UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE “CAROL I”

POLITICA EXTERNPOLITICA EXTERNĂ DEĂ DE SECURITATE SECURITATE COMUNĂ ACOMUNĂ A UNIUNII EUROPEN UNIUNII EUROPENEE

Lt. col. DEACONU GHEORGHELt. col. DEACONU GHEORGHE

INTEGRAREA ROMANIEI IN INTEGRAREA ROMANIEI IN UNIUNEA EUROPEANAUNIUNEA EUROPEANA

I – SCURT ISTORIC AL UEI – SCURT ISTORIC AL UE

II – INSTITUTIILE UEII – INSTITUTIILE UE

III – POZITIONAREA ROMANIEI IN PROCESUL DE III – POZITIONAREA ROMANIEI IN PROCESUL DE EXTINDERE AL UEEXTINDERE AL UE

IV – EVOLUTIA POLITICII EXTERNE A ROMANIEI IN IV – EVOLUTIA POLITICII EXTERNE A ROMANIEI IN PERIOADA PREADERAREPERIOADA PREADERARE

V – POLITICA DE SECURITATE SI APARARE A V – POLITICA DE SECURITATE SI APARARE A ROMANIEI DIN PERSPECTIVA P.E.S.C. SI P.E.S.A.ROMANIEI DIN PERSPECTIVA P.E.S.C. SI P.E.S.A.

TRATATELE UETRATATELE UE

- Tratatul de la Paris (1951)Tratatul de la Paris (1951),, semnat în 18 aprilie 1951 între semnat în 18 aprilie 1951 între Belgia, Franta, Germania de vest, Belgia, Franta, Germania de vest, Italia, Luxemburg si Olanda a creat Italia, Luxemburg si Olanda a creat Comunitatea Europeana a Carbunelui Comunitatea Europeana a Carbunelui si Oteluluisi Otelului

--

TRATATELE UETRATATELE UE

Tratatul de la RomaTratatul de la Roma se referă la actul prin care a se referă la actul prin care a fost instituită Comunitatea Economica Europeana fost instituită Comunitatea Economica Europeana (EEC) şi a fost semnat de Franta, Germania de (EEC) şi a fost semnat de Franta, Germania de Vest, Italia, Belgia şi Luxemburg la 25 martie 1957. Vest, Italia, Belgia şi Luxemburg la 25 martie 1957. Iniţial, numele complet al tratatului era Iniţial, numele complet al tratatului era Tratat de Tratat de instituire a Comunităţii Economice Europeneinstituire a Comunităţii Economice Europene. . Totuşi, Tratatul de la Maastricht l-a amendat Totuşi, Tratatul de la Maastricht l-a amendat eliminând, printre alte lucruri, cuvântul "Economic" eliminând, printre alte lucruri, cuvântul "Economic" atât din numele comunităţii cât şi al tratatului. Din atât din numele comunităţii cât şi al tratatului. Din acest motiv tratatul este denumit de cele mai acest motiv tratatul este denumit de cele mai multe ori multe ori Tratat de instituire a Comunităţii Tratat de instituire a Comunităţii EuropeneEuropene sau sau Tratatul CETratatul CE..

TRATATELE UETRATATELE UE

• În aceaşi zi În aceaşi zi ((25 martie 195725 martie 1957) ) a mai fost a mai fost semnat un semnat un tratat care instituia Comunitatea tratat care instituia Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA, Europeana a Energiei Atomice (CEEA, Euratom) Euratom) : cele două tratate, împreună cu : cele două tratate, împreună cu Tratatul de instituire a Comunităţii Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi OţeluluiEuropene a Cărbunelui şi Oţelului, care a , care a expirat în 2002, au devenit expirat în 2002, au devenit Tratatele de la Tratatele de la RomaRoma. Atât Tratatul de la Roma, cât şi . Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.ianuarie 1958.

TRATATELE UETRATATELE UE

• Tratatul de la BruxellesTratatul de la Bruxelles sau sau Tratatul de Tratatul de fuziunefuziune, semnat la 8 aprilie 1965 a intrat în , semnat la 8 aprilie 1965 a intrat în vigoare la 1 ian 1967.vigoare la 1 ian 1967. Cunoscut şi sub numele de Cunoscut şi sub numele de „Tratatul instituind un Consiliu unic şi o Comisie „Tratatul instituind un Consiliu unic şi o Comisie unică a Comunitatilor Europene”, tratatul de la unică a Comunitatilor Europene”, tratatul de la Bruxelles a avut drept obiectiv înfiinţarea unor Bruxelles a avut drept obiectiv înfiinţarea unor structuri unice pentru cele 3 Comunităţi structuri unice pentru cele 3 Comunităţi Europene: Consiliul de ministrii(organ de decizie) Europene: Consiliul de ministrii(organ de decizie) şi Comisia Europeana(organ executiv).şi Comisia Europeana(organ executiv).

TRATATUL DE LA TRATATUL DE LA MAASTRICHTMAASTRICHT• Tratatul privind Uniunea Europeană -numit Tratatul privind Uniunea Europeană -numit

şi Tratatul de la Maastricht a fost semnat şi Tratatul de la Maastricht a fost semnat de Consiliul European la 7 februarie 1992, de Consiliul European la 7 februarie 1992, reprezentând până atunci cea mai reprezentând până atunci cea mai profundă schimbare a tratatelor de la profundă schimbare a tratatelor de la înfiinţarea Comunitatii Europene. Acest înfiinţarea Comunitatii Europene. Acest tratat a pus bazele Uniunii tratat a pus bazele Uniunii Europene.Tratatul UE a intrat în vigoare la Europene.Tratatul UE a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. 1 noiembrie 1993.

• A pus bazele PESC; sugereaza un mandat A pus bazele PESC; sugereaza un mandat clar al UE in ceea ce priveste prevenirea clar al UE in ceea ce priveste prevenirea conflictelor si gestionarea crizelor.conflictelor si gestionarea crizelor.

Tratatul de la Tratatul de la AmsterdamAmsterdam• Tratatul de la AmsterdamTratatul de la Amsterdam a fost adoptat a fost adoptat

de şefii de stat şi de guvern ai UE la 16-de şefii de stat şi de guvern ai UE la 16-17iulie 1997 şi semnat la 2 oct. 1997. A intrat 17iulie 1997 şi semnat la 2 oct. 1997. A intrat în vigoare la 1 mai 1999.în vigoare la 1 mai 1999.

• Tratatul de la Amsterdam a amendat Tratatul Tratatul de la Amsterdam a amendat Tratatul de la Maastricht, fără însă a-l înlocui. Scopul de la Maastricht, fără însă a-l înlocui. Scopul lui iniţial a fost de a asigura capacitatea de lui iniţial a fost de a asigura capacitatea de acţiune a UE şi după extinderea spre est. acţiune a UE şi după extinderea spre est.

• A consfintit rolul UEO in implementarea A consfintit rolul UEO in implementarea deciziilor de PESC a UEdeciziilor de PESC a UE

Tratatul de la NisaTratatul de la Nisa

• Tratatul de la NisaTratatul de la Nisa este un Tratat care modifică tratatul este un Tratat care modifică tratatul privind Uniunea Europeana, tratatele de instituire a privind Uniunea Europeana, tratatele de instituire a Comunitatilor Europene precum şi anumite acte conexe.Comunitatilor Europene precum şi anumite acte conexe.

• A fost semnat de şefii de stat şi de guvern ai statelor A fost semnat de şefii de stat şi de guvern ai statelor membre UE la 11 dec. 2000, în cadrul Consiliului European membre UE la 11 dec. 2000, în cadrul Consiliului European de la Nisa (de la Nisa (FFranta) şi a intrat în vigoare după încheierea ranta) şi a intrat în vigoare după încheierea procesului de ratificare.procesului de ratificare.

• Cele mai importante modificări:Cele mai importante modificări:• Deciziile se iau prin întrunirea majoritatii calificate (se Deciziile se iau prin întrunirea majoritatii calificate (se

renunţă la unanimitate) renunţă la unanimitate) • Se introduce majoritatea, care cere, pe lângă majoritatea Se introduce majoritatea, care cere, pe lângă majoritatea

calificată, majoritatea statelor membre (pe principiul că calificată, majoritatea statelor membre (pe principiul că fiecare stat ar avea un vot). Această formulă trebuia să fiecare stat ar avea un vot). Această formulă trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie 2005, însă data a fost intre în vigoare la 1 ianuarie 2005, însă data a fost modificată prin Tratatul de Aderare 2003 pentru 1 modificată prin Tratatul de Aderare 2003 pentru 1 noiembrie 2004.noiembrie 2004.

Institutiile PESC – 4 niveluri ierarhiceInstitutiile PESC – 4 niveluri ierarhice

• Nivelul I – Consiliul EuropeanNivelul I – Consiliul European• Nivelul II – Consiliul UE(ministrii de externe) Nivelul II – Consiliul UE(ministrii de externe)

impreuna cu Inaltul Repreyentant pentru impreuna cu Inaltul Repreyentant pentru PESC (care este si Secretar Genral al PESC (care este si Secretar Genral al Consiliului) si Presedintia in exercitiu a UEConsiliului) si Presedintia in exercitiu a UE

• Nivelul III – Comitetul Politic format din Nivelul III – Comitetul Politic format din directorii politici din ministerele de externe directorii politici din ministerele de externe ale statelor membre UEale statelor membre UE

• NivelulNivelul IV – COREPER, care asigura IV – COREPER, care asigura coordonarea tehnică a aspectelor ce tin de coordonarea tehnică a aspectelor ce tin de competenta comunitara.competenta comunitara.

UNIUNEA EUROPEANĂUNIUNEA EUROPEANĂ

Scop:Scop:

• stabilirea unei pieţe comune şi a unei stabilirea unei pieţe comune şi a unei unităţi monetare şi economiceunităţi monetare şi economice

• dezvoltatea armonioasă echilibrată şi dezvoltatea armonioasă echilibrată şi durabilădurabilă

• ridicarea nivelului de trairidicarea nivelului de trai

• protectia mediuluiprotectia mediului

• plan de securitateplan de securitate

INSTITUŢIIINSTITUŢIILELE UEUE

• Parlamentul europeanParlamentul european

• Consiliul europeanConsiliul european

• Comisia europeanăComisia europeană

• Curtea de JustiţieCurtea de Justiţie

• Curtea de conturiCurtea de conturi

ORGANISME EUROPENEORGANISME EUROPENE

• Comitetul economic şi socialComitetul economic şi social

• Comitetul RegiunilorComitetul Regiunilor

• Sistemul european de banciSistemul european de banci

• Comitetul monetarComitetul monetar

• Comitetul guvernatorilor băncilor naţionaleComitetul guvernatorilor băncilor naţionale

• Comitetul de gestiune agricolăComitetul de gestiune agricolă

UNIUNEA EUROPEANAUNIUNEA EUROPEANA

Primul pilonPrimul pilon ((supranaţionalsupranaţional--federaţiefederaţie))  

COMUNITATILE COMUNITATILE EUROPENEEUROPENE

Al doilea pilonAl doilea pilon ((interguvernamentalinterguvernamental--confederaţieconfederaţie))

POLITICA EXTERNA SI DE POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE COMUNA (PESC)SECURITATE COMUNA (PESC)

Al treilea Al treilea pilonpilon ((

interguvernamentalinterguvernamental--confederaţieconfederaţie))

JUSTITIE SI AFACERI JUSTITIE SI AFACERI INTERNEINTERNE

Politica agricola comuna Politica agricola comuna

Uniune vamala şi Piata internaUniune vamala şi Piata interna

Politica in domeniul Politica in domeniul concurentei , Subventii de stat concurentei , Subventii de stat

Politica structurala Politica structurala

Politica comerciala Politica comerciala

Uninea Economica si MonetaraUninea Economica si Monetara

Cetatenia europeana Cetatenia europeana

Educatie si cultura Educatie si cultura

Cercetare si mediul Cercetare si mediul inconjurator inconjurator

Retele transeuropene Retele transeuropene

SanatateSanatate

Protectia consumatorului Protectia consumatorului

Politica socialaPolitica sociala

Politica comuna de imigratie Politica comuna de imigratie

Politica in domeniul aziluluiPolitica in domeniul azilului

Protectia frontierelor Protectia frontierelor

Politica externă:Politica externă:CooperareCooperare

Mentinerea paciiMentinerea pacii

Observatorii electorali şi Trupele Observatorii electorali şi Trupele comune de interventiecomune de interventie

Drepturile omului; DemocratieDrepturile omului; Democratie

Asistenta acordata statelor terteAsistenta acordata statelor terte

  Politica de securitatePolitica de securitate::Politica europeana de securitate si Politica europeana de securitate si aparareaparare

DezarmareaDezarmarea

Aspectele economice ale dezarmării Aspectele economice ale dezarmării

Sistemul european de securitateSistemul european de securitate

Trafic de droguri şi trafic Trafic de droguri şi trafic de arme de arme

Trafic de carne vieTrafic de carne vie

TerorismulTerorismul

Infracţiuni împotriva Infracţiuni împotriva minorilor minorilor

Crima organizata Crima organizata

Coruptie şi inselaciuneCoruptie şi inselaciune

Pozitionarea Romaniei in procesul de extindere a Pozitionarea Romaniei in procesul de extindere a UEUE

• Acordul European de Asociere – Acordul European de Asociere – folosind metodele Strategiei folosind metodele Strategiei intarite de pre-aderare lansata de Agenda 2000 si cosfintita de Consiliul intarite de pre-aderare lansata de Agenda 2000 si cosfintita de Consiliul European de la Luxemburg, in decembrie 1997.European de la Luxemburg, in decembrie 1997.

• ObiectiveObiective- - asigurarea unui cadru adecvat pentru dialogul politic intre partiasigurarea unui cadru adecvat pentru dialogul politic intre parti

- - dezvoltarea comertului si relatii economice armonioasedezvoltarea comertului si relatii economice armonioase

- asigurarea unui fundament solid pentru cooperarea economica, sociala, - asigurarea unui fundament solid pentru cooperarea economica, sociala, financiara si culturalafinanciara si culturala

- sprijinirea eforturilor Romaniei de dezvoltare a unei economii de piata si - sprijinirea eforturilor Romaniei de dezvoltare a unei economii de piata si de consolidare a democratieide consolidare a democratiei

- asigurarea unui cadru corespunzator privind integrarea graduala a - asigurarea unui cadru corespunzator privind integrarea graduala a Romaniei in Comunitatile EuropeneRomaniei in Comunitatile Europene

CADRUL INSTITUTIONAL AL DIALOGULUI UE - CADRUL INSTITUTIONAL AL DIALOGULUI UE - ROMANIAROMANIA

- - La nivel parlamentar: prin intermediul Comitetului Parlamentar de La nivel parlamentar: prin intermediul Comitetului Parlamentar de Asociere Romania – UEAsociere Romania – UE

-Comisia pentru Integrare europeana a Parlamentului -Comisia pentru Integrare europeana a Parlamentului RomanieiRomaniei

- La nivel guvernamental: Consiliul de Asociere si Comitetul de La nivel guvernamental: Consiliul de Asociere si Comitetul de Asociere care asista consiliul in indeplinirea sarcinilor sale.Asociere care asista consiliul in indeplinirea sarcinilor sale.

- Subcomitetele de asociere:Subcomitetele de asociere:- agricultura si pescuit- agricultura si pescuit- piata interna- piata interna- Comert, industrie produse CECO- Comert, industrie produse CECO- aspecte economice si monetare, Circulatia capitaluriloe si - aspecte economice si monetare, Circulatia capitaluriloe si StatisticaStatistica

InovatieInovatieTransport, protectia mediului, Energie(inclusiv retele Transport, protectia mediului, Energie(inclusiv retele

transeuropene)transeuropene)- dezvoltare regionala, ocuparea fortei de munca si politici sociale- dezvoltare regionala, ocuparea fortei de munca si politici sociale- vama, droguri, spalarea banilor- vama, droguri, spalarea banilor

Structuri interne de gestionare a pregatirilor Structuri interne de gestionare a pregatirilor de aderarede aderare

• Comitetul executiv de Integrare EuropeanaComitetul executiv de Integrare Europeana• M.A.E. – aspectele politiceM.A.E. – aspectele politice• M.I.E. – minister de sinteza cu atributii M.I.E. – minister de sinteza cu atributii

legate de transpunerea, implementarea si legate de transpunerea, implementarea si monitorizarea procesului de integraremonitorizarea procesului de integrare

• Comitetul interministerial pentru Integrare Comitetul interministerial pentru Integrare europeanaeuropeana

• Compartimentepentru integrarea Compartimentepentru integrarea europeana organizate in institutiile cu europeana organizate in institutiile cu atributii in domeniu, in prefecturi. atributii in domeniu, in prefecturi.

POLITICA DE SECURITATE SI APARARE A POLITICA DE SECURITATE SI APARARE A ROMANIEI DIN PERSPECTIVA P.E.S.C. SI ROMANIEI DIN PERSPECTIVA P.E.S.C. SI

P.E.S.A.P.E.S.A.

• Obiectivele PESCObiectivele PESC::- Apararea valorilor comune, a intereselor Apararea valorilor comune, a intereselor

fundamentale, a independentei si integrităţii UE fundamentale, a independentei si integrităţii UE conform principiilor Chartei natiunilor Uniteconform principiilor Chartei natiunilor Unite

- Intarirea securităţii uniunii sub toate aspecteleIntarirea securităţii uniunii sub toate aspectele- Mentinerea pacii si intarirea securitatii internationale in Mentinerea pacii si intarirea securitatii internationale in

conformitate cu Charta Natiunilor Unite si cu principiile conformitate cu Charta Natiunilor Unite si cu principiile Actului final de la Helsinki si cu obiectivele Chartei de Actului final de la Helsinki si cu obiectivele Chartei de la Paris, in ceea ce priveste frontierele exterioarela Paris, in ceea ce priveste frontierele exterioare

- Promovarea cooperarii internationalePromovarea cooperarii internationale- Dezvoltarea si intarirea democratiei si a statului de Dezvoltarea si intarirea democratiei si a statului de

dreptdrept- Respectarea drepturilor omuluiRespectarea drepturilor omului

Reuniunea de la Helsinki, decembrie Reuniunea de la Helsinki, decembrie 19991999

• Crearea unei politici europene de securitate si aparare Crearea unei politici europene de securitate si aparare (PESA ca parte a PESC)(PESA ca parte a PESC)

• La nivel institutional crearea de structuri de conducere La nivel institutional crearea de structuri de conducere politica si militare:politica si militare:- Comitetul politic de securitate- Comitetul politic de securitate- Comitetul militar al Reprezentanţilor permanenţi ai - Comitetul militar al Reprezentanţilor permanenţi ai statelor membrestatelor membre- Statul major- organism de expertiză pentru PESA, - Statul major- organism de expertiză pentru PESA, planificare strategica, managementul crizelorplanificare strategica, managementul crizelor- Centru de criză care sa aibă mecanisme de intevenţie - Centru de criză care sa aibă mecanisme de intevenţie rapidărapidă- dezvoltarea armamentului şi echipamentelor în cadrul UE- dezvoltarea armamentului şi echipamentelor în cadrul UE

● ● UE sa fie capabila sa desfăşoare o Forţă de Reacţie Rapidă, UE sa fie capabila sa desfăşoare o Forţă de Reacţie Rapidă, care să participe la misiuni de tip Petersbergcare să participe la misiuni de tip Petersberg

Reuniunea de la Feira, mai Reuniunea de la Feira, mai 20002000• PESA se va dezvolta prin asumarea PESA se va dezvolta prin asumarea

managementului crizelormanagementului crizelor

• Modalitati care să permită membrilor UE Modalitati care să permită membrilor UE (dar si membrilor NATO sau tari candidate) (dar si membrilor NATO sau tari candidate) sa participe la managementul crizelor sub sa participe la managementul crizelor sub conducere UEconducere UE

• Asigurarea unei forţe de poliţie pentru Asigurarea unei forţe de poliţie pentru misiuni internaţionale(fie pentru misiuni misiuni internaţionale(fie pentru misiuni UE, fie pentru sprijin ONU, OSCE)UE, fie pentru sprijin ONU, OSCE)

FORŢE din structurile operaţionale ale FORŢE din structurile operaţionale ale unei capacităţi europene comuneunei capacităţi europene comune

• EUROCORPEUROCORP• Divizia MultinaţionalăDivizia Multinaţională• Forţa amfibie britanico-olandezăForţa amfibie britanico-olandeză• EUROFOREUROFOR• EUROMARFOREUROMARFOR• Comandamentul Corpului 1 gemano-Comandamentul Corpului 1 gemano-

olandezolandez• Forţa amfibie italo-olandezăForţa amfibie italo-olandeză• Grupul aerian europeanGrupul aerian european• Forţa europeană de Reacţie RapidăForţa europeană de Reacţie Rapidă

RomaniaRomania

• A declarat ca va accepta aquis-ul comunitar si A declarat ca va accepta aquis-ul comunitar si ca este gata sa-l aplice fara a exista perioade ca este gata sa-l aplice fara a exista perioade de tranziţiede tranziţie

• Impărtăşeşte valorile fundamentale ale Impărtăşeşte valorile fundamentale ale UE(statul de drept, democratia, drepturile si UE(statul de drept, democratia, drepturile si libertaţile fundamentale ale omului, toleranţa libertaţile fundamentale ale omului, toleranţa religioasă, dezvoltarea unei economii de piaţă religioasă, dezvoltarea unei economii de piaţă etc)etc)

• Sprijină neproliferarea armelor nucleare, Sprijină neproliferarea armelor nucleare, biologice şi chimice si este semnatară a tuturor biologice şi chimice si este semnatară a tuturor acordurilor internaţionale relevante în domeniu.acordurilor internaţionale relevante în domeniu.

RomaniaRomania

• Sprijină deciziile Consiliilor Europene de la Helsinki, Sprijină deciziile Consiliilor Europene de la Helsinki, Koln, Feira şi Copenhaga care au stabilit reperele şi Koln, Feira şi Copenhaga care au stabilit reperele şi elementele esenţiale pentru realizarea PESAelementele esenţiale pentru realizarea PESA

• A propus modalitati pentru stabilirea unui cadru de A propus modalitati pentru stabilirea unui cadru de dialog politic cu UE, vizand cooperarea dintre UE, dialog politic cu UE, vizand cooperarea dintre UE, NATO şi OSCENATO şi OSCE

• În domeniul managementului crizelor se consideră În domeniul managementului crizelor se consideră utilă armonizarea politicilor de exerciţii ale NATO şi utilă armonizarea politicilor de exerciţii ale NATO şi OSCE plecand de la experienta acumulată in cadrul OSCE plecand de la experienta acumulată in cadrul relatiei UEOrelatiei UEO

• Sustine ca orice demers in sfera securităţii si Sustine ca orice demers in sfera securităţii si apărării europene trebuie să ţină cont de contextul apărării europene trebuie să ţină cont de contextul transatlantictransatlantic

ConcluziiConcluzii

• PESC s-a nascut dintr-o necesitate obiectivă aceea de a conferi PESC s-a nascut dintr-o necesitate obiectivă aceea de a conferi rolului economic major jucat de UE corespondentul său firesc în rolului economic major jucat de UE corespondentul său firesc în plan politic plan politic

• PESA ca si componentă a PESC urmăreşte consolidarea capacităţii PESA ca si componentă a PESC urmăreşte consolidarea capacităţii europene de gestionare a crizelor în domeniile militar şi civil ca să europene de gestionare a crizelor în domeniile militar şi civil ca să completeze mecanismele economice diplomatice şi politice în completeze mecanismele economice diplomatice şi politice în materie, aflate deja la dispoziţia UEmaterie, aflate deja la dispoziţia UE

• Prin participarea la iniţiative , procese şi operaţiuni desfăşurate in Prin participarea la iniţiative , procese şi operaţiuni desfăşurate in cadrul PESC Romania contribuie la structurarea PESA ( misiune de cadrul PESC Romania contribuie la structurarea PESA ( misiune de politie a UE în Bosnia-Herţegovina (EUPM) şi operaţiunea militară a politie a UE în Bosnia-Herţegovina (EUPM) şi operaţiunea militară a UE din Macedonia (EUMO-Operţiunea Concordia)UE din Macedonia (EUMO-Operţiunea Concordia)

• Procesul de concretizare a dimensiunii de apărare la nivelul UE Procesul de concretizare a dimensiunii de apărare la nivelul UE trebuie să se desfăşoare complementar cu procesul de adaptare a trebuie să se desfăşoare complementar cu procesul de adaptare a NATO la noul context de securitate.NATO la noul context de securitate.

• România este interesată în promovarea cooperării între cele două România este interesată în promovarea cooperării între cele două organizaţii în domeniul securităţii şi apărării pe baza principiilor organizaţii în domeniul securităţii şi apărării pe baza principiilor transparenţei, avantajului reciproc, evitării duplicării sau transparenţei, avantajului reciproc, evitării duplicării sau competiţiei.competiţiei.

• În sfera securităţii şi apărării europene demersurile româneşti vor În sfera securităţii şi apărării europene demersurile româneşti vor urmări obiectivul consolidării pilonului european al Alianţei, urmări obiectivul consolidării pilonului european al Alianţei, întarindu-se astfel si parteneriatul transatlantic. întarindu-se astfel si parteneriatul transatlantic.

ConcluziiConcluzii

- Dezirabil pentru Romania in ceea ce priveste Dezirabil pentru Romania in ceea ce priveste relatia NATO – UE este mentinerea relatia NATO – UE este mentinerea complementaritatii intre cele doua organizatii.complementaritatii intre cele doua organizatii.

- Romania poate sa se angajeze ferm in lupta Romania poate sa se angajeze ferm in lupta impotriva terorismului.impotriva terorismului.

- Romania poate sa se constituie intr-un factor activ Romania poate sa se constituie intr-un factor activ al implementarii PESA prin resursele umane si al implementarii PESA prin resursele umane si logistice de care dispune, precum si prin experienta logistice de care dispune, precum si prin experienta acumulata in cadrul misiunilor de mentinere a pacii acumulata in cadrul misiunilor de mentinere a pacii si a cooperarii militare in plan regional.si a cooperarii militare in plan regional.

- In masura posibilitatilor Romania ar trebui sa In masura posibilitatilor Romania ar trebui sa constituie efective militare special destinate constituie efective militare special destinate misiunile de tip Petersberg, altele decat cele misiunile de tip Petersberg, altele decat cele dedicate relatiei cu NATO.dedicate relatiei cu NATO.