exista vreodata intr-o aseme-nea atmosfera u'n intreg popor care sa fie ~cti; din punctde vedere intelectual. Acolo unde un popor s-a apropiat,macar vremelnic, de aceasta calitate, aceasta s-a datoratfaptuiuTca tea~~ de sp-ecula~ie nonconforrnista a fost in-laturata pentru un timp, Acolo insa unde exista conventiatacita ca principiile nu trebuie puse in discutie, unde dez-baterea marilor probleme ce i-ar purea preocupa pe oa-rneni este considerata inchisa, nu putem spera sa gasim,la nivel general, acel grad inalt de activitate spiriAtualaprincare s-au remarcat anurnite perioade istorice. In nici uncaz in care a fost ocolita orice controversa asupra subiee-telor indeajuns de rnari si de importante pentru a starni, entuziasrn, mintile oamenilor nu s-au pus 11 1 rniscare ~inicinu a existat irnpulsul care sa fad chiar spiritele cele mai ,Icomune s a se ridice pana aproape de demnitatea fiinte- I1 0 . r ; ganditoare. In schimb, arn.avut un exemplu de acestfel in Europa vrernurilor ce au urmat indata dupa Refer-rna; un altul, desi restrans la grani~ele Coritinentului si aleunei clase mai culte, in miscarea speculativa din a doua ju-matate a seeolului al XVIII-lea; 9i un a1treilea, de 0 du-rata 9i rnai mica, in efervescenta intelectuala a Germaniei

DESPRE LIBERTATEA CANDIRII ~I A CUVANTULUI 91din~erioada lui Goethe si Fichte. Aceste perioade s-au de-osebir foarte mult intre de 1 1 1 ceea cepriveste ideile pe carele-an dezvoltat; ele sunt insa toate aidoma prin aceea cain tirnpul lor jugul autoritatii a fost sfaramat. I n fiec.aredintre ele un vechi despotism spiritual fusese rasturnat sinici unul nou nu-i luase inca locul. Tocrnai impulsul d~tin aceste trei perioade a facut din Europa ceea ce este eaazi. Toate progresele pe care Ie-au inregistrat instinniilesau spirirul uman 19iregasesc lirnpede originea in una .saualta din aceste perioade. Aparentele indica, de 0bucata dev_reme,c a aceste trei impulsuri sunt epuizate de-a binelea;9 1 nu ne putern astepta Ia un nou 'inceput pana nu ne Yomafirrna iar I:ibertatea de spirit.

~. _.?a. t_recem acum la cea _de-:_aoua parte .a argumentarii-~,/ si, in,laturar:d pres_upu_!1ereac~a din opiniile general

adrnise ar 1 Ialsa, sa le consideram adevarare si sa exami-nam virtu tile modului in care vor i de, probabil, sustinu-tein cazul in care adevarul lor nu faceobiectul unei dezbaterilibere si deschise. Oric:.~t_9


16/29

92 DESPRE LIBERTATE DESPRE LIBERTA.TEA GANDIRII $I A CUVANTULUl 93zulte. Acolo undeiofluentalor este predominanra, dispa- s~mplu teoren:e m~mor~ei, ,ci le inteleg ~i invata toto datare aproape orice posibilitate eaopinia general acceptata sa.' $1 d~~onstraptle ~$1 ar ft abs~r~ sa spui c a ei r a m a n igno-fierespinsa C D chibzuinta $ i circumspectie, ci~$~a~aneinca rantt 111 ceeacepnvqte temeiurile adevarurilor geometrieiposibiJitatea ca ea safie respinsa in mo~ pnpIt !l:n ~ecu- pentru simpluI motiv canu aud pe nirneni contestandu-l-nostinta de cauzji; caci inabusir eadephna a oricarei dez- si incercand sa le infirrne." N eindoielnic ca este asa: si c aba~erieste rareori posibila, iar arunci canciea se rea1izeaza~ 0asemenea invatare este de ajuns in cazul unui domeniuideile care nu sunt bazate pe convingere pot sa cedeze ; '1 cum este maternatica, in care nu este nirnic de zis ill fa-ill fata celei mai slabe aparente de argument. Lasand to- voarea partii care gre\iqte. Specificul interneierii adeva-tusi la0parte aceasta posibilitate - adica presupunandca rurilor maternatice consta in aceea ca toate argumenteleopinia corecta staruie in minte, dar s_raruieca preju~eea- merg intr-un singur sens. Aiei nu exista obiectii, siniei ras-ta, ca 0 credinta independenta de once argument $1 ea 0 . I punsuri laobiectii. Dar, privitor laorice subiect relativ lapavaza impotriva oricarui argument~, vom.spune ca nu care este posibila diferenta de opinii, adevarul depinde deaeesta e modul in care trebuie sustinut adevarul de ca- I rezultatul cantaririi a doua rnultimi detemeiuri ce se con-tre0fiinta rationala. Nu aceasta Ins~amna acunoaste ade- j frunta. Chiar in stiintele naturii exista totdeauna si0alta

-=.,---,.;~-~~~:;;_varuLAdeva~ulstfelsustinut nu estenim~va-dec.at- ..~~;~~,.~~~~=.e-xplica~ie-posibiia-pin~rTU~na~i aceeasi rnultime 'de fap-inca o superstitie, atasata in mod accidental cuvintelor care te - 0 teorie geocentrica in locul celei heliocentrice, 0 ex-exprima~n adevar. .,. . plic~~ieba~a~ap.elogistic in locul celei bazate pe oxigenDaca intelectul si judecata oamenilor trebme cultiva- - $1 trebuie indicate motivele pentru care cealalta teoriete, un lucru pe care protestantii eel putin nu-l,neaga, cur:n nu poate fi ceaadevarata ;pana cand nu sunt indicate aces-ar putea cineva exersa mai bine aceste facultap decat apli- te motive ~ipana nu afIam in ce constau ele, noi nu inte-candu-le unor lucruri care-l privesc indeaproape intr-o legem terneiurile propriei noastre opinii, Dar atunci candasernenea masura, incat se considera necesar ea el sa-~ijor- ne indreptarn atentia catre subiecte infinit mai cornplica-rneze 0parere asupra lor? Daca acultiva intelectul ins.ea~- te, catre morals, religie, politica, relatii sociale si proble-na ceva, atunei, cu sigurant;a,inseamna ainvata terneiurile mele vietii, trei sferturi din argumentele.aduse ~nfavoareaproprijlor opinii. Indiferent care sunt credintele oam~ni- Iiecarei opinii controversate se reduc la risipirea aparen-lor privitor Iasubieetele asupra carora este extrem de irn- telor care favorizeaza opiniile contrare. Despre eel care,portant ca ,ei sa aiba convi~geri eorect~, ei t:ebuie sa fi~ cu:: singura exceptie, este eel mai mare orator alAntichi-capabili sa apere aceste credinte, cel pUt;111at;ade cele mal tatii se spune ca totdeauna studia pledoaria adversaruluiobisnuite obiectii, Dar, ar putea spune cineva, ,,5a-i z n v ! i - sau cu aceeasi ardoare, daca nu chiar cu una mai mare,{ a n ; care sunt temeiurile opiniilor lor. Din .f~ptul c~~.a- de.~atpropria sapledoarie. Iar ceeaceCicero practica dreptmenii nu aud niciodata vreo coritroversa privind opiniile rrrijlcc pentru a obtine succesul in insranta ar trebui ur-lor, nu urrneaza d.acestea sunt pur $1simplu papagalisi: mat de toti cei care studiaza un anum it subiect pentru ate de ei. Cei care invata geometrie nu Incredinteaza pur $1 ajunge la adevar, Cine cunoaste numai propriul punet de

. c _ .


17/29

94 E PRE. BERTATEvedere _asuprachestiunii 11 1 c~uzacunoaste putin lucru. Te-' .meiurile sale pot f i foar _bune ~i'se poate ca nimeni sa nu .fie capabil de a le r spinge. Dar dad. nici el .nu est~ ~ap:-bil de a respinge terneiurile partii adverse sau dad. mel rna-car rru le cunoaste, atunci nu are terneiuri suficiente pentrua prefera una dintre cele doua opinii. Pentru el, pozi~i~-_E~_-~io~


18/29

96 DESPRE LIBERT ATE1i DESJ?RE LTBERTATEA GANDIRII ~I A CUVANTULUI 97

Sa concedem acestui mod 'de avedea chestiunea tot ce rituala, decat lngaduie maselor. Prin acest rnijloc ea reu-pot invoca in favoarea sa autorii en celemai mici preten- .:' seste sa dobandeasca acel g'ende superioritate spiritualstii In privinta 'gradului de}ntelegere ce ar trebui sa inso- necesar scopurilor lor; caci, desi cultura, in absenta liber-teasca acceptarea oricarei opinii ; chiar si asa, a~'~ument~l tatii, nu da niciodata naJ.~! ..Il}l}!i"~l?i~i.~J.~g.Jiiberal, eaIn favoarea dezbaterii.1ibere a ideilor nu este nicicum sla- poate da n~~tere un~i aparator inteligent - p [ n : i 1 3 . pro-bit. Caci chiar si aceasta docirina recunoaste c a omeni- ba.conrrarie.cel.purirs-..- .al.oauzei ..Dar-in ~arilecare pro-rea trebuie saaiba garantia rationals d.s-a ~aspuns in mod feseaza protestantismul, acest procedeu este respins; cacimultumitor la toate obiectiile.Dar cum s-ar putea raspun- protestantii sustin, eelputin teoretic, ca raspunderea pen-de 1 ; cevadad despreace~t ceva nu sevorbeste ? Saucum tru alegereaunei religii trebuie sa fiepurtata de fiecaret per-putem sti caraspunsurile sunt rnulturmtoare dad. celor ce sonaI, si nu poate fi trecuta pe umerii magistrilor. Siapoi,le aduc obiectii nu Ii se da posibilitatea de a arata c a ele dupa cum stau lucrurile in lumea de astazi, este practic im-sunt nesatisfadtoare? Daca nu publicullarg, atunci .c~l po:ibil ca scrierile la care au acces cei instruiti sapoata f iputin filozofii si teologii care au d~~olvat aceste difi - " fe~ltede ~c~i celor lipsiri de instruire. Dad este camagis-cultati trebuie sase familiarizeze cu ele,in formele lor cele i trn omeniru sa cunoasca tot ceea ce trebuie sa stie, arunci

_. ._:._,~_mai_~omp~iar_-acea_sta_nu s~p~ate reali!,q.d.~e_~t. l ' ! . e :a_--~l-~~-t:e_~lli.e_:a~:xiste l~bertatea ca totulsa fie seris ~ipublicat- ele sunt exprimate in mod deschis ~lagezate in luml~~ cea fara mel 0 ingradire.

mai favorabila cu putinta, Catolicii au felullor specific ~e . Dad totusi efeetele daunatoare ale absentei oricarei dez-a infrunta aceasta problema cornplicata, Ei fac 0deoseb:- I bateri Iibere, atunci cand opiniile general admise sunt co-re fatisa 'intre cei carora le este pennis sa accepte doctn- 1 recte, s-ar lirnita la faptul c a . oamenii raman nestiutori innele _Bisericiidin convingere ~icei care trebuie sale accepte I ceea ce priveste temeiurile acestor opinii, s-ar putea cre-pe incredere. Intr-adevar, nici unora,.nici c~lo~lalti nu le de ca ace~t fapt, chiar daca reprezinta un rau intelectual,este permisa vreo alegere in ceeace pnve~te ideile pe care nu este ~l unul moral ~i nu afecteaza cu nirnic valoareatrebuie sale accepte; dar clerului, ori cel.pu.~~neelei ~arti opinii~or, daca avem in vedere influenta lor asupra carac-din cler pe care catolicismul se poate bizui 1Dmtreglme, teruluir Fapt este lnsaca, in absents dezbaterii.jibere, se.ise perl1iite sa se familiarizeze'c~ argumen~ele o~~n:n~ pierd nu r :umai t~meiurile opiniei, ci,preaadesea, chiar sen-tiler, pentru a le putea rfispunde, ~1de aceea ei pot citi carp sulacesteia) Cuvintele care 0 exprima inceteaza a mai su-~reti;e' mirenilor insa numai dad au 0permisiune spe- gera iclei,sau sugereaza cloar0mid. parte din cele pe care, 1 d " 'ciala, care este greu de obtinut. Aceasta regu a a mite ca laorigine, folosirea lor trebuia saIecomunice. In Iocul uneifamiliarizaiea cu argumentele adversarului este cev~be- intelegeri vii si al unei convingeri puternice nu raman de-nefic pentru magistri, dar gase~te rnijloace, care nu l~~ra cat cateva vorbe invatate pe dinaiara; or, dad. ceva totusiin dezacord cu aceasta, pentru a retuza 0at~re fa~lha- ramane, este yorba numai de coaja si invelisul din atara alrizare celorlalti oameni, lasand astfel Rentru e1~temal mu~t In~el.esului,esenta sa subtila fiind pierduta, Acest fapt ocu-;lecesla cultura spirituala, desi nu mal multi hbertate SPl- pa ~l umple un capitol atat de important in istoria orne-


19/29

98nirii, incat niciodata nu S ' putea spune d-am studiatindeajuns sauca am 1. li t 1, ( destul asupra lui ..

El este ilustrat d~ " G pC! l r i~ ;n61tuturor doctrinelor mo-ral~Ji,cre.dint~ro~.~Fgi.." ase. A~e'stea s u n t ~liIle'de ln~el"~s' s t a e vitalitate pentru cei care le-au creat ~lpentru disci-polii lor nemijlociti. fl1~elesunor continua sa .~ietr~it c~o forts neslabita, ba chiar dobandeste a constiinta ~lmaldeplina, atata timp cit continua lupta menita sa conferedoctrinei sau crezului respectiv superioritate asupra al- Itora. In cele din urrna, fie ca el precumpaneste 9idevine Iopinie general admisa, fie progresul sau inceteaza; el pas- ttreaza stapanirea asupra teritoriului 'cucerit, dar inc~tea-za de a se mal raspandi mai departe. Cand apare unul dmtreac~eefecte, controversa asupra subiectului 'incepe sa Ian-

~...~.~e~z.eas.ca~9iJrep-t_at.cstinge, Qoc~rinah ia_lg_cl.!l,~3-~~~~~-::__~~cc~~_ca opinie general adrnisa, atunci ca doctrina a vreuneia dinsectele sau gruparile adrnise; cei care 0sustin in generalau mostenit-o, nu au adoptat-o; iar convertirea de la unadin aceste doctrine la alta, fiind acum ceva exceptional, ocu-pa un loc ne!nsemn:t in gandurile ~elor ce~0 I?rofeseaza.In loc de a 1 , ca la inceput, mereu 111 alerta, fi e pentru ase apara irnpotriva oamenilor, fie pentru a-i cauta pe oa-meni, acestia se multumesc cu un conformism pasiv si nicinu asculta argumentele indreptate irnpotriva crezului lor,cand pot evita sa le asculte, nici nu-i incornodeaza pe di-sidenti - daca acestia exista - cu vreo argumentare in fa-voarea acestui crez. Cam din acest moment incepe de 0biceideclinul fortei vii a doctrinei respective. Auzim adeseape rnagistrii tuturor credintelor plangandu-se de cat degreu le este sa.pastreze in spiritele credinciosilor sirnta-mantul viu al adevarului pe care, 1 1 1 vorbe, ei il recunosc,astfel incat acest adevar sa patrunda in trairile lor ~isa ledomine cu adevarat conduita. Nimeni nu seplange de ase-

DESPRE LIBERTATEA GANDIRII ~I A CUVANTULUI 99menea dificultati cata vreme erezul respectiv rnai duce incao lupta pentru existenta: chiar ~.icombatantii mai slabi stiasi sirnt pentru ce lupta, precum ~idiferenta'dintre el si alte~~ctrine.; in aceast~ pericada din existenta fiecarui cr~z pot. 1 I11talmte nu pU~lne persoane care au inteles principiiles~lefundamentale sub toate formele in care pot fi elegari-dite, care au cantarit si exarninat toate consecintele lor S 1care au experienta ef~ctului deplin asupra caracterului pecare adeziunea la acel crez trebuie sa-l produca intr-un spi-rit cornplet irnbibat de el. Dar atunci cand el a ajuns sa fieun crez ereditar si s a fie acceptat in mod pasiv, iar nu in modactiv - cand spiritul nu mai este constrans in aceeasi rna-,sura ca la inceput, sa-si exercite Iortele vitale ih chestiunipe care le ridica adoptarea lui, exists 0tendinta tot rnai pu-

;~c ~e!gica, c!_~j.~ita_tot9~Ji_l1ede aeea cr_~in~a, cu exceptia li-terei goale, sau de a 0 accepta in modpasiv ~iapatic; ea 9icum aeceptarea ei pe incredere i-ar senti pe oarneni de a 0intelege in adancul constiintei lor ori de a0supune la pro-be in cadrul propriei lor experienre, pana llltr-atat incatcredinta aproape ci inceteaza de a mai avea vreo legatu-r a eu viata launrrica a fiin~ei umane. S-au mai vazut apoi~icazurile, devenite in epoca noastra atat de frecvente in-cit au ajuns aproape s.8".onstituie rnajoritatea, in care ere-zul, raman and parca in afara spiritului, il acopera eu 0crusta, pietrificandu-l in fata oricaror altor influente ce seadreseaza laturilor mai inalte ale fiintei noastre ; si in care, , .acesta l~irnanilesta forta neingaduind nici unei convingeriproaspete si vii sa p:hrunda in suflet, crezul insusi nefiindnimic altceva, pentru rnintea ~i sufletul omului, decat 0straja a golului din de ..

Masura in care doctrine prin firea lor rnenite sa faca puternica irnpresie asupra spiritului pot starui in el cloar caidei rnoarte, fara a se inradacina vreodata cu adevarat 1 1 1


20/29

100 . DESPRE LlBERTATECAmaginat;ia,simt;affiiritelesau i~telectul~ni~lu~, ne:ste ~lu~- '..( trata de felul in care'majoritateacredmclO~1,19r ImI:a~ta- .

xsesc doctrinele cre~tinism1Jlui.lnt;e1eg a~nl1_.~!~t


21/29

102 1 g 'l l\H L lH RR TA :rEce priveste marirea d n niului s~u, fiind.inca,. dupa op:-sp'rezece secole, dear pH gie ~ europe.mlor ~1 a urm~~l- .lor lor. Chiar in ceea ce I i priveste pe aceta care au credintereligioase foarte stricte, care sunt prorund convinsi de .ade-varul doctrinelor lor ~ i.care acorda un inteles rnult mal bo-gat rnultora dintre ele decat' fac oarnenii in genere, s~intampla adesea ca.partea care este, fat~ de c~lelalte, malactiva in spiritullor este aceea datorata lU I Calvlr: sa,: Knoxsau vreunei alte persoane de acest gen care, pnn firea sa,este mult ~ai aproape de eiin~i~i.Cuvintele lui Cristos co-exista pasiv in mintile lor, rar~ori producand alt efec.t de-cat eel cauzat prin simpla ~udler~ a acestor v?rbe dU.lOa:esi blande. Exista fara indOlala mal multe motive gratle ca-rora doctrine care sunt apanajul unei singure secte isi p~s-treaza mult mai mult din vitalitate decat cele 'imparrasirede catre toate sectele recunoscute, iar predicatorii i~i daumai mare osteneala sa men tina viu intelesullor; dar unuldintre motive este, desiguT, acela ca doctrinele unei sec-te sunt mai des puse in discutie, trebuind aparate n :ult m~ifreevent impotriva eelor ce le ataca in mod deschis. Atatpredicatorii, cat ~i cei ce-i asculta .adorm ! r : pos.t ind~tace pe carnpul de lupta nu. se mai gase~te r:1C1 un inarmc.Acelasi lucru este valabil, in general vorbmd, pentru tea-te doctri'nele tradition ale - pentru cele care tin de inte-lepciune ~i de cunoasterea vietii, ca ~ipentru cele moralesi religioase. Toate limbile si literaturile abunda in obser-vatii generale asupra vietii, atat privi~or v Ia ce este ea, c!t~iprivitor la felulin care omul trebuie sa se compor.te Inviata: observatii cunoscute de toata lumea, pe care fieca-re l~ repeta sau le aude, acordandu-Ie consimtamanrul sau,observatii acceptate ca niste truisme, al carer inteles tc:-tusi cei mai multi il aHacu adevarat pentru prima data abiaat~nci cand experienta, de obicei 0experienta dureroasa,

DESPRE LIBERTATEA GANDIRIISI A CUVANTULUI 103. , 'Ii-I dezvaluie In realitarea lui. Cat de des se intampla caomul care sufera datorita unui necaz sau unei dezamagirineasteptate sa-9i aminteasca vreun proverb sau vreo zica-la obisnuita, pe care 0stia de rnic, dar al carei iriteles, dadl-ar fi trait mereu cu adevarat asa cumil simte acum I-ar,fi salvat de nenorocire. Fenomenul are, de buna seama,~ialte explicatii, In atara de absenta dezbaterii; caci existarnulte adevaruri al carer inteles nu poate fi cuprins pe de-plin inainte ca propria experienta s a ti-l fi dezvaluit. Darchiar 9i intelesul acestora ar fi putut fi patruns rnult maiadanc, iar lucrurile astfel intelese s-ar fi intiparit mult maiprofuncl in minte, dad. omul ar fi fost obisnuit sa-i audape cei ee le-au priceput deja argurnentand pro si contra lor.Iriclinatia fatala a oamenilor de a inceta sa mai gandeascaasupra unui lucru atunci cand in Ieg~c:;,.u el nu mai sub-zista nici 0 indoiala este cauza a jumatate din gre~elile pecare ei le fac. Un autor contemporan a descris foarte bine"somnul adanc al opinieiconsaorate".-Cum-a~a:? (poate-'i;~treba cineva). Este oare absenta una-nimitatii 0 conditie indispensabila a cunoasterii veritabi-[e ? Este oare necesar ca 0parte din omenire sa staruie ingre~eala, pentru a-i ajuta pe unii saInteleaga adevarul ? in-ceteaza 0opinie de a mai fi adevarata ~ivie 'indata ce esteunanim adrnisa ? Oare '0propozitie nu esre nicicdata corn-pletinteleasa, iar sensul ei nu este trait in profunzime dacain legatura cu ea nu subzista anumite IndoieIi? Atunci candomenirea accepta in unanimitate un adevar acesta pierepentru ea? Pana acurn se credea ca eel mai nobil tel ~i e elmai bun rezultat al dezvoltarii inteligentei ar consta in a-iface pe oameni sa fie tot mai solidari in a recunoaste toateadevarurile importante; oare inteligenta traieste doar ~ativre-me nu si-a atinuelul ? Pier oare roadele ..victorieiatunci candaceasta devine d-~plina?' ..-' .-~ -.~-- ..-- .. -- ..... -,--=-" ..-"'~


22/29

. lDESPRE LlBERTATEA GANDIRII ~I A CUVANTULUI 105

.Nu sustin nicidecum asa ceva. p~ masura ~e oamenii niei unanim admise ca nu a irneles chestiunea, ca inca nuse desavaqesc; numarul doctrinelor ce nu mal sur:t puse ' a conferit un 'inteles bine definit doctrinelor pe care le pro-in discutie sau la iridoiala va fi-ln continua ~~"~'~ilfl.rbu- feseaza; pentru ca, ajungand sa fie constient de ignoran-nastarea' omenirii aproape ~apoate S'afie !Dasgrq..t.a.pr~n.nu~ ~asa, el sa poata fi Indreptat pe calea ce duce la obtiner ea"marul ~iimportanta adevar_:irilor care ~u~aJ~ns"saJle...maL__ unei convingeri trainice, bazata pe intelegerea clara atatpresus "de orice contestare. Incetarea oncare1. controverse a sensului doctrinelor, cat si a dovezilor favorabile lor.'sefioase 'intr-o chestiune sau alta, este un evemment ce s ur- Disputele scolastice din Evul Mediu aveau un scop oar e-vine in mod necesar in procesul de consolidare a unei opi- cum asernanator. Ele erau menite sa asigure intelegerea denii; consolidare pe cat de salutara in cazul o~in~ilor co~e~~e, catre invatacel a propriilor sale opinii ca ~i ( printr-o co-pe atat de peric,":loasa 9i~de nociva atunc: ca?-d. Opl~l1~e relatie necesara) a opiniilor opuse~ putand astfel sa con-sunt gre9ite. Desi aceasta mgustare treptata a hml~e1OIdi- solideze temeiurile unora si sa infirme terneiurile celeilalte.versita1;:iide opinii este neces~ra i~lan:~el~ sensuri ~l: =: Disputele scolastice au a~t, ce-i drept, deficients incura-rnenului, fiind totodata inevitabila 91indispensabila, DOl . b i l a . . . c . a premisele de la care porneau apartineau autoritatii,

_..

'_---"~_~.c.. _Znul.a.sr'ua~ttgeam,et_.eo.tu.S.s''~;l._rnitnelaecSeaals,etat'rOebbulil.gea,st~_sfaltrbalgnee~.'.n~clor,~,.e-'.-__ - 1 - . I - " _ " _ " ~=~._..__: nu ratiunii ; iar ca exercitiu pentruinteligenta, erau infe-" . ~ ~ a. ~ - 'rioare-in-toate privintele 'puternicei~dialectici care a for-Irosirea unui ajutora~at de important pentru ~esizarea i~- . mat rnintile celor ce lis-a spus Socratici oiri; dar spiritulteligenta si vie a adevarului cum este eel ofe;lt ~e necesi- I modern datoreaza arnandurora mult mai mult decat estetatea de a-I explica oponentilor sau de a-: apara in ~ata lor, dispus in general s a recunoasca, iar actualele moduri de edu-desi nu-i suficienta pentru a precumparu asupra bineface- catie nu cuprind nirnic in stare sa 'inlocuiasca, fie 9i intr-orii 'unei recunoasteri universale, nu este nicidecum un ne- masura cat de mid, pe.una sau pe cealalta. Un om a caruiajuns neinsemn~t. Atunci cand acest .~vantaj. ~.disJ?a~t, pregatire provine In intregime din carti sau de la profe-marturisesc d. as vrea sa-i vad pe dascalii omemru straduin- / sori, chiar dad scapa de tentatia coplesitoare de a se mul-du-se sa gaseasci un inlocuitor pent~ el, v .reun m~loc care rumi cu rnistificari, nu este catusi de putin obligat sa ascultesa faca dificultatile chestiunii respective sa f ie tot atat de pre- ambele piir~i; c aurmare, cunoasterea ambelor parti nu este

. ,zente in tonstii~~a discipolilor lor ca ~icum le-ar f i fost im- nici pe departe un lucru curent, nici rnacar printre gandi-puse de eel mai aprig oponent dornic sa-i ~onverteasca. . tori; iar punctul eel mai slab din ceea ce spune cineva inDar in loc sa caute mijloace penn-u atmgerea acestui apararea ..?piniilor sale il constituie replica data oponen-scop, ei le-au pierdut si pe cele pe care l~ aveau: Dia~ecti- tiler sai, In zilele noastre este la modi sa vorbesti de rauca socratica atat de stralucit ilustrataln dialogurile lU I Pla- logica negativa - aceea care scoate in eviden~a'slabiciu-

ton, era un'mijloc de acest fel.O :-aera.i~ ~.sen~a)?~~scutie nile teoriilor noastr e sau greselile pe care [e facem in prac-critics a marilor probleme ale filozofiei ~1ale vlet~l, con- J' I tica, fa ra a stabili vreun adevar pozitiv, Ca rezultat unanim,dusa cu 0pricepere desavaqita in scopul de a convmge r : e ! 0asernenea critica negativa nu ar insemna, intr-adevar, mare1 1 I ' . , 'ricine nu face d ecat sa adopte locuri e comune a e OPl- . lucru ; dar ca rnijloc d e a ajunge la cunostinte pozitive sau

104 DESPRE LIBERTATE


23/29

106 DESPRE LIBERTATEla convingeri dernne de acest nurne, ea nu este nicideeumde 'subestimat; ,~i pana din4 oamenii nu vor fi, din no~ an ~trenati sistematic sa 6 practice; vor exista pu~mi gandltonmari ~i 'un niv~I intelectual general scazut in toate sferelegandirii cu exceptia rnatematic.i,i si fizieii. In orice :It do:meniu 0opinie nu merita titlul de cunoa;;tere dec~t d~eaeel ce 0 sustine a fost obligat de altii sau s-a angajat S111-gur sa treacl print,r-unproce~ mentalaidom~. ce!~i la"careI-ar i sil it 0 controversa activa cu oponen~l1 sal. Cat deabsurd este deci sa refuzi atunci cando 1;:ise ofera spontanun lueru, care, atunci d,nd lipseste, se vadeste a i pe catde necesar, pe at at de anevoie de obtinut. Daca exista oa-meni care contesta opiniile unanim adrnise sau care ar faceasta daca legea ; ;i opinia publica le-ar permite-o, sa le I?ul~tumim pentru aceasta, sa ne deschidem'spiritul perrtru a-l . ,_.asculta si sa ne bucuram ca exista cineva care s a fad. pen-tru noi ceea ce aldel ar trebui, dad avem vreo considera-tie fie pentru certitudinea, fie pentru vitalitatea convingerilornoastre, sa facem noi 'insine cu mare tr u da.

Rarnane sa mai discutam despre inca una dintre cauzeleprincipale care fac ca diversitatea de opinii sa fie avantajo~-sa si care va continua sa ac~ioneze astfel pana cand orneru-re; va intra intr-un stadiu de dezvoltare intelectuala ce acum

, pare sa fie la 0 departare incalculabila. Pana a~u~ am h~atin consideratie numai doua posibilitati: ca opmla unammadrnisa sa fi~ falsa si, prin urmare, 0alta opinie sa fie a~e-varata; sauca, in condi~iile in care opinia unanim adrnisaeste adevarata, confmntarea cu eroarea opusa sa fie esen-t~ala pentru in~elegerea clara si t~aire: p:D~ndaAa a~eva-rului ei. Dar exista un caz mult mal des mtalmt decat oncaredintre acestea doua: cazul in care doctrinele aflate in con-flict nu sunt una adevarata, iar cealalta falsa, ci l~i impart

DESPRE LIBERTATEA GANDIRII ~I A CUVANTULUI 107adevarul intre ele ;~i opinia noncontormista este necesarapentru a furniza restul de adevar, adevar din care doctri-na unanim admisa int~pe~a numai 0parte. Opinii le popu ..Ia~e as~pr~ unor. chestiuni m care nu se poate decide prinmartuna simturilor sunt adesea corecte, dar ele nu redandeca.t rareori sau chiar niciodata intregul adevar. Ele re-prezinta doar 0parte a adevarului; uneori 0parte mai marealteori 0parte mai mica, dar exagerata, deforrnata si des~prinsa de adevarurile care ar trebui sa insoteasca si sa li-miteze aceste opinii. Pe de alta parte, opiniile ererice facparte In genere. din acele adevaruri suprimate ~ineglijatecare fUP lanturile ce le incatusau si , fie cauta reconciliereaeu adevarul euprins in opinia cornuna, fie 'il infrunta ca peun adversar, pretinzand cu acelasi exclusivism d detin in-tr~~~evar. Cazul din urrna ~ fost=p~na acum c~i mai_free '. aci, in sfera spiritului urnan, urulateralitatea a conr-stituit totdeauna regula, In timp ce multilateralitatea doarexceptia, Ca at a re, chiar atunci cand are Ioc 0 revolutie inopinii , in timp ce 0parte a adevarului iese Ia lumina, ~ altacade de obicei in penumbra. Chiar progresuI, care ar tre-bui sa adauge noi fragmente de adevar, de cele mai multeori doar inlocuie~te un adevar partial ~iincomplet cu altul ,imbunatatirea constand in principal in aceea ca noul fragment de adevar este mai necesar, rnai bine adaptat nevoi-lor vrernii, decat cel pe care 1 1 inlocuieste. Dat fiind acest~racter partial a1 opiniilor ~omi~a?t9ch~ar arunci candare ur~ f undament coreet, once opmle care intrupeaza rna-car ceva din acea parte a adevarului pe care opinia cornu-n a 0 ornite trebuie considerata pretioasa, indiferent cateerori si confuzii s-ar 'impleti cu adevarul ei. eel ce judecacurnpatat lucrurile ornenesti nu va fi contrariat de faprulc a aceia care ne impun sa luarn in consideratie adevaruripe care altminteri le-arn ignora ignora ei in~i'~iunele din-tre adevarurile pe care noi le cunoastem. El se va gandi,


24/29

108 DESPRE LIBERTATE DESPRE LIB RTATEA GANDIRII $1A CUVANTULUI 109mai degraba, di,at~ta vreme cat adevarul popular este uni- , In politics, apoi, este aproape 'un lac comun acela calateral, este preferabil ca un adevar care nu este popular un partid al ordinii sau stabilitatii si unul. al progresuluisa aiba ~;iel sustinatori unilaterali; acestia Iiind de obicei sau al reformelor sunt deopotriva elemente necesare pen-cei mai energici si cei mai apti sa constranga atentia mo- tru a viata politica sanatoasa; pana cand unul sau celalaltlesita sa se 'indrepte catre aeel fragment de adevar pe care i~i va fi largit madul de gandire in asa fel incat sa fie tot-ei'il proclama drept intregul adev~r. _.. . . . odatii un partid al ordinii ~i al progresului.istiind si deo-

Astfel, in seeolul alXVIII-lea, aproape tot! ceiinstruiti, sebind ee anume se euvine a i pastrat ~ice trebuie inlaturat,ea si aceia dintre cei neinstruiti carese lasau condusi de Utilitatea fied.ruia din aceste rncduri de a gandi se dato-eei dintai, se pierdusera in admiratie fata de ceea ce se chea- reaza neajunsurilor celuilalt; dar, in mare rnasura, toemairna "civilizatie" ~i f~ta de rninunatiile stiintei, literaturii si opozitia exercitata de celalalt este eea eare 11mentirie pefilozofiei mod erne si, supraapreciind peste masura deo- fiecare in limitele ratiunii si ale judecatii sanatoase. ca.tasebirea dintre oamenii epocii moderne ~i cei din vechirne, vreme opiniile favorabile dernocratiei si, respectiv, aristo-nutreau convingerea ca diferenta era in in__g_egimen favoa- cratiei, proprietatii si egalitatii, cooperarii ~i competitiei,rea lor; cu ce salutara putere paradoxele lui Rousseau au placerilor ~i abstinentei, socialitatii si i ndividualitatii, Iiber-

__c:"c . .",~~~;"explodat.ca-ni~~e2druncinand mas.a.Gompa~t~.iLQ?i-.c..':-.-~-_- .._=,"~=x_atii-\lhdisc.iplinei,.~a si toate celeI.a~ antagonisme per-niei unilaterale si fortand elementele ei sa se recombine manente din viata practica nu sunt exprimate cu aceeasiintr-o forma mai adecvata, in care au fost incluse ~i com- libertate, consolidate si aparate cu acelasi talent ~i aceeasiponente noi. Nu ca opiniile curente ar fi fest; in ansam- energie, nu exista nici 0 sansa ca arnbele elemente sa ob-blu, mai departe de adevar decat erau cele ale lui Rousseau; tina ponderea ce Ii se cuvine, ci cu siguranta ca un taler~impotri_va,:..elecontineau m:i mult ~devar. simult mai pu- a~baiantei va sta m~i sus de~a~.celala~~devarul, in ~rin=tine erori. Cu toate acestea, 111doctnna lui Rousseau erau cipalele sfere practice ale vietn, este in asemenea rnasuracuprinse ~iau fast antrenate 0 data cu ea in curentul opi- 0 chestiune de impacare a unor lueruri opuse, incat foar-niei destul de multe adevaruri de felul celor de care opi- te putini au un spirit indeajuns de larg si de impartial pen-nia populara tocmai avea nevoie; ~iele sunt cele ce au ramas tru a putea realiza 0irnbinare apropiata ,de cea corecta,. sa dainute dupa ce curenrul a pierdut din impetuozitate. luerul acesta ramanand atunei sa se realizez~ printr-un pro-CYirtu~ile superioare ale simplitatii vietii, efectele oprelis- ces. dur de confruntare 'intre cornbatanti ce lupta sub stin-tilor si ipocriziilor unei societati artificiale, care 1 1 store de darde inamice. In fieeare din rnarile chestiuni dcschise,vlaga si il demoralizeaza pe om, sunt idei care, din vre- enumerate aici, dad. din cele doua opinii este una rnai in-mea In carea scris Rousseau, nu au mai lipsit niciodata cu dreptatita nu numai sa beneficieze de toleranta dar si sa, , Itotul din spiritele cultivate; iar i n timp ele vor produce efee- fie 'incurajata si sprijinita, aceea este toemai cea care se In-tul cuvenit, chiar daca acum este Inca 1a fel de rnulta ne- tarnpla sa fie, in acelloc si moment anume, in minoritate.voie sa fie sustinute - si sa fie sustinute prin Iapte, caci Aceasta este opinia care, 1a rnomentul respectiv, reprezin-cuvintele, pe aceasta tema, aproape d si-au sleit forta. ta interesele neglijate, acea larura a omului aflata in pe-


25/29

110, P']$PIUt LIBJZRTATE DESPRE LIB~RTATEA GANDIRII ~I A CUVANTULUI' 111meni foarte generali, adesea imposibil de interpretat lite-ral si are mai curand caracterul ernotionant al poeziei sauaI elocintei ded.t precizia unei legiferari, Din eanu s-a pu-tut niciodata deduce 0 doctrina etica fad. a 0 :intregi cuelemente din Vechiul Testament, adica dintr-un sisternin-tr-ad evar solid elaborat, care insa este sub.multe aspecrebarbar si a fost destinat exclusiv unui popor barbar. Sfan-tul Pavel, inarnic dec1aratal acestui mod iudaic de a inter-preta doctrina si de a completa Inva~atura Dascalului sau,presupune si el0moralitate preexistenta, ~ianume aceeaa grecilor si romanilor; iar sfatul adresat de el crestinilorestein mare masura un mijloc deadaptare laaceasta, mer-gand chiar pana la 0 aparenta aprobare a sclaviei. Ceeace se nurneste mora1itate crestina, dar ar trebui sa senu-rneascamai curand rnoralitate teologica, nu a fost operalui Cristos sau a apostolilor, ci are0 origine mult mai tar-zie, fiind edificat treptat de catre biserica catolica in pri-mele cinci secole; iar modernii ~iprotestantii, fara sa fiadoptat tacit aceasta rnorala, aumodificat-o mult mai pu-tin decat ne-arn ipumt astepta. Intr-adevar, ei s-au mul-tumit indeobste sainlature adaugirile fkute laeaIn EvulMediu, fiecare cult punand in Iocul lui noi adaugiri, po-trivite cupropriul specific ~ipropriile 'inclinatii. Ca ome-nirea datoreaza enorm acestei moralitati si primilor ei,propovaduitori esteun lucru pe care eu nu-l voi nega nici-odata, III schimb, nu voi pregeta saafirm ca eaeste,Inmul-te puncte importante, incornpleta ~iunilaterala ~ica, dad.anumite idei si sentimente nesanctionate de eanu ar fi con-,tribuit 1aformarea modului de viata si a firii europeanu-lui, starea oarnenilor ar fi fost rnairea decat este in prezent.Asa-numita moralitate crestina are toate trasaturile carac-,teristice unei reactii - ea este, in mare parte, un protestimpotriva paganata~ii. Idealulsau este mai curand nega--

ricol dea obtine rnai 'L~il c i ca t iecuvine. Sunt constientca, In Anglia,nu exist, in t leranta 1nceea ee prrveste di-ferentele de opinie asupracelor mai multe din aceste ches-tiuni, Ele sunt invocat aici pentru a arata, prin exemplenumeroase si cunoscute de teats lumea, caracterul univer-sal a1faprului ca numai printr-o diversitate -de opiniisementine in starea actuala a intelectului timan, sansa unui, ,fair-play pentru toate larurile adevarului. Acolo unde segasescpersoane care fac exceptie de la aparenta unanimi-tate a oamenilor asupra unui subiect, chiar dad oameniiau dreptate, este totdeauna probabil ca disidentii au despus ceva care sa merite sa fie ascultat si c a adevarul vaavea ceva de pierdut prin inabusirea opiniilor lor."Dar anumite principii unanim admise", s-ar putea

obiecta, "mai a]_c:_intre cele privitoa~~~estiunile celemai-i~alte~i de irnportanta vitala, sunt m~.T";;;~Jtecat nis-te serniadevaruri. Moralitatea crestina, bunaoara, consti-tuie 1ntreguladevar in ceeacepriveste domeniul respectiv,si daca cineva propovaduieste 0moralitate diferita de, ,aceasta,gre~e~tein :intregime."Cum acestaeste, dintre toa-te cazurile, eel mai important in practica, riimic nu poatefi mai potrivit pentru a supune laproba dictonul gfneral.Dar inainte de a ne proriunta asupra a ceea ce este sau nueste moralitatea crestina, ar fi de dorit sa hotararn ce seintelegeprin morali~ate crestina. Daca ea'este identitica-ta cu moralitatea cuprinsa in Noul Testament, r n a indo-iescca cineva care a luat cunostinta de eadin chiar aceasta,carte ar putea presupune ca eaa fost proclamata sau con-ceputa ca0doctrina completa asupra moralei. Evangheliaface totdeauna referire la 0moralitate preexistenta, limi-tandu -se, in preceptele sale,1acazurile particulate In caremoralitatea trebuie corectata sau inlocuita de 0alta, maielevata si mai cuprinzatoare ; In plus, eavorbeste in ter-

-_

I .

It


26/29

112 DESPRE LIBERTA TEA GANDIRII $I A CUVANTUL UI 113ESPRE LIBERTATEtiv decat pozitiv ;rri.ai curand 'pasiv dedit activ; este Ino- siin rnoralitatea vietii personale, tot ceexisrainmateria dcenta, mai curand decat Nobletea; Abtinerea de la Rau, . generozit~te, no.blete:dernnitate personala, sichiar de simtmai curand decat Faptuirea energid a Binelui; in precep- al onoarei provine dm partea pur omeneasca, nu din ceatele sale (asacum bine s-a spus) "sa nu faci" predornina religioasa, a educatiei noastre, ~i TIU s-ar fiputut nicioda-peste masura in dauna lui "sa faci": In oroarea sa fa~ade ta dezvolra plecand de la0norma eticain care singura vir-senzualitate, easi-afacut un idol din ascetisrn,idol care s-a tute recunoscuta deschis este supunerea.degradat treptat, devenind unul al legalitatii. Ea propune Departe de mine gandul de apretinde c a . aceste defec-speranta dea ajunge in rai ~ifrica de iad drept mobiluri ex- te sunt in mod necesar inerente eticii crestine, indiferentprese si potrivite pentru 0viata virtuoasa; ramanand, prin cum ar purea fi conceputa ea, sau d.multe cerinte aleuneiaceasta, mult in urma celor mai straluciti ganditOri antici doctrine morale complete, pe care eanu Iecontine, nu arsi facand tot ce-i sta in puteri pentru a conferi rnoralita- p\ltea fi irnpacate cu ea. ~i rnai departe de mine este gan-tii umane un caracter esentialmente egoist, prin aceea c a . dul de a insinua acest lucru in eeea ce priveste doctrineledespaztesentimcntul datoriei din fieeare om de interese- ~ipreceptele lui Cristos insusi, Cred c a nu avemnici0altale semenilor sai, cu exceptia cazului in care acestuia ise dovadaprivind sensulpe care trebuiau sa-l aiba spusele lui~ofera a n u m i t e motive::'-egoistedea-i -consult-ai,:;-::ga~este-{n~- ~- ~ ~ - : - c , . " . _~


27/29

, .un mare rau, saracind rnult continutul educatiei si instrui-rii morale pe care atat de multe persoane bine inten~iona-'te se straduiesc acum s a lepromoveze. Ma tern foarte multca prin incercarea de a forma spirill,1l si sim~amintele ex-clusiv pe un calapod religios si prin inlaturarea acelor nor-me laice (cum leputem numi iii Jipsaunui term en mai bun)care pana acum coexistau cu etica religioasa si ~ compl~-tau, absorbind ceva din spiritul ei ~iinsuflandu-i eeva dinspiritullor, rezultatul va fi, si este deja, un tip uman jos-nic, abject, servil, care, supunandu-se de bine de rau fa~ade ceea ee e l socoate a i Vointa Suprema, este incapabilde a se ridica la ideea Binelui Suprem sau de a 0 imbrati-sa. Cred ca si alte' etici decat cele ce se pot edifica plecand~xclusiv de la izvoarele crestine trebuie sa existe alaturi de

""",__:.~._etj~c.~.5:r~~!ina;p~1)tf1J.~-Rut~a-md1Jce.rege~.r~~~


28/29

116 DESPRE LIBERTATEsansa de a se imp~n.e decat inll"1aSUrain care fiecare partea sa, fiecare parcre care intruchipeaza vreun fragment deadevar, nu numai ca'i~i gase~te apad.tor, dar este ~iapara-ta in asa fel incat sa ise dea ascultare.Am recunoscut asadar ca pentru starea m'entala buna, '

a oamenilor (de care depinde buna lor state sub toate ce-lelalte aspecte), este necesara libertatea de opinie ~i.1iber-tatea exprimarii opiniilor, in virtutea a patru motive pecare acum le yom recapitula pe scurt.r J In pri.mul rand, da.ca0 ? p .i ni e e s: e mab':litii, t im'. ~e.po:sibil ca, pe cat putem n01 sti cu slguran~a, acea opmle safie adevarata. A nega acest lucru 'inseamna a pl-esupune canoi insine suntem infailibili.. In ~l do ilea rand~chiar daca opinia 'j:nabu~ita ar fi gre-sita, ea poate sa con(ma, si foarte adesea contine, un ~!Mil"de adevar ; ~i cum opinia generalii sau do:ninant~ lnt~-?anumita chestiune reprezinta numai rareon sau chla_r : : C1-odata lntregul adevar, numai prin eonfruntarea opmnlo_ropuse putem avea sansa de a ajunge la restul adevarulU1:In al treilea rand, chiar dad opinia unarum adrnisa ar fI

nu doar acievarata, ci ar cuprinde lntregul adevar, dad nuse permite ea ea sa fie contestata cu toata vigoarea ~iserio-zitatea eei mai multi dintre aceia care 0accepta 0vor im-parta~i in fdulin c~re ~unt l~p~rta~ite prejudec~~il~, c~Prea putina 'inteleaerc S1 senslbl!ttate pentru temelUnle ei., ,b,rationale- Si nu numai atat. . .in al pa~rulea rand, exista chiar pericolul ca insu~i 1n-telesul doctrinei sa se piarda ori sa fie saracit, in care caz~a nu ar mai putea sa-~i exercite efectul vit~l asup~a ca-

racterului ;;i comportiirii oamenilor, devenmd 0 simpladec1aratie formala, incapabila de a aduce vreun folos, darocupan'd totusi un loc in d.mpul ideilor, ~iimpiedid.ndformarea unor convingeri adevarate ~isincere pe baza r~-tiunii sau a experien~ei personals.

DESPRE LIBERTATEA GANDIRII $1A CUVANTULUI 117. . 1 Ir:a~nt~de ainc~1eiacu ~ubiectullibertatii de opinie estepotrrvit sa ne opnm 0 clipa Ia parerea celor ce sustin diexprimarea li?e:-a a tuturor opiniilor trebuie perrnisa, rnsadoar. cu conditia ca modul de a le exprima sa fie mode-r~t ~l sa nu depageasc~ l.imitel~ unei ~i~~u~ii corecte.JS-arputea spune multe pnvltor la imposibilitatea de a fixa 10 -cul ~xact inAcare ar trebui trasate presupusele limite; cacidaca testul IIIlegaturii cu aceasta ar fi ofensa adusa celorale ~arox opinii sunt atacate, eu cred ca experienta sta mar-tune pentru faptul di ofens a apare ori de cate ori ataculeste raspicat ~iputernic, ~ica fiecare oponent care 'ii In-coltestein mod viguros 9 1 caruia lor le este greu sa-i ras-punda-le-va aparea, mai ales daca are 0atitudine hotaratain chestiunea respecti:a, drept un oponent necumpatat,Dar toate acestea, desi sunt consideratii importante dinpunet de vedere practic, se contopesc intr-o obiectie fUll-damentala. Neindoie.lnic ca maniera de afirmare' a uneiopinii, chiar si a unci opinii corecte, poate fi extrern dedef~ctuoasa,_ meri~and, pe buna dreptate, sa fie dezapro-bata cu toata aspnmea. Dar principalele incorectitudini~~ ~cest ~el:unt de asa nat~ra incat este de obicei impo-S1011,_ d~c~ cineva nu se da smgur de golin mod acciden-tal, safle irrvederate ca atare. Cele mai grave dintre ele suntargumentarea sofistica, suprimarea unor fapte sau argu-mente, prezentarea neveridica a elernentelor cazului res-~ectiv sau a opiniei opuse. Dar toate acestea, chiar produseintr-o forma extrema, se practica permanent eu absolu-ta buna-credinta, de catre persoane care nu sunt conside-:ate, 9isub mul~e aspecte nici ri-ar merit a safie considerate,l~norante sau .1n~omp~t~nte, astfel ca este rareori posi-bII ca, pe temeruri potnvlte, prezentarea neveridica s a fiei~ .~10d~on7tient taxata drept moral culpabila ; ~iinca simal putrn ~'l-ar putea Ingadui legea sa se amesteee cand


29/29

118e in j oc.problerna i t ' c rectitudinii In controverse. Cat pri-veste ceea ce indeobste estenumit discutie necumpatata,'adica invectiva, sarcasmul, malitiozitatea ~icelelalte lucrurisimilare, denuntarea acestor arme ar rnerita mai rnulta sim-patie din partea noastra daca ~-ar propune vrecdata ca desa fie interzise in mod egal ambelor parti. Ea este insa re-vendicata numai ca mijloc de a ingradi folosirea lor irn-potriva opiniei dominante; impotriva celei care nu estedominants, nu numai 'caele pot fifolosite fara a starni dez-aprobarea generala, dar este probabil c a . vor aduce celuice le foloseste laude pentru zelul sau cinstit 9i indignareasa indreptatita. Si totusi, daunele ce le poate aduce folo-sirea lor sunt dintre cele mai mari in cazul cand sunt fo-losite irnpotriva celor care, cornparativ, sunt lipsiti deaparare; iar eventualul ca9tig nerneritat pe.care l-ar ob-,tine 0opinie prin acest mod de afirmare a ei poate sa apa-ra aproape numai in cazul opiniilor general admise. Ceamai grava incorectitudine de acest fel care se poate comi-te intr-o polemica este stigmatizarea celor ce sus tin opiniacontrara ca Hind rai siimorali. La calomnii de acest fel sunt,deosebit de expusi cei care sustin 0 opinie nepopulara,deoarece ei sunt in general putini ; ; i lipsiti de influenta, ni-rneni altcineva decat ei insisi nefiind pre a interesat sa Iisefad dreptate; prin insa;;i natura situatiei, aceasta arma nueste accJsibila eelor care ataca 0 opinie dorninanta; ei nuo pot [olosi in conditii de siguranta pentru eiin~i~i)iar dacatotusi ar putea s-o Ioloseasca, !1-ar avea de suferit, prin re-cul, decat propria lor cauza. In genere, opiniile contrareeelor larg admise pot obtine oarecare audienta numai prin-tr-o moderatie de limbaj bine chibzuita ~iprin evitarea aten-ta a oricarei ofense inutile, atitudine de la care ei eu greus-ar putea abate cat de c a t f a r a a pierde teren, in tirnp cevirulenta exagerata folosita in apararea opiniei dominan-

DESPRE LIBERTATEA GANDIRlqr A CUVANTULUI 119t~ descurajeaza Intr-adevar profesarea opiniilor contr I~ .~ldauneaza credib:ilitatii celor care 0 fac. Asadar il~.~teresul ad ~ 1 . . I d ' , n In~re.suAa e_v~n:Ul ~la _ repta_tii, este rnult mai importants: fIe mg~adl,ta aceasta folosire a limbajului violent de-cat cea.lalta; ~1, bunaoara, dad ar inecesar sa alegem. d d " ,ne-VOla e.a _escu~aJaatacu~ile necumpanite impotriva Iipseide cre?1l1ta ar fi mult mal mare decat aceea de a descura'aatacunle de acest feliI?P.otriva religiei. E limpede totusi ~anu es~ede r~sor:ul Iegll 9 1 a1autoritatilor sa l'ngradeasd niciun~ din .ele,In,tlmp ce opinia publica ar trebui ca, in fieca-re S:tu~tl.epartlcu!~ra, sa-~i hotarasca verdictul pe baza im-pre~uranlor specifics cazului, infierand pe tori aceia care,lr;.dlfe:ent, de parte a caruia dill..J!.!::g_umente-ar situa, rna-~lfest~, p.nn f~l~l Ior~~e a argumenta, lipsa de sinceritate,:lr~~ocnzie on l11toleranta, fara insa a deduce aces-te defecte din pozitia adoptara de eel In cauza, chiar dadace:sta. este p~zitia opusa celei imparta~ite de cel care ju-deca; ;; 1 acordand respectul cuvenit fiecarui om care indi-ferent ce opinie ar sustine, are calmul si onestitatea de a sepron~~ta corect in p~iv~nta oponentilor sai 9i parerilorlor, ~ar~a e.xagera cu rumic in defavoarea lor, f a r a . a ascun-de mill1: ~In ce~a ce pledeaza ori s-ar putea presupune dipledeaza In favoarea lor, Aceasta este adevarata morali-;at~ a.dezbateri,i publice, ~idad ea este adesea incalcats,1mI place totusi sa ned ca exista multi polemisti care 0

v A '- ~ J t: Jre~pecta IIImare masurii 9 1 chiar mai multi care aspira con-strent Ia ea.

01.Mill - Despre Libertate - Cap. II

Documents

Transcript of 01.Mill - Despre Libertate - Cap. II