Carr Critica Idealismului

8/16/2019 Carr Critica Idealismului

1/10

9 să-

şi menţină dominaţia prin postularea identităţii intereselor sale cu cele ale comunităţii caîntreg … Nici o ţară, în afară de Marea Britanie nu are suficient de puternică, din punct devedere comercial, pentru a crede în armonie internaţională a intereselor economice”.Altfelspus, deşi aparent interesele generale reprezintă toate grupurile inclusiv pe cele mai puţin puternice, în realitate puterea aparţine celor privilegiaţi, de a căror interese se leagăîntreagacomunitate. Aplicarea principiului armoniei intereselor la nivelul relaţiilorinternaţionaleînseamnă în viziunea lui Carr:“a ajuta politicienii şi gnditorii politici de pretutindeni să seeschiveze în faţa neplăcutului fapt al unei divergenţe fundamentale între naţiunile care doresc

sămenţină status !uo-ul şi cele care doresc să-l sc"im#e”. aptul că marile puteri învingătoare în prima mare conflagraţie mondială vedeau în oriceschim!are, indiferent de circumstanţele în careavea loc o ameninţare la adresa păcii, a fost intens criticată de Carr.Acest fapt a determinat ca politica promovată pe plan internaţional

conform principiului securităţii colective să nu admităe"istenţa stării conflictuale întreţări, situaţie ce a scos în evidenţă lipsa de consistenţă şivala!ilitate a conceptului.#usţin$nd teoria materialistă a ideologiilor, Carr, afirmă că toate legile, principiileşiideologiile sunt determinate de condiţiile sociale, iar“toate ideologiile internaţionaliste sunt simple raţionali$ări operate de puteriledominate, cu scopul de a- şi proteja po$iţia privilegiată”. Analiz$nd politica %ermaniei naziste, Carr, apreciază că dorinţa acesteia de a schim!a

ordineainternaţională este un o!iectiv pe care orice stat aflat în situaţia %ermaniei ar fifăcut-o. “%acăar fi devenit puterea supremă a &uropei, 'ermania ar fi adoptat sloganeinternaţionale şi ar fiinstituit o organi$aţie internaţională care să-i conserve puterea”.


2/10

&n acest caz ideologia internaţionalistă, av$nd puternice accente rasiste nu ar fi captat olegitimareinternaţională datorită caracterului sau limitat. 'e de altă parte faptul că,%ermaniaincludea o anumită parte a (uropei în planurile sale geopolitice genera ocontradicţi

e întreideologia pe care o promova şi armonia intereselor, aspect sesizat şi de Carr. Accept$ndînsăiniţiativele %ermaniei, care erau privite ca transformări paşnice, preventive, derivatedin statutulsău de mare putere în formare, Carr, alunecă spre admiterea politicii deconciliere al căreio!iectiv final, constatarea status )uo-ului, nu era greu de anticipat. *espre realism, Carr notează:“(ealismul însuşi, dacă îl atacam cu propriile lui arme, devine într-adevăr, în practică, la fel decondiţionat ca şi orice mod de gndire. )n politică,convingerea că anumite fapte sunt inaltera#ile sau că anumite tendinţe sunt ire$isti#ile

reflectă de o#icei o lipsă a dorinţei sau ainteresului de a le sc"im#a sau de a le re$ista. *mposi#ilitatea de a fi consecvent şi total realisteste una dintre cele mai sigure şi mai curioase lecţii ale ştiinţei politice”.'romov$nd un realismsceptic, care nu se !azează pe determinismul politic, Carr îşi construieşte întreaga operă pecritica consecvent realistă a idealismului, su!liniind că trecerea de la idealism larealism şi invers


3/10


4/10

+se realizează printr-o mişcare dialectică. *e asemenea pun$nd semnul de egalitate între conte"tulintern

revoluţionar şi comunitatea internaţională, precum şi prezentarea concilierii dintre claselesociale drept model pentru armonizarea intereselor statelor pe plan internaţional, atuncic$nd între acestea apar conflicte, Carr face categoric concesii idealismului. (. . Carr vor!ind despre interesul naț

ional critica convingerile idealiș

tilor

potrivit cărorae"ista o armonie a intereselor statelor naț

iune. 'entru idealiș

ti interesele statelor naț

iune coincid,fiecare stat av$nd ca prinicpal interes menț

inerea păcii prin orice miloace. /oodro0 /ilsonconsidera că interesul #1A coincideacu ust

iția universală,ș

i prin urmare cu interesul fiecăreinaț

iuni. #logane precum 2securitate colectivă3ș

i 2rezistenț

ă în faț

a agresiunii3, după părerea luiCarr, nu aveau alt scop dec$t acela de a proclama identitatea intereselor grupuluidominant cu alelumii întregi în scopul menț

inerii păcii. 24rdinea internaț


5/10

ională3ș

i 2solidaritatea internaț

ională3vor fi întotdeauna sloganele celor care se simt suficient de puternici pentru a le

impune altora.35nteresul naț

ional este diferit de la stat la stat,ș

i tocmai această diversitate a intereselor naț

ionaleoferă particularitateaș

i esența relaț

iilor internaț

ionale3, după cum spuneaș

i 6orgenthau.Concluzii

(d0ard . Carr critic

ă teoria idealistă, omenia universală, arăt$nd că: ,,7a nivelinterna ț ional nu mai este posi#il să deduci virtutea dintr-un ra ț ionament corect, pentru că numai este posi#il,în mod serios, să cre$i că orice stat urmînd #inele cel mai înalt pentru întreagalume,urmăreș te !inele cel mai înaltș i pentru proprii lui cetă ț eniș i viceversa.”Carr a admise"istenț


6/10

a unei comunităț

i internaț

ionale inclusiv faptul că uneori na

țiunile acț

ionează avîndmotivaț

ii morale, doar că în ordinea internaț

ională rolul puterii este mai mare, iar cel almoralităț

ii mai mic. &n viziunea lui Carr, egalitatea na

țiunilor este un principiu foarte important în dialogulș

i dez!aterea internaț

ională, dar ea nu este o realitate a sistemului internaț

ional,deoarece decalaele mari, de putereș

i resurse dintre naț

iuni fac aproape imposi!ilă sta!ilireaunuisistem cuprinzătorș

i realist de drepturiș

i o!ligaț

ii egalitare pentru statele lumii. 8eferindu-se la relaț

ia dintre moralitateș

i politică e"ternă propusă de ie!uhr, Carr aunge la concluzia că: ,,la sf$rș itul istoriei, politica va fi un teritoriu unde conș tiin ț


7/10

aș i puterea se vor întîlni, unde factorii eticș i cei coercitivi ai vie

ț ii umane se va întrepătrundeș i vor înlătura compromisurilelor provizoriiș i insta#ile.”6ăreț

iaș

i su!tilitatea gîndirii lui Carr a constat în faptul că a realizat o critică reală aidealismului, susț

inînd totodată importanț

a practică a moralităț

ii în relaț

iile internaționale. *acă

++am releva principalul neauns al concepț

iei lui Carr, acesta ar fi neputinț

a de a e"plica modulcum moralitatea îș

i e"ercită rolul în sfera puterii


8/10

ș

i a conflictelor.Carr a murit în +9; la v$rsta de 9 de ani, dar opera sa continuă să st$rnească dez!ateriînr$ndul celor care studiază relaț

iile internaționale. *eș

i a fost recunoscut ca autorul uneia dintrecele mai importante lucrăriclasice ale secolului al


9/10

poate fi atri!uit credinț

elor mar"iste ale lui Carr @care nu apar în nici una din lucrările sale pu!licateș

i influenței pe care a e"ercitat-o asupra sa opera lui Barl 6annheim din domeniulsociologiei cunoaș

terii. *ar, indiferent de slă!iciunea sa filozofică, opera lui Carr ne aminteș

tecă, independent de modul în care ne ustificăm angaamentul faț

ă de valori ca li!ertatea

șiegalitatea, ele răm$n a!stracteș

i într-un anumit fel lipsite de sens, cu e"cepț

ia situaț

iei în caresunt cuprinse în aranamente politiceș

i economice concrete, a căror reformă depinde de un

proces istoric comple" în care progresul nu poate fi garantat.Bibliografie+. DEFGH IDJKLMNFEKMOP EQMERDMGS: TFDUQEINQGH V WEUQ., MNLX. FDK. G YEIIDMQ.Z.[.\O]NMYE^N. _

`.:NFKNFGYG, ;;. _bU


10/10

Carr Critica Idealismului

Documents

Transcript of Carr Critica Idealismului