Carmen Furtuna - Sociologie Generala - Ed. f.r.m.

7/29/2019 Carmen Furtuna - Sociologie Generala - Ed. f.r.m.

1/237


2/237

LUCRARIAPARUTEINEDITURA FUNDATIEI ROMANIA DEMAINEAurelian Bondrea,ROMANIA LA INCEPUTUL SECOLULUI XXI.STAREA NATIUNII 2004Aurelian BondreaSOCIOLOGIA OPINIE! PUBLICE ~I A MASS-MEDIA(editia a II-a) -Aurelian BondreaSOCIOLOGIA CULTURII (edijia a IV-a)Nicolae Radu, Carmen Furtuna si colab.PSIHOLOGIE SOCIALA 'Mihaela MinulescuTEORIE ~I PRACTICA IN PSIHODIAGNOzAFlorian TanasescuISTORIE SOCIALAMihai GoluFUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI Vol. I ~i II (edijia a II-a)Constantin CuciucSOCIOLOGIA RELIGIILORNicolae Lungu ~PSIHOLOGIE EXPERIMENTALANicolae Radu, Laura Goran, Angela lonescu, Diana VasilePSIHOLOGIA EDUCATIEIMonica Delicia AvramescuDEFECTOLOGIE ~I LOGOPEDIEGratiela SionPSIHOLOGIA VARSTELORStefan CosteaiSTORIA GENERALA A SOCIOLOGIE

'lm11imwmllllllll9"789737 252265

EDITURA FUNDATIEI, ROMANIA DE MAINE


3/237

UNIVERSITATEA SPIRU HARETFACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

CARJ\1EN FUR TUNA

SOCIOLOGIE GENERALA

EDITURA FUNDA TIEl ROMANIA DE MAINEBucurqti. 2005


4/237

[])esc rrr en :2 l c rr lP ' 2 l lBub inotecnn l'1lD*no;iuli 21!RomatrunenCA!RMlENCarmen Furtuna - Bucure~ti. Editura

Fundatiei Romcln ia de A1tiin e. 2005240p: 23 ,5 emBibliogLISBN 973 -725 -226 -8316(075,8)

Editu ra Fundatiei Romania de

Tehno re daetor: V asilie hia IONESCUCoper ta : IVla rile naBun de tipar: 07,03.2005; Coli tipaI': 15

Form at: 16/70xlOO

2005

Editura ~ i T ip og rafia Romclnin de MClinI'Splaiu l Independenrei nd13. Bueure~tL s. 6. O.P. 83

TeL /F ax : 410 ,-1 .3 80: www.spiruh aI 'CLrOe-mail : [email protected]


5/237

CUJP'RITN

In troduce re .CapI'tolul I IDWRpwC']flTV h, 'OC1f01T orfC AJ1J:L...I A....r lL ..-)\ -'-'- 1i..J ~...l n .

I. Cunoa~terea comuna (spontan2t) despre societate, bunuI-simtsau "rationalitatea eronaHi" .

2. Cunoa~terea ~tiintifica .3. Sociologia - definire, origini, devenire , .

A. Sociologia - ~tiinta a societi'itilor moderne ~i contemporane .B. "Pionierii" ~i .,fondatorii" socio!ogiei .C. Geneza ~i dezvoltarea sociologiei rOlmlne~ti .

4. N eutralitate axiologica ~j valori sociale .5. F u ncti i 1e soc i0 1ogi e i , .6. Trei moduri de a privi societatea .

A. Modelul determinismului social , '" .B. Modelul individualismului .C. Modelul interdependentei dintre individ ~i societate .

7. Principalele teorii sociologice .A. Interactionismul "B. Fun qiana Ii S111 u] .C. Conflictualismul .

8. Identitate. cu]tura. suporturi sociale .A. ldenti tatea .B. Cultura .C. Raporturile sociale .

9. Perspectiva sociologica - rezumat .Referinte bibliografice .

79

11121717193337383940404142464749525254545557

3


6/237

Capitolul II. MIE'fODlE DIE1. Principii m etodologice in cereetarea sociologiea ~'"l-''' ,~~ .2. tehnica. proeeduri, instrumente de investigarie .3. Conrinutul conceptului de metodologie .4. Procesualitatea cunoa~terii sociologice .

bibliografice .

5960'''Jo~666769

Capitolul m. CUlL 'IURAALlE Iv1I:lUJL}[EP1LE 711 . Definirea cuI turii 732. ell privire la cultura 763. Elemente1e culturii 794. Principalele funcrii a ie culturii 845. Evolutie sociocultural a 84

C,ipito]!ul IV. TITIJJlEN'FJI 'fATlE

90

911. Ce este identitate3.? .2.Referinte

9293102

Capitolul V. 1031 . Ce este social izarea? 1052. MecanisIl1eJe de sociahzare .3. Diferite forme de '" '" '" 1074. Agenti de socializare 1125. Consecintele socializarii 1176. Control devianta, marginaJitate '" 117

iografice 121Capito1u1 VI. TRA TTIJFllCARJE SK IVli0 lBlllLJITPi TJE 123

4

1. Stratificare sociala 124A. ~i tipologie 124B. Teorii despre s tratificare 127

2. sociala 134A. Definire ~i tipuri de mobi!itate 34B. Studii comparative de mobilitate 135

bibJiografice 137


7/237

Capito lu l VII . SOCliAJLE 139I. Familia. rudenia ~i ~~JU'V"~ ..2. economica ~i munca .3. PoliticS., putere, autoritate. stat, democratie, pmtid politic .4. Educatia .5.6. Religia " '" .

bibliografice , '" , , '" '" .

144152156162170174184

Capitolul VIII. ORGANKZA CONJDiUClEREA JLOR . 1871. T eorii des pre organ izati i 1892. Conducerea organizatiilor 197A.lnf1uenta~i putere!'l1organizatii 197B. Perspective teoretice asupra conduc .C. Sti1uri de conducere 202

Refe rin te b ib liogra fice 205Capitolul IX. COMUNKTATK TERlfTORTIAfLE 207I. Comun itati umane teritoriale 208A. Comunitati ruraie 209B. ComunitiHi urbane 211

Referinte bibliografice 220Capito lu l X . C{))IVITPORTfiirvKENTCHlIMJBARJE 221

1. Mi~carile sociale 2232. Scbim bare sociala 225A. Olteva definitii ale schimbarii 226B. F actori explicativi ai schimb:5trii sociale 230C. Problema inavariei 233D. Schim bari actuaie ~j perspective 236

~ " . b'bl' COO 239Kerennte i lognn Ice '" , '" '

5


8/237

aflelm, la inceputul secolului intr-o lume caracterizata prin continueSi profimde schimM ri, l11arcata de tensiuni, conflicte Ji divizc7ri sociale, deagresiunea distmctivc7 a tehnologiei aSlipra medilllui inCOl?!'lIrator.Trliimfntr-o lume care ne ingrijoreaza multiple puncte de vedere, dar care es'te,totodatd, plinc7 extraordinare promisiuni pentru viitor. Facem parte dintr-olume care are posibilitatea a-i destinul ,\'ie/-')'icrea 0 viarc7mai lnmd,g rell de imagina t d e genera (iile anterioa re.

Cum s-aformat }'i a emil/at lume? De ce condi/iile noa~'lre de via{as-au modifical at(it de mult, comparativ cu ale antece!wrilor no'tri? In ce direc{iise va produce sehimharea in 1'iitor? Toate aeeste intrebari sunt 0 preoeupareprimord ia la in soeie ta te, I/n d0177eniude stud iu fimdamen ta l in eultu ra in tele ctualamodeme!.

- studiu l v ierii soC!e !fe umane , a grz~Durilo r 'i socie td{ilo r - joad!un rol-eheie in demersurile imeleetuale l710deme ~'i un loe central in eadrul~ tiin re lor soc ia le . Astazi, ea l1 limai este 0 s ingurli ~t iin{a.J\1aturizarea ei, fndeosebiin a dOlla jWllatate a secolullii a adus-o in stafea de eomplexa dediscipline, Clf nimie mai deceit alte \~'tiin{esociale.

in ansamblul retelei de discipline sociologice, un 1'01 aparte revinesociologiei generale (teoretice sall de herdt). Ea este nucleul sociologiei, felra decare toate celelalte discipline care 0 constituie nu pot fi intelese ineorespunzu tor, suh aspec tu l e .y tensiunii, adanc im ii i implica{iilor.

Lucmrea defo{u este construiu7 pomind de la catera teme majore, de baza,fieeare dintre ele aducalldu-~i contribli[ia la mai lnil1a inrelegere a societa{ii aicclrei mell7bri szmtem.o tema de bazel este aceea (! J111SCfire, Sociologia s-a nuscut ca\,;tiin rd a socie ta[ilo r moderne ,\i eon te l71porcme, rc7 spun zand unei multitud in i denevoi .\'ociale generate form aI'm 11lm iimoderne. Aparitia soeiologiei ~'tiintificeeste legateI de tronsfomzarile core au smuts ordinea socialcl industrializatc7 aOccidentulzti din 1770durile de existenta cctrclcteristice societa(ilor preeedente.Lumea care s-a constituit ca W '17lClrea Cicestor schimburi reprezinta ohiectlilprimordial preocllpare anCllizClsociologicc'i. Ritl71ulschimbc7rii sociale acontinuat se C iccelereze, iar, in pre:::ent. este posibil sel parcw :r;em 0 tranzitie lafel de fimdamentala co \\i cele petrecute la ,~far,,'itul veacurilor anterioare.COl1se l71nareatransjorl7 larilo r care au aFut loe In trecu t, sesizarea coordonate lor

7


9/237

care

autori, am rejDn?z :n lal

8

ast(;zi se ..ClrCliI71SC!7U

'ellllilcntel,q, nu aoar caCI

so(:wle. Duplisim,oatl'ilor Sl

nostr'll

a lInorprinstrliclurare CI

Autoarea


10/237

Ci\PI'rOLtJL1\.r~

masura:acestui

sa ;;i sa explice care suntsa

care

sasa clefineasca notiunile de

explice cum acesteaindiyid ; ;i societate.

care ilustreaza

cultura~~l sa


11/237

10

1a

ce

actor al:;;1

caz.

to atenene


12/237

practIc :a a oarne11l!C)r~lca tipul cu rroo.:~ terii S j)o rlta rre 0 .1

in decursu1 socieU'itiL

o

Se c011sta1a ,de,.rationalitatiicunoa~tereo.

a agentlliJr CllnOSC3Jtoncare cuno~-

comun. clmo:21.~ :te :n;are un caracterbogalio.oamenilor.

de 10.0 gerlenltie 10.co. element 0.1modul de a judeco. 0.1

este conditionata de co.racteristicilesmtaxo..

:torm~)xea personalitatiise na~te ~i traie~te.

in lC)]111:) reapersonalita~fi i pentru ~iprimele saptama.ni de viata ale individului ~i

dit ~i njjz~~ue~ (realizatatransm iterea de cuno~tinte ~i form area de

se desta~oara diferit de 10.un grup 10.aItu!.aceleio.~i culturi. indivizii fOl1neaza abilitatile de

dierentiat:Caracterul

sprJnltane decurge ~i din aceasta im plicare a indivizilor,interesele lor particulare, ceea ce ii face sa se in~ele

in evolutia dar ~i strLlctura propriei personalitati,rama.n partial necunoscute celui care se

cunoa~terea spontana.mothatiabazeo.z3.numai

~I semantIc

11


13/237

~isa

aceea~

om are1111 se l11Ul-

o

sentl-fluctua-

demel's ~tiintific.care se

sau

a realitatiirreme In

intrebarii a

re:;'ullta. ca ea este


14/237

care se urmare~te cunoa~tereaimaginam.

diteva~ica aceste

con text. semnalam1 ~I_J


15/237

s~


16/237


17/237

C3 .

Estea

no astra este cea a

16

la

noastre

caresalO l,Jg le ' este


18/237

J,

doua criteri i:existenta unei nrecise1-

al sociologiei, cate2:oric de stat saugeneral; Iden

~i institutiilor17


19/237

a Altfel spus, daca cuprinde Intreaga evolutiesocietate ;;1 In prezen t,doar 1a teoria sociologica aparuta la sfar~itulsecolului XX-lea.964) crede ca exista trei dh ce due spre

(Ce au spus fondatorii ei?), (Ce facsoeiologii contemporani?) ~i (Ce sugereaza ratiunea?). Fiecarecale are, limite Ie ei. Pentru a nu fi unilaterali in determinareasociologiei trebuie sa unnam toate cele trei cai mentionate, incercand, inacela~i timp, sa dim inuam slabiciunile specifice lor. A stazi, 0 atentie apartese acord ii caii ana litice. considerat8 . ca fiind fundamentala .

~i (2002) apreciaza ca sociologiaa trait -0" ~i care i~iintelectuale, sociale ~iatOl'eaza dezvo ltarea ..unmce sa

fapt, procesul de eonstituire a sociologiei ca ~tiinta a fost expresiaunor necesiUiti de ordin social-pragmatic, politic ~i teoretic, generate de~i dezvoltarea societati1or industriale. de maturizarea societatii

de problemele noi, social-umane, care capata amploare epocamoderna ~i contemporana. OUf3.lne(1965) scria ca "Sociologia s-anaseut Daca filosofia politica, a direi influentaa ramas considerabila. are 0 istorie mailunga, nu se poate contest} ca puternica rava~ire produsa de aparitiamecanizate - Anglia, 1:n cele mai multesocietatile - a provocat 0 dezvoltare fara precedent a gandirii ~i astudiilor sociale, stimulate con~tiinta necesits.tii de a putea sesiza aproapeimedia t cauzele schimbarilor soc ia le '.

care au-au pe

o :eC([])11l([])li1l1JJlC: industrializa rea productieL dezvolta rea economie i finan-Clare, consumului de masa;o ~[l1\,,~~TI' procese de urbanizare rapida ~i masiva, cu consecintemodul de a gandi ~i de a realiza controlul social.

unor mi~cari demografice, aparitia "maselor populare",a fi ideologizate ~i implicate procese revolutionare;o fonnarea state lor nationale suverane, ca birocratii tot

complexe, generaliza rea contro lu lu i de sta t asupra societa tii. aparitia ~ i raspandirea ideologiilor liberale ~isocialis te , construirea sis temelor politice l110deme;o modificarea ~i a modalitatilor de masurare a$i transfonnarile profunde ale proceselor de invatamant ~i

18


20/237

educatie, aparitia ~ i extinderea sisteme10rposib ilita tii co.aces teo. sa fie u tilizate

o -k------w-. pierderea contactului, de catred imensiunea moral- re lig ioasafilosofii secu1o.re, ~tiint~L

comumcare dar ~i a

CD

umane

~l

a genezel,

a

~l mt1egrareaversl tatea so.COlllCl 'et@L

co .

omasa~i aspecte alefi

Totodo.ta,teoretica ~i aplicativa, a fostsistemului ~ti intelor

In ~ tiinte(e socio-umane ~ljumatatea seco1u1ui 0.1 s-ainfonno.tii cuinformatiile, descrierile acun1ulate nuprin metodele oferite de filosofio. istoriei sau filosofii1eparte, aceste colectii de ~i inionmati nu C011stlltmaltemativa 10. s istemele speculative,teoretico-~ tiintifica a proceselorstructurii , d inamiciL legWiti lor ~i funqionali tatiisistemul ~tiin!elor, 0 nouElcare sa studieze societateain structura ~imoral-normati'vEL ci . _

intr-un sistem conceptual ~iAceasta nO lla onstrucpe ~tiintificEL0.1 filosofiei sociale ~i

~1

pierdutEL iarvine, unde se at13.~ i

In efortul de a-~i situa disciplinaspatiu, P.J, (1991) distingealogiei" ~ i "sociologiafondatorii ei), (1"precursorii", "pionierii" ~i sociologieLiar HeTs~~ni 1982) ain legatura Cll de,'enirea sociologlel, 0veritabila munca de o .rh ivo.r. Tra ian Hcrscn i

Co. ~tiinti'L sociologio. este unni ~ir lungrezu lto .tu l uno r con tributii, d in tre care une le reprezin ta ~l19


21/237

al

Auguste Comte

este consideratsociologiei ~i cel care a inventat

utilizat pentru prim a oara in 0.147-1ea capitol 0.1 lucrarii Cours de philosophiepositive (1830-1842). Parinte 0.1 pozitivismului,Auguste Comte este sensibilIa transformarile dinsocietatile europene ale secolului 0.1X IX -lea.aceasta m i~care de ansamb1u, e1 distinge trecerea de1a 0 societate .,m ilitara ~i teocratica" 10.0 societate"industr iala ~i ~tiin!ifica".

na~1tel'eaacestei noi lumi nu are loc fara dureri: 10.fel co.numero~ isale, Comte diagnosticheaza 0 criza profunda aPentru o. 0 remedia, el se dedica misiunii de

a exercitat 0 pt!ternlC iniluenta asupra contempo-asupra Iu! ~i

Noua sociala nu se mai intemeiazi:i pe .,credin!e teologice", ci pepozitive. se reduce 10. doua reguli

in judeca!i de valoare ~ia prevedea ~i a prevedea pentru a putea" este

care rezuma eel mai filosofiei pozitiviste.este convins ca. combinarea ordinii ~i progresu1ui,se ridica deasupra ~i revolutiei. Cum anume? Cladind

o Cle:tate 0 religie a un13xHt~itiicare sa consolideze ~i sa ameliorezeEste definita, astfel, m isiunea sociologiei, disciplina carese alim(~nteaza din expel'lejl~a ~tiintifice in domeniu1 observarii ~itell0Jm~~n(~leocia1e.

ii sunt acordate doua domenii de studiu: 1r~81~](\;21lPreluand opozitia anatom ie/fizio1ogie de 10.biologi, el

~ i consensu lu i socia l. S tud iu1omenesc ~i 0 .1socie ta tilo r constitu ie obiectu l

postuleaza ca uman a parcurs trei stari:stan~a lce([Dli1j)lZii~ sau starea sau ~i starea

nume~te legea evolutiei societatilor sauIumea fi c lasificate insoc ie ta tile , cat ~ i indiv iz ii

20


22/237

e\

SOCIETATEA

olueaza

".

tipuriJe

de cunoa~tere

eu

preeum

cunoa~terea eunoa~terea r--- i"\cunoasterea Iil. ~tiintitlca=Jj

IIce domina

o noua ordine sociala1contro lata de

!ce tlll1damenteaza

Ice domina

1 .Socie tate a ~ rsta )1>1.1.10.d.rna. Iii ladulta IIcd J .. ~Jadolescen)"a

contro la ta deIII

I

Secolulluminilor(XVIII)

contro la ta de

ce domina

Evul Ii I COpl-Mediu iJ laria------1;\Adaptare dupa Robert C ampeau ~i a l.. lndi\'id ll e t sodhe, 1993Figura D r. 1 - Prin cipalele concep te ale gandirii Ju i Augu ste Com te

21


23/237

odezvolta rea soeio logieilucrarea Curs de filosofie pozitivcl,care este utilizat, pentm prima oara,

lucrarea Cum se observe obiceiurile ~'iconsac rats. metodologie i ce rce ta rii socia le

eu tnecmcn Engels. Manijestul par?i Capitalul 867)Principii de sociologie 876-1896)Sociologia dinam iccl (1883)

publica lucrarea COl71li71itate"i societate (1887)Despre diviziunea m lU lcii sociale (1893),

metode i soc io logice (1895), Sinlfciderea (1897)- American Journal of Sociology

o

oo

o

o

o

o

o JVa tu ra umana ~'i ordinea socialao publica Erica pro testanta ~'i spir itul capita lis l71ului~iEconomie ,,'i societate (l )o

opublica TCiranu lpo lonez In Europa I

IEul ~'iSocietatea

( lc liunii sociale (1935) ~i Sistemuloo

Teoria socialci ~'istructura socia lCi (1949)lmaginatia socio logiccl (1959)

Adaptarc dupa Jam es W . V ander Zanden. The Soc ia ! Exper ience. New York,R andom House, 1990. p. 15 .

~i societatilor sa explicecorespunde unei sts.ri reprezentate

lucmrile intr-o maniera abstraeta. Ea~i de adolescentiL

dom inatia cunoa~terii ~tiintificeCUl102lste~re. individ, cat ~i22


24/237

a

ee a

1838, el

Karl Marx

degraba, g8_nditorDe~i Lucien

pentru societate, rariunea sa se sprijine Initotdeauna pefaptelor ~i a Iegaturilor dintre eIe, pentru a explica re3lht;lte:a.ultimei etape a societatilor modeme ~i individului devenit adult.prezice ca societarile moderne se vor indrepta spre 0 cunoa~tereapta sa instaureze 0 noua ordine sociala.

Comte completeaza lege adisciplineloL explicand ca starea pozitiva a fost atinsa~tiinre1e naturii (fizica, chimie, biologie), deoareceeste mai simplu. Aceasta stare po ziti va tn:;bllie sa sesocietarii, chiar daca obiectul S8.U estenU lnl:~te aceasta noua ~tiinra

sociologiei este stabilirea unui consens bazat 0 nouasocia1a guvernata de savanti ~i experti prob1eme1e societatii. In acestto ate reformele socia1e se sprij in8. cunoa~terea aImportanta cunoasterii stiintifice a savantilor societatilepreveste~te formar~a unei am;ate de tehnocrari in serviciul statelor.Sub aspect metodologic, Comte considera ca toate fenomenele se aHalegatura stransa ~i ca trebuie studiate intregului, care este so\:ietatea.

pelITiCeTl ( este considera tsoc io1ogie i, fundamentand 0 conceprieservit ea suport doetrinar liberalismului

Potrivit lui Spencer, ana10ga diferenriere ~iagregare, cietatea umana tinde sa de 1a 1a ceacomp1exa. Atunci cand densitatea soeia1a cre~te, funcriile sociale tind sa sediferentieze, iar diviziunea muncii sa se dezvo1te. Societatea industriala nuse va putea dezvo1ta, insa. dac8_ statuI l~i va arogo. funqii ce nu-iSpencer vedea in evolutia societ


25/237

a ~1 este semnitlca!ii

umaneaceasta este 0

24

SOcletate se orgamzare. Lacare se bazeaza


26/237

SOCIETATEA

este constitu ita d in

in te ractioneaza cu

ce sebazeaza pe

II

I "1 ,l~ 11


27/237

Emile Durkheim

Dupa cum se poate observa in Figura nr. 2, infrastructura economicaeste fundamentul sau baza activitatii economice intr-o societate. Eacuprinde, mai intai, cele patru forte de produe tie necesare rezolvariiproblemelor de subzistenta: materiile prime, mijloacele de munca, forta demunca $i cuno$tintele necesare, respectiv tehnologia. Marx desemneaza prinsintagma "mijloace de produclie" ansamblul tuturor mijloacelor materiale decare fiinta umana are nevoie pentru a produce, adica materii prime ~i uneltede munca. In al doilea rand, in infrastructura se regasesc relatiile sociale,Marx Ie definqte ca relatii care exista intre grupuri de indivizi ~i care seformeaza in activitatea de productie. Pot fi de doua feluri. Cand este yorbade relatii sociale egalitare, atunci ele sunt relatii de cooperare. Cand esteyorba de raporturi sociale marcate de inegalitate, atunci avem de-a face curelatii sociale de exploatare. In societatea capitalista se observa ca posesoriiintreprinderilor, capitali~tii, exploateaza forta de munca a celor care nudispun de mijloace de productie. Muncitorii nu au, practic, decat forta demunca pentru a trai ~i nu au alta alegere decat sa lucreze pentru capitali~ti.La randul ei, ~isuprastructura'se subdivizeaza. In primul rand, putemvorbi de suprastructura politica $i juridica, care reune$te institutiile ceasigura ordinea in societate, adica statuI, legile, justitia, politia, armata etc.In al doilea rand, Marx vorbe~te de suprastructura ideologica, care cuprindeinstitutiile care transmit ideile in societate, adica familia, religia, ~coala,mass-media etc.

Pentru Marx, pe bazele economice ale unei societati se elaboreazatotdeauna 0 suprastructura sociala. Ideile care circula intr-o societate nu suntniciodata 0 inventie pura a imaginatiei noastre, ci reflecta raporturile deforta ~i conflictele care opun diferitele grupuri sociale de la nivelul bazeieconomice. Este nucleul, centrul vital al oricarei societati. Ideile ~i institutiilepolitice ~ijuridice sunt ~i ele esentiale pentru functionarea unei societati.

~ Emile Durkheim (1858-191 Tj consideratunuldintre fondatorii sociologiei ~tlintifice modeme, a militat pentru ca sociologia sa dobandeascamai multa rigoare ~i un statut academic recunoscut.De~i a preluat ~i dezvoltat unele aspecte din operalui A. Comte, Durkheim considera ca multe dintreideile predecesorului sau erau prea speculative ~ivagi ~i ca acesta nu-~i indeplinise misiunea - aceeade a pune bazele ~tiintifice ale sociologiei. Potrivit lui E. Durkheim, pentru a deveni ~tiintifica,sociologia trebuie sa studieze actiunile noastre ca indivizi, cum ar fi starea econorniei sau influenta religiei.EI credea ca trebuie sa studiem viata sociala cu aceea~i obiectivitate cu careoamenii de ~tiinta studiaza lumea naturala.26


28/237

Multiplele fatete ale teoriei acestui fondator al sociologiei pot firezumate folosind conceptul de integrare. De ce ~i cum se integreazaindivizii in societate? Inca din lucrarea Despre diviziunea muncii sociale,Durkheim avea in vedere natura ~i cauzele evolutiei societatilor modernespre 0 mai mare diferentiere a functiilor sociale, ridicand, din nou, problemaorganizarii sociale ~i contestand explicatia artificiala a contractului social. EIpropunea, in schimb, 0 teorie intemeiata pe norma ~i pe sanctiune, capremise ale oricarei existente din societate.

Preocupat de schimbarile produse in societatea din timpul vietii sale,Durkheim credea di ceea ce sustine 0 societate sunt valorile ~i obiceiurileimparta~ite de membrii ei. Analiza sa asupra schimbarii sociale se baza pedezvoltarea diviziunii sociale, care a inlocuit treptat religia ca baza acoeziunii sociale. Pe masura ce diviziunea sociala a muncii se adance~te,oamenii devin tot mai dependenti unul de altul, intrucat fiecare are nevoiede bunuri ~i servicii oferite de cei care Ie furnizeaza. Procesele schimbarii inlumea moderna sunt atat de rapide, incat dau na~tere unor dificultati socialemajore, pe care el Ie leaga de anomie. Reperele ~i standardele moraletraditionale, asigurate mai inainte de religie, sunt rasturnate de dezvoltareasociala moderna, iar aceasta inoculeaza indivizilordin societatile modernesentimentul ca viata lor cotidiana este lipsita de sens. In acest context, dqisuicidul pare sa fie un act pur personal, el este determinat de factori sociali,una dintre influente fiind chiar anomia.Lucrarea lui Durkheim, Regulil!f...metodei sociologife, constituie primafundamentare riguroasa a metodologiei sociologiei. EI subliniaza necesitateainlaturarii din ~tiinta a prenotiunilor, propune criterii de distingere anormalului de patologic in viata sociala, stabile~te regulile analizeitipologice, fundamenteaza explicatia sociologica determinista ~i prescrieregulile analizei comparative.

Opera lui Durkheim a exercitat 0 influenta considerabila atat asuprasociologiei franceze, cat ~i a celei anglo-saxone ;;i americane.

~onceptele importante ale gandirii lui Emile DurkheimCa reactie la ideile lui Gabriel Tardtfl, care reducea societatea la suma

indivizilor, Durkheim firma ca orice societate are 0 cOn~jinta..colectiv~,adica valori, opinii, mentalitati care ii sunt proprii. Aceasta con;;tiintacolectiva asigura 0 anum ita coeziune societatii, in masura in care indiviziiadera la aceasta. Aceasta adeziune se masoara prin legaturile pe careindivizii Ie stabilesc intre ei ~i prin regulile de conduita care sunt conformecu con~tiinta colectiva.

27


29/237

prezinta

asigurata de caracterizataprin slabirea

poate prezenta

con~tiinta colectiva(putemica)

numita

reguli de conduita(comuna)

care favorizeaza

con~tiinta individuala(putemica)

care conduce la

numita

solidaritatemecanica integrarea socialaa individului

solidaritateorganica

cre~tereasinuciderilor

Adaptare dupa Robert Campeau ~i aI., lndividu et societe, 1993.Figura n1'. 3 - Conceptele centrale ale gandirii lui Emile Durkheim

Pentru Durkheim, societ


30/237


31/237


32/237

Studiullui M ax W eber a aditat in ce masura Reforma ~i rationalismulcapitalist au inradacinat, pana la cele m ai intim e profunzim i um ane, sensulmuncii ~i al banilor. Intr-o perioada in care studiile despre capitalismabundau, originalitatea dem ersului weberian a constat in com paratia cu tari~i regiuni in care capitalismul nu s-a dezvoltat, in ciuda unui ansamblu deconditii obiective favorabile. CalvinislT Iu l;:apa re , astfel, c a sistem de valorice organizeaza aqiunea anumitor agenti sociali, determinandu-i sa"produca", de fapt, capitalism. Intreprinzatorul puritan i~i interzice sie~iutilizarea bunurilor acum ulate pentru propria sa placere, dar cauta in m uncarealizarea vocatiei sale ~i confinnarea gratiei divine. D in contradictia dintreaceste doua conduite - acumularea de bunuri ~i refuzul consumului lor - iana~ te re lumea industria la moderna.

Trebuie subliniat faptul ca Max Weber n-a interpretat calvinismuldrept cauza capitalism ului, ci drept una dintre multiple le sale determ inari.De aceea este gre~ita reducerea tezei weberiene la 0 critica a conceptieimarxiste, ce ar explica - spre deosebire de aceasta - economia prin religie.Respingand orice fel de ritual, considerat ca 0 rama~ita de superstitie,valorizand la maximum activitatea profesionala ~i rationala, ce serve~teslavei lui Dumnezeu, calvinismul desavar~e~ te, astfel, "demitizarea" lum ii.

Merita, de asemenea, sa fie amintite preocuparile lui Max W eberasupra birocratiei, ca tip de organizare sociala. B irocratia, sistem ul ierarhicfunctional, cu relatii oficiale intre m em brii sai, reglem entate de norm e fixe,este instrumentul rationalizarii in lumea moderna. Forma superioara deo rgan izare d in punct de vedere tehn ic ,.~~l"8Rr~ ti~mermite obtinerea efic iente i~ i calcularea rezulta tului, subordonand pe fiecare une i finalitati obiective.

Pana astazi, gandirea lui Max Weber pastreaza 0 valoare sugestivaimpresionanta.

IdelIeprincipale ale gandiriilui Max Weber __W eber este interesat de actele indivizilor ~i de valorile la care ei adera.

G esturile ~ i com pO liam entele tlecarui individ sunt sociale, deoarece acestease bazeaza totdeauna pe raportul cu ceilalti. Sociologia comprehensivaanalizeaza sem nificatia pe care fiecare individ 0 da actiunilor sale ~i celor cualti indivizi, contrar lui Durkheim, care, prin metoda sa, studiaza fenomenele sociale din exterior, ca lucruri. Contrar lui M arx, care se sprijina penevoile econom ice ale fiintelor um ane ~i pe structura econom ica a societatiipentru a-i intelege funqionalitatea, Weber arata evolutia valorilor ~im entalitatilor, ca ~i influentele lor asupra dezvoltarii noilor com portam enteeconOlll1ce.

31


33/237

SOCIETATEAC AP IT AL IST A

Ise ex plica p rin

proslavite m ai m ult de care favorizeaza

precum

Adaptare dupa Robert Cam peau ~i al., Individu et societe. 1993.Figura nr. 4 - Principalele concepte ale gandirii lui M ax W eber

Max W eber a analizat aparitia capitalismului utilizand conceptul devalori. Fara a nega importanta economiei ~i a factorilor tehnologici, elsustine ca oranduirea capitalista s-a dezvoltat in Occident, in principal prindifuziunea unor "valori rationale", care au generat noi conduite deantreprenoriat pe plan economic. Examinarea religiilor catolica ~iprotestanta il fac pe Max Weber sa conchida ca acestea favorizeaza, maimult decat alte religii, autonomia ~i initiativa, valori necesare dezvoltariicapitalismului.

Pe de alta parte, contrar sociologilor din epoca sa, care cereauschimbari importante in societate, Max Weber a elaborat 0 metoda carepreconiza neutralitatea fata de societate. Potrivit lui W eber, sociologultrebuie sa se abtina de la orice judecata de valoare in observarea faptelor ~isa nu propuna "solutii" pentru rezolvarea problemelor constatate insocietate. M ulti sociologi am ericani (Talcott Parsons, Robert King M ertonetc.) au adoptat aceasta metoda in studierea societatii americane.32


34/237

C,GeneZa ~ideivoltareafie baza careia s-a ajuns la analiza sociologica propriu-zisa.Pentru prima forma, opera lui D. Cantemir ~i, mai ales, lucrarea acestuiaDescrierea Moldovei, constituie, prin conceptia determ inist-geograficaaplicata societatii, 0 opera de pionierat in istoria sociologiei rom ane~ti. Laaceasta s-ar putea adauga numeroasele memorii, insemnari de calatorie,observatii asupra obiceiurilor, ocupatiilor ~i moravurilor autohtone oristraine, pe care Ie-au lasat carturari romani interesati de observareacomparativa a unor aspecte ale realita!ii sociale. Revolutia de la 1848 asuscitat ~i in Tarile Romane un interes m ai bine focalizat pentru explicareaistoriei societatii, stadiului ~i problemelor dezvoltarii societatii romane~ti,precum ~i pentru caile evolutiei modeme capitaliste a acesteia. 0protosociologie, in sensul aratat la inceput al cuvantului, au elaborat, la noi,I. E liade Radulescu, I.c. B riltianu, S. Bamutiu, G . Baritiu, M . Kogalniceanu,interesati de sociologie ca forma de legitimare ideologica a intereselortinerei burghezii romane, aflata in perioada debutului ~ i i nfaptuirii revolutieisociale ~i nationale. D atorita, insa, conditiilor social-istorice concrete aleevolutiei societatii noastre, sociologia generatiei pa~optiste a imbrati~at, catema principala, sch im b area so cia Hi, ~i nu problemele ordinii sociale. M aimult decat atat, la N. Balcescu, sociologia schimbarii devine una asch imbarii sociale revolutionare. De aceea, se poate spune ca, inca instadiul protosociologic, se pot distinge, in Romania, cele doua orientarisociologice de baza, identificate mai inainte pentru analiza sociologicaeuropeana: 0 sociologie a ordinii (a echilibrului intre antiteze laI .E. Radulescu); 0 sociologie a sch im barii revolu tion are (a c lase i ta rane~ti,la N. Balcescu).

In a doua jumatate a secolului al X IX -lea s-au conturat cateva orientarice au cristalizat optiunile fundamentale existente in societatea romaneasca:

poporanismul, avand intre reprezentanti pe C on sta ntin S tere (18641936), eel care considera prioritara pentru societatea romaneasca "problemaagrara'" deoarece taranimea era clasa majoritara, sau pe ConstantinDobrogeanu-Gherea (1855,..1920), care spunea ca societatea romaneasca acelei de-a doua jum atati a secolului al XIX-lea era in "stare de neoiobagie","starea libera la" fiind 0 iluzie;

conservatorismul lu i T itu M aiorescu (1840-1917), cel care, inContra directiei de azi a culturii romane, cerea ca ,,formele politice" ~i,,form ele culturale" sa aiba un fond solid pentru a nu fi discreditate de catreoameni. Nu folosesc la nimic Jormele fara fond", spunea el;

33


35/237


36/237

Dimitr ie Gusti

Dimitrie Ddighicescu

Dimitrie Draghicescu (1875-1945) a foststudentullui E. Durkheim . In principalele sale scrieride sociologie: R olul individului fn determinismulsocial (1904), Id ea lu l crea to r. E seu p sih oso cio lo gica su pra e vo lu lie i (1914) - apreciate ulterior de ditreG. Bouthoul, P. Sorokin ;;.a. -, el a dezvoltat 0conceptie sociologica in ton cu sociologiile vrernii."Sociologia este ;;tiinta unei societati concrete, a uneinatiuni. Faptul social nu este universal". "Universalizarea unei societati concrete" poate fi inteleasa caintemationalizare sau deznationalizare. N ici "occidentalizarea" nu poate fi"Idealul", fiindca nici 0 stare a societatii nu este sub sp ecia e a etern ita tis.Sociologia, aprecia el la debutul secolului al XX-lea, ar trebui sa "resubiectivizeze istoria", sa scoata la lum ina actorul social. "Personalitatilemarc ante", geniile ;;i elitele sunt forta principal a ce pot contribui larena;;terea unei natii. Prin cunoa;;tere se poate "democratiza geniul", sepoate forma "con;;tiinta sociala" capabila sa treaca la "activitate sociala".Ce s-a intamplat, deci, in perioada de efervescenta in care, la sfar;;itulsecoll} lu i a1XIX-lea, s-a institu tiona lizat ;;i la noi socio logia?In tot intervalul am trait intr-o "tranzitie" cu "incarcatura politica", incare "carturarii" s-au preocupat de raspandirea ideilor lor, de "culturalizarea"poporului pentru a-I pregati sa realizeze evenimente anticipate, dorite,intentionate: unirea, independenta, modem izarea societatii. Insa nici dupa1848, nici dupa Unirea Principatelor nu s-a petrecut 0 "ruptura dramatic a" insocietatea romaneasca. Eminescu ii certa pe romanii care-;;i pierdeau "sim tulisto ric" accepmnd "institu tii nepotriv ite", rid icarea unor "oamen i tara valoa re","cuvinte noi tara cuprins", 0 limba pasareasca in locul "vrednicei limbi" astramo;;ilor. A fost criticata "lancezirea", faptul ca se taceau doar planuri "dincutite i pahare", iar proiectele mai serioase ramaneau doar pe hartie.In va la ma ntu l so cio lo gic a fost introdus la Ia;;i, la doi ani dupaintroducerea lui la London School of Economics. Primul profesor desociologie la Ia;;i (1897) a fost Constantin Leonardescu, licentiat in dreptla Paris, doctor in filosofie ;;i litere la Bruxelles, cu influenta sociologic apozitivista. Armand Cuvillier a remarcat preocuparile sociologice ale luiDimitrie Dragh icescu ;;i a elogiat activ itatea lu i Dimitrie Gusti (1880-1955),care a tinut primul curs sistematic de sociologie laIa~i, a intemeiat Seminarul modern de sociologie,e tica ~i politica. "A-ti cunoa;;te tara este cel m ai bunmijloc de a 0 sluji", spunea el. D im itrie Gusti a tacuts tudii la Paris , Leipzig , Berlin . Contributia fondatoru lu i"Sco lii socio logice" de la Bucure;;ti poate fi sin tetizatain teoria voinlei sociale, teoria cadrelor ~i m anifes-ta rilo r, te or ia u nita lilo r so cia le , le ge a p ara le lism u lu isociologic ;;i m eto do lo gia m o no gra fic a, prezente inprincipale le sa le scrie ri: $tiinlele sociale , sociologia,

3S


37/237


38/237

considerata 0 ~tiin!a burgheza. In anul 1966, inva!amantul sociologic universitar este reluat ~i, ulterior, are loc 0 expansiune rapida a cercetariisociologice. Manifestandu-~i funqia critic a, sociologia intra in conflict cuputerea comunista. De altfel, existenta ei nu poate fi in consens cu logicasistemelor totalitare. Dupa 1977, sociologia romaneasca este redusa la lim itasupravie!uirii. La inceputul anului 1990, inva!am antul sociologic ~i cercetarea sociologica sunt reorganizate; apar catedre universitare, facultati,institute academ ice de cercetare ~i centre de studii specializate, reviste desocio logie (loan Mihailescu, 2003).4. Neutra lita te axio logicii $i va lori socia le

In general, paradigmele difera nu numai din punctul de vedere alconceptelor folosite, ci ~i in raport de valorile carora Ii se subordoneaza.Potrivit antropologu1ui american Clyde Kluckhohn (1951), valoareareprezinta ,,0 conceptie explicita sau implicita despre ceea ce este dezirabil,distinctiva pentru individ sau grup, care influenteaza alegerea modurilor,m ijloacelor ~i scopurilor actiunii", iar pentru sociologul roman Petre Andrei,valoarea este ,,0 relatie functionala dintre un subiect ~i u n obiect" (1945).Prin urmare, valorile apar ca un rezultat mai mult sau mai put inconflictual dintre indivizi ~i mediullor de viata, reprezinta ceea ce este doritde indivizi sau grupuri.Referindu-se nu numai la realitatile prezente, ci ~i laceea ce ar trebuisa fie, paradigmele indud judecati de valoare, reflecta valorile la carecerceta toru l a adera t.In acest caz, se pune intrebarea: mai poate fi realizata cunoa~tereaobiectiva a socialului? La aceasta intrebare s-au conturat doua tipuri deraspunsuri: unul, care sustine ideea de neutralitate axiologidi; altul, care pledeaza pentru afirmarea desch isa a valorilor adopt ate decercetator.

Sociologul german Max Weber evidentiaza faptul ca asigurareaobiectivitatii este posibila numai prin neutralitate axiologica (independentafata de valori). Aceasta atitudine are doua laturi: Prima: sociologul trebuie sa se lase condus de etosul ~tiintei ~i nu decomandamentele morale sau politice ce decurg din rolullui de cetatean sauadept al unei anumite orientari politice. El trebuie sa afle ceea ce este ~i nuceea ce vrea sa afle, iar socio10gia nu este un studiu etic despre cum trebuiesa fie societatea. Cercetatorul vietii sociale trebuie sa se dispenseze instudiul sau de valorile morale, etice, politice, identificandu-se din acestpunct de vedere cu fizicianul. A doua latura se refera la imposibilitatea ~de a deriva judecatile devaloare din enunturile teoretice sau existentiale. In opinia lui Max W eber

(1964), istoricul, sociologul, econom istul pot ~i trebuie sa se abtina de la alua parte cuiva, de a lauda sau condamna, deoarece ~tiinta pura esteincapabila sa rezolve problema aqiunii. Adevarul ~tiintific nu se lasa37


39/237

determinat prin nici un criteriu exterior, ca, de exemp1u, uti1itateaeconomica , e ficac ita tea politica, dezirabi1 ita tea mora lil. In ace1a~ i t imp, e1nupoate)n temeia asemenea eva1uari.

In aceea~i directie a neutra1itatii, P eter B erger (1963) considera sociologia ca 0 "discip1ina a deta~arii", iar Robert Bierstedt (1957) arata casocio1ogia este 0 ~tiinta categoriala, nu normativa. E a se refera 1a c eea ce este,nu 1aceea ce trebuie sa fie. P rin u rmare, nu are 1egatu ra cu va1o ri1e socia1e.D ezideratu1 neutralitatii este, oare, posibi1 rea1izat in ~tiinte1e socioumane?

Cei mai multi specia1i~ti considera ca idea1u1 neutra1itatii este 0himera. Robert Lynd (1939) a respins idea1u1 unei ~tiinte socio-umanedezinteresate, Gunnar Myrda1 (1969) sustine ideea dependentei cunoa~teriide va1ori1e imparta~ite de oamenii de ~tiin!a, iar W .J. Goode ~i P.K. Hart(1952) evidentiaza faptu1 ca re1atia d in tre ~ tiinta ~i valoare este incomparabi1m ai stransa in ~tiinte1e socio-um ane decat in ce1e ale naturii. La randu1 sau,Alvin W . Gou1dner (1962) sub1iniaza ca savantii sunt actori socia1i ~i, a~acum nu se pot despaqi total de cunoa~terea comuna, nu se pot deta~adefinitiv nici de va1ori1e lor din viata de zi cu zi.M ajoritatea ce10r care recunosc existenta unei 1egaturi indiso1ubi1eintre cercetarea ~tiintifica ~i va10ri nu interpreteaza acest fapt ca fiind 0piedica de netrecut pentru promovarea cunoa~terii ~tiin!ifice in socio1ogie.Ei pretind, insa, respectarea urmatoarei norme: fiecare cercetator sadezva1uie cu c1aritate premise1e va10rice de 1a care a p1ecat in studiereadiverse10r aspecte ale rea1ita!ii socia1e. Altfe1 spus, este preferabi1 sa serecunoasca deschis va1ori1e imparta~ite de cercetator, deeM sa se afirmeneutra1ita tea axio1ogica imposibi1 de atins.Prin urmare, nici in ~tiinte1e naturii ~i cu atat mai putin in ~tiinte1esocia1e ~ i comportamenta1e nu este posib i1a, n ic i dez irabi1a deta~area de va1orile socia1e. Etica responsabilWipi, concept propus de Max Weber, trebuie saorienteze activitatea de cercetare ~ti inti fica ~i discip1ine1e socio-umane.

5. Func(iilesociologiei ,Definita ca studiu1 sistem atic a1 societati1or um ane, punand accent, inspecial, pe sisteme1e modeme industria1izate, imp1icand metode de investi

gare ~i eva1uare a teorii1or, necesare evidentierii ~i argumentarii logice,socio1ogia are functii importante:a) expozitiva, foe descriere a rea1ita!ii socia1e, de p rezentare a fap te1o r,fenomene1or ~i procese1or socia1e, a~a cum acestea au locoEste a~a-num itad imensiune soc iogra fica a socio1ogiei;b) explicativil} Ca orice ~tiinta, socio1ogia urmare~te explicarea a ceeace se int


40/237

e) critic-ameliorativa, prin studierea fenomenelor soeiale, eritIearealW itilor problematiee ~i propunerea de solutii ce pot fi integrate in diferitepolitici sociale. Dim ensiunea critica a sociologiei face ca aceasta disciplina~ tiintifica sa nu se poata dezvolta cu adevara t decat in socie ta tile democra tice;

d) aplicativa sau pragmatic-inginereasca.}Rezultatele eercetarilorsoeiologice pot fi utilizate in elaborarea politieilor soeiale, soeiologulnepuHindu-se subst itu i, insa, politicianului.

Implieatiile practice ale soeiologiei sunt deosebit de importante.Sociologia poate eontribui la eritica sociala ~i la praetiea reform ei sociale inmai multe feluri. lntre acestea mentionam:

imbunatatirea intelegerii unui anumit complex de circum stantesociale ne of era, adesea, 0 ~ansa in plus de a Ie controla;

sociologia ne asigura m ijloace de a ne spori sensibilitatea cultural a,perm itand politicii sa se bazeze pe con~ tiinta valorilor culturale divergente; putem investiga consecinte1e - intentionale ~i neintentionale - aleadoptarii unui anumit program politic; poate, eel mai important, sociologia produce eon~tiinta de sine,oferind indivizilor ~i grupurilor 0 ~ansa sporita de a-~i determ ina conditiilep roprie i lo r v ieti.Este cunoseut faptul ca Romania de azi se afla intr-o situatie eomplexa,economic a, soeiala, politica ~i eulturala, este angajata intr-un proees detranzitie ~i reform a spre 0 eeonomie de piata competitiva, dore~te sa seintegreze in Europa, pastrandu-~i profilul inconfundabil, se realiniaza lavalorile pluralismului ~i ale democratiei. Pentru a raspunde aeestor nevoivitale este necesara cunoa~terea corespunzatoare a realitatii sociale, 0 convergenta ~i 0 potentare a eforturilor tuturor cetatenilor Romaniei (AurelianBondrea, 2000, 2004). A~a ceva este imposibil de realizat tara aportul~tiintelor socio-umane ~i, eu deosebire, al sociologiei. Astazi, mai multdecat oricand, soeiologia romaneasca trebuie sa fie 0 sociologia militans .

6. Trei!'lodurl dijeritedeaprivi societat~aStudiul societatii s-a imbogatit prin evolutia gandirii sociologiee.

Soeiologia deserie fenomenele umane, desprinde anumite regularitati inactiunile savar~ite de indivizi in societate, ata~and aceste actiuni unor cauzeprecise. A defini soeietatea nu este u~or pentru sociologi. Sa ne im aginam caei dispun de trei perechi de ochelari pentru a privi in jurul lor ~i pentru avedea, sub unghiuri diferite, individul in soeietate. Cele trei pereehi deoehelari corespund, deci, la trei moduri diferite de a expliea realitateasociala ~i raporturile dintre individ ~i soeietate. Ele sunt, de fapt, modelelecele mai importante ale traditie i soc io logiee.

Potrivit lui Robert Campeau ~i colab. (1993), eele trei modele sunturmatoarele:39


41/237

A. Modelu l determin ismulu i socia lPotrivit lllodelului determinismului social, unii sociologi (Comte,Marx;Durkheim , Merton etc.) explica, prin actiunile anterioare ~ ip rin mediulsocia l, comportamentu l ind iv iz ilor. Astfe l, se expIica actiunile de lincventu luiprin gesturile parintilor sai fata de el in copilarie ~i prin influenta grupuluide covarstnici. Pe scurt, se incearca a se arata cum actioneaza societatea ~i

principalele sale institutii (fam ilie'A ~coala, intreprindere etc.) asupra individului ~i comportamentelor sale. In acest fel, delincventii au prea putinalibe11ate de actiune devreme ce ei imita ceea ce au cunoscut in mediul lor,fiind adesea obiect al agresivitatii sau al lipsei de actiune din partea unuiparinte. Se spune adeseori ca un copil batut are tendinta sa faca sa suporteviolentele alte persoane a caror victima a fost.Se poate repro~a acestei teorii ca acorda societatii 0 prea mareinfluenta asupra individului ~ i ca 11 concepe ca pe 0 "fiinta program ata".

F igura n r. S. Modelu l dete rmin ismulu i soc ia lB. Modelul individualismuluiAlti sociologi (W eber, Sim mel, G offm anrt'/etc.), repro~and determ inismului social faptul ca lasa preaputin spatiu libertatii umane, consideraindividul ~i grupul ca actori care pot crea sau m odifica principalele institutiiale societatii. C and utilizam term enul de individ, 11 folosim in sensul pe carei-I da modelul individualist: individul poate fi la fel de bine 0 persoana sauun grup de persoane care intervin in situatii sociale precise. Acest modelpleaca de la trairile ~i de la actiunile oam enilor sau grupurilor sociale.D em ersul individualist descrie locul individului in societate sesizand

din "interior" sem nificatia gesturilor savar~ite. Este yorba, deci, de a se punein locul celui ce observa ~i d e a descoperi sensul pe care 11 da lucrurilo r in tr -osituatie anum e ca ~i m otivele pentru care Ie da acest sens.Acest studiu centrat pe individ nu orienteaza, cu necesitate,obse rvato ru l spre descoperirea structu rilor soc ia le . Soc ie ta tea este rezultan taa nenumarate interactiuni intre persoane ~i grupuri. Structurile socialeprovin din aceste interactiuni intre indivizi ~i din sem nificatia pe care fiecareo da gesturilor celuilalt. Critica ce se poate form ula la adresa acestui m odeleste faptul ca este prea centrat pe individ ~i nu ne permite sa intelegemconflictele sociale ~ i r aporturile de dominatie care exista in societate.40

1

edd


42/237

Figura nr. 6. Modelul individualismuluiC. Modelul interdependentei dintre individ i societate .Sunt ~i sociologi (Morin, Elias etc.) care ridica problema celor doua

demersuri precedente. Dupa ei, primul accentueaza prea mult influenradeterminanta a structurilor sociale asupra individului. El presupune caindividul este produsul pur ~i simplu al acestor structuri. Cat prive~te aldoilea demers, el lasa prea mult loc posibilitarii ca, pomind de la individulinsu~i, sa se creeze structurile societarii.

Astilzi, se considera ca aceste demersuri nu se opun, ci se completeaza.Modelul interdependentei, pe care il impart~irn ~inoi, se bazeaza pe postulatulunei interdependenre echilibrate intre individ ~i societate. Edgar Moriu scria, in1984, despre aceasta relarie: "Cand existl interacriuni intre indivizi, se creeazao societate care este ca un tot ce se impune indivizilor. Dar aceasta nu semnificafaptul ca indivizii se dizolva ~i ca totul exista in afara lor ~i de 0 manieratranscendenta ... Indivizii depind de societatea care depinde de ei".Figura Dr. 7 permite vizualizarea acestui model al interdependenrei.

Figura nr. 7. Modelul interdependenteiFiecare sociolog este tentat sa reprezinte printr-o imagine legaturilesubtile ~i complexe care se res intre indivizi ~i societate. Sociologul germanNorbert Elias a studiat aproape 0 jumatate de secol relariile dintre individ ~isocietate. E1 a recurs la mai mu1te imagini.Intr-o prima imagine, el compara societatea cu un dans:"Pentru a simbo1iza societatea, sa reprezentam un grup de dansatori,executand dansuri de curte, cadrilul, de pilda, sau 0 hora raraneasca. Pa~ii ~i

reverenrele, toate gesturile ~i toate mi~carile pe care Ie efectueaza fiecaredansator se sincronizeaza in totalitate cu cele ale celorlalti dansatori ~idansatoare. Daca s-ar considera separat fiecare dintre indivizii care participa41


43/237


44/237

MariIe curente teoretice se pot amplasa avand in vedere cele doua anexe:d imensiunea in terac! iunii d in tre indiv iz i ~id imensiunea ord in ii socia le .

Sa examinam, pen tru inceput,. ~~~~1I.t~J!)!t~~care a re in vedere n ivelu lanalizei efectuat de fiecare teorie ... ",In general, se disting trei niveluri de analiza pentru a studia societatea.P rimul nivel prezinta individul in cadrul restrans al vie!ii cotidiene, in

care el intra in interaqiune cu al!i indivizi. Este yorba de microsociologie,nivel de analiza care se refera la interac!iunea intre indivizi ~i intre grupurilem ici care constituie baza societa!ii.

Al doilea nivel, mezosociologia, are in vedere, in special, grupurilesociale carora Ie apar!ine individul: fam ilia, ~coala, grupul de covarstnici ~igrupul de munca. Acest nivel constituie releul principal dintre individ ~isocietate. Este studiul organiza!iilor, institu!iilor ~ i grupurilor sociale caredepa~esc nivelul cotidianului.

Cel de-al treilea nivel, macrosociologia, reune~te observa!iile cuprivire la ansambluri m ai am ple, precum cultura sau clasele sociale ale uneiregiuni, na!iuni sau ale mai multor !ari. A vand in vedere ca acesteansambluri sunt in continua transformare, acest ultim palier prive~teevolu!ia structuri lor societa!i i.

Care este nivelul de analiza eel mai util pentru in!elegerea uneisocieta!i? Dupa cum yom vedea, unele teorii, printre care func!ionalism ulsau conflictualismul, reprezinta 0 viziune globala aSupra realita!ii sociale, intim p ce altele, precum interaqionismul, prin observarea legaturilor dintreindiv iz i, se situeaza la n ivelu l ana lizei cotid ianulu i.

Astazi, teoriile care se centreaza pe individ par sa se dezvolteprogresiv, in detrimentul abordarii globale, care, potrivit lui M . Grawitz(1991), incearca sa explice totul, utilizand, uneori, concepte prost definite.In pofida acestei critici cu privire la viziunea globala, consideram ca eareprezinta, inca, singura perspectiva valabila in ~ tiin!ele umane, deoarece eaofera 0 explica!ie satism catoare ~i detaliata a func!ionarii unei societa!i. Inopozi!ie, interac!ionismul depa~e~te cu mare dificultate nivelul descriptiv alraporturilor sociale ~ i a l vie!ii in societate.

Pe axa orizontala;l teoriile se disting dupa unitatea asupra careia serealizeaza observa!ia: individul, grupul social sau societatea in ansamblulsau. Dupa cum situeaza cauzele, la nivelul societa!ii sau al individului,sociologii adopta sau nu modelul determinismului social pentru a explicaraportu rile in tre indiv iz i ~i socie ta te ........ > ;>


45/237


46/237


47/237


48/237


49/237


50/237

In anul 1949, R .K . Merton explica existen!a comportamentelor devianteprin prezen!a unui decalaj prea mare intre scopurile ~i ide~lurile propuse ~im ijloacele puse la dispozi!ia indivizilor pentru a Ie atinge. In aceste condi!ii,indiv izii trebuie sa recurga la alte cai, ilegale, pen tru a Ie realiza.A tunci dlnd exista decalaj intre scopuri ~i n orme in societate, se produceo slabire a normelor care favorizeaza dezorganizarea societa!ii. Mertonnume~te acest fenomen ag.omie sociala.

Critica teoriei functionalisteCe critici pot fi aduse acestei teorii? Cum poate fi explicat succesulacestei teorii, mai ales in Statele Unite ale Americii? M adeleine Grawitz

(1991) sus!ine ideea potrivit careia aceasta teorie a cunoscut un asemeneasucces datorita opozi!iei la no!iunea de lupta de clasa, definita de marxism .Ea subliniaza faptul ca "funqionalism ul nu cauta sa stabileasca legatura decauzalitate intre fenomenele pe care Ie identifica, nici sa Ie explice". AlvinGouldner,critic al funqionalismului american, considera ca este yorba de 0teorie care sus!ine regimul existent, prezervand institu!iile sociale ~ineaducand decat m odifidirile necesare pentru a evita ca membrii societa!iisa devina devian!i, adica sa incalce normele principale din societate. A ceastateorie nu tu lbura cu nim ic structurile fundamentale ale societa!ii.Societatea este prezentata, potrivit lui M. Mellouki (1983), ca unfenomen "plat, tara contradiqii, tara schimbare, tara istorie". Aceastaabordare, dupa cum se constata, m inim alizeaza conflictele sociale, punandaccent pe ordinea sociala in societate. Ea trateaza devian!a ~i tensiunilesociale drept cazuri, care pot fi rezolvate de societate sau ca disfunqiidatorate decalajului pre a mare intre scopurile prea inalte ~i m ijloacele pre areduse de a Ie atinge.~

C~


51/237

ana1izeaza

CONFLICTUALISMUL (MARXISMUL)----tilizeaza pune acc;ent pe

prob1emelesociale

abordate potrivit

orientariiradica1e

demersulglobal

centrat pe

societateacapita1ista

dezordineasocia1a

care situeaza

responsabilitatea

la nivel de

ce propune

solutiiprofunde

la nivel de

cauzata decare poseda

structuri politice...~l SOClO-economlce

fond ate peraporturi sociale de

dominatie ~i exploatare

pnn care asupra

proletariatu1ui(clasei muncitoare)

este interesata de ce posedaare estee posedaInteresat (a) de

I mijloace IIre~tere I Iforta desalarialaunca

Adaptatii dupa Robert Campeau ~i a!., lndividu et societe, 1993.Figura ill. 11. Teoria confIictualista (marxista)50

s


52/237

Potrivit acestei teorii, problemele sociale rezuWi din actiunile claseidominante ~i sunt produsul societatii capitaliste in ansamblul sau. Contrartraditiei functionaliste, care repro~eaza problemele aparute institutiilor ~iindivizilor incapabili sa-~i indeplineasca rolurile sociale, teoria marxistademonstreaza ca societatea capitalista este incapabila sa satisfaca trebuintelefundamentale ale indivizilor ~i ca aceasta este locul unei lupte pentru puterede care profita, de fapt, 0 minoritate. Aceasta minoritate nu este capabila sapuna capat problemelor cu care se confrunta proletariatul: alcoolismul,violenta, ~omajul, bolile. Astfel, un ~omaj pre a ridicat poate chiar saavantajeze clasa dominanta, care are posibilitatea sa reduca salariile ~i sa-~isporeasca profiturile. Marx explica procesul de dezumanizare aproletariatului prin faptul ca, in societatea capitalista, totul poate deveniobiect comercial ~i de profit.

Critica teoriei conflictualiste (marxiste)Exista reticente cu privire la utilizarea marxismului pentru a explicafunctionarea societatilor. Ca urmare a e~ecului tarilor comuniste care, timpde 70 de ani, au aplicat marxismul in organizarea societatilor lor, multisociologi au incercat sa dea uitarii aceasta teorie, pretinzand ca este completdepa~ita. Ei au confundat teoria marxista, metoda de analiza ~i utilizareasociala a acesteia de catre conducatorii politici. Se poate afirma ca aceastateorie avanseaza ipoteze ~i idei inca fecunde cu privire la raporturile dedominatie dintre indivizi ~i dintre clase.In' mod traditional, a existat tendinta de a subordona marxismul

modelului determinismului social, care promoveaza teza conform careiaomul este determinat de structurile economice, politice ~i sociale. Or, 0lectura mai atenta ~i profunda a scrierilor lui Marx l-ar putea situa, maidegraba, in modelul interdependentei.o sinteza a perspective lor teoretice majore in sociologie este prez~ntain lucrarea The Social Experience a lui James W. Vander Zanden (1988);'Perspective teoretice majore

lnteraetionismulunetionalismulonflietualismulMierosociologic

acrosociologicacrosociologicNatura

Realitate socialaistem socialrdine soeialareata ~ireereatarodus de partiaracterizata denterdependenterupuri de interese aflate in eompetitie,ieeare urmarindpropriile seopuri

Atribuire de simbolurionsens socialonflict, putereamenilor,obiectelorerivat din eredinteieoercitieievenimentelorivalori imparta~ite

Sl


53/237


54/237


55/237


56/237


57/237


58/237

REFERINTE BIBLIOGRAFICE

Denys Delage, La sociabilite familiale en basse-ville de Quebec, in Recherchessociographiques, vol. XXVIIl, nr. 2-3, 1987, p. 295-316.

Achim Mihu, Introducere in sociologie, C1uj-Napoca, Editura Dacia, 1992, p. 8,p. 11.Gustav-Nicolas Fischer, Les dommaines de la psychologie social. Le champ dusocial, Paris, Dumond, 1990, p. 56.Henri H. Stahl, Teoria ~'ipractica investiga{iilor sociale, vol. I, Bucure~ti, Editura~tiintifidi, 1974, p. 75.Emile Durkheim, Regulile metodei sociologice, Bucure~ti, Editura ~tiintifica, 1974,p.35.Anthony Giddens, Sociologie, Bucure~ti, Editura ALL, 2001, p. 21.Septimiu Chelcea, Cunoa~terea vie{ii sociale, Bucure~ti, Editura InstitutuluiNational de Informatii, 1995, p. 30.James W. Vander Zanden, The Social Experience. Au Introduction to Sociology,New York, Random House, 1990, p. 38.P. Fou1quie, R. Saint-Jean, Dictionnaire de la langue philosophique, Paris, PUF,1962.Thomas S. Kuhn, Structura revolu{iilor ~'tiin{ifice, Bucure~ti, Editura ~tiintitica ~iEnciclopedica, 1976.C. Wright Mills, Imagina{ia sociologidi, Bucure~ti, Editura Politica, 1975, p. 35.Alex fukeles, What is Sociology? An Introduction to the Discipline and Profession,New Jersey, Prentice-Hall, Inc., 1964.Charles-Henry Cuin, Fran


59/237


60/237

CAPITOLUL IIMETODE DE CERCETARE iN SOCIOLOGIE7

Obiectivele invatarii

Dupa studierea acestui capitol, studentul trebuie sa fie inmasura:sa defineasca notiunile de metodologie ~i metoda,tehnica, procedee, instrument de investigare;sa cunoasca principalele principii metodologice dincercetarile socioumane empirice;sa defineasca ~i sa diferentieze notiunile de metoda,tehnica, procedee ~i instrument de investigare;sa cunoasca regulile esentiale ale metodei sociologice;sa cunoasca semnificatia conceptului de metodologie;sa stapaneasca etapele procesului de cercetare.


61/237


62/237

el ca ar exista 0 planeta in apropierea lui U ranus. Face calcule1e ~i com unicarezultatele astronom ului germ en Gallo. A cesta indreapta luneta in directiasemna lata ~ iobserva ex isten ta lu i Nep tun, la 0 mica d istanta de Uranus.Exem plul prezentat ilustreaza convingator principiul unitatii dintre

nivelurile teoretic ~ i empiric in cercetarea ~ tiintifica: rationamen te bazate pecuno~tintele teoretice au orientat cercetarea directa, observationala, iaraceasta a conferit val 0a re de adevar intu itiei teoretice.

TEORETIZARE

Testareipoteze

DEDUCTIE

Interpretari,instrumente, scale~i e~antioane

Deciz ia de accep ta resau respmgere

a ipotezelor

Masurarea~i estimarea

Generalitatiempmce

Formareaconcepte1or~i propozitiilor

INDUCTIE

CERCETARE EMPIRIC.\

F igura ill. 14. M odelu1 ~tiinrei. dupa W . W alace(The Logic of Science in Sociology, C hicago, A ldine, p. 18)

M odelul propus de W alter W alace include atat teoria, cat ~i observatiilede teren , atat deduqia, cat ~ i induqia.b) Principiul unit iit ii dintre intelegere (comprehensiune) ~i expli-catie pune in discutie raportul dintre subiectul ~i obiectul cunoa~terii in~tiintele socioumane.S tudii e fectuate asupra imig ran tilo r au eviden tia t ex isten ta unei core latiidirecte intre ata~am entul fata de traditiile tarii de origine ~i integrarea in tarade adoptie. Prin com prehensiune. am fi tentati sa credem ca ata~am entul fatade traditiile din tara de origine reprezinta un indicator al slabei integrari insocietatea de adoptie. Explicatia este alta: succesul integrarii im igrantilordepinde de sprijinul acordat de grupurile primare. Ata~amentul fata de

61


63/237


64/237


65/237


66/237


67/237


68/237

An21H71Sl melti(lJdlelie~n ltelhllI1lRdlleilltnlill7l31lte:analizametodologica vizeaza punerea in rela!ie a metodelor, tehnicilor, procedeelor,instrumentelor de investiga!ie, adecvarea lor la obiectul de studiul. ~tiutfiind ca fiecarei metode ~i tehnici de investigare ii sunt proprii limitespecifice, in cercetarea empirica se impune aplicarea convergenta a cat maimultor modalita!i de investigare, care, cordate, sa conduca la aflareaadevarului;

e) mrH]ldlUJlJ!ll1lll.ll.1ten1l1l ~n 31 dl31u:eliiOJweste 0 tema importanta a metodologiei. Alcatuirea seriilo1' de date, reuni1'eainforma!iilo1' cifrice in clase statistice, valabilitatea aplicarii testelor ~icoeficientilor statistici etc. sunt tot at8.tea aspecte ce se subo1'doneazaacestei teme;f) IF'lH''IITm31llR7131re31 31 ir31tnmlSlmenltelimo reprezinta ultimatema principala ce contureaza campul de interes al studiilor metodologiee.

In procesul de eercetare sociologidL metoda condi!ioneaza desfa~u-rarea a trei faze principale:

o contactul cu realitatea obiectiva (munca de teren);o interpretarea datelor (activitatea de generalizare ~i abstraetizare);ED aplicabilitatea praetica a rezultatelor.Corespunzator acestor faze, procesul de cunoa~tere sociologica

presupune urmatoarele etape. specializate metodologic:u ce anume cunoa~tem (obiectul cercetarii)?;o cum anume cunoa~tem (prin ce mijloace, metode ~i tehnici)?;G in ce scop cunoa~tem (eu ce rezu1tate)?Concretizand aceste etape in practica de cercetare, putem schi!a

urmatorul model a1desfa~ura1'ii oricarei investigatii socio1ogice;pregatirea eercetarii, cuprinzand subetapele:

o alegerea temei ~i a obiectivelor:@ stabilirea ipotezelor de lucru;o selectarea mijloacelor de investiga!ie:b) colectarea datelor (munca de teren);c) analiza ~i inte1'pretarea datelor;redactarea raportului final.

67


69/237

D EF IN E~T E P RO BL EM AA lege 0 tem a de cercetare.

TR EC I IN R EV IST A B IB LIO GR AFIAFamilia rizeaza-te cu cerce ta rile exis tentere fe ritoare la sub iect.

FORMULEAZA 0 IPOTEZAC e vrei sa probezi? C are este relaria dintre variabile?

SEL EC TE AZA U N PLA t,\; D E C ER CET AR EA lege una sau m ai m ulte m etode de cercetare: experim ent

s tudiu , observa tie , folo sir ea izyoarelo r exis tente .

E FE CT UE AZ A C ER CE TA RE AStrange date le , in regis tr eaza in fo rmatiile .

IN TE RPR ET EA ZA R EZ UL TA TE LEPre lucreaza imp licar iile date lo r aduna te .

68

R APO RTE AZA D ESC OPER IR IL E C ER CETA RlICare este sem nifieatia lor? In ee fel se relarioneaza eu

descoperir ile anter ioare?

D escoperirile ta le sunt im egistrate ~ i d iscutate incadrul unei com unitati academ ice m al largi - con

ducand p robabil la in itie re a uno r cerceta ri u lte rio are

--------D>' ID upa A nthony G iddens, Sociologie, B ucure ~ti, E ditura A ll, 2001. p. 582.

Figura nr. 17. Etape in procesul de cercetare


70/237


71/237

CAPITOLUL III

Dupa studierea acestui capitol, studentul trebuie sa fie inmasura:sa dea 0 definitie culturii ~i sa descrie principalele saleelemente constitutive;sa distinga diferitele demersuri cu privire 1a studiulculturii;sa descrie principalele functii ale culturii;sa prezinte ~i sa explice caracteristicile evolutiei culturiimodeme.


72/237

19lena~j sa-ti

Im ;tnlre a

care se

Daca yom compara, de pildi'L practici1e actuale de igiena. cu cele dinEvu1 Mediu, de pilda, contrastul este frapant: clientii unui han din E\ulMediu scuipau pe jos ~i milnCaU dintr-un p1atou comun cu mana, care Ieservea ~i ca batista. N oaptea, eei care dormeau la hem imparteau patu1 eustrainii (Robert Campeau ~i al., 1993).

Este limpede ca deprinderi1e de igiena s-au transfoffilat cu timpul.Oamenii din Mediu nll aveau aeeea~i experienta ca noi eu Plivire la eeinseamna curat ~i murdar. Intr-un remarcabil studiu asupra igienei corpu1uiEvul Mediu, Georges Vigarello (1985\ arata ea doar lTIainile ~i fata faeeau

obiect de preocupare in privinta sanatatii. Oamenii din acea vreme nu faceaunici 0 legatura igiena ~i 0 buna stare de sanatate. Abia seeolu1a1 XD( -lea, clasa avuta extinde curatenia ~i la ve~tminte ~i in alse pune problema asoeierii unei bune sanatati fiziee cu praetiea igieneiintregu1ui corp. astazi se remarca lipsa de igiena in anumite tari, datoritaconditiilor geografiee ~i de viata. foarte ditlcile.

de aWi parte, de 0 tara la diferentele intre practicilepot fi uria~e. multe tari, de pilda, este 0 obi~l1UintiJ. sa fadschimbi hainele zilnic. Nevoia de igieniJ. intalnita lasocietati nu este resirntita cu aceea~i intensitate in altele.altfel, deprinderile igiena tarile dezvoltate sunt imposibile.din cauza lipsei de apa. Absenta apei unele taxi Ii impiedicalocuiesc sa stabileasca un raport celui pe care 11 au cuoarnenii din statele dezvoltate,

Exemp1u1 referitor 1a deprinderile de igiena nu este Ciecat 0faptului ca indivizii adera la un ansamblu de practici pe care ie Imlpijlrt~i~e:sc~i nu Ie in discutie. Aceasta Ie permite sa se integreze amlmltme diu social. Aceste moduri de a gandi, de a simti ~i de a o.Cl:1011a, meltenede practici igiena, de pilda., formeaza, potrivitDumond (1958), ItHJilITi~21.lI1la ~i comuna mai mllitclr lYlelYlbnanumita societate. E1 0 distinge deproduqia de bunuri culturale.72


73/237

1 se

osa

1..L;

aleale acesteieste ~l

nu numcu 0 aci ~i0 rezerva fata de una saucare nu ~i-a gasit. in prezent un sens comun ;;i

definiTiiaceasta categorie sociologicafi clasitlcate in

aamencam boas ~l K.roeDer;;1culturale, curent care are meritulteorli ce se limitau 121

posibil complet 211istorica pune infonmixii ~idez\'oltarii culturilor ;;i perso-oferit de care a

~i personalitatile corespunzatoarearmonie pa~nica. intelepciune ;;icare exalta tendintele agresive individului.teoriile ~i analizele dezvoltate jurul no;tnmlsale cu teoda 0111UJi1ic;ariiiDupa Jean Cazeneuve (1967),~coli i~i au originea in conceptiile lui . care

73


74/237

aspect

aetelor

~1aleinclude

~l anumeelemente

vedea in eultura, sim ultan. un sistem de comportam ente pe care societatea 11im pune indh'izilor ~i un sistem de eonmnieare care eo. il stabile~te intre ei.Structuralism ul are unele inIudiri cu fZ!l?cfionalisl7111l. care explica fiecareelement 0.1 unei cultm i prin rolul sau functia pe care 0 cadrn l ei~i prin contributia 10 . conservo.rea unui grup :;;ia unuicuprinde in detln itia culturii toate cuno~tin te le ~iaptitudin ilepe care Ie-a aeumulat ol11ulin lupta eu natura. ~i legile .. arta.moravurile. eredintele insu~ite in decursul istoriei eoncluzieajunge ~i pentm care teoria cuhurii trebuie sa tina seama decele doua laturi ale naturii omului: latura biologica ~i ceo. sodala. Pentrucu ltu ra are 0 baz~ i bio logica. elemen tele ei tlindsatisfacerea nevoilor elementare oamenilor. Eo. este un tot constanclbunu ri de C011SU111.reptu ri eonstitu tionale aeonja le g rupurilo r socia le . idei :;;ime~te~uguri. e redin te ~i obiceiuri. ,.Indife rent daca examinam 0 cultura foartesimpla :;;iprimitiva sau 0 euItura foarte c(1111)1eXai ne lovim deacest vast mecan ism materiaL uman ~ i spiritu al C ll a ju toru l caruia o111u lpoaterezolva problemele specifice eu care este onfnmt (1 Antropologiiamericani ~i care au consacrat 0 luc:raJTspeeialaistoriei eonceptului cultura. natura elementelecomponente ~i proprietatile sale. raportuxile ell psihologia, euIimba, Cll societatea, privesc relatie tridimensionala. ~i anume:ol1m]ui eu natura. relatia omului ell ;;1 ol1m]luien omul.consta din modele implicite ~i COmlJo:rta.ri~1 pentrucomlportare, aeumulate ?i transmise prin incluz8.nd ~i realizareaesential al eonsta idei

~i. in speciaL din valorile ce Ii sefi considerate. de 0elemente ce eonditioneaza1952, apud AI. 1adaugand un nou element COI1Ci::pttotu?i, lipsita un anurne scJleJm citl:,m~i idealistS..defin e~ te eultma pornindtot mSI::para (l

culturaparte, eo.K.

74


75/237


76/237

de

~l In slujcare

caretnm:stcHTnarea actl\'a a

i lJcior ianu. 111C3.dillel sublinia. fara rezerve, eatre i e lemen te :

culturii

eultura Iede cultu ra .

actd de cultura 0l11u1 se ridica deas1.1praputerilor fizice ~i spirituale.

apoi 0 anum ita opozitie eu natura,propunandu-~i sf, ridke omul

a1 culturilor:n,itlOflal 211culturi1or:

111.1U111matura so..

10. civilizatie nu este condiriile \Jepl noo.5tre. o.cestebunuri materia1e intra eu timpuL adaptarea 10.unitatea noastra temperamentala. slltlete~ti: cu aIte euvinte.civi1izatia se transfonna in culturil". va interde-pendentele dintre fonnele ~i e1ementele unei culturi. "Formula esletJca a uneicivilizatii n1.1treb1.1ie privitti co. eeva statat01'. in nicl 0 legs.tura e1.1eelelalte ale aeestei civilizarii:i3 .. eo. nL' e decat un aspect instnlnsa depenclerlta eu celelalte de natura religioasa. tllosor1ca.politica ~i econon11C sau economica. dupa cum pretindematerialismul 15toric. '~evidenta pentru a mai necesitadezvoltari. Crearii ale ee traiesc sub imperativul acelora~iconditii istorice, Wate rCH111ele ulturii sum legate intre d3J1Sele printr-ointerdependenta ".o contributie de1 intr-ul1 studiu eonsacrat accstel.,definitia eulturii" sil. SC03.tao ideea de

o ideea unei naturi ale eo.reio ideea

cultmaV0111

76


77/237

aSllpra individuluio produc

1;lsa foarte putino mm mare

~i societate.

evidentiazaun

creeaz3.de 1a utilitatea unui comportamentconcepe ca unIndivizii ~i grupmi]e atribuie 0 senmitlcatiece 10rlalti. Ca atare.semnificatii

culismului.Potrivit sociologului francez functionalismul

~i interactionismul au unele limite. intreagarealitate Comportamentul nu are cu 0 utilitate. 0 cultma

t1 incoerent3. pentru ca este. con1icte1or interese ~i atensiunilor dintre grupurile ~iizii dintr-o anum ita . mult

. trebuie respins3. ea rnembrii unei 1a 0 eulturauniea. Societati!e industriale au devenit pemru ca un singursistem cultural sa dominant. all exagerat importanta

77


78/237


79/237

II LUlvIEAL

inILTRUL C' .. TUL nJ, :.L7/ I~~/EUL IFig. 111'. 18 . Cu]tu ra in t1uen teaz a perc ep tia asup ra lumii

L-' .

deSa examin2"im.

la 0corrljJOltalTlent l

o

sexe. e tn ii.transnl1te ~1 0

elenlent care ne

dintre

esteLimbajul a dobandit diferite oameni. contribuind la diferen!iereaeulturilor ~i etniiIor. permlte re!:}rezen1


80/237


81/237

Evon1[lj~n21 rill orddleli1itralle

Criza cunoa~ter ii~ ip lura li sm cultural

Indiv idul rege :consumeste centrat pe

individ ~i pe "sau. Individul se Idetaseaz i'i de grun ISpar~erea fanri li~i . ILegaturi le intre Iindiv iz i se rede - I

finesc. F ieca re este Icentrat pe dezvol- .tare ade famili i.

CfI;;~t,;;re:aUl11aruli

Dominareaideologiei ~ti intifice

~i a progresuluiIndividul dob3.nde~teautonOll1ie. Via ta sap riv ata se ex tinde

Individul contestafamilia ~i autori tateata ta lu l. Leg iltu rile se

specia lizeaza: locuintemoderne cu spatiil11chise favorabile

vieti i private

}l9!OO-1945DominareaideologieireligioaseIndividul este de

fin it p rin apa rte nenta sa la grup.ImpOlian ta auto-ritatii paternaleImportanta familie i ~ i a auto rita tiipaternale. Spatiulprivat coincide cufam ilia ~ i s atu l

Fundamentcultural

(ideologie)Valoareacentrala

Cadre soc ia le

Norme decomportament

Moduride v ia ta

Oamenii se referala traditie incomportamente1elor. R ezistenta laschimbare

Asp ira tiile ~ inonne le soc ia lesunt fom ie bine defin ite ~ i l asa putinspatiu alegerilorindividului

Cau tarea unei poz itiisociale ridicate ~i areu~itei financiare.

Cre~terea consumului:impor tanta acordatalocuintei l ini~ti-te,automobilului,televizi uniiContestarea normelortrad itionale ~i exper il11entarea de noi solut iicentrate pe cuplu

Interoga~liiasuprasensulu i munciiImportanta

individu lu i ~ i ad reptu rilo r sale .Competitiaindiv idua la este

foarte puternica invederea ocupari i

unui lac impo rtan tIn socie ta teDiferentierea

cad relo r de v ia ta.SHibirea normelorsocia le omogene:o cre~terea numarulni celibatarilorcare tri 'i iesc izolati ;o experimentareasolidarita tii la sca ramicilor grupuri ~iI'n afara fal11il iei

Dupa R. Campeau ~i aL lndh'idli et societe. 1993. p, 103.81


82/237

reprezinta, de fapt. imagini ideale eup1'iv ire la felu rile noastre de a acriona.

Ele reprezinta un ansamblu de calitari ~i de defecte atribuite unuicomportament care societatea il \"alorizeazi'i. Modelele de comportamentadoptate ~i acriunile care Ie insotesc se bazeaza pe valorile in care se credeeel mai mult. Aceste comportamente sunt in general stabile, 1'ezista laschimbiiri. Nu ne moditlcam comp0l1amentele in tlecare zi. A-ri schimbaeomportamentul inseamna a pune sub semnul intrebarii valorile ~isimbolurile p e care aeestea se sp1'ijin a.

de eOmlJoJ'tam t:;ntdau na~te1'e la moduri de viara care pot savarieze de la un individ la altul in cadrul aceleia~i culturi. De pilda, int1'-ofam iEe, unul dintre m embri se poate orienta spre 0 confesiune re lig ioasa, unaltul spre m i~carea sindicala, in vrem e ce altul spre practica dreptului. Celetrei persoane nu sunt ghidate de acelea~i modele de comportament ~i nuad era aceea~i ideo logie, valori ~i simboluri.

o mare parte din gesturile noastre sunt fondate pe Ele suntmoduri a gandi, simti ~i actiona unei societari ~i transmise de 1a 0

aIta. Tradiria reprezinta mo~tenirea pe care 0 societate 0transm ite tinerilor. V iara in societate presupune un m inimum de organizare~i prescrie modele de comportament care se asociaza

bazate, in pan:e, pe aceste tradi!ii. Aceste nonneeonstituie veritabi1e repere care dieteaza oam enilor ce trebuie sa faca. saspuna ~i sa ga.ndeasea. Ansamb1ul modelelor de comportament ~i a normelorform eaza pat'tea vizibila a tradiriilor unei culturi, in tim p ce ideologiile ~iinvizibila.

senmifica nucleu1 stabil transmis de la 0Tradiria inseamna ceea ce ramane atunci cand 0 noua

S3 . gandeasca, sa se comporte in autonom, independent.se tnm5:mlte din generatie genera!ie. Potrivit lui Edgar(1 generarii i~i stabi1esc modalitarile care Ie permit sa se

adapteze ~i sa-~i adapteze credinte1e ~i comportamente1e la noile situatii. C aatare, cuHura dezvoltarea polului social a1 identitarii.

82


83/237

CULTURA

IesteI

c~re ghidcaza~l orienteaza

[comp~"" 'Idi viduale ,I"''77~.,." .. ,j-,,- , , :.-'.-.- .. - -


84/237

a eondus 1a pU.nerea in eyidenta a patl'll

5.Altadata. traditiile mceaucomun ita!i. F ie carecrea un se]ntim(~nt de apartenenHi 10 .multe dintre aeeste traditii au slabit sau au

sentimentul de apo.rtenenta. Astazi, relahile ausau de .$i raspundeau a~teptarilor lor, ceo zilele noastre, 111marile ora~e.serviciile sunt im personale ~i reei.

sa

ase10 .

a descris evolutiadintre indiv izi.M areIe sociolog franeezI11deosebi din perspectivaobservat ea in sO (:l'et~itlleeu$1Aceasta legaturz, a fost numita deTotodatii a C011sto.tatca. ell se Immlte~;ta

de fiecare data. membrii societatii Un11areSCobiective, am enintand ordinea publica .. aeeasta societo.te. individul84


85/237

~l

se s ingulo.r izeze, sa faca 1l11tml1 111C,:;Pllrul! secolului0.1 XX-lea, sesizase. 0 eadru1familieL a eartieruJuL a mediului ~i specializareo.sarcinilor). EI m,:;n110no.i sau sElbirea care reglementeazacom lJol:tam t:nteh:. indeosebi cele religioase. dezirltegnlre socio.1a,carese manifesta societate de fieco.re data dind va1orile,traditiile se schimba rapid, conduce 10.0 fOlTnacare Durkheim 0 nume~te .evolutii a societatii Ii atribuie cre~terea rateisinuciderilor. demonstreaza societatile se dezvolta, ellIi integreaza indivizi.care eunose probleme de au 0 rata a sinuciderii fidicataa societati1or traditionale.

( ';c

l SOCIETAT~A ;.;, IVIODERl'\JA )JI~~se caracte rizeaza :tJ rin

cre~tereaindi\idualismului care fayorizeazi 'i {>I cre~tereasinuciderilor

precum

( s inuc idere 1I egoista I:,"~;lare seexp lica p rin

sinucidere

care seexp lica p rin

sinuciderealtruista

care seexp lica p rin

dezintegrarefamilial a dezintegrarepolitic;} dezintegrarc puternicaidentificare

A daptare dupa R. Campeau ~i a 1.. ln clh 'id ll et so cieri. 1993Figura nr. 20.

85


86/237


87/237


88/237


89/237

saueste

toate cacultural cauta sa inteleaga1a

ortaln E~n! le care~l

SOclet~lrl. se pnn simti ~lse un ansamblu ~i un

sistem de care permit indi':izilor sa devina rnembrii unui grup ~i sase distinga grupmi. moduri de a gandi ~i de a-~i reprezentahunea si orienteaza cOl1mortamentele individuale. fostj

se printr-o crqtere a individualismului~l 0 a leg2Lturilor solidaritate familie ~i comunitate spre

ce in ce mai strcH1se ridicata a ~i c re~tereaatestEi l1elini~ti!e ce rezulti'i de aieL indivizii ~i

societatile nu pot trai ontactu1 cu alte cultmio atitudine (afirmarea superioriti'itii unei cultmi

asupra alteia) ~i 0 atitudine de relativism cultural (afirmarea egalitatii

89


90/237


91/237


92/237


93/237

la un definide evose modifldi tara

sau perturbariilor dinca intrarea temeilor pe piata mllnCll ~i acriunea

egalitatea sexe a inf1uentat interogatiapropriei identit3.ri. Se ~tie. asemenea. cacare de aieL il

viitorul sau.

m c:et,lre pe totv ia ra soc ia la .m i~carii femeilorbarbarilor ~ipierderea sluj beidetel1TIina. pe

aflat

im parta~jre amediu social,..A eeste impregnari eulturale

creeaza Dosibilitatea de

ce larla lri semeni.culturaL grupul de o fiinraidentitatii noastre

stE:mlelar de idei. sentimente ~i de carenumai personalitatea 11(lm;!r:[i. sau grupurile

exprima noast1'a. cn:dinte 1'eligioase.tradiriile nationale sau profesionale colective de taate felurile.

credinre ~i va101'i transmise societate se1'Yesc ca 0 oglinda.-etalon cucare individul se CO!11Darapentru ,qi idE~ntitate(l. ~ i tormeaza

de cuno~tin teS3 . se simta in largul sau in incare Ie sens care

Aces! sentiment seunor experiente comune. tlintaeste impregnata de nonllele ~iidentice pentm indiyiziiintelegere ~i de comunicare cuD iferitele f01l11e d e solidaritate umans. ilustreaza concret acest sentim ent

apartenenta. grup care se exprilTla in manitestaxi desolidaritate - . familiala. de sau de clas3. - se manifesta ~i p rinintrajutorare. adeziu.ne. loialitate ~i yaloritlcarea legatm ilor comunitare.

identitatii ell ceea ce UurKl1Clm numeaAceasta fiinta este din

caracteruL ereditatea ~i nostru de amintiri ~i experiente care93


94/237

no astra personala. Contrar polului social. care evidentiazaasem anarea cu eeilalti, polul individual exprim a singularitatea no a stra ~i,unnare. in raport eu ceilalti.identitatii personale rezida in sentimentul sim ilitudinii eudeeurSlll timpului. Este ceea ce nume~teautor explica faptul e2t identitatea personala se sprijina pe"ramane fundamental aeela~i pe pareursul sehimbariloreXls t(~ntasa is toriea" (Erikson, 1968).Sentim(~nl:ul identitatii se bazeaza ~i pe faptul ea anturajulaeeasta sim ilitudine ~i aceasts. eontinuitate. Referitor la acestarata ca organizarea biologica a fiin!ei umane ofera unAceasta individualizare se intemeiaza peorganizarea ereierulu i uman, care pennite rep rezentarea simbolica, limbaju l ~ isim boliea (capaeitatea de a fi reprezentate mintalperm ite individului sa ia distants. fata. de el insu~i, sS. se situezepnntl'e eeilaiti ~i in raport eu ei. Cat prive~te limbajul, aeesta perm ite individulu i sa exprime simbo lie aeeasta diferelWi prin folosirea lui "eu", "tu", ,.no i".sfar~ it, m (~mLOrla,ceasta imensa capacitate de imeg istrare de experienteafective ~i perso1nale toate etapele '/ietiL pennite sa se eoneretizeze

~i polul social nu se a19.intr-ointerdependenta. A ee~ti doi poli suntmonede. Pe tot pareursul vietii,identitatea sociaia se dezvoltl impreuna ~i sefi ilustrata aeeasta interdependenta Iwlnd cagmpe teatm. Atunci cand 0 tmpa de teatruhotaraste sa rrlOnteze 0 piesa, ea are nevoie de fort a colectiva. Fieeare dintretrebuie sa re~;irrlta s entim entul de apartenenta Ia grup ~i sascopului eamun, care este p rezentarea speetaeolu lui.se identifica cu grupuL se considera asemanatortimp, insa, tlecare dintre actori se sim te ~i diferitiar grupul eonteaza pe fortele individuale aleidentitatea interioara a Ilecaruia. peintru a seoate Ia iveala

~i a asigura . astfeL succesul re lJ rezentc ltieaceasta ca exerrlplu numele pepersoana pomia un pn~mllne ~i un numeindividului sa se perceapa, acela~i timp, ca unie- familia. este simbolul~i ii of era raspunsul cine este in propriicarte vizita; cine este ochii

94


95/237

individualitatea este recenta. Multaun eu social. Indivizii nu se defineau ~i nulor 10 . grupul social, de care ii legau mari

capacitatii indivizilor de a 0 anum itasar~itul In3lmte, notiunea

nu deloc, niei in alegerea partenerului.o alegere facuta de doi indivizi ~i intemeiata peun fapt sociaL 0 alianta intre doua clanuri care

dobandeasca un avantaj din punctul de vedere 0.1 averii,fiec3J"uia asigura, in ace1e tinlpllri, traiectoria

oamenilor Ii se of era mai multa posibilitate de aaccede sociale inalte. in pofida originii lor modeste. Aceastaseparare progresiva a individualului ~i colectivului se reflecta ~i arhitecturainterioara a dormitoml devine mai degraba un loc privatdedit un . Aceasta separare se regase~te ~i evoIutia regulilorbuna-cuviima 10 . masa ~i in respectul intim itatii celuilalt.

societatile m()dc:rne. identitatea individuala treee primul plan.Preocuparile individuale domina. A-ti fi bine tie, a avea pentm tine, ate ocupa iata ca.te"va \'alori dorninante 10 . acest inceput de seeol ~imileniu. pentm cauze colective s-a redus

':1J,

intl:e

Pe de aha parte. se ~tie ca identitatea nu este statica. Identitatea seinscrie ]In)ce~s e\'olutional. Eo. se modeleaza progresiv, sereorganizeaza. ~i se de-a Iungul vietii. Acest proees se declan~eazaodata Cll intainirea eu 0 persoana remareabila pentm copil (1n general, mamasan tatsl) ~i ia sfar~it atunci eand dispar 10 . individ capacitatile de relationare(in generaL odata cn moartea biologics a persoanei).

Identitatea se rafineaza ~i se preeizeaza in decursul unei lungi evolutiipersonale, care permite 0 def1nire de sine care integreaza atat aspeetele celemai personale cat ~i aspectele sociale ~i eolective ale individualitatii. Identitatea se eonstruie~te printr-un dublu - sodaliizarrea ~i perc"onaliizm.'\ea.Aceste cloua procese nu se ana in opozitie, ci in interdependenta.

Jarencst!! socializarii. eopilul invata diferite reguli soeiale ~i eulturale,precum ~i yalorile dominante din societate. Aceste cuno~tinte se implinese,deoareee copilul se identifiea. de fapt, ell un model pe eare-l admira.

9S


96/237

este in masura

adolescenti!L este irnportant saadolescentei.

96


97/237

Carmen Furtuna - Sociologie Generala - Ed. f.r.m.

Documents

Transcript of Carmen Furtuna - Sociologie Generala - Ed. f.r.m.