Anexă la ordinul MAI

nr.93 din 22.02.2019

Aprobată de Senatul Academiei

„Ștefan cel Mare” a MAI în ședința din

29 ianuarie 2019 (proces-verbal nr.5)

CARTA UNIVERSITARĂ

A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”

A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Carta universitară a Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului

Afacerilor Interne (în contunuare – Carta universitară) este documentul de bază al

instituției, având statutul regulamentului de organizare și funcționare a unității,

care stabilește misiunea, principiile, obiectivele, structura și organizarea acesteia,

cuprinzând ansamblul de norme care reglementează comunitatea academică în

spațiul instituțional, raportat la specificul instituției de învățământ.

2. Carta universitară este elaborată și aprobată de Senatul instituției, în

condițiile legii.

3. Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne (în

continuare – Academia), înființată la 01 septembrie 1990 prin Hotărârea

Guvernului nr.276 din 17 august 1990, având inițial denumirea de Academia

Națională de Poliție „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne1, este o

instituție publică de învățământ superior acreditată, cu statut de persoană juridică

de drept public, parte integrantă a sistemului de educație din Republica Moldova,

aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

4. Fondator al Academiei este Guvernul Republicii Moldova prin

intermediul Ministerului Afacerilor Interne, care exercită controlul privind

corespunderea activității Academiei misiunii și atribuțiilor acesteia.

5. Academia în activitatea ei se conduce de Constituția Republicii Moldova

din 29 iulie 1994, Codul educației al Republicii Moldova nr.152 din 17 iulie 2014,

Codul muncii al Republicii Moldova nr.154-XV din 28 martie 2003, Legea privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

nr.288 din 16 decembrie 2016, de alte acte normative și departamentale aplicabile

domeniului de referință al instituției, tratatele internaționale la care Republica

Moldova este parte, precum și de prezenta Cartă universitară.

6. Identitatea Academiei este definită prin denumire, sediu principal (adresa

juridică), număr de identificare de stat (IDNO), cod fiscal, conturi trezoreriale,

pagină web, e-mail și însemne proprii: drapel, imn, ștampilă cu Stema de Stat și

denumirea sa în limba de stat, anteturi de modelul stabilit, emblemă (siglă),

insignă, ecuson. 1 În perioada 22 iulie 1995 – 20 iunie 2002 instituția a avut denumirea oficială: Academia de Poliție „Ștefan cel

Mare” a Ministerului Afacerilor Interne.

2

7. Ziua Academiei se sărbătorește anual la 1 septembrie.

8. În cadrul Academiei sunt interzise acțiunile politice, desfășurarea

activităților de propagandă ideologică și prozelitism religios, orice formă de

activitate, care încalcă normele generale de moralitate și care pun în pericol viața,

sănătatea, integritatea fizică sau psihică a comunității universitare, precum și

discriminările de orice fel (sex, rasă, apartenență etnică, convingeri politice,

religie).

9. Prevederile Cartei universitare se aplică tuturor categoriilor de personal,

inclusiv variabil, care își desfășoară activitatea în cadrul instituției.

10. Carta universitară se publică pe pagina web a instituției și reprezintă, în

sensul legislației muncii, echivalentul regulamentului intern al unității.

11. Academia este succesoarea legală a:

1) Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne

(denumirea inițială: Academia Națională de Poliție „Ștefan cel Mare” a

Ministerului Afacerilor Interne al RSS Moldova/ulterior al Republicii Moldova);

2) Colegiului de Poliție „Dimitrie Cantemir” al Academiei „Ștefan cel

Mare” a Ministerului Afacerilor Interne (anterior: Școala de subofițeri a

Ministerului Afacerilor Interne / Școala republicană de subofițeri de poliție a

Ministerului Afacerilor Interne / Colegiul de Poliție al Ministerului Afacerilor

Interne / Colegiul de Poliție „Dimitrie Cantemir” al Ministerului Afacerilor

Interne);

3) Liceului de cadeți „Sfântul Gheorghe” al Academiei „Ștefan cel Mare” a

Ministerului Afacerilor Interne (denumirea inițială: Liceul de cadeți al Academiei

„Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne);

4) Școlii medii speciale de poliție din Chișinău a Ministerului Afacerilor

Interne (anterior: Școala medie specială de miliție din Chișinău a Ministerului

Afacerilor Interne al URSS / Școala medie specială de miliție „F.E.Dzerjinskii” din

Chișinău a Ministerului Afacerilor Interne al URSS).

Capitolul II

MISIUNI, PRINCIPII DE BAZĂ ȘI OBIECTIVE

12. Ca instituție de învățământ superior a Ministerului Afacerilor Interne,

Academia se individualizează prin misiuni și obiective specifice.

13. În raport cu statutul și competențele sale, Academia are următoarele

misiuni principale:

1) formarea profesională prin intermediul studiilor superioare de licență

(ciclul I) la specialitățile acreditate a corpului de ofițeri necesar Ministerului

Afacerilor Interne, precum și pentru alți beneficiari, la solicitarea acestora și cu

aprobarea Guvernului Republicii Moldova;

2) pregătirea funcționarilor publici cu statut special și specialiștilor civili

prin intermediul studiilor superioare de master (ciclul II) la specializările

autorizate;

3) pregătirea cadrelor științifice prin intermediul studiilor superioare de

doctorat (ciclul III) și postdoctorat;

3

4) formarea inițială și continuă a ofițerilor și subofițerilor încadrați în

Ministerul Afacerilor Interne din sursă externă;

5) formarea personalului Ministerului Afacerilor Interne în domeniul

managerial;

6) formarea continuă a ofițerilor și subofițerilor în domeniile și

specializările solicitate de Ministerul Afacerilor Interne;

7) dezvoltarea formării personalului Ministerului Afacerilor Interne prin

studii superioare de master și doctorat, la solicitarea beneficiarilor interni, precum

și din afara instituției;

8) formarea de personal în domeniile care sprijină activitățile de integrare

europeană;

9) efectuarea cercetărilor științifice în domeniile de interes primordial

pentru Ministerul Afacerilor Interne, potrivit solicitărilor beneficiarilor interni,

instituțiilor publice și programelor proprii;

10) dezvoltarea cooperării universitare;

11) oferirea asistenței metodologice, științifice și informaționale Ministerului

Afacerilor Interne;

12) participarea la activități de menținere și asigurare a ordinii publice,

conform programelor de învățământ și a ordinelor ministrului afacerilor interne.

14. Activitatea instituțională în Academie se desfășoară cu respectarea

următoarelor principii de bază:

1) autonomiei universitare – instituția are dreptul să își stabilească misiunea

proprie, strategia instituțională, activitățile, organizarea și funcționarea proprie,

gestionarea resurselor materiale și umane, în condițiile legale;

2) libertății academice – comunitatea academică are dreptul de a produce,

dobândi, dezvolta și transmite cunoștințele în mod liber, de a cerceta orice temă

pentru care se manifestă interes profesional și științific, de a exprima liber opiniile

cu privire la temele profesionale și științifice;

3) responsabilității publice – Academia are obligația de a respecta legislația

în vigoare, prezenta Cartă universitară și politicile naționale în domeniul

educațional și de a răspunde, potrivit legii, pentru activitățile desfășurate, în fața

beneficiarilor și a organelor competente;

4) asigurării calității – toate activitățile desfășurate în cadrul Academiei se

raportează la standardele de referință în materie și la bunele practici naționale și

internaționale;

5) echității – în Academie accesul la studii se asigură fără discriminare, cu

respectarea cadrului legal specific domeniului;

6) transparenței – Academia asigură vizibilitatea totală a deciziei și a

rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora;

7) eficienței – se urmărește obținerea de rezultate educaționale maxime,

prin gestionarea resurselor existente;

8) accentului pe educație – procesul de instruire, formare și cercetare are ca

principal obiectiv formarea competențelor, deprinderilor, abilităților și aptitudinilor

la personalul variabil ce studiază în Academie.

15. Strategia educațională a Academiei însumează următoarele obiective:

4

1) îndeplinirea cerințelor beneficiarilor prin organizarea și desfășurarea

procesului de instruire, formare și cercetare astfel încât să realizeze competențele

profesionale și atitudinal-comportamentale prevăzute în comanda

formativă/profilul profesional, precum și necesitățile de formare stabilite/transmise

Academiei de către Ministerul Afacerilor Interne și subdiviziunile beneficiare;

2) asigurarea pregătirii de specialitate a personalului potrivit nevoilor

autorităților administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor

Interne, formarea capacităților și competențelor profesionale necesare absolvenților

pentru desfășurarea activităților specifice funcțiilor pe care le vor ocupa după

finalizarea studiilor;

3) asigurarea standardelor de calitate a învățământului superior și de

formare profesională, în concordanță cu prevederile specifice ale actelor normative

în vigoare;

4) formarea și dezvoltarea membrilor comunității universitare

corespunzător valorilor etice, de integritate academică și a cerințelor statutului de

angajat al Ministerului Afacerilor Interne;

5) susținerea prin cercetări științifice proprii a necesităților Ministerului

Afacerilor Interne și ale sistemului social-economic și juridic național;

6) afirmarea constantă și progresivă a Academiei ca un forum al științei și

conștiinței civice, al cooperării și colaborării internaționale;

7) reprezentarea și participarea personalului variabil la viața comunității

academice, în structurile de conducere colectivă, potrivit normelor în vigoare;

8) încadrarea în prevederile legislației naționale privind evaluarea și

acreditarea instituțională și științifică;

9) participarea liberă la viața comunităților academice, reprezentarea în

organismele naționale, care coordonează învățământul superior și de cercetare

științifică din Republica Moldova și dezvoltarea parteneriatelor cu instituții de

învățământ superior și cercetare științifică din țară și străinătate.

Capitolul III

AUTONOMIA UNIVERSITARĂ

16. Academia funcționează pe baza autonomiei universitare, înțeleasă ca

modalitate specifică de autoconducere în cadrul legal definit de reglementările în

vigoare privind domeniul educației, organizarea și funcționarea Ministerului

Afacerilor Interne, precum și de prevederile ce rezultă din statutul corpului didactic

și statutul funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne.

17. Autonomia universitară a Academiei constă în dreptul comunității

universitare de a se conduce și de a exercita libertățile academice fără nici un fel de

ingerințe ideologice, politice și religioase, de a-și asuma un ansamblu de

competențe și obligații în concordanță cu misiunile și obiectivele sale, cu opțiunile

și orientările strategiei naționale privind dezvoltarea învățământului superior.

18. Autonomia universitară se exercită prin atribuții și competențe specifice

la nivelul instituției, facultăților, departamentelor, centrelor, catedrelor și, după caz,

al altor structuri din cadrul Academiei.

5

19. Autonomia universitară a Academiei este limitată întrucât se circumscrie

reglementărilor determinate de subordonarea față de Ministerul Afacerilor Interne.

20. Ca structură de apartenență departamentală și instituție de formare care

are ca beneficiar determinat Ministerul Afacerilor Interne, Academia:

1) aplică strategia Ministerului Afacerilor Interne în domeniul

managementului resurselor umane, precum și prevederile actelor normative

departamentale ale Ministerului Afacerilor Interne referitoare la formarea

profesională a personalului;

2) respectă prioritățile Ministerului Afacerilor Interne în domeniul formării

profesionale a personalului;

3) asigură îndeplinirea necesităților de formare profesională a personalului,

transmise acesteia de către Ministerul Afacerilor Interne și alți beneficiari;

4) realizează competențele profesionale și atitudinal-comportamentale

prevăzute în comanda formativă/profilul profesional stabilite/transmise acesteia de

către Ministerul Afacerilor Interne/subdiviziunile beneficiare.

21. Autonomia Academiei se manifestă sub formă organizatorică,

funcțională, didactică, științifică, financiar-administrativă și jurisdicțională.

22. Autonomia organizatorică se manifestă cu scopul de a adapta structural

instituția și componentele sale la necesitățile de formare a personalului

Ministerului Afacerilor Interne, la cerințele comunității universitare și ale mediului

social-economic și juridic în care acționează. Ea presupune:

1) stabilirea și modificarea propriei structuri cu aprobarea conducerii

Ministerului Afacerilor Interne;

2) alegerea organelor de conducere, potrivit statutului corpului didactic și

reglementărilor legale în vigoare;

3) elaborarea de reglementări proprii pentru aplicarea legislației în vigoare;

4) selectarea, validarea (invalidarea) și promovarea cadrelor didactice,

personalului variabil, personalului didactic auxiliar și nedidactic conform legii;

5) programarea, organizarea, desfășurarea și perfecționarea procesului de

învățământ și cercetării științifice.

23. Autonomia funcțională se concretizează în mobilizarea resurselor umane

și materiale în vederea îndeplinirii misiunilor și obiectivelor academice, fiind

realizată prin:

1) elaborarea și actualizarea planurilor de studii, în acord cu standardele

naționale și cu cerințele/avizul de specialitate al beneficiarilor, pe baza experienței

proprii și a altor instituții similare de învățământ;

2) orientarea cercetării științifice și stabilirea criteriilor de apreciere și

evaluare a rezultatelor acestei activități;

3) inițierea și dezvoltarea cooperării și mobilității universitare pe plan

intern și extern;

4) reglementarea și evaluarea conduitei membrilor comunității universitare;

5) publicarea de reviste, manuale, cursuri, lucrări de cercetare și alte

materiale care sprijină creativitatea, învățământul și cercetarea științifică.

24. Autonomia didactică se manifestă în stabilirea în conformitate cu

necesitățile Ministerului Afacerilor Interne, a orientării, obiectului și conținutului

6

corespunzător procesului de învățământ, în acord cu solicitările beneficiarilor,

misiunile și obiectivele academice. Ea include în sine:

1) organizarea și desfășurarea concursului de admitere potrivit

reglementărilor naționale și a prevederilor actelor normative în vigoare ale

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării și ale Ministerului Afacerilor Interne;

2) stabilirea și aplicarea de standarde specifice de evaluare a nivelului de

desfășurare și a calității învățământului și cercetării științifice, în concordanță cu

bunele practici naționale și internaționale;

3) elaborarea curriculumului pentru disciplinele cuprinse în planurile de

studii, care se avizează de către beneficiari;

4) organizarea și desfășurarea examenului de finalizare a studiiilor

superioare și a altor forme de finalizare a studiilor, prevăzute de lege, cu implicarea

subdiviziunilor beneficiare ale procesului de formare;

5) propunerea și organizarea activităților de formare continuă a

personalului didactic propriu și a altor beneficiari prin cursuri și prin studii de

doctorat;

6) desfășurarea de activități de formare în beneficiul autorităților

administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne;

7) eliberarea diplomelor de studii superioare, suplimentelor la diplome și

certificatelor/adeverințelor de studii pentru absolvenții tuturor formelor de

învățământ frecventate în Academie.

25. Autonomia științifică reprezintă atributul Academiei care se exercită cu

scopul de a orienta capacitatea creativă a membrilor comunității universitare pentru

realizarea obiectivelor și programelor proprii de cercetare științifică. Ea se

definește prin:

1) stabilirea, în conformitate cu obiectivele Ministerului Afacerilor Interne

și cu planurile Academiei, a direcțiilor, obiectivelor și programelor de cercetare

științifică și aducerea lor la îndeplinire;

2) antrenarea unui număr cât mai mare de cadre și studenți pentru realizarea

de activități creative și soluționarea programelor de cercetare;

3) elaborarea și editarea publicațiilor științifice proprii;

4) realizarea și difuzarea de materiale documentare în domeniile și

profilurile învățământului și cercetării științifice de interes instituțional (broșuri,

filme, casete video, albume etc.);

5) inițierea și organizarea de conferințe științifice, cu participare internă și

internațională;

6) încheierea de convenții de cooperare științifică cu instituții din țară și

străinătate;

7) participarea la activitățile de cercetare fundamentală sau aplicativă

inițiate de Ministerul Afacerilor Interne, instituții, comunități universitare și

organizații științifice naționale și internaționale;

8) evaluarea activității de cercetare științifică pe baza unor criterii proprii și

adoptarea de măsuri corespunzătoare;

9) încurajarea și stimularea activităților de cercetare științifică, de

proiectare, expertiză și consultanță, finanțate prin mijloace extrabugetare (contracte

încheiate cu agenți economici, alte instituții și organisme din țară și străinătate);

7

10) participarea la competiții pentru obținerea granturilor de cercetare;

11) realizarea de poligoane tehnologice de instruire.

26. Autonomia financiar-administrativă constă în atributul Academiei de a

dispune asupra modului de folosire a resurselor tehnico-materiale și financiare

alocate de Ministerul Afacerilor Interne sau obținute din surse extrabugetare în

raport cu misiunile, obiectivele și perspectivele de dezvoltare proprii, având în

vedere îndeplinirea necesităților de formare stabilite de Ministerul Afacerilor

Interne și cerințele beneficiarilor. Ea constă în:

1) stabilirea necesităților bugetare și materiale ale Academiei;

2) gestionarea, potrivit legii și în concordanță cu prioritățile stabilite de

Senatul instituției, a bugetului alocat de Ministerul Afacerilor Interne și a altor

resurse financiare de care dispune;

3) stabilirea și încasarea de taxe în conformitate cu normele legale și cu

hotărârile Senatului instituției;

4) efectuarea de operații financiar-contabile cu terții, în funcție de propriile

necesități materiale, în condițiile legii și potrivit reglementărilor Ministerului

Afacerilor Interne;

5) utilizarea, în conformitate cu prevederile legale, a veniturilor proprii

realizate din cercetare științifică, taxe și alte activități, pentru modernizarea bazei

de învățământ și cercetare și pentru stimularea desfășurării unor activități cu acest

scop;

6) primirea de donații, granturi sau sponsorizări, în condițiile legii și a

reglementărilor prevăzute în ordinele și instrucțiunile Ministerului Afacerilor

Interne;

7) acordarea de burse sau alte forme de stimulare materială potrivit

prevederilor normelor legale în domeniu;

8) administrarea spațiului universitar și a întregului patrimoniu, potrivit

legii.

27. Autonomia jurisdicțională constă în dreptul Academiei de a decide, prin

organele proprii de conducere, asupra modului de aplicare a prezentei Carte,

precum și în toate domeniile care țin de competența sa, în condițiile legii.

Prerogativele care decurg din autonomia jurisdicțională a Academiei nu pot fi

delegate unor organisme din afara sa. Autonomia jurisdicțională presupune:

1) elaborarea și aplicarea reglementărilor proprii cu privire la activitatea din

spațiul universitar în conformitate cu statutul său;

2) respectarea limitărilor specifice ale autonomiei universitare ce rezultă

din prevederile pct.19 și 20 din prezenta Cartă universitară;

3) stabilirea criteriilor proprii de selectare a personalului, complementare

celor stabilite prin ordine și instrucțiuni ale Ministerului Afacerilor Interne în

domeniul resurselor umane;

4) stabilirea, prin fișa postului și ordine interne, a competențelor și

atribuțiilor diferitelor categorii de personal;

5) dreptul și autoritatea organelor de conducere de a reprezenta Academia

în raporturile cu alte instituții și organismele naționale și internaționale;

6) dreptul Academiei de a adera și de a se afilia la organizații și organisme

profesionale, științifice și culturale din țară și din străinătate.

8

Capitolul IV

ETICA ȘI DEONTOLGIA ACADEMICĂ

28. Etica și deontologia academică are drept scop stabilirea unui set de reguli

pentru orientarea conduitei membrilor comunității academice, în interiorul

Academiei și în relația cu aceasta.

29. Normele fundamentale de etică și deontologie pentru membrii

comunității academice se referă la:

1) libertate academică – dreptul oricărui membru al comunității academice

de a-și exprima deschis opiniile științifice și profesionale în cadrul cursurilor,

seminariilor, conferințelor, dezbaterilor dar și al lucrărilor elaborate și susținute sau

publicate;

2) dreptate și echitate – toți membrii comunității academice sunt și vor fi

tratați, în orice împrejurare, în mod echitabil, drept și corect;

3) merit – Academia asigură recunoașterea, cultivarea și recompensarea

meritelor personale și colective care conduc la împlinirea menirii sale profesionale;

4) profesionalism – Academia cultivă un mediu propice pentru educare,

instruire, cercetare și competitivitate;

5) onestitate și corectitudine intelectuală – obligatorii pentru întreaga

comunitate academică. În acest sens, va fi apărat dreptul la proprietatea

intelectuală, iar beneficiile și recompensele vor fi acordate strict profesional celor

care au merite dovedite și recunoscute în domeniu;

6) transparență – se propagă imperativ principiul transparenței tuturor

categoriilor de informații care interesează membrii comunității academice,

asigurând o informare consistentă și corectă;

7) respect și toleranță – asigurarea unui climat de înțelegere între toți

membrii comunității academice, indiferent de diferențele de opinii, de preferințele

intelectuale sau de credință religioasă;

8) responsabilitate profesională – membrii comunității academice nu au

doar drepturi și privilegii, ci și responsabilități profesionale;

9) integritate morală – comunitatea academică a fost și trebuie să rămînă

mereu un model de consecvență, coerență și demnitate morală;

10) bunăvoință și grijă – principiu dezirabil față de membrii comunității

academice și față de orice persoane sau grupuri de persoane aflate în nevoie.

30. Normele prevăzute în pct.29 din prezenta Cartă universitară se aplică

tuturor membrilor comunității academice, indiferent de poziția pe care o ocupă

aceștia în ierarhia instituției.

31. Normele de etică și deontologie academică funcționează ca un contract

moral între persoanele implicate în activitatea Academiei, contribuind la creșterea

prestigiului și a capitalului moral ale instituției, consolidarea coeziunii membrilor

ei, la formarea unui climat universitar bazat pe cooperare (profesională și socială)

și competiție după reguli corecte.

32. În vederea consolidării prestigiului universitar și asigurării afirmării și

dezvoltării profesionale a fiecărui membru al său, comunitatea academică se

9

angajează să promoveze valori și principii în concordanță cu exigențele evoluției

cunoașterii, în condițiile respectării statului de drept și a drepturilor omului.

Capitolul V

ORGANIZARE ȘI STRUCTURĂ

33. Academia își desfășoară activitatea pe baza statului de organizare și

funcționează potrivit normelor legale care reglementează activitatea instituțiilor de

învățământ superior, completate cu prevederile rezultate din ordinele ministrului

afacerilor interne și din regulamentele specifice activității de formare profesională

în Ministerul Afacerilor Interne.

34. Structura și statul de organizare ale Academiei sunt elaborate și avizate

de Senatul instituției și se aprobă prin ordinul ministrului afacerilor interne.

35. Modificările în structura și statul de organizare ale Academiei se

operează în condiții identice elaborării, avizării și aprobării acestora.

36. Academia constă din următoarele unități structurale: departamente,

facultăți, centre, catedre, secții, servicii, birouri, puncte și alte componente.

37. În cadrul Academiei sunt considerate unități structurale fundamentale,

care îndeplinesc funcțiile de bază ale instituției: rectoratul, facultățile,

departamentele și unitatea responsabilă de asigurarea calității studiilor.

38. În cadrul facultăților se organizează învățământul structurat pe trei

cicluri (licență, master, doctorat) pentru Ministerul Afacerilor Interne și pentru alți

beneficiari, la solicitarea acestora și cu aprobarea ministrului afacerilor interne.

39. În cadrul studiilor superioare de licență, facultățile formează ofițeri,

potrivit necesităților Ministerului Afacerilor Interne și pe baza comenzii

formative/profilului profesional al absolventului transmis de beneficiari, în

domeniile de studiu, ce corespund numărului standard de credite de studiu

transferabile, conform Sistemului Național de Credite de Studiu, după cum

urmează:

1) Facultatea drept – domeniul general de studiu „042 Drept”, domeniul de

formare profesională „0421 Drept”, specialitatea „0421.1 Drept”, studii cu

finanțare bugetară și în bază de taxă:

a) învățământ cu frecvență – 4 ani, 240 de credite de studii transferabile;

b) învățământ cu frecvență redusă – 5 ani, 240 de credite de studii

transferabile.

2) Facultatea securitate civilă și ordine publică – domeniul general de

studiu „103 Servicii ale securității”, domeniul de formare profesională „1032

Protecția persoanelor și a proprietății”, specialitatea „1032.1 Securitate civilă și

publică”, studii cu finanțare bugetară, învățământ cu frecvență – 3 ani, 180 de

credite de studii transferabile.

40. În cadrul Facultății drept se organizează studii superioare de master

(ciclul II), cu durata cursurilor de 1,5 ani (90 credite de studii transferabile) și 2 ani

(120 credite de studii transferabile), și studii superioare de doctorat (ciclul III), cu

durata de 4 ani, care sunt deschise tuturor candidaților care întrunesc condițiile

legale.

10

41. Organizarea de programe de studii superioare de master în domenii

pentru care nu există solicitări din partea beneficiarilor din Ministerul Afacerilor

Interne se face cu aprobarea organelor abilitate, pe baza solicitării motivate a

instituției de învățământ și a avizului structurii responsabile pentru politici de

personal și învățământ a Ministerului Afacerilor Interne.

42. La necesitate, studiile superioare de master (ciclul II) și unele cursuri de

instruire organizate de Departamentului dezvoltare profesională și managerială se

desfășoară cu personalul din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în sistemul

învățământului la distanță, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.

43. Departamentul dezvoltare profesională și managerială are statut de

facultate și asigură:

1) formarea personalului de conducere de toate categoriile pentru

autoritățile administrative și instituțiile din subordinea Ministerului Afacerilor

Interne;

2) formarea/specializarea personalului din structurile Ministerului

Afacerilor Interne de toate categoriile;

3) formarea inițială și continuă a subofițerilor pentru Inspectoratul General

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și pentru alți beneficiari, la solicitarea

acestora;

4) formarea inițială a personalului încadrat în Ministerul Afacerilor Interne

din sursă externă;

5) formarea în domeniul limbilor străine de circulație internațională;

6) formarea privind instituțiile europene, managementul de proiect,

accesarea de finanțări internaționale și în alte domenii care susțin integrarea

europeană;

7) alte misiuni formative stabilite de Ministerul Afacerilor Interne.

44. Departamentul știință, dezvoltare proiecte și cooperare este structura care

are ca obiectiv organizarea, monitorizarea și realizarea activității de cercetare

științifică și asigură:

1) coordonarea activității științifice a cadrelor didactice;

2) dezvoltarea de proiecte științifice și de cooperare universitară;

3) formarea profesională continuă a cadrelor didactice;

4) dezvoltarea școlii doctorale în vederea orientării activități acesteia spre

abordarea de teme de cercetare în interesul Ministerului Afacerilor Interne.

45. Centrul studii și asigurare a calității este structura de planificare,

monitorizare și asigurare a calității studiilor și de organizare a evaluării academice

periodice pe baza criteriilor și standardelor educaționale de stat.

46. Departamentul management operațional este structura responsabilă de

desfășurarea în Academie a activităților specifice acestui domeniu și pentru

formarea profesională la locul de muncă a personalului propriu al instituției, altul

decât cel din cadrul structurilor didactice, pe baza programelor de instruire

elaborate în acest scop.

47. Departamentul management operațional asigură participarea personalului

Academiei la activitățile de menținere și asigurare a ordinii publice prevăzute în

programele de învățământ și ordonate de conducerea Ministerului Afacerilor

Interne.

11

Capitolul VI

PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Secțiunea 1

Conținutul procesului de învățământ

48. Procesul de învățământ în cadrul Academiei se organizează și se

desfășoară în conformitate cu cadrul normativ național, cerințele stabilite de

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, actele normative departamentale ale

Ministerului Afacerilor Interne și actele interne ale Academiei.

49. Conținutul procesului de instruire, formare și cercetare este determinat

de standardele educaționale de stat, Cadrul Național al Calificărilor, planul de

studii și curriculumul (programele analitice) pe unități de curs/module.

50. Planul de învățământ, Curriculumul, precum și alte documente necesare

planificării, monitorizării și controlului procesului de învățământ se elaborează și

se aprobă în conformitate cu prevederile cadrului normativ în vigoare.

51. Proiectele planurilor de învățământ pentru fiecare program de

studii/formă de organizare a învățământului superior se elaborează de către

catedrele Academiei, se aprobă de către Senatul acesteia și se prezintă pentru

coordonare și aprobare ministrului afacerilor interne și, respectiv, ministrului

educației, culturii și cercetării.

52. Proiectele programelor analitice pentru cursurile de formare profesională

inițială, continuă și managerială se elaborează de către unitatea Academiei

responsabilă de perfecționarea continuă și se aprobă de către secretarul general de

stat al Ministerului Afacerilor Interne și de rectorul Academiei. Proiectele

programelor analitice pentru cursurile de formare managerială se coordonează în

prealabil cu structurile de resort respective ale Ministerului Afacerilor Interne.

53. Proiectele programelor analitice pentru cursurile de specializare,

recalificare și perfecționare profesională destinate funcționarilor publici cu statut

special se elaborează de către structurile specializate în domeniile de referință ale

Ministerului Afacerilor Interne și se aprobă de către secretarul general de stat al

Ministerului Afacerilor Interne și de rectorul Academiei.

54. Procesul de instruire, formare și cercetare în cadrul Academiei se

organizează prin forme de învățămînt cu frecvență, cu frecvență redusă și la

distanță, în funcție de specificul programului de studii și necesitățile Ministerului

Afacerilor Interne.

55. Instruirea în Academie se face în limba de stat.

56. Activitatea didactică, de cercetare și metodocă în Academie constituie

baza procesului de învățământ și reprezintă activitatea principală a conducerii

instituției, a personalului științifico-didactic, științific, didactic și didactic auxiliar.

57. Activitatea didactică, de cercetare și metodocă se organizează de către

subdiviziunile Academiei responsabile de managementul educațional și, respectiv,

de cercetarea științifică, care, în comun, elaborează planurile pentru un an

universitar, asigurând totodată, monitorizarea și controlul realizării lor.

58. Subdiviziunile Academiei responsabile de managementul educațional

sunt:

12

1) Facultatea – subdiviziunea didactico-științifică și administrativă care

desfășoară procesul instructiv-educativ, realizează activități metodice, educaționale

și de cercetare științifică pentru unul sau mai multe domenii/specialități. Structura

organizatorică a Facultății cuprinde catedre și alte subdiviziuni, după caz;

2) Departamentul – subdiviziunea, echivalată ca nivel ierarhic cu facultatea,

ce cuprinde activitatea didactico-organizatorică, operațională sau științifico-

organizatorică, ținând cont de exigențele educaționale naționale;

3) Centrul – subdiviziunea care exercită funcțiile manageriale de

planificare, verificare a calității, organizare și coordonare a procesului metodic și

didactico-științific;

4) Catedra – structurală fundamentală a facultății care organizează și

realizează activități didactice, științifice, metodice, consultative la mai multe

unități de curs.

59. Planificarea procesului de învățământ include întocmirea calendarului

academic, care conține repartizarea activităților didactice pe ani de studii, semestre,

cu indicarea duratei semestrelor, stagiilor de practică, sesiunilor de examinare,

inclusiv a sesiunilor repetate de examinare, a evaluărilor curente și finale, a

examenelor de finalizare a studiilor superioare și a vacanțelor.

60. Anul universitar în cadrul studiilor superioare de licență (ciclul I) este

constituit din două semestre relativ egale, care includ două sesiuni de examinare,

stagii de practică și două vacanțe. Durata semestrului constituie cel puțin 15

săptămâni de contact direct cu studenții.

61. Durata săptămânii de studii este de 5 zile cu un număr săptămânal de 30–

36 de ore contact direct (ore de auditoriu). Timpul de studii individual obligatoriu

pentru studenți, cursanți și audienți este stabilit de către Academie.

62. Durata sesiunilor de examinare va constitui 7–8 săptămâni. Academia va

programa suplimentar două sesiuni repetate de examinare cu durata de o săptămână

fiecare, pentru lichidarea restanțelor și/sau majorarea notei.

63. Pe parcursul anului universitar studenții beneficiază de două vacanțe:

1) vacanța de iarnă – 15 zile calendaristice;

2) vacanța de vară – până la 60 de zile calendaristice.

64. Prin derogare de la pct.63 din prezenta Cartă universitară, durata

vacanței de vară poate fi mai scurtă de 60 de zile, dar nu mai mică de 30 de zile

calendaristice (cu excepția cazului prevăzut la pct.102 din prezenta Cartă

universitară):

1) pentru studenții cu restanțe academice din cadrul studiilor superioare de

licență;

2) pentru studenții cu statut special în cazul participării instituției la

activități planificate, inclusiv de către Ministerul Afacerilor Interne, sau în cazul

participării personalului Academiei la activități de menținere și asigurare a ordinii

publice.

65. Modul de organizare a procesului de învățământ pe parcursul unui

semestru este expus în planul activităților didactice, aprobat la începutul

semestrului conform procedurii stabilite de documentele interne ale Academiei. La

elaborarea planului activităților didactice, se va ține cont de particularitățile

13

organizării studiilor pe forme de învățământ: cu frecvență, cu frecvență redusă, la

distanță.

66. Formele principale de predare și însușire a programelor de studii sunt

orele de curs (prelegeri), seminare, lucrări de laborator, lucrări practice, lucrări de

proiectare, exercițiile în grup și de antrenament, studiile aplicative, studiile de caz,

exercițiile tactice pregătitoare (tactico-speciale), aplicațiile tactice, stagiile și

lucrările de control. Metodologia de organizare și de desfășurare a lecțiilor se

elaborează de Academie în cadrul facultăților și catedrelor.

67. Pentru aprofundarea cunoștințelor teoretice și dezvoltarea deprinderilor

practice, studenții în perioada studiilor efectuează stagii de practică. Modul și

condițiile de organizare și desfășurare a stagiului de practică sunt stabilite prin

ordinul ministrului afacerilor interne.

68. Evidența activităților instructiv-educative desfășurate în cadrul

Academiei se realizează prin intermediul documentelor tipizate, conform

prevederilor cadrului normativ în vigoare, cerințelor Ministerului Educației,

Culturii și Cercetării și altor acte interne ale Academiei.

Secțiunea a 2-a

Admiterea (înmatricularea) la studii

69. Admiterea în Academie la studiile superioare de licență, de master și de

doctorat se realizează numai la programele de studii acreditate sau autorizate

provizoriu în condițiile legii.

70. Admiterea în fiecare ciclu de studii superioare se organizează prin

concurs, conform prevederilor generale stabilite de Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării, prevederilor specifice stabilite de Ministerul Afacerilor Interne și

regulamentului (metodologiei) cu privire la organizarea și desfășurarea concursului

de admitere la studii, aprobate de Senatul Academiei.

71. Concursul de admitere la studii este gestionat de Comisia de admitere a

Academiei, constituită anual în acest sens prin ordinul rectorului Academiei. În

calitate de membri ai Comisiei de admitere pot fi invitați și specialiști din afara

Academiei.

72. Recrutarea candidaților la studii în Academie se efectuează prin

intermediul autorităților publice și unităților teritoriale ale Ministerului Afacerilor

Interne, precum și a altor beneficiari, în modul stabilit de ministrul afacerilor

interne și conducătorii entităților respective.

73. Numărul de locuri pentru admiterea la ciclurile studiilor superioare este

stabilit anual de către Guvern, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne.

Condițiile de admitere și numărul de locuri pentru cursurile de formare

profesională sunt stabilite de Ministerul Afacerilor Interne

74. Academia poate percepe de la candidați, în condițiile și cu excepțiile

prevăzute de lege, taxe de înscriere la concursul de admitere, în cuantumul stabilit

de instituția de învățământ, în baza metodologiei aprobate de Senat.

75. Calitatea de student/cursant/audient al Academiei se dobândește odată cu

emiterea ordinului rectorului Academiei privind înmatricularea la studii.

76. În Academie pot fi înmatriculați ca studenți/cursanți/audienți:

14

1) candidații declarați admiși la studii în urma susținerii concursului de

admitere;

2) persoanele care fac obiectul protocoalelor încheiate în materie de

instruire cu alți beneficiari decât Ministerul Afacerilor Interne, în condițiile legii;

3) funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, rectutați la cursurile de formare profesională conform deciziei comisiei

ministeriale specializate.

77. Fiecărui student înmatriculat la studii superioare de licență i se

perfectează un dosar personal, conform reglementărilor Ministerului Afacerilor

Interne, și i se eliberează carnetul de student și carnetul de note.

78. Carnetul de student este netransmisibil și face dovada calității de student

al Academiei, cu excepția celor ce sudiază la formele de învățământ cu frecvență

redusă și la distanță. Studentul este obligat să poarte asupra sa carnetul de student

pe toată durata cât se află în spațiul universitar (la oricare din sediile Academiei),

indiferent că se află sau nu în serviciu, precum și pe întreaga durată a desfășurării

activității de practică, respectiv pe durata îndeplinirii oricăror altor misiuni în afara

spațiului universitar. Prin excepție de la prevederile prezentului punct, pe perioada

desfășurării de către titular de activități sportive (fie în mod organizat, fie

individual), carnetul de student poate fi păstrat într-un spațiu care să asigure un

minim de condiții de siguranță.

79. În carnetul de note se înscriu, de către titularul de disciplină, toate notele

obținute la examene sau celelalte forme de verificare a cunoștințelor pe care

studentul este obligat să le susțină pe perioada studiilor. Studenții sunt obligați să

se prezinte la formele de verificare, având asupra lor carnetul de note și să-l

înmâneze cadrului didactic ce susține examinarea, pentru trecerea notelor obținute

la examene/colocvii.

Secțiunea a 3-a

Activități ale studenților cu statut special

80. Concomitent cu înmatricularea, studenții admiși la studii superioare de

licență cu finanțare bugetară sunt încadrați pe întreaga perioadă a studiilor în

serviciul public cu statut special în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu

acordarea gradelor speciale și numerelor personale. Pe tot parcursul studiilor

respective ei se numesc studenți cu statut special. Statutul special se extinde asupra

acestora reieșind din natura obligațiilor, precum și de restrângerea unor drepturi și

libertăți, potrivit reglementărilor legale.

81. Studenții cu statut special, în primul an de studii se află la regim de

cazarmă, fiind asigurați cu hrană și echipament special conform normelor stabilite.

După finalizarea primului an de studii, studenții respectivi se află la regim special,

cu oferirea posibilității de a locui în căminele instituției, nefiind asigurați cu hrană.

Pe parcursul studiilor, studenții în cauză pot fi implicați în menținerea și asigurarea

ordinii și securității publice, în modul stabilit de ministrul afacerilor interne.

82. Studenții cu statut special, cetățeni ai Republicii Moldova, pe parcursul

anului I de studii îndeplinesc simultan și serviciul militar în termen, cu excepția

celora care până la înmatriculare au îndeplinit integral acest serviciu. La finele

15

anului universitar, după absolvirea cursurilor catedrei militare din Academie,

studenților respectivi li se eliberează actele corespunzătoare pentru perfectarea

livretelor militare în organele competente ale Ministerului Apărării.

83. După dobândirea calității de studenți pe locurile cu finanțare bugetară în

cadrul studiilor superioare de licență, candidații recrutați de autoritățile publice și

unitățile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, precum și de alți beneficiari,

sunt obligați să încheie angajamente cu privire la perioada obligatorie de activitate

timp de 5 ani după absolvire sau transfer (în timpul studiilor) în structurile

acestora, până cel mai târziu la data începerii anului universitar.

84. După înmatriculare, până la începerea anului universitar, studenții cu

statut special urmează Cursul inițial de instruire, conform programului de instruire,

aprobat de rectorul Academiei. Acest curs durează până la 4 săptămâni, este parte a

Planului de învățământ și are ca scop pregătirea generală a studenților respectivi și

adaptarea acestora la specificul serviciului public cu statut special.

85. Studentului cu statut special, pe lângă carnetul de student, i se emite și

un bilet de voie. Acesta se păstrează la comandamentul anului de studii respectiv și

se înmânează personal ori de câte ori titularul îndeplinește condițiile prevăzute de

prezenta Cartă universitară pentru a beneficia de învoire sau permisie. Biletul de

voie nu este transmisibil și nu face dovada calității de student al Academiei.

86. În cazul pierderii carnetului de student, carnetului de note, biletului de

voie studentul suportă cheltuielile de perfectare a noilor acte eliberate pe numele

lui.

87. Pe timpul efectuării studiilor, studenții cu statut special se diferențiază

prin însemne corespunzătoare anului de studii și respectiv prin grade speciale,

acordate reieșind din statutul funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne.

88. Candidații declarați admiși care dețin grad militar sau special în rezervă,

odată cu înmatricularea li se acordă gradul special echivalent gradului militar sau

special deținut. Echvalarea respectivă se face prin ordinul rectorului Academiei.

89. Acordarea gradului special studenților prevăzuți la pct.88 din prezenta

Carte universitară nu este de natură să încalce drepturile ce decurg din deținerea

calității de titular al gradului militar sau special dobândit anterior.

90. Studenții sunt organizați pe ani de studii, grupe academice și subgrupe

academice, în funcție de specialitate, organizare, număr de studenți, limba străină

de instruire și cerințele procesului de învățământ. Subgrupele academice sunt

prezente numai la studenții cu statut special. Trei subgrupe academice formează o

grupă academică a studenților cu statut special. Subgrupele academice din cadrul

grupei academice trebuie să fie aproximativ egale după numărul studenților.

91. Anul de studii al studenților cu statut special (inclusiv ceilalți studenți)

este echivalat secției la nivel funcțional în cadrul instituției și este condus de

comandament, din care fac parte: șeful anului de studii, șeful adjunct al anului de

studii și plutonierul.

92. La propunerea comandamentului anului de studii, respectiv a

decanatului, studenții pot fi numiți în funcții de comandanți inferiori. Cel mai

superior dintre comandanții inferiori este monitorul anului de studii, selectat, de

regulă, dintre studenții cu statut special care au îndeplinit serviciul militar în

16

termen. Monitorul anului de studii îndeplinește funcția de ajutor al plutonierului,

iar în lipsa acestuia îndeplinește temporar și funcțiile lui. Grupa academică este

condusă de către comandantul de grupă (în cazul studentului cu statut special) și

șeful de grupă. Subgrupa academică este condusă de comandantul de subgrupă.

Comandantul primei subgrupe academice îndeplinește din oficiu funcțiile

comandantului grupei academice în lipsa acestuia.

93. Activitățile studenților se stabilesc prin programul orar, în baza

planificării activităților de învățământ ale facultăților. Acesta se perfectează de

către fiecare facultate și se aprobă de către decan.

94. Frecvența la toate activitățile didactice și de instruire profesională

prevăzute în planurile de învățământ este obligatorie pentru

studenți/cursanți/audienți.

95. Evidența frecvenței este consemnată în catalogul grupei academice

aplicabil de către cadrele didactice și aflat în grija responsabilului desemnat dintre

studenții grupei academice respective.

96. Absențele se motivează săptămânal, de către specialiștii din cadrul

decanatului, responsabili de sectorul de referință, pe proprie răspundere.

97. Se motivează absențele determinate de:

1) afecțiuni medicale, dovedite cu documente, eliberate de serviciul

medical al Academiei sau de alte instituții medico-sanitare, acestea din urmă

purtând avizul medicului-șef al Academiei;

2) forța majoră, dovedită prin orice mijloc de probă;

3) participarea la activitățile științifice și/sau culturale, misiuni, aplicații și

competiții sportive locale, desfășurate în țară sau în afara acesteia, aprobate de

către rectorul Academiei (înlocuitorul legal);

4) permisii acordate potrivit normelor legale;

5) executarea serviciului de permanență;

6) alte situații justificate, apreciate de comandamentul anului de studii și

decanat.

98. Stagiile de practică ale studenților se execută în Academie sau la

instituțiile beneficiare în calitate de parteneri de practică, în baza ordinului

ministrului afacerilor interne sau al conducătorului entității din alte structuri

beneficiare.

99. Stagiul de practică constituie o disciplină inclusă în planul de

învățământ.

100. Stagiile de practică se vor executa respectându-se strict specializarea

studenților, sub conducerea tutorilor profesionali – ofițeri desemnați de către

partenerul de practică și sub îndrumarea cadrelor didactice desemnate din

Academie.

101. La sfârșitul stagiului de practică, tutorele profesional va evalua

cunoștințele studentului, conform pct.128 din prezenta Carte universitară.

102. Studentul care nu a obținut nota de promovare sau care, din motive

imputabile, nu a executat stagiul de practică în perioada stabilită va repeta și,

respectiv, efectua stagiul de practică în condițiile inițial stabilite, din contul

vacanței de vară.

17

103. Studenții cu statut special din anul I de studii beneficiază, pe lângă

vacanțe, de învoiri și permisii, în conformitate cu structura anului universitar,

programul orar și nevoile personale.

104. În dependență de rezultatele la învățătură și starea disciplinară,

învoirea se aprobă de către comandamentului anului de studii și nu poate afecta

frecvența studentului. Ea nu se dă în timpul procesului de învățământ. Durata unei

învoiri nu poate depăși 65 de ore în zilele de odihnă: de vineri ora 14.00 până luni

ora 07.00.

105. Învoirile în cursul săptămânii se acordă numai în situații excepționale,

la viziunea comandamentului anului de studii.

106. Permisiile pot fi acordate până la 5 zile lucrătoare și se aprobă de

decanul facultății, la propunerea comandamentului anului de studii. Permisia

presupune absența motivată de la procesul de învățământ și poate fi acordată

oricărui student care face studii superioare de licență, secția cu frecvență, fiind în

una din situațiile prevăzute în pct.107 din prezenta Carte universitară.

107. Studenții beneficiază de permisii în următoarele situații:

1) la încheierea/desfacerea căsătoriei studentului, la nașterea și la botezul

copiilor acestuia;

2) la mutarea familiei studentului sau a soțului/soției acestuia dintr-o

localitate în alta sau în cadrul aceleiași localități;

3) în caz de accidentare sau îmbolnăvire gravă a unuia dintre membrii

apropiați ai familiei studentului sau ai soțului/soției acestuia;

4) în situația unor calamități/dezastre, care au afectat domiciliul celui în

cauză, al părinților sau socrilor acestuia;

5) în cazul decesului unui membru al familiei (părinți, frați/surori, bunici ai

acestuia sau ai soției/soțului, pănâ la gradul IV de rudenie);

6) în cazul căsătoriei părinților, fraților sau surorilor acestuia;

7) în cazul citării pentru a se prezenta în fața organelor judiciare.

8) în alte cazuri, la viziunea decanului facultății.

108. Studenții care pleacă în învoiri mai mult de 24 de ore sau în permisii

nu se alocă la drepturile de hrană. Evidența în cauză o ține plutonierul anului de

studii respectiv.

109. La întoarcerea din învoire sau permisie studentul cu statut special va

returna imediat biletul de voie comandamentului anului de studii, momentul

respectiv fiind considerat ora exactă de întorcere în sediul Academiei.

110. Cheltuielile de transport pentru învoiri și permisii sunt suportate de

către studenți.

111. Studenților nu li se acordă învoiri și permisii până la depunerea

jurământului solemn, decât în situații excepționale.

112. Sănătatea studenților se asigură prin respectarea regulilor sanitaro-

igienice, luarea măsurilor profilactice și antiepidemice, efectuarea controlului

medical periodic, a consultațiilor și a tratamentelor medicale.

113. Studenții cu statut special beneficiază de asistență medicală și

medicamente, în mod gratuit.

18

114. În caz de îmbolnăviri și accidente, studenții au dreptul la scutiri și

concedii medicale, a căror durată se stabilește în raport cu natura și gravitatea

afecțiunii.

115. În cazul afecțiunilor medicale, scutirea studenților de la programul de

instruire ce necesită efort fizic se propune de medicul-șef al Academiei și se aprobă

de rector.

116. Studenții Academiei pot fi testați de către personal specializat, dacă

asupra lor planează suspiciunea că sunt în stare de ebrietate sau sub efectul

drogurilor sau a altor substanțe psihotrope.

117. Studenții Academiei beneficiază de asistență psihologică gratuită iar,

anual, se realizează evaluarea psihologică a celor de la secția cu frecvență.

118. Studenții Academiei beneficiază de asistență religioasă, potrivit

programului stabilit de către capelanul universitar.

119. Studenții cu statut special în paralel cu studiile sunt supuși la

executarea serviciilor de permanență. Studenții antrenați în aceste servicii asigură

desfășurarea corespunzătoare a activităților din programul orar, participă la

lucrările logistice, efectuează paza armamentului și bunurilor din înzestrarea

instituției, realizează controlul privind accesul în sediile Academiei, precum și alte

activități, după caz.

120. Categoriile serviciilor de permanență ale studenților cu statut special

se stabilesc prin ordinul rectorului Academiei, la propunerea unității de

management operațional, fiind actualizate ori de câte este nevoie, în funcție de

schimbările intervenite în structura organizatorică și funcțională a instituției.

Secțiunea a 4-a

Contractul de studii contra taxă

121. Studenții din cadrul fiecărui ciclu de studii superioare înmatriculați la

forma de învățământ în bază de contract cu achitarea taxei de studii încheie cu

Academia contracte anuale de studii la începutul fiecărui an universitar.

122. Contractul anual de studii contra taxă reglementează raporturile

studenților respectivi cu Academia sub aspect academic, financiar, social și alte

aspecte specifice calității acestora.

123. Procedura de semnare și operare de modificări în contractul de studii

contra taxă se efectuează în modul stabilit de rigorile Regulamentului de

organizare a studiilor în învățământul superior în baza Sitemului Național de

Credite de Studiu, aprobat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, precum și

de reglementări proprii, aprobate prin hotărârile Senatului Academiei și puse în

aplicare prin ordinul rectorului Academiei.

Secțiunea a 5-a

Evaluările rezultatelor academice și competențelor profesionale.

Promovarea anului de studii. Repartizarea pe specializări

124. Evaluarea rezultatelor academice se efectuează, în mod obligatoriu, la

fiecare ciclu de studii superioare, în conformitate cu obiectivele și finalitățile

programelor de studii.

19

125. Modul și formele de evaluare a rezultatelor academice și

competențelor profesionale sunt stabilite de către Senatul Academiei, cu

respectarea prevederilor generale stabilite de Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării și reieșind din specificul serviciului public cu statut special.

126. Perioadele desfășurării sesiunilor se stabilesc de către fiecare facultate

în parte, înaintea începerii anului universitar.

127. Studenții beneficiază de trei sesiuni: câte una pentru fiecare dintre cele

două semestre de studii și o a treia destinată restanțelor și reexaminărilor,

planificate conform structurii anului universitar.

128. În aprecierea cunoștințelor se folosesc note de la „10” la „1”, precum

și calificativele „admis” sau „respins”. Cunoștințele apreciate cu notele „4”, „3”,

„2”, „1” și calificativul „respins” sunt nesatisfăcătoare. Pentru completarea

suplimentului la diplomă și facilitarea mobilității academice, pe lângă sistemul

național de notare de la „10” la „1”, se aplică și scara de notare cu calificative

stabilite de Sistemului Național de Credite de Studiu (A, B, C, D, E, FX, F).

Echivalarea cu scara națională de notare se face conform criteriilor stabilite de

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.

129. Competențele dobândite de studenți sunt verificate și apreciate pe

parcursul semestrelor prin evaluări curente, precum și în timpul sesiunilor de

examinare, prin evaluări finale/sumare, în conformitate cu planurile de învățământ

și actele normative în vigoare.

130. Decanatele stabilesc și prevăd pentru discipline modalitatea de

verificare a cunoștințelor (scris, oral, probă practică sau mixtă), precum și

procedura, ponderea, metodele și calificativele evaluărilor periodice pentru fiecare

semestru în parte.

131. Colocviile, verificările, proiectele și lucrările practice se susțin în

ultimele ore planificate ale disciplinelor, iar examenele în sesiuni.

132. Condiția de promovare în următorul an de studii este acumularea

numărului de credite obligatorii pentru calificare, conform standardelor domeniului

de formare profesională/specialității/programului.

133. Evaluarea cursanților și audienților în cadrul cursurilor de formare

profesională se efectuează în conformitate cu programul de studii.

134. Forma de evaluare finală a studiilor superioare de licență se stabilește

de Senatul Academiei. Forma de evaluare a studiilor superioare de masterat și de

doctorat este stabilită de legislația în vigoare.

135. La evaluările finale la fiecare ciclu de studii superioare sunt admise

persoanele care au realizat integral planul de învățământ și au acumulat creditele

aferente tuturor unităților de curs/modulelor obligatorii și opționale.

136. Comisia de evaluare finală din cadrul fiecărui ciclu de studii este

numită prin ordinul rectorului Academiei. Comisia de evaluare finală se formează

din președinte, vicepreședinte, secretarul comisiei și din subcomisii pe discipline.

Subcomisiile sunt compuse din președinte și cel puțin doi membri.

137. Studenții care nu promovează evaluarea finală a studiilor superioare de

licență (ciclul I) din prima sesiune organizată în anul absolvirii, sunt exmatriculați

din Academie. Ulterior, ei pot fi admiși pentru susținerea repetată a examenelor de

finalizare a acestor studii de cel mult două ori în decursul următorilor 5 ani după

20

exmatriculare. Persoanele vizate, care au avut calitatea de student cu statut special,

imediat după sesiunea din anul absolvirii, sunt încadrate în funcții de funcționari

publici cu statut special aferente corpului de subofițeri.

138. Studenții-masteranzi care nu au susținut teza de master în sesiunea

stabilită au dreptul să o susțină repetat, de cel mult două ori în următorii 3 ani.

139. Susținerea repetată, în cazul evaluărilor finale în cadrul studiilor de

licență și masterat, are loc cu suportarea de către candidat a cheltuielilor de

examinare, stabilite de Academie.

140. Unitățile de domeniu ale Ministerului Afacerilor Interne, precum și

ceilalți beneficiari, propun specializările în care urmează a fi pregătiți studenții cu

statut special din cadrul studiilor superioare de licență și cifrele de școlarizare.

141. Anul de studii în care începe pregătirea de specialitate a studenților se

stabilește prin planul de învățământ.

142. Repartizarea pe domenii de specializare a studenților se face pe baza

opțiunii individuale, în ordinea descrescătoare a mediilor generale individuale,

precum și a criteriilor de departajare stabilite de decanat.

143. Repartizarea studenților se face la începutul anului universitar în care

debutează pregătirea de specialitate, în ședință publică, cu participarea întregului

efectiv angrenat în activitatea respectivă.

144. Comisia de repartizare va avea în componența sa un prorector, decanul

facultății și reprezentanți numiți de către unitățile beneficiare solicitante și va

încheia un proces-verbal cu rezultatele repartiției.

145. În urma rezultatelor repartizării pe domenii de specializare, în baza

procesului-verbal respectiv, decanatul modifică componența grupelor academice

prin emiterea ordinului rectorului Academiei în acest sens.

Secțiunea a 6-a

Transferul, exmatricularea și restabilirea la studii

146. Studentul poate solicita transferul de la o facultate (specialitate) la alta,

în cadrul aceluiași ciclu de studii, cu condiția compatibilității planurilor de

învățământ în aspect de finalități de studiu și competențe scontate, în conformitate

cu prevederile generale ale învățământului național și prevederilor specifice

stabilite de Ministerul Afacerilor Interne.

147. Transferul se realizează numai la locurile disponibile, în limita cotei de

înmatriculare pentru anul respectiv.

148. Transferul studenților de la studiile superioare de licență (ciclul I) în

alte instituții de învățământ superior se realizează în baza legislației în vigoare.

149. Transferul se realizează, cu excepția primului și ultimului an de studii,

după promovarea anului universitar și nu mai târziu de data de 10 septembrie a

noului an de studii.

150. Scoaterea studenților/cursanților/audienților din evidența Academiei se

realizează prin ordinul rectorului și se face:

1) prin exmatriculare;

21

2) în legătură cu transferul la serviciul public cu statut special/militar în

autorutățile publice ale Ministerului Afacerilor Interne sau alte autorități din

domeniile milităriei, securității și ordinii publice;

3) la absolvire.

151. Exmatricularea se efectuează în următoarele cazuri:

1) în mod de sancționare, conform prevederilor Statutului disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

regulamentelor instituționale de organizare a studiilor sau contractului anual de

studii:

a) pentru nereușită – acumularea a mai puțin de 40 de credite de studiu

până la finele anului de studii respectiv sau în cazul în care nu a fost promovată

evaluarea finală a studiilor de licență/masterat/doctorat, precum și a cursurilor de

formare profesională;

b) pentru absențe nemotivate peste limita maximă admisă (18 ore) la

diferite discipline de studiu pe parcursul anului universitar;

c) pentru comportament incompatibil cu normele Cartei universitare

(ofensă, agresarea superiorilor, furt de orice valoare, părăsirea samavolnică a

sediului instituției, întrebuințarea băuturilor alcoolice, relații neregulamentare între

studenți, inducerea în eroare a superiorului, neîndeplinirea dispozițiilor și

indicațiilor comandanților);

d) pentru promovarea unui examen în mod fraudulos, în cazul existenței

unor dovezi incontestabile (depistarea copierii în timpul examenului,

corespunderea răspunsurilor la subiecte cu cele publicate pe rețeaua globală a

resurselor de informație, depistarea utilizării tehnologiilor informaționale și

dispozitivelor de transmitere de date în timpul examenului).

2) din inițiativă personală;

3) pentru neachitarea taxei pentru studii;

4) din motive de sănătate, în cazul stabilirii incapacității de a continua

studiile în conformitate cu decizia comisiei medicale competente;

5) pentru nerespectarea restricțiilor și a interdicțiilor stabilite pentru

calitatea de student/cursant/audient, prevăzute în Carta universitară;

6) pentru prezentarea de documente false, informații denaturate sau pentru

tăinuirea unor fapte ce ar împiedica înmatricularea la studii;

7) în cazul condamnării în baza unei sentințe judecătorești definitive,

inclusiv în cazul intervenirii termenului de prescripție, pentru fapte ce discreditează

calitatea de student/cursant/audient;

8) odată cu pierderea cetățeniei Republicii Moldova;

9) în caz de deces;

10) în cazul refuzului de a depune jurământul.

152. Exmatricularea prevăzută la pct.151 subpct.1), 5) și 6) din prezenta

Carte universitară se dispune numai după efectuarea unei anchete de serviciu, în

condițiile prevăzute de lege.

153. În privința studenților cu statut special din cadrul studiilor superioare de

licență, exmatricularea se aplică concomitent cu încetarea raportului de serviciu în

cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

22

154. În privința cursanților și audienților care îndeplinsec serviciul public cu

statut special sau militar poate fi aplicată doar exmatricularea, decizia de încetare a

raportului de serviciu fiind luată la locurile lor de muncă, de unde au fost delegați

la cursuri de formare profesională.

155. Criteriile speciale de exmatriculare a studenților pentru nereușită,

indisciplină și comportament incompatibil cu normele Cartei universitare sunt

stipulate în regulamentele interne ale Academiei, care sunt elaborate în

conformitate cu cerințele stabilite de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.

156. Studenții exmatriculați din Academie în mod de sancționare sau din

inițiativă personală, din cadrul studiilor superioare de licență cu finanțare bugetară,

precum și funcționarii publici cu statut special care au absolvit Academia din

contul bugetului de stat și au încetat raportul de serviciu în primii 5 ani de

activitate din motive specificate la art.38 alin.(1) lit.a), g), j), k) și l) din Legea

privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne nr.288 din 16 decembrie 2016 restituie cheltuielile pentru studii:

1) integral pentru perioada cât au învățat – cei exmatriculați pe parcursul

studiilor;

2) proporțional cu perioada rămasă până la 5 ani, în modul stabilit de

ministrul afacerilor interne – absolvenții.

157. Persoanele exmatriculate din cadrul studiilor superioare de licență

(ciclul I) pot fi restabilite la studii conform cerințelor generale stabilite pentru

înmatriculare, prin ordinul rectorului Academiei, cu condiția promovării anului de

studii precedent. Restabilirea la studii se realizează o dată în an, în cadrul sesiunii

de admitere, nu mai târziu de 10 septembrie, prin evaluarea finalităților de studii și

competențelor dobândite anterior.

158. Persoanele exmatriculate pentru comportament incompatibil cu

normele Cartei universitare (încălcări grave de disciplină) și care au promovat un

examen prin fraudă/copiere nu pot fi restabiliți la studii.

159. Persoanelor exmatriculate din Academie li se eliberează certificate

academice după modelul stabilit de instituție. Dosarele personale ale persoanelor

exmatriculate se remit pentru păstrare în modul stabilit în arhiva Ministerului

Afacerilor Interne.

160. Persoanele care urmează studii superioare în cadrul Academiei

beneficiază de dreptul de a întrerupe studiile în conformitate cu prevederile

stabilite de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, cu excepția

studenților/cursanților/audienților încadrați în serviciul public cu statut

special/militar.

Secțiunea a 7-a

Absolvirea și repartizarea la serviciu

161. Absolvenții care au promovat forma de evaluare finală la ciclurile I și II

de studii primesc diploma de licență/master însoțită de suplimentul la diplomă, în

condițiile reglementărilor specifice în vigoare.

162. Criteriile de departajare în cazul mediilor generale de absolvire egale

sunt:

1) media de promovare a anilor de studii;

23

2) media generală a examenului de licență/diplomă;

3) nota (media notelor) la disciplina de specialitate din anul terminal.

163. Pe baza clasificării absolvenților conform mediei generale de absolvire

în cadrul studiilor superioare de licență (secția cu frecvență), sunt desemnați de

către decanii facultăților, șefii de promoție pe facultăți, iar dintre aceștia, cel care

are media cea mai mare este declarat șef de promoție al Academiei. Faptul dat se

consemnează anual prin ordinul rectorului Academiei.

164. Persoanele care nu au promovat forma de evaluare finală se clasifică

separat de absolvenți, pe baza mediei generale de promovare a anilor de studii.

165. După finalizarea studiilor, absolvenții cu statut special al ciclului I

(licență) sunt repartizați la serviciu în cadrul subdiviziunilor Ministerului

Afacerilor Interne și a autorităților beneficiare.

166. Procesul de repartizare la serviciu este gestionat de către Comisia de

stat de repartizare, constituită prin ordinul ministrului afacerilor interne. Membrii

comisiei sunt numiți reprezentanții structurilor Ministerului Afacerilor Interne și a

autorităților beneficiare, precum și reprezentanții Academiei.

167. Repartizarea la serviciu este obligatorie. Nu este permis refuzul locului

atribuit conform criteriilor de repartizare.

168. Repartizarea la serviciu are loc în incinta Academiei, imediat după

finalizarea sesiunii de absolvire. Ședințele Comisiei de stat de repartizare sunt

publice.

169. Prin derogare de la pct.168 din prezenta Carte universitară, repartizarea

la serviciu în unitățile beneciare, altele decât Ministerul Afacerilor Interne sau la

unele specializări distincte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, poate avea

loc separat în sediile subdiviziunilor respective. Decizia în acest sens o ia în

prealabil rectorul Academiei, la solicitarea unităților respective.

170. Repartizarea absolvenților se face pe baza opțiunilor acestora, în

ordinea descrescătoare a mediilor generale de absolvire, în limita locurilor vacante

sau temporar vacante, comunicate de către unitățile beneficiare.

171. Luând în considerație locurile disponibile, la solicitare, absolvenții soț

și soție pot fi repartizați la serviciu în unități/locuri de muncă din aceeași localitate

(sector/raion).

172. Rezultatele repartizării la serviciu a absolvenților sunt consemnate într-

un proces-verbal, semnat de toți membrii Comisiei de stat de repartizare.

173. Conform procesului-verbal se emite ordinul ministrului afacerilor

interne, prin care absolvenții sunt numiți în funcții publice cu statut special și li se

acordă primul grad special/militar, după caz, prevăzut de legislația în vigoare,

aferent corpului de ofițeri. Absolvenții repartizați la serviciu conform ofertelor

beneficiarilor externi sunt detașați neîntârziat la dispoziția subdiviziunilor

respective.

Capitolul VII

COOPERAREA UNIVERSITARĂ INTERNAȚIONALĂ

174. Academia, prin dezideratul ei, are ca scop inițierea, dezvoltarea și

menținerea relațiilor de colaborare universitară cu instituții, organizații și autorități

publice și private la nivel local, regional, național și internațional.

24

175. Cooperarea universitară internațională se realizează prin desfășurarea în

comun cu instituțiile omoloage de învățământ superior a activităților cu caracter

academic, educațional și științific ce rezidă prin încheierea actelor de colaborare

(acorduri, protocoale, memorandumuri, etc.).

176. Domeniile distincte și sferele de cooperare, precum și termenii,

condițiile de cooperare urmează a fi stabilite de comun acord în conținutul actelor

bilaterale de colaborare.

Capitolul VIII

COMUNITATEA ACADEMICĂ

177. Comunitatea academică este constituită din totalitatea persoanelor care

desfășoară activități didactice, științifice de cercetare, de organizare, îndrumare și

control a activității de învățământ, precum și a celor care asigură funcționalitatea

instituției și studiază în Academie.

178. Comunitatea academică folosește în activitatea ei personal de

conducere, științifico-didactic, științific, didactic, didactic auxiliar, nondidactic

(administrativ, tehnic, auxiliar și de deservire) și personal variabil.

179. Personalul de conducere este constituit din prorectori, directori și

directori adjuncți de departamente, secretarul științific al Senatului, decani și

prodecani, șefi și șefi adjuncți de centre, șefi și șefi adjuncți de catedre, șefi și șefi

adjuncți de secții și șefi de servicii.

180. Prin derogare de la normele generale stabilite, pentru ocuparea funcților

didactice de conducere de șefi ai catedrelor privind domeniile speciale (activitate

specială de investigație, pregătire fizică și pregătire militară) se stabilește nivelul

minim necesar de studii superioare de master.

181. Personalul științifico-didactic, științific și didactic este format din

cadrele titulare, prin cumul și asociate (prin plata cu ora).

182. Din personalul științifico-didactic fac parte profesorii universitari,

conferențiarii universitari și lectorii universitari.

183. Personalul științific cuprinde cercetătorii științifici (inclusiv superiori,

coordonatori, principali), cadrele didactice și studenții (inclusiv masteranzii,

doctoranzii) care desfășoară activitate științifică potrivit planurilor de cercetare

științifică și colaboratorii externi, în baza prevederilor și criteriilor instituționale

interne.

184. Din personalul didactic fac parte asistenții universitari și maiștrii de

instruire.

185. Funcțiile didactico-științifice se ocupă prin concurs în condițiile

stabilite de reglementările legale în vigoare și de metodologiile proprii.

186. Personalul didactic auxiliar este format din bibliotecari și bibliografi,

specialiștii (ofițerii) de toate rangurile și metodiștii din cadrul unităților didactice și

de asigurare a procesului didactic.

187. Personalul nondidactic reprezintă angajații care asigură funcționalitatea

Academiei și este repartizat pe compartimente: administrativ, tehnic, auxiliar și de

deservire.

25

188. Personalul nondidactic cuprinde domeniile de activitate oprațional,

logistic, juridic, resurse umane, financiar, de cancelarie, instructiv-educativ,

medical, cooperare internațională ș.a.

189. Personalul variabil îi cuprinde pe toți cei care studiază în Academie:

studenți, studenți-masteranzi, studenți-doctoranzi, cursanți și audienți.

190. Studenții sunt cei care urmează studiile superioare de licență (ciclul I)

în cadrul facultăților, forma de învățământ cu frecvență sau cu frecvență redusă, cu

finanțare bugetară sau contra taxă.

191. Studenții în Academie sunt de 3 categorii:

1) cu statut special, în condițiile prevăzute în pct.80-83 din prezenta Carte

universitară, perioada studiilor acestora se include integral în vechimea în serviciu

public cu statut special/militar ce se ia în calcul la stabilirea treptei de salarizare

pentru vechimea în muncă, la acordarea concediului de odihnă anual și la stabilirea

pensiei pe linia Ministerului Afacerilor Interne și a altor autorități din domeniile

milităriei, securității și ordinii publice;

2) care studiază la forma de învățământ cu frecvență redusă, finanțare

bugetară, fiind selectați la studii exclusiv din rândul funcționarilor publici cu statut

special ai Ministerului Afacerilor Interne, care au vechime în serviciul public cu

statut special de cel puțin un an către data de 01 august în anul admiterii la studii;

în baza prevederilor legale sau acordurilor bilaterale, în categoria stabilită pot fi

încadrați angajații cu statut special/militar a altor autorități din domeniile milităriei,

securității și ordinii publice; studenților din această categorie, care optează pentru a

doua facultate, li se aplică finanțarea bugetară a studiilor doar dacă se încadrează în

condițiile art.80 alin.(2) din Codul educației al Republicii Moldova nr.152 din 17

iulie 2014;

3) care studiază la formele de învățământ cu frecvență și cu frecvență

redusă, studii în bază de taxă; pentru studenții în cauză nu este obligatorie

deținerea statutului special/militar sau să fie încadrați în serviciul Ministerului

Afacerilor Interne; ei nu sunt asigurați cu cazare, hrană și echipament.

192. Studenții-masteranzi sunt cei care urmează studiile superioare de

master la formele de învățământ cu frecvență, cu frecvență redusă sau la distanță,

cu finanțare bugetară sau în bază de taxă.

193. Studenții-doctoranzi sunt persoanele care urmează studiile superioare

de doctorat în cadrul școlii doctorale a instituției.

194. Cursanții sunt angajații din autoritățile administrative și instituțiile din

subordinea Ministerului Afacerilor Interne care urmează cursurile de formare

profesională în cadrul unității de profil a Academiei.

195. Audienții sunt persoanele din alte autorități (instituții, subdiviziuni),

decât cele ale Ministerului Afacerilor Interne, care urmează cursurile de formare

profesională în cadrul unității de profil a Academiei, în baza contractelor sau

acordurilor de colaborare încheiate cu entitățile beneficiare.

196. Activitatea, drepturile și îndatoririle personalului variabil din instituție

sunt reglementate prin Regulamentul de organizare a studiilor în învățământul

superior în baza Sistemului Național de Credite de Studiu, aprobat și pus în

aplicare prin ordinul ministrului educației, culturii și cercetării, precum și în baza

reglementărilor interne.

26

197. Personalul Academiei are drepturile și îndatoririle prevăzute în

reglementările legale în vigoare, actele departamentale ale ministrului educației,

culturii și cercetării și ministrului afacerilor interne, regulamentele de ordine

interioară, deciziile conducerii Academiei, precum și:

1) dreptul la perfecționare și dezvoltare profesională;

2) dreptul de participare la activitatea de cercetare științifică, în

conformitate cu libertatea academică și cu respectarea deontologiei specifice –

pentru personalul din domeniul de referință;

3) dreptul la libera comunicare a rezultatelor cercetării în cadrul Academiei

și în afara acesteia, cu respectarea reglementărilor privind protecția informației –

pentru personalul din domeniul de referință;

4) dreptul de a alege și de a fi ales în funcții de conducere, cu respectarea

prevederilor legale;

5) dreptul de a contesta deciziile considerate injuste, pe cale ierarhică și la

instanțele judecătorești;

6) dreptul de a se constitui în asociații sau societăți profesionale, științifice

și/sau culturale, naționale sau internaționale și de a activa în cadrul acestora în

concordanță cu misiunile și obiectivele Academiei, cu respectarea reglementărilor

în vigoare;

7) îndatorirea de a-și perfecționa pregătirea profesională;

8) îndatorirea de a respecta prevederile actelor normative, ordinelor

ministrului educației, culturii și cercetării, ordinelor ministrului afacerilor interne,

regulamentelor și reglementărilor interne ale Academiei, în spațiul universitar și în

afara acestuia;

9) îndatorirea respectării în toate împrejurările a eticii și deontologiei

profesionale;

10) îndatorirea respectării prezentei Carte universitare;

11) îndatorirea reprezentării cu demnitate și la un nivel științific ridicat a

Academiei, în țară și peste hotare – pentru personalul din domeniul de referință;

12) îndatorirea de a apăra prestigiul Academiei și a promova imaginea

Academiei.

198. Personalul didactic, trimis de Academie la activități de perfecționare și

la manifestări științifice organizate în țară și străinătate cu aprobarea Biroului

Senatului instituției, înaintează rectorului Academiei, în termen de 10 zile

lucrătoare de la sosire, propuneri de valorificare a rezultatelor acțiunii pentru care a

primit aprobarea de deplasare.

199. În cazuri deosebite, se poate realiza suplinirea colegială a personalului

didactic, la propunerea șefului de catedră și cu aprobarea președintelui Consiliului

facultății, de către cadre didactice atestate pe aceeași disciplină sau pe discipline

înrudite, având pregătirea corespunzătoare activității desfășurate. Suplinirea

colegială se poate face pe o perioadă de cel mult 10 zile lucrătoare într-un an

universitar, luate împreună sau separat. Cadrul didactic ce suplinește nu va fi plătit

pentru această activitate, suplinirea făcându-se numai cu acordul scris al acestuia.

200. Spațiul universitar este inviolabil, în condițiile legii.

201. Accesul membrilor comunității academice și a persoanelor din afară în

spațiul universitar se face potrivit reglementărilor interne.

27

Capitolul IX

SISTEMUL ORGANELOR DE CONDUCERE

Secția 1

Dispoziții generale

202. Sistemul organelor de conducere ale instituției este format din Senat,

Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională, Consiliul științific, Consiliul

facultății, Consiliul de administrație și rector.

203. Rectorul și prorectorii reprezintă Rectoratul. Rectoratul, în

complexitatea lui, nu este un organ de conducere ca atare, cu funcții distincte în

cadrul Academiei, însă se definește ca rangul suprem în cadrul ierarhiei

administrative instituționale.

Secția a 2-a

Senatul

204. Senatul este un organ colectiv și reprezintă autoritatea supremă de

conducere din Academie, care asigură respectarea principiilor autonomiei

universitare.

205. Mandatul Senatului este de 5 ani.

206. Membrii Senatului sunt cadre cu funcții de conducere din Academie,

cadre didactice, cercetători științifici, studenți, studenți-masteranzi, studenți-

doctoranzi și alt personal din instituție.

207. La ședințele Senatului pot participa ca invitați persoane din cadrul

Academiei, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne și ai structurilor

beneficiare și personalități ale vieții universitare și cultural-științifice din afara

Academiei.

208. Prezența persoanelor invitate se prezumă atunci când problematica

aflată în dezbatere impune asemenea prezențe. Persoanele invitate la ședințele

Senatului au un rol consultativ, fără drept de vot sau decizie.

209. Președintele Senatului este rectorul Academiei în virtutea funcției

deținute.

210. Senatul este constituit din membri de drept și membri aleși.

211. Sunt membri de drept ai Senatului rectorul, prorectorii, decanii,

personalul ce ocupă funcții echivalate ca nivel ierarhic decanului, conducătorul

bibliotecii generale, șefii de secții subordonați nemijlocit rectorului, președintele

mișcării veteranilor instituției și președintele comitetului sindical al instituției.

212. În Senat sunt aleși, cadre didactice și cercetători științifici cu norma de

bază în Academie, precum și studenți din rândul celor cu rezultate foarte bune la

învățătură și cu o comportare exemplară.

213. Alegerile în Senat se desfășoară la termenele, în situațiile și conform

procedurilor prevăzute de actele normative în vigoare.

214. Componența Senatului se aprobă prin ordinul rectorului Academiei.

215. Senatul Academiei are următoarele competențe și atribuții principale:

28

1) asigurarea respectării principiului libertății academice și al autonomiei

universitare;

2) elaborarea și aprobarea Cartei universitare;

3) aprobarea Planului de dezvoltare strategică instituțională;

4) aprobarea bugetului Academiei;

5) elaborarea și aprobarea metodologiilor și regulamentelor de organizare a

activităților și programelor academice, de cercetare și de creație artistică din cadrul

Academiei, precum și metodologiilor și regulamentelor de recrutare, selectare,

angajare și evaluare a cadrelor didactice;

6) înaintarea spre aprobare, în modul stabilit, a structurii organizatorice și

funcționale a Academiei;

7) confirmarea, fără drept de modificare, a listei membrilor Consiliului

pentru dezvoltare strategică al Academiei.

216. Ședințele Senatului se desfășoară cu un cvorum de cel puțin 2/3 din

numărul total al membrilor săi.

217. Hotărârile Senatului se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți,

cu condiția ca numărul acestora să reprezinte cel puțin 2/3 din totalul membrilor

săi.

218. În unele cazuri, la luarea deciziilor de importanță primordială pentru

Academie, precum și în cazul prevederilor legale, hotărârile Senatului se adoptă cu

o majoritate calificată de voturi (nu mai puțin de 2/3) a celor prezenți la ședință,

dacă există cvorumul stabilit în pct.216 din prezenta Cartă universitară.

219. Actele interne ale Academiei cu privire la procesul de învățământ sunt

examinate și aprobate în cadrul ședințelor Senatului și se pun în aplicare prin

ordinul rectorului Academiei.

220. Senatul se consideră dizolvat în ziua validării noului senat desemnat

prin alegeri.

Secția a 3-a

Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională

221. Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională este constituit din 9

membri, desemnați pentru un mandat de 5 ani.

222. Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională are următoarele

competențe și atribuții de bază:

1) coordonează elaborarea Planului de dezvoltare strategică instituțională,

care cuprinde viziunea, misiunea, strategia de dezvoltare a Academiei și acțiunile

principale pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, și îl prezintă Senatului pentru

aprobare;

2) monitorizează, controlează și evaluează eficiența utilizării resurselor

financiare și prezintă Senatului pentru aprobare proiectul bugetului Academiei;

3) asigură managementul instituțional privind drepturile de proprietate

intelectuală și de transfer tehnologic;

4) adoptă decizii, cu avizul favorabil al Senatului, privind dezvoltarea și

consolidarea patrimoniului Academiei, inițierea și închiderea programelor de

29

studii, metodologia de salarizare și stimulare a personalului, activitățile de

antreprenoriat, parteneriatele public-privat și cooperarea cu mediul de afaceri.

223. Membrii consiliului își aleg președintele, vicepreședintele și secretarul.

Angajații Academiei nu pot fi aleși în funcția de președinte al consiliului.

224. Rectorul și persoana responsabilă de problemele financiare în instituție

sunt membri de drept ai Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională.

225. Din partea instituției, pe lângă cei 2 membri de drept, sunt desemnați 4

membri în Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională:

1) doi membri – din rândul cadrelor didactice titulare care nu dețin funcții

de conducere și nu sunt membri ai Senatului, câte un reprezentant de la fiecare

facultate, selectați prin vot secret de adunarea generală a membrilor Consiliului

facultății și a reprezentanților personalului variabil din Senat și din Consiliul

facultății;

2) doi membri – din partea Senatului care sunt experți externi și nu au

calitatea de titulari ai instituției.

226. Din partea autorităților publice centrale în Consiliul pentru dezvoltare

strategică instituțională al instituției sunt desemnați 3 membri, care nu pot avea

calitatea de salariați ai autorităților respective:

1) de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării – un membru;

2) de Ministerul Finanțelor – un membru;

3) de Ministerul Afacerilor Interne – un membru.

227. Decizia Senatului privind componența nominală a Consiliului pentru

dezvoltare strategică instituțională se pune în aplicare prin ordinul ministrului

afacerilor interne.

228. Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională al instituției își

desfășoară activitatea în conformitate cu Planul/programul de activitate elaborat de

consiliu și aprobat de Senatul instituției.

229. Ședințele consiliului sunt convocate de președintele consiliului (în

absența acestuia de vicepreședinte) sau la inițiativa a 3 membri cel puțin o dată în

trimestru sau ori de câte ori este necesar. La ședințele consiliului sunt examinate

chestiunile ce țin de dezvoltarea strategică instituțională a instituției, potrivit

competențelor legale ale acestuia.

230. Pentru crearea condițiilor de activitate a consiliului se va pune la

dispoziția acestuia încăperea/biroul respectiv cu condițiile adecvate de desfășurare

a activităților.

231. Recomandările, propunerile și deciziile consiliului sunt examinate și

luate în considerație în activitățile structurilor și personalului de conducere ale

comunității academice.

232. Procedura de alegere a președintelui, vicepreședintelui și secretarului

Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională al instituției, precum și

modul de desemnare a candidaților în consiliu din partea instituției, inclusiv a

experților externi, se prevăd în Regulamentul de organizare și funcționare a

Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională, aprobat de Senat și pus în

aplicare prin ordinul rectorului Academiei.

30

Secția a 4-a

Consiliul științific

233. Consiliul științific al instituției este un organism de lucru, având rolul

de a orienta, coordona, administra și monitoriza activitatea de cercetare științifică,

inclusiv a școlii doctorale din Academie.

234. Consiliul științific este format din prorectorul pentru știință, personalul

de conducere din cadrul departamentului știință, decani, directorul Școlii doctorale,

șeful bibliotecii generale, trei reprezentanți desemnați de rectorat din cadrul

personalului titular al instituției care dețin calitatea de conducător de doctorat și doi

reprezentanți desemnați din partea personalului variabil din cadrul școlii doctorale

din instituție.

235. Consiliul științific are următoarea structură: președinte, secretar și

membri.

236. Președintele Consiliului științific este asimilat/asociat cu prorectorul

pentru știință din instituție, care este numit în funcție conform reglementărilor în

vigoare.

237. Secretarul Consiliului științific se alege de către consiliu prin vot direct.

Alegerea acestuia se face cu majoritatea simplă a numărului membrilor consiliului

prezenți la ședință, dacă ea este deliberativă (prezența a 2/3 din membri).

238. Componența și structura Consiliului științific se aprobă de către Senat

și se anunță prin ordinul rectorului Academiei.

239. Durata mandatului Consiliului științific al instituției este de 5 ani.

240. Consiliul științific se întrunește ori de câte ori este nevoie, la necesitate.

Ședința consiliului este legal constituită dacă sunt prezenți 2/3 din numărul

membrilor acestuia.

241. La ședințele Consiliului științific pot asista și invitați, cu aprobarea

președintelui sau a consiliului. Prezența invitaților este limitată la punctele de pe

ordinea de zi pentru care aceștia sunt invitați. Invitații au rol consultativ, fără drept

de vot sau decizie.

242. Consiliului științific al instituției are următoarele competențe și atribuții

de bază:

1) elaborarea și supunerea spre aprobare Senatului a Strategiei de

dezvoltare a cercetării științifice a instituției și programelor de cercetare pe termen

mediu și scurt;

2) orientarea activității de cercetare științifică în concordanță cu Strategia

de dezvoltare a cercetării științifice a instituției, prin corelare cu prioritățile

stabilite la nivel național;

3) înaintarea propunerilor privind organizarea și structurarea cercetărilor

științifice, potrivit cadrului legal și în concordanță cu misiunea și strategia

instituției;

4) stimularea și sprijinirea activității de cercetare a facultăților,

departamentelor, cadrelor didactice și științifice, personalului variabil din instituție,

inclusiv prin colaborarea cu instituții de învățământ și cercetare din țară și

străinătate;

31

5) susținerea și organizarea în cadrul instituției a manifestațiilor științifice

cu participare națională și internațională;

6) încurajarea participării cadrelor didactice și științifice ale instituției cu

comunicări științifice la manifestări de referință organizate în țară și străinătate;

7) coordonarea și monitorizarea editării publicațiilor științifice ale instituției

și a altor materiale cu caracter științific prin intermediul tipografiei instituției;

8) analizarea și avizarea moduluide utilizarea a resurselor financiare,

materiale și umane repartizate sau rezultate din activitatea de cercetare;

9) stimularea dezvoltării bazei materiale a cercetării la nivelul facultăților,

departamentelor, catedrelor/centrelor, inclusiv pentru desfășurarea activităților de

cercetare în cadrul studiilor de doctorat.

243. Aspectele ce țin de funcționarea Consiliului științific, alegerile în

consiliu, relațiile cu conducerea instituției, atribuțiile președintelui, membrilor și

secretarului consiliului, precum și alte atribuții ale consiliului se stipulează în

Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului științific,

aprobat de Senat și pus în aplicare prin ordinul rectorului Academiei.

244. În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, Consiliul științific adoptă hotărâri

proprii, care se iau cu aprobarea majorității membrilor prezenți.

245. Hotărârile Consiliului științific se consemnează în procesul-verbal de

ședință care este semnat de președintele și secretarul consiliului.

Secția a 5-a

Consiliul facultății

246. Facultatea este condusă de Consiliul facultății, al cărui președinte este

decanul facultății, iar vicepreședinte – prodecanul facultății.

247. În cazul lipsei funcției de prodecan, vicepreședintele consiliului este

ales dintre membrii Consiliului facultății, prin vot deschis.

248. Mandatul Consiliului facultății este de 5 ani.

249. Consiliul facultății este constituit din reprezentanți aleși din cadrul

corpului didactic titular, ai studenților, masteranzilor, doctoranzilor. Șefii de

catedre fac parte de drept din consiliu. Studenții reprezintă 15% din numărul total

al membrilor consiliului.

250. Numărul membrilor Consiliului facultății se aprobă de către Senat, iar

numărul reprezentanților catedrelor se stabilește de către consiliul funcțional la

data organizării alegerilor, asigurându-se o reprezentare proporțională a catedrelor.

251. Componența nominală a Consilului facultății se anunță prin ordinul

rectorului Academiei.

252. Activitățile de secretariat, precum și cele organizatorice privind

ședințele Consiliului facultății se atribuie secretarului consiliului, ales prin vot

deschis dintre membrii acestuia.

253. Consiliul facultății are următoarele competențe principale:

1) stabilește strategia dezvoltării facultății;

2) propune, în conformitate cu legislația în vigoare, candidaturi pentru

ocuparea postului de decan;

32

3) examinează și prezintă Senatului pentru aprobare planurile de

învățământ pe programe/specialități (pentru studiile superioare de licență), pe

programe/specializări (pentru studiile superioare de masterat), curriculum-urile

pentru unități de curs;

4) analizează rezultatele pregătirii studenților (rezultatele sesiunilor și

stagiilor de practică etc.), examinează problemele cu privire la mișcarea

contingentului de studenți (promovarea, restabilirea, transferul de la o formă de

studii la alta etc.);

5) propune pentru aprobare Senatului instituției specializările și programele

pentru studiile superioare de masterat;

6) aprobă rezultatele concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice

scoase la concurs, cu excepția reglementărilor stabilite;

7) aprobă planurile de cercetări științifice și de perfecționare a cadrelor

didactico-științifice, planurile individuale ale studenților-doctoranzi, precum și

documentele privind atestarea lor, avizează conducătorii de doctorat;

8) evaluează rezultatele examenului de licență, ale susținerii tezelor de

master și le propune Senatului pentru aprobare;

9) înaintează conducerii instituției de învățământ propuneri privind

prelungirea activității cadrelor didactice care au vîrsta de pensionare, în baza

prevederilor stipulate în contractul de muncă;

10) anual, aprobă și propune pentru confirmare Senatului raportul decanului

cu privire la activitatea didactico-științifică și educativă a facultății;

11) organizează mese rotunde, victorine cu caracter științific;

12) propune exmatricularea personalului variabil.

254. Hotărârile Consiliului facultății se iau cu majoritatea simplă a

membrilor prezenți, cu condiția ca numărul acestora să reprezinte cel puțin 2/3 din

totalul membrilor. Membrii consiliului au drept de vot deliberativ egal.

255. Consiliul facultății se consideră dizolvat în ziua validării noului

consiliu desemnat prin alegeri.

Secția a 6-a

Consiliul de administrație

256. Mandatul Consiliului de administrație este sincronizat cu mandatul

Senatului.

257. Consiliul de administrație este format din rector, secretarul științific al

Senatului, prorectori, decani și cei echivalați ca nivel ierarhic decanului, directori

de departamente, persoana responsabilă de probleme financiare în instituție și un

un reprezentant al personalului variabil, membru al Senatului (participă la ședințe

ce țin nemijlocit doar de problematica personalului variabil).

258. Președintele Consiliului de administrație este rectorul.

259. În lipsa membrului, la ședința Consiliului de administrație este obligată

să participe persoana care asigură interimatul acestuia. În cazul dat calitatea de

exercitare a votului rămâne inviolabilă.

260. La invitația rectorului, la ședința Consiliului de administrație pot

participa și alte persoane, doar cu drept de vot consultativ.

33

261. Consiliul de administrație se convoacă de către rectorul instituției ori de

câte ori este necesar și are menirea de a informa comunitatea academică despre

chestiunile curente ale instituției.

262. Pentru ca ședința Consiliului de administrație să aibă caracter

decizional, este nevoie de prezența a 2/3 din totalul membrilor acestuia.

263. În cazul că întrunirea Senatului în ședință extraordinară nu este

posibilă, iar instituția trebuie să adopte neîntârziat decizii în diferite probleme

majore, chestiunea în cauză se supune votului Consiliului de administrație. În

această situație, hotărârea se aprobă cu majoritatea calificată – cu votul a 2/3 din

cei prezenți.

264. Hotărârea prevăzută în pct.263 din prezenta Cartă universitară urmează

a fi validată de Senat la ședința imediat următoare a acestuia.

265. Hotărârile Consiliului de administrație se iau cu majoritatea simplă a

membrilor prezenți, excepție fiind cazul invocat în pct.263 din prezenta Cartă

universitară.

Secția a 7-a

Rectorul

266. Conducerea operativă a Academiei este asigurată de rector, asistat de

prorectori, cu sprijinul Consiliului de administrație. Rectorul este numit în funcție

de către ministrul afacerilor interne.

267. Mandatul de rector nu este scadent la un anumit termen, ci este sub

incidența prevederilor Legii privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne nr.288 din 16 decembrie 2016.

268. Rectorul se numește în funcție prin ordinul ministrului afacerilor

interne.

269. Rectorul este președintele Senatului și al Consiliului de administrație.

270. Rectorul are drepturile și îndatoririle prevăzute de reglementările legale

în vigoare, precum și următoarele competențe specifice de bază:

1) este conducătorul activităților universitare, operaționale și administrative

ale acesteia;

2) stabilește strategia și politicile instituționale și dispune măsurile necesare

implementării acestora;

3) asigură îndeplinirea misiunii Academiei, calitatea și eficiența organizării

și desfășurării activităților în cadrul instituției;

4) propune numirea în funcție a prorectorilor, decanilor, prodecanilor și

șefilor de catedră și numește secretarul științific al Senatului după validarea

alegerilor de către Senat, potrivit competențelor și procedurilor stabilite;

5) emite ordine și dispoziții ce reglementează activitatea instituției;

6) numește și eliberează din funcție angajații instituției, în limita

competențelor atribuite;

7) aprobă înmatricularea, promovarea, transferul, restabilirea și scoaterea

din evidență (exmatriculare, transfer la serviciu, absolvire) a personalului variabil;

8) acordă grade speciale, potrivit competențelor stabilite prin ordine și

instrucțiuni ale Ministerului Afacerilor Interne;

34

9) decernează diplome și acordă certificate de studii, în urma îndeplinirii

procedurilor legale în vigoare;

10) stabilește atribuțiile funcționale și evaluează activitatea componentelor

structurale subordonate nemijlocit;

11) reprezintă, în limitele competenței și în conformitate cu legislația în

vigoare, Academia în relațiile cu autoritățile publice centrale și locale, precum și în

relațiile cu alte persoane juridice și fizice.

271. Rectorul poate delega o parte din competențele sale prorectorilor, în

acest sens fiind emis ordinul corespunzător. Delegarea de atribuții nu diminuează

autoritatea și responsabilitatea rectorului.

272. În cazul apariției circumstanțelor iminente (concediu medical, vacanță a

funcției etc.) competențele rectorului le îndeplinește din oficiu prorectorul

responsabil de domeniul studii până la survenirea dispozițiilor scrise în acest sens.

În cazul indisponibilității prorectorului pentru studii atribuțiile în cauză sunt

îndeplinite de prorectorul responsabil de personal și educație.

273. În absența rectorului, prorectorul ce asigură interimatul conduce din

oficiu activitatea Senatului și a Consiliului de administrație, îndeplinind temporar

funcțiile ce reies din acest statut.

274. Rectorul este răspunzător de activitatea sa în fața Senatului, Consiliului

pentru dezvoltare strategică instituțională al instituției și a conducerii Ministerului

Afacerilor Interne.

275. Rectorul poate demisiona din funcție prin prezentarea unui raport scris

către ministrul afacerilor interne. Eliberarea din funcție, indiferent de motiv, se

consideră realizată în urma emiterii ordinului ministrului în acest sens.

Capitolul X

FINANȚAREA ȘI BAZA TEHNICO-MATERIALĂ

276. Sursa principală de finanțare a Academiei o constituie mijloacele

bugetare.

277. Academia beneficiază și de alte surse legale de finanțare:

1) mijloacele provenite din lucrările de cercetare științifică în bază de

contract;

2) veniturile provenite din prestarea serviciilor contra plată, conform

nomenclatorului stabilit de Guvern;

3) mijloacele provenite din plățile achitate de personalul înmatriculat la

studii contra taxă (licență, master, doctorat, cursuri de formare profesională);

4) donațiile și granturi provenite din cooperarea universitară și

internațională, precum și de la persoanele fizice și juridice;

5) veniturile provenite în rezultatul editării și realizării literaturii științifice,

didactico-metodice și altor materiale;

6) veniturile obținute din contracte de arendă și locațiune;

7) alte surse ce nu sunt interzise de legislația în vigoare.

278. Mijloacele bugetare alocate instituției și veniturile provenite din surse

legale sunt folosite în conformitate cu reglementările legale în domeniu.

35

279. Baza tehnico-materială a Academiei este constituită din edificii,

instalații, biblioteci și săli de lectură, complexe sportive, săli de tir, laboratoare,

ateliere, poligoane, puncte medicale, cantine, echipamente, mijloace de transport,

utilaje și alte mijloace și bunuri tehnico-materiale, prevăzute de normativele în

vigoare.

280. Dezvoltarea bazei tehnico-materiale este realizată din contul

mijloacelor Academiei provenite din surse legale de finanțare, în ordinea stabilită

de legislație.

281. Patrimoniul aflat în gestiunea Academiei se folosește pentru realizarea

scopurilor statutare ale instituției și poate fi oferit în locațiune și/sau arendă.

282. Terenurile ce aparțin Academiei nu sunt impozabile.

Capitolul XI

DISPOZIȚII FINALE

283. În scopul reglementării unitare a procesului de învățământ în Academie

și în cazul chestiunilor neprevăzute de prezenta Cartă universitară, se vor aplica

actele departamentale în domeniul de referință ale Ministerului Educației, Culturii

și Cercetării în măsura în care ele nu contravin prevederilor ce reies din statutul

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

284. Procedura de punere în aplicare a Cartei universitare reprezintă

finalitatea actului juridic și se efectuează prin emiterea ordinului ministrului în

acest sens.

285. Modificarea Cartei universitare are loc în condiții identice la

elaborarea, aprobarea și intrarea în vigoare a acesteia.

286. La solicitarea rectorului Academiei, Carta universitară poate fi

modificată în mod simplificat, doar prin emiterea ordinului ministrului afacerilor

interne, în caz de schimbări ale denumirilor de entități și termeni, ce nu aduc

atingeri de sens și de procedură asupra subiectelor desfășurate în textul acesteia.