carolina fruct.doc

7/28/2019 carolina fruct.doc

1/28

Plan de afaceri

al

ntreprinderii Individuale

CAROLINA-FRUCT

Director: CazacuCarolinaAdresa: tefan Cel Mare 1


2/28

Telefon: 022 31 86 92

2


3/28

Cuprins:

1. Sumar..................................................................3-4

2. Descriere afacerii.................................................5-6

3. Scopuri i obiective................................................7

4. Analiza SWOT.......................................................8

5. Descrierea produsului............................................9

6. Planul de marketing..............................................10

7. Planul operaional............................................11-15

8. Venituri i cheltuieli............................................16-17

9. Anexe...............................................................18-24

3


4/28

1.Sumar

Scopul:ntreprinderea I ,,Carolina-Fruct,, a ntocmit acest plan de afaceri cu scopul crerii unei

afaceri n domeniul agriculturii, i anume cultivarea arbutilor fructiferi, n scopul obinerii

fructelor ca: cpunul, zmeura, agri, i alte pomuoare.

Amplasarea:Iniial aceast afacere se va ocupa cu cultivarea cpunelor n sere hidroponice dar

concomitent i plantaia obinuit n satul Hulbaoca, mun. Chiinu, n acest locamplasarea este satisfctoare.

Piaa:Piaa moldoveneasc de fructe i legume ofer oportuniti enorme pentru productorii

autohtoni de produse agricole de valoare nalt. Moldova beneficiaz de soluri fertile i decondiii climaterice prielnice i pentru producerea de pomuoare, dar succesul n acestdomeniu depinde de capaciatea de a oferi livrri consistente de produse de caliatate naltla un pre competitiv. De cele mai multe ori cpunele sunt cultivate pe cmp deschis,calitatea produsului final depinde de voia naturii, iar livrrile se fac doar n lunile mai-iunie, cnd preul scade vertiginos din cauza supraproduciei.

Piaa potenial a produsului dat constituie populaia a dou sate (Hulboaca i Grtieti)situate n vecintate, care constituie aproximativ 5000 de oameni, ct i locuitori amunicipiului Chiinu care reprezint un numr remarcabil de consumatori a produselor

pur ecologice, i unde se pot repartiza produsele n diverse piee agricole.

Produsul:Cpunul este o plant peren cu o durat de via de 3-5 ani, n care poate da 2-4 recolte

de fructe. Aceast plant mai posed proprieti terapeutice.La ncepul afaceriii date vom cultiva planta dat pe un teren de 0,5 ha, pentru obinerea

venitului iniial de a spori productivitatea pentru anii urmtori pe un nou teritorii care va fiprocurat din venitul iniial obinut din vnzarea roadei din primul an de activiate, ce neajut la dezvoltarea afacerii.

Avnd o talie redus(15-40 cm), sub forma compact sau rar, cpunul se poate cultivan spaii mici , dar i pe terenuri mari n aer liber, n solarii sau n sere. n funcie de soi icondiii de cultivare, cpunul d producii mari i foarte mari, ce pot depi 10t/0,5 ha.nmulirea se face pe cale natural, prin stoloni.n sistemul de cultur anual, cpunul se

planteaz vara (mai-iunie),utiliznd stoloni refrigerai, plantele rodesc abundent dup carese defrieaz.

Concureni:Un concurent real al afacerii date este Gospdri rneasc ,, Nasu Vasile Gheoeghe,,

aflat n raionul oldneti dar care realizeaz produsuldat la fel n pieele din Chiinu, iare un teren de cca 1 ha.

4


5/28

Resursele economice:Pentru nceperea activitii vom avea nevoie de o investiie in valoare de 30 000 de lei,

din care 10 000 lei vor constitui contribuia proprietarului, iar nc 20 000 lei vor fi cerutn imprumut cu dobnda i gaj de la un cunoscut. Aceste vor fi cheltuielile pentruconstrucia serei apelnd la serviciul unei companii.Prelucrarea terenului constituie 22000lei, pentru puiei nu se va cheltui nimic, deoarece care i posedm deja.

Personalul:Pentru prelucrarea locului unde vom planta capunul vom avea nevoie de minim 3

persoane, care vor lucra zilnic ntre orele 6:00-8:00 i 18:00 i 20:00, deoarece lucrul nsere n timpul zilei cnd temperaturile vor fi maxime nu se permite, deaorece este periculos

pentru personal are i poate afecta sntatea i se va lucra manual.

Venitul:Pentru a acoperi cheltuielile i consumurile prin realizarea marfei, vom nevoii ca zilnic

s vindem cte 50kg de capune cu preul minim de 20 lei pentru kilogram, ceea ce va

constitui un venit de 30 000 lei lunar, i ne permite ntoarcerea mprumutului din primalun de activitate. n medie pe zi vor fi deservii aproximativ 50 consumatori.

5


6/28

2. Descrierea Afacerii

Afacerea const n cultivarea cpunului n mai multe perioade ale anului, ambalarea irealizarea acestuia pe piaa local.

n Republica Moldova, cpunile ajung la rod la nceputul verii, n perioada mai-iunie iarunele soiuri rodesc de mai multe ori, pn prin octombrie. Deceea n activitatea nostravem ca scop s utilizm mai multe metode de cultivare a cpunilor i anume:1.Vom cultiva soiurile remontante, adic care rodesc de 3-4 ori pe an.2. vom folosi tehnologia hidroponic concomitent.2.Totodat pentru o productie de mas i specializat vom utiliza i sistemul de cultur

anual. Adica le vom cultiva vara iar dup ultima rodire, n mai-iunie anul urmtor,defrim terenul i plantm noi stoloni n iulie-august. Vom folosi i aceast metod decultivare deaorece n primul an fructele sunt cele mai mari i cele mai abundente, iar n aniiurmtori producia scade dramatic, att cantitativ ct i calitativ (fructe mai mici). Culturaanual mai are un avantaj, distruge focarele de infecie i menine pe teren doar plantelesntoase, n plus plantele tinere sunt mai rezistente la boli i duntori dect cele btrne.3.Vom cultiva n sere pentru a obine producii mai timpurii dect n aer liber precum icultivarea n ghivece cu sol mbogit din punct de vedere nutritiv.Sortimentul de cpuni cultivat:-Soiuri timpurii PREMIAL, CORAL;-Soiuri cu coacere mijlocie GORELLA, ELSANTA, RED GAUNTLET;-Soiuri cu coacere tardiv - BENTON, SENGA;-Alte soiuri FAVETTE, CARDINAL, CAMBRIDGE, PANDORA, TALISMAN,

STMREAN, AIKO.(anexa 2)Vom cultiva aceste soiuri de cpuni deoarece sunt competitive i rezistente la ger, secet,

boli, duntori, au un potenial productiv ridicat, au fructe mari intens colorate, suntrezistente la manipulare i transport, durata recoltrii la aceste soiuri este de 18-24 de zile.

Metoda de cultivare a cpunilor: cuiburile la o distan de 25 cm unul de altul, pe rnduri,cu alee ntre ele de 50-70 cm, pentru aerisire i o bun nutriie a plantelor, 8-9 plante pe m 2

este o cantitate optim pentru obinerea unei producii satisfctoare de cpuni. Pentru aevita putrezirea fructelor n contact cu solul, vom folosi mici grilaje de fier sau un pat de

paie care impiedic fructele s ating solul. Solul l vom mbogi cu ngreminte precum

gunoiul de grajd deoarece culturile de ser au nevoie de astfel de ngrminte.

2.1. Date despre afacere:Afacerea are anse reale de succes deaoarece noi intenionm s realizm cpuni nu

doar n perioada mai-iunie, atunci cnd concurena este sporit, ci i mai trziu, prin august-septembrie.

ntreprnderea urmeaz a fi nregistrat la camera de comer, incepnd cu luna iunie2013.

6


7/28

2.2. Fondatorii afacerii:

Nr. Numele/prenumele fondatorului Suma investi iei1 Cazacu Carolina 2000 lei2 Cazau Chiril 7000 lei

3 Boldurat Petru 3000 lei4 Iaconi Victoria 1000 lei

7


8/28

3. Obiective i scopuri

Pentru a ndeplini misiunea propus I Carolina-Fruct i propune urmtoareleobiective:

Cultivarea i fabricarea de produse ecologice i de nalt calitate;

Asigurarea consumatorilor cu produsele ntreprinderii anul mprejur; Creearea, n al doilea an de activitate a unei linii de conservare a cpunelor; Dublarea suprafeei cultivabile cu cpun n al treilea an de activitate; Cucerirea pieii de comercializare a cpunii din cele mai mari orae ale lumii; Obinerea n al patrulea an de activitate a certificatelor ISO i exportatrea

produciei pe piaa regional; Implementarea tehnologiilor avansate i mbuntirea lor. Dezvoltarea ntreprinderii prin cultura altor soiuri de fructe obinute din arbuti

pitici. Ob inerea unui venit de 500 000 lei pe pia in perioada 2013 S mrim n 2014 volumul vinzrilo cu 40%.

ScopulAceast afacere este destul de profitabil i nu trebuiesc investi ii de milioane, i n

primul rnd acest fruct este foarte ntrebat pe pia a, datorit propriet ilor care le de ine.Acest produs easte foarte ntrebat pe pia a rii noastre, i peste hotarele rii, de aceea 70% din popula ia RM consum fructul dat.

Produsul de baz ini ial este cp unul. Ne propunem sa dezvoltm ntrepriderea , i sa crem filiale n mai multe lacalit i ale

republicii noastre.Un scop aparte este folosirea fructului prin prelucrare ecologic pentru copii mici, la

fabricara medicamentelor, la fabricarea ceaiurilor din fructe, pentru cremuri de mini, i nu n ultimul rnd pentru sucuri, terci pentru copii, etc.

Domeniul de activitate a ntreprinderii date este agricultura, deoarece avem solurile celemai fertile unde se poate cre te legume i fructe fr adaosuri de solu ii chimicate. I ,,Carolina-Fruct,, are misiunea de a deveni cel mai mare productor i distribuitor de

cpune i produse din cpune din Republica Moldova, dar i alte fructe de pdure.

8


9/28

4. Analiza SWOT:

Puncte tari:- propria experien n ndrumarea i

dezvoltarea unei afaceri;- motivaia: nu doresc ca pmnturile

s rmn n paragin, pe cnd elesunt fertile;

- exist posibilitatea extinderii afacerii;- dein suprafaa necesar;- am cunotine n domeniul culturii de

cpun;

Puncte slabe:- lipsa studiilor de specialitate;- pruden excesiv;- nu pot aloca 100% din timpul meu;- suprafaa se afl pe un teren supus

inundaiei;

Oportuniti:- Solul i clima favorabil;- Surs de ap pe proprietate;- Cerere de fructe pe pia nalt- Posibilitatea investiiei personale;- Costuri de ntreinere mici;

Ameninri:- Produse uor perisabile;- Piaa de producere destul de greu de format

n Republica Moldova;- Duntori( fluturi, psri, rztoare, fluturi

de plante)

- Inundaii;- grindin

9


10/28

4. Descrierea produsului

Cpunul, specie pomicol cu talia cea mai redus, este foarte apreciat att pentru rodulsu bogat, ct i pentru calitatea fructelor sale, coninutului ridicat de vitamina C i de altesubstane utile n alimentaie. Alturi de ciree, cpunele sunt primele fructe care apar pe

pia, datorit maturitii sale timpurii. Fructele de cpun se consum n stare proaspt, dari prelucrat sub form de dulceuri, gemuri, jeleuri, siropuri, sucuri, etc. Se utilizeaz, deasemenea, la aromatizarea produselor lactate, la pregtirea salatelor din fructe. Frunzempreun cu fructele se utilizeaz n medicin i n industria cosmetic, intrnd ncomponen diferitor creme. Cpunele conin hidrai de carbon, sruri de potasiu, fosfor,sodiu, calciu i fier, vitaminele A, B1 i B2. Snt o surs excelent de enzime, sruriminerale i vitamine. Dar, consumate n cantitate mare, pot produce indigestii sau alergii.Sucul de cpune este indicat n afeciuni hepatice, ale sistemului nervos i n reumatism.

Cpunul este rspndit pe ntreg cuprinsul globului, fructele lui fiind preferate de o mareparte din populaia acestuia pentru aroma lor fin i specific.

Plant ce gsete condiii de cultur n aproape toate zonele rii, avnd un grad mare deplasticitate ecologic, puin pretenioas fa de factorii pedoclimatici, Cpunul se bucurde o mare apreciere n multe ri din lume inclusiv n RM datorit valorii alimentare iterapeutice, prin bogia n vitamine i substane minerale.

Procentual, cpunele n stare proaspt conin:

- 87-91% ap- 4,5-9,7% glucide (glucoz, fructoz)- 0,72-1,19% acizi organici

- 0,1-0,5% pectine- 0,94-1,74% proteine- sruri minerale, n special potasiu, fier, fosfor, mangan, calciu- vitamine (coninutul n vitamina C este egal cu cel al lmilor i n plus au un coninut

ridicat de vitamina B i vitamina K, acid pantotenic, vitamina E)Cpunul este una dintre speciile pomicole care prezint un interes economic deosebit

datorit potenialului mare de producie i a calitii fructelor. Sunt fructe de prim apariie,alturi de cire fiind printre primele fructe care ajung la maturitate n timpul anului (mai-iunie) i are o perioad suficient de lung de valorificare datorir numeroaselor soiuri cu

epoci diferite de coacere ct i unui caracter genetic specific (remontana unor soiuri) .Specie precoce, produce fructe n primul an de la plantare, dac stolonii se planteaz nluna iulie. Aceast particularitate de precocitate accentuat are o importan cu totuldeosebit pentru producie, permind nfiinarea de plantaii anuale i multianuale,introducerea cpunului n asolamentele serelor, spaii protejate i recuperarea rapid acheltuielilor fcute cu nfiinarea plantaiilor. Capunul permite obinerea de recolteextrasezonale, mai timpurii sau mai trzii dect cele care se obin n camp.

Cultivarea capunului se poate face i intercalat n plantaiile de pomi fructiferi, se maipoate cultiva n vase cu amestec de pmnt i se poate utiza plantarea hidroponic.

Fructele cpunului se preteaz pentru cele mai variate moduri de valorificare n starenatural (proaspete i congelate) i prelucrate (sub form de dulce, compot, gem, jeleu,

10


11/28

suc, necter).Un studiu preliminar arat, ca unele substane din compoziia cpunelor potajuta persoanele care au un risc de cancer esofagian s previn aceast boal.

5. Planul de marketing

Preul mediu de comercializare a fructelor de cpun 30 lei pentru 1 kg.Preul va ficalculat n funcie de cerere i concureni.Preul calculat dup formula: Ct +impozite+mraja de profit

PRE= 20 LEI+7LEI+3LEI=30 LEIConsumatorii principali de fructe de cpun sunt: populaia autohton din regiunea amplasrii gospodrii rneti procur n cantiti

mici pentru necesiti curente la preul de pia pieele agricole regionale i en-gros la aceste piee se pot comercializeaz cantiti

mai mari, ns preul de vnzare scade cu 20-30% ; fabricile productoare de sucuri, gemuri (Alfa-Nistru, Orhei Vit, Coernia) i

fabricile de conserve. ncheie contracte de colaborare pentru cantiti mari (de la 1ton i mai mult)

fabricile productoare de produse lactate (Csu a mea, JLC, Alba etc.) exportatorii de fructe congelate unul din exportatori de fructe congelate din

republic este ntreprinderea de conserve, care procur fructe proaspete pentrucongelarea lor ulterioar n cantiti mari i la pre negociat. ntreprinderea ncheiecontracte de cumprare a fructelor de cpun cu fiecare gospodrie rneasc n

parte.

Clenii produsului dat sunt: locuitorii satului Hulboaca- 1500 locuitori. Locuitorii satului Grtieti- 3500 locuitori. Unii cumprtori din municipiul Chiinu.

Piaa produsului dat va crete odat cu dezvoltarea ntreprinderii.Acest produs va fi promovat prin publicitatea la radiou i TV, unde se va descre produsul

ca finind prelucrat pur ecologic.Relaiile publice la fel este o posibilitate de promovare aprodusului dat. Oferirea crilor de vizit , etc.

Masa pieii:

MP =5000 cump*1/5*30 lei= 75000 kg(lunar)5000 cump*2,4*30 lei=360000 kg(anual)Cota pieii:CP =1000 kg/75000kg*100%=1,33%(lunar)

12000 kg/360000*100%=3,33%(anual)Concurenii:n aceast afacere concurena nu este extrem de puternic,deorece nu exist o gospodrie

care s posede mai mult de 2 hectare.n localiatea Hulboaca practic lipsesc astfel de ntreprinderi

11


12/28

6. Planul operaional

nfiinarea plantaiilor. Terenul se desfund mecanic cu cel puin 10 -14 zile nainte deplantare. Se administreaz n sol 30-40 tone de gunoi de grajd bine descompus, 200-400 kgsuperfosfat, i 200-250 kg de potasiu la 1 ha. Distanele optimale de plantare se stabilesc naa mod nct s se obin o desime de 80.000 -100.000 plante la 1 ha. Plantarea se vaefectua manual sau semi - mecanizat, cu ajutorul unor maini specializate. O echip din 3muncitori poate planta manual circa 20.000 30.000 plante n timp de 10 ore.

Stolonii (rsadurile de cpun) se pot obine att de la plantaiile productoare de fructe,ct i de la plantaiile-mama, anume nfiinate n acest scop. Recoltarea stolonilor se vaefectua n a doua jumtate a lunii iulie, prin scosul manual al rozetelor nrdcinate. Pentruiniierea afacerii stolonii vor fi procurai de la ali productori sau crescui pe plantaiile dejaexistente.

Lucrrile de ngrijire. n cazul plantrii de primvar, pn toamna se fac 5-6 udri acte 300 -350 mc/ha n funcie de regimul de precipitaii. La 2-3 zile dup plantare se facecontrolul plantrii, acoperindu-se rdcinile dezvelite, iar la 12-14 zile se nlocuiesc plantelecare nu s-au prins. Pe parcursul perioadei de vegetaie, n anul plantrii, cpunul trebuiengrijit, pentru a deveni suficient de viguros i s diferenieze muguri de rod. n primvaraanului viitor, dup zvntarea solului, se strng frunzele uscate i materialul folosit pentru

protejarea culturii. Se administreaz circa 150 kg/ha azot de amoniu. Pn la nflorire peterenul ne acoperit sunt necesare 3-4 prile i 2-3 irigri, dac timpul este secetos.

Cei mai rspndii duntori sunt:

Denumirea duntorului Descriere Msurile de combatere

Pianjenul cpunuluiEste o insect deculoare glbuie.

ndeprtarea frunzelor imediatdup culesul fructelor.Prelucrarea primvara sau duprecoltarea fructelor cu Karate5%, cte 0,5 l/ha.

Grgria florilor de

cpun

Este un gndcel deculoare neagr, care

ierneaz sub resturileplantelor uscate.

Solul n jurul tufei trebuie binelucrat. Tufele bolnave se strng

i se ard. n faza mbobocirii(cu o sptmn nainte denflorire), planele se stropesccu soluie de Actellic, 50%- 0,6l/ha, sau Karate, 5% -0,5 l/ha.

Cultivarea legumelor fr a le planta in pamnt se nume te cultura hidroponic.(Anexa 3) Chiar din denumire se nelege ca plantele legumele sunt cultivate n apa n care au fostdizolvate substane nutritive. (n cazul nostru soluie obinut din ngrmintele de grajd).Totui, aceasta este doar una din multele metode ce pot fi utilizate. Toate celelalte metode

pot fi grupate simplu sub denumirea de culturi fr pamant, fiind incluse culturile n nisip,

12


13/28

n pietris, si cele care folosesc ali nlocuitori ai pmntului, cum ar fi rumeguul. Cumfuncioneaz cultura hidroponica?

La cultivarea legumelor n apa, plantele au radacinile scufundate ntr-o soluie nutritiv,iar tulpina i frunzele sunt suspendate deasupra. In acest sistem, elementele principale decare trebuie avut grij sunt:- achiziionarea unui container potrivit;- suspensia plantelor deasupra apei;

- achiziionarea soluiei ;- aeraia corespunzatoare a soluiei.

1. Vase pentru cultura hidroponicaExista multe tipuri de ghivece sau containere care pot fi folosite vase de ciment, borcane

de sticl, ghivece de pmnt, containere de metal sau vase din fibr de sticl. Desigur, toateacestea trebuie sa fie etanse, pentru a nu lasa apa sa se scurga.

Borcanele de sticla trebuie vopsite pe dinafar cu o culoare nchis pentru a nu lsa satreac razele soarelui soarele poate modifica structura chimic a soluiei nutritive i

confer un mediu de dezvoltare pentru alge; n una din pri, lsai o banda de 1 cmnevopsit, pentru verifica cantitatea de soluie din borcan.Vasele de metal sau ciment trebuie vopsite nuntru cu o emulsie de asfalt, pentru a prevenicoroziunea si toxicitatea ei pentru plante.Vasele din fibr de sticl sunt mai rezistente la coroziune dect celelalte.

2. Suspendarea plantelorVom avea nevoie de un fel de platform prin care s plantm legumele i care s le

susin. Platforma este de cele mai multe ori facut din plas de srm (din aceea de care sefolosete pentru cotetul gainilor), peste care este prins la aproximativ 7-8 cm un suport delemn. Srma trebuie s aib ochiuri destul de mari pentru a se potrivi peste vase i trebuieizolat cu o vopsea pe baza de asfalt, la fel ca vasele de ciment sau metal. Platforma desusinere trebuie s lase s treac curenii de aer.

Pentru stabilizarea (prinderea) plantelor deasupra substanei nutritive mai este folositexpandatul (polipropilena expandata). Rdcinile plantei sunt introduse printr-o gaur dinexpandat i astfel planta plutete deasupra soluiei. Gaura trebuie sa fie destul de mare

pentru a evita sugrumarea rdcinilor cnd planta ajunge la maturitate. Bumbacul sau altemateriale de acest gen pot fi folosite pentru a captui poriunea de tuplina din expandat. Semai fac guri la ntamplare prin expandat pentru a lasa s circule aerul.

3. Circulaia aeruluiPentru plantele tinere, trebuie lsat cam 3 cm de spaiu ntre platforma de susinere i

soluia nutritiv. Pe masur ce plantele cresc, trebuie lsata o distan de 5-7 cm subplatforma. Daca nu se respect aceste condiii, atunci trebuie pompat aer direct in substananutritiv, altfel aceasta va avea carente de oxigen i plantele nu se vor dezvolta normal.Furtunele de oxigen trebuie aezate la 2 cm distana unul de altul. Aparatele folosite pentruoxigenarea acvariilor sunt bune pentru vase mici.

4. Substante pentru cultura hidroponican ceea ce privete acest subiect, nu exist o substan nutritiv ideala. Orice soluie careconine elementele nutritive eseniale este potrivit. Sursele i cantitile n care trebuie sa se

13


14/28

gaseasca acesti nutrieni variaz de la o soluie la alta, dar n general se gasesc ngospodriile de la ar foarte des. Indiferent de soluia pe care o folosim, compoziia acesteiase schimb pe masur ce plantele cresc i consum din elementele nutritive. De aceeatrebuie sa acordm o mare atenie substanei hranitoare i s adaugm anumite ingredienteatunci cnd este nevoie, sau s o schimbm complet din cnd n cnd. Din moment ce estenevoie de o testate frecventa a apei pentru a determina elemenele lips, cea mai uoara

practic pare a fi aceea a schimbrii substanei din cnd n cnd.

Culturile sunt crescute n vase puin adnci n care este aezat prundiul. Acesta, nisipulsau alte agregate sunt folosite la fel cum este pmntul n culturile convenionale ofersuport pentru plante. Substaele nutritive pot fi furnizate in forma care se va face n felulurmtor:1) umplerea vaselor de jos n sus cu substan lichid;2) udarea la suprafa;3) picurarea substanei la suprafa;4) mpratierea fertilizatoarelor uscate la suprafa i udarea n zona rdcinii.

De cte ori substana nutritiv se aplica de jos in sus, trebuie folosite materiale destul de

grosolane, precum pietriul, pentru a asigura un drenaj bun. Nisipul nu este bun pentruacest tip de udare, cu pentru cel de sus n jos.n majoritatea cazurilor, chiar numai nisipul a fost suficient, precum i amestecurile cu

nisip. Rumeguul sau talaul sunt i ele materiale bune. Recent a aprut un material fibrosasemntor pietrei care este din ce n ce mai popular.

Substane nutritive pentru culturile de agregatn acest tip de culturi pot fi folosite aceleasi substane care se utilizeaz la culturile pe ap.

Exist mai multe tehnici ce pot fi folosite pentru a aplicat soluiile pe plante. Pentru vaselemai mari, de obicei se folosete o pompa pentru a le umple pana la 3 cm de buza de sus.

Cnd pompa este oprit, lichidul se scurge napoi n rezerv, lsnd mediul de agregat umed.Se poate folosi un ceas pentru a porni i opri pompa la intervale dinainte stabilite.Pentru vasele mai mici se poate utiliza un sistem simplu format dintr-o galeata de 18 litri

aezat pe un scripete si cu un furtun ataat. Cand vine momentul de udare a plantelor,gleata se ridic i soluia nutritiv va curge singur; cnd vasul este plin dup cum amexplicat mai sus, gleata se coboar. Aceasta metod de udare este cea mai bun pentrumaterialele agregate poroase, cum este prundiul, si mai putin recomandat n cazul n caresunt folosite i materiale organice ca turba.

La amestecurile cu materiale organice i cnd e vorba de vase mici precum cutii deconserve, borcane, plantele pot fi udate manual, turnnd lichidul pe suprafaa mediului. Nuuitm ca aceasta operatie trebuie facut odat la cteva intervale de timp. Excesul de soluiese va scurge prin gurile de la fundul ghivecelor, asa ca in aceste cazuri nu este nevoie decirculaia apei.

Recoltarea cpunului. Polinizarea cpunului se face cu ajutorul vntului i alinsectelor. Amplasarea coloniilor de albine n cultura de cpun are un rol foarte importantn legarea fructelor i calitatea acestora. Recoltarea cpunului se face la 30-40 zile de lanceputul nfloritului. Perioada de recoltare dureaz 20-30 zile (de la sfritul lunii mai pnla sfritul lunii iunie).Pentru c fructele de cpun sunt moi i foarte uor alterabile,recoltarea lor trebuie s se fac cu foarte mare atenie. Pentru recoltarea cpuunelor n bune

condiii trebuie respectate urmtoarele reguli:

14


15/28

La recoltat, fructele s nu fie prea coapte, n acest scop la nceputul i sfritulperioadei de coacere recoltarea se face la 2-3 zile, iar n perioada coacerii n mas afructelor se recolteaz n fiecare zi.

Recoltarea se face n orele de diminea, pe timp rcoros, dup ce se ridic roua.ntreinerea dup recoltare. Dup recoltarea fructelor, ntreinerea plantaiilor de cpun

const n: meninerea plantaiilor curate prin prire repetat, irigarea, ori de cte ori estenevoie; sublimarea obligatorie a stolonilor odat cu pritul, combaterea bolilor iduntorilor.

Cultura protejat a cpunului. Se practic n adposturi temporare sau permanente,cum sunt tunele din folie de plastic, serele-solar cu i fr biocombustibil, clopotele desticl, etc. Cultivarea cpunului n aceste adposturi permite primirea recoltelor timpurii icomercializarea fructelor de cpun la preuri nalte pe piaa local.

Spaiul care l deinem msoar 0,5 ha, pe acet teren avem posibilitea de obine venit,i n plus avem posibilitea de a folosi 2 moduri de cultur a cpunilor: obinuit i

hidroponic

Schema fizic

15


16/28

16


17/28

Utilajul necesar pentru realizarea proiectului va putea fi procurat n RM: sera gata cu

pelicula, irigarea, totul ncadrat de la ntreprinderea AGROSERA

Cheltuieli de ap: consumul de ap pentru pregtirea produciei 2000 m3 pe sezon.

Personalul

I Carolina-Fruct va angaja manager cu experien cu abiliti de conducere (1

persoan), agronom (1 persoan), muncitori (3 persoane) contabil(1 persoan).Structuraorganizatoric ia forma:

Personal Funcie SalariuSrghi Mihaela contabil 3000Vasilachi Ilie manager 2500

Bzdga Andrei agricol 2000Muncitori (3) 1500Total lunar 9000

Denumire Productor Pre (lei)Ser de producere Agrosera.md 15 000

Tuburi pentru culturahidroponic Agrosera

3000

Lzi pentru strngerearoadei

1000

Aparat de cas 300Cntar 1000Procurarea materilelor delucru

Magazin agricol 700

Total 22000

17


18/28

Total Anual 108 000

10. Venituri i cheltuieli

Pentru calculul venitului anual s-a folosit recolta medie la hectar 15000 kg de fructe,recolta data este caracteristic chiar pentru primul an de vegetaie. Fructul de cpun este un

produs uor alterabil i pe parcursul recoltrii apar pierderi i rebuturi care trebuie de luat ncalcul circa 20% de la volumul recoltei (15000 kg).

Volumul vnzriloranuale

ProdusulSuprafaa,

haCantitatea,

kgCost

unitar ,Lei Total ,MDL1. Fructe de cpun 0,5 15000 20 300 0002.Pierderi i rebuturi 0,5 3000 20 60 000TOTAL 240 000

Schema tehnologic pentru creterea plantaiei de cpun n primul an de rod Unit Unit/ha Pre TOTAL unit/lei

A. VNZRI NETE 240000Fructe de cpun kg 15000 20 240 000

B. Costul Materialelor 5000Stoloni buc. 0 0 0ngrminte organice tone 40 100 4 000ngrminte minerale

K - potasice kg 200 1,8 360P - fosfatice kg 200 3,1 620

Azotat de amoniu kg 75 1,6 120C. Operaiuni Mecanizate 850Artur de plantare (35-40 cm) ha 1 400 400

Discuirea ha 1 150 150Cultivarea ha 1 150 150Fertilizarea ha 1 150 150D. Operaiuni Manuale 3 300Plantarea om/zi 40 30 1 200Pritul om/zi 10 30 300Curitul om/zi 10 30 300Culesul om/zi 10 30 300Paza om/lun 3 400 1 200

E. Alte cheltuieli i cheltuielineprevzute 3 425F. Impozite i taxe 1 040

18


19/28

Impozitul funciar 110 110Fondul social 130 130Plata trimestrial la lumin 200 800TOTAL (A+B+C+D+E+F) 13 615

MARJA BRUT (A-G) 226 385MARJA BRUT , % 94%

19


20/28

Anexe1. Fia de post paz

Denumire compartiment:securitateDenumire post:

paznicNume/Prenume salariat

Pregtire i experiene:Cunotine n aprare

Responsabiliti i sarcini:are grij de perimetrul suanun eful n caz de suspecii se prezint la serviciu peste o zi timp de 24 orenu se prezint la serviciu sub influena alcooluinu se primesc sume de bani de la persoane suspecte

20


21/28

2. Fi de post-contabil

Denumirea compartimentului:financiar-contabilDenumirea postului:ContabilNumele si prenumele salariatului:

NUME SI PRENUME SALARIATSe subordoneaza:contabilului-sefNumele sefului ierarhic:

NUME SI PRENUME SEF IERARHIC

Subordoneaza:Numai daca este cazul

Drept de semnatura:Intern:Extern:Relatii functionale:cu personalul de executie al firmeiPregatirea si experienta:studii economice

Autoritate si libertate organizatorica:Are acces la date financiare ale firmeiSolicita si utilizeaza echipamentele/consumabilele puse la dispozitie de firmaResponsabilitati si sarcini:1.Asigura evidenta contabila a stocurilor, a relatiilor cu tertii, a trezoreriei si evidentaveniturilor si cheltuielilor:-Contabilizeaza facturile emise pentru clientii interni;

-Inregistreaza incasarile si platile in lei conform extrasului de cont;-Opereaza incasarile si platile in numerar conform registrului de casa;

-Opereaza avansurile din trezorerie conform deconturilor;-Inregistreaza facturi de prestatii furnizori interni;-Inregistreaza intrari de marfa in baza documentelor primite de la magazie (facturi interne,facturi externe, DVI si NIR).2.Intocmeste situatii si rapoarte financiar-contabile si verifica corelarea acestora:-Intocmeste saptamanal lista facturilor emise si neincasate si lista avansurilor disponibile inlei;-Intocmeste balante de verificare pentru clienti;-Intocmeste liste de avansuri din trezorerie.

Responsabilitatile postuluiLegat de activitatile specifice, raspunde de:- operarea zilnica a facturilor emise, a incasarilor pe facturi si in avans;

21


22/28

- operarea zilnica a facturilor de la furnizori pt. prestatii diverse, precum si a platilor catreacestia;- verificarea zilnica a soldurilor din banca, casa si avansuri din trezorerie in lei;- incadrarea corecta a documentelor contabilizate pe venituri si cheltuieli.Legat de disciplina muncii, raspunde de:- imbunatatirea permanenta a pregatirii sale profesionale si de specialitate;- pastrarea confidentialitatii informatiilor si a documentelor legate de firma;

- utilizarea resurselor existente exclusiv in interesul firmei;- respectarea prevederilor normativelor interne si a procedurilor de lucru privitoare la postulsau.Adopta permanent un comportament in masura sa promoveze imaginea si interesele firmei.Se implica in vederea solutionarii situatiilor de criza care afecteaza firma.Sanctiuni pentru nerespectarea fisei postului sau a anexelor acestora:Daca este cazulSemnaturi:

Data semnarii:

22


23/28

3. FISA DE POST MUNCITOR NECALIFICAT

Denumirea compartimentului:

Denumirea postului:Muncitor necalificatNumele si prenumele salariatului:NUME SI PRENUME SALARIATSe subordoneaza:AdministratoruluiNumele sefului ierarhic:NUME SI PRENUME SEF IERARHICSubordoneaza:Numai daca este cazulDrept de semnatura:Intern:Extern:Relatii functionale:Pregatirea si experienta:Autoritate si libertate organizatorica:Daca este cazulResponsabilitati si sarcini:- executa lucrari de cur enie pe teren;- execut lucrari suplimentare necesare mentinerii curateniei si evacuariigunoiului de pe teren;- este direct raspunzator de indeplinirea intocmai a atributiilor si prevederilorsarcinilor de serviciu stabilite in prezenta fisa;- este direct raspunzator de pastrarea bunurilor materiale sau de alta natura pecare le are in gestiune;Sarcini:- s se prezinte la serviciu zilnic;- sa mentina curatenia;- sa anunte de indata administratorul orice neregula constatata ;- sa ia in primire toate materialele necesare asigurarii curateniei, avand obligatia- sa asigure pastrarea si utilizarea acestora in bune conditiuni;- sa manifeste disponibilitate catre dialog, receptivitate, calm, tact in relatiile deserviciu;

- sa raspunda la toate solicitarile venite din partea administratorului pentruindeplinirea unor sarcini conforme fisei postului;

23


24/28

- sa manifeste grija deosebita in manuirea si utilizarea materialelor siechipamentelor pe care le are in primire pentru a evita avarierea, distrugerea saupierderea lor;- sa fie cinstit, loial si disciplinat dand dovada in toate imprejurarile de oatitudine civilizata si corecta fata de toate persoanele cu care vine in contact;- sa respecte cu strictete regulile de protectie a muncii si P.S.I. din obiectivul

unde desfasoara serviciul;- trebuie sa utilizeze, potrivit instructiunilor de utilizare a substantelepericuloase, instalatiilor ,utilajele, masinile, aparatura si echipamentele de lucru.;- sa acorde ajutor, atat cat este rational posibil, oricarui alt salariat, aflat intr-osituatie de pericol.Angajatul va desfasura activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericole deaccidentare sau imbolnavire profesionala persoana proprie sau alti angajati, inconformitate cu pregatirea si instruirea in domeniul protectiei muncii primita de

la angajatorul sau;In acest scop angajatul are urmatoarele obligatii :- sa-si insuseasca si sa respecte normele si instructiunile de protectie a muncii simasurile de aplicare a acestora;- sa aduca la cunostinta de indata administratorului accidentele de munca suferitede propria persoana sau de alti angajati;- sa coopereze cu persoanele cu atributii specifice in domeniul securitatii sisanatatii in munca, atat timp cat este necesar, pentru realizarea oricarei sarcini

sau cerinte impuse de autoritate competenta pentru prevenirea accidentelor sibolilor profesionale;- sa refuze intemeiat executarea unei sarcini de munca daca aceasta ar pune inpericol de accidentare sau imbolnavire profesionala persoana sa sau a celorlaltiparticipanti.- sa informeze de indata administratorul despre orice deficienta constatata saueveniment petrecut ;- sa execute alte activitati in legatura cu indeplinirea sarcinilor de serviciu

precizate de persoanele care au acest drept.Alte responsabilitati:- respectarea programului de lucruSanctiuni pentru nerespectarea fisei postului sau a anexelor acestora:Daca este cazulSemnaturi:Data semnarii:

24


25/28

Anexa 2

Soiuri de cap unElsanta Talisman

KoronaPandora

SengaCardinal

AIKOFavette

Coral Premial

25


26/28

Anexa 3Cultura Hidroponic a Cp unilor:

Cultura Cp unilor n sere

:

26


27/28

Prezentarea afacerii in 5 minute :Plan de afaceri al intreprinderii individuale , Carolina-Fruct

1. Viziunea Ne propunem, sa lasam pe piata o intreprindere de cultivare a arbustilor fructiferi,

initial acesta intreprindere va incepe cu cultivarea capsunului. Ne propunem ca in urmatorii ani sa extindem afacera noastra prin mai multe soiuri de

produse si mai multe tipuri de arbusti pitici fructiferi. sa cream alte puncte de cultivare a lor in diferite localitati ale Moldovei In urmatorii ani ne propunem sa lansam inteprinderea, care va avea atinge cifra de

afacei de 3 milioane

2. Misiunea: Clientii intreprinderii noastre locuitorii satului Hulboaca i Gratiesti, care numara in

jur de 5000 persoane Cumparatorii din orasul Chisinau Fabricile de sucuri si gemuri ca Orhei Vit Fabricile producatoare de produse lactate: Casuta mea, Jlc, Alba, care vor produce

iaurturi cu aroma de fructe Exportatorii de fructe congelate, etc

Capsunul este o planta pomicola care este bogata in vitamina C, poseda proprietatiterapeutice, poate preveni cancerul esofagian, are multe subsante minerale necesareorganismului uman

Punctele tara ale afacerii sunt: propria xperienta in dezvoltarea unei afaceri cunostinte in domeniul operational de cultivare a capsunii paminturi fertile detinerea suprafeteti necesare de cultivare a capsuniiProdusul nostru va fi pur ecologic si vom folosi ingrasamintele naturale, vom experimentatehnologia gidroponica si cea obisnuita in sere concomitent, ceea ce afara dublu cantitate defructe, nu se vor folosi substante chimice.

OBIECTIVE: Crearea in al doilea an de activitate a unei linii de conservare a capsunilor cresterea vinzarilor cu 500 000 in 2014 lansarea a 10 soiuri noi de arbusti pitici cresterea capacitatii de productie cu 50% pina in iunie 2014

Stategii:Intreprinderea noastra urmeza sa cultive zmeura, coacaza, agris, etc

27


28/28

Consumatorii nu pot fi grupati dupa o anumita categorie, deoarece aceste poae fi oricine, dela mic la mare

Noul produs va fi lansat prin publicitate pe standuri de pe strazi, la radiou si al tv, prinpregatire de expozitii, pretul se va stabili prin pretul pus de intreprindere, si apoi +% deimpozitare.ActivitatiPentru inceperea afacerii avem nevoie de construirea serei cu irigare, sicu sprijin pentru

cultura hidroponica, apoi cultivarea capsunii prelucrind pamintul s inainte cu 10zile sa prelucram pamintul cu ingrasaminte naturaleRaspunzator de acest lucru va fi proprietarul intreprinderiiAvem nevoie de 30 000 de lei si de 3 muncitori necalificati.....

carolina fruct.doc

Documents

Transcript of carolina fruct.doc