Furtuna Raluca

15
Efectele modificarii contextului extern asupra memoriei Furtuna Raluca Theodorescu Livia Seria II, grupa 5

Transcript of Furtuna Raluca

Page 1: Furtuna Raluca

Efectele modificarii contextului extern asupra memoriei

Furtuna Raluca Theodorescu Livia Seria II, grupa 5

Page 2: Furtuna Raluca

REZUMAT Studiul de fata isi propune sa cerceteze posibilele efecte pe care

modificarea contextului spatial le poate avea asupra memoriei. Pentru a realiza experimentul, am alcatuit 2 esantioane de

convenienta, fiecare avand N=20, participantii fiind studentele si studentii de anul I si II ai Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei.

Sarcina ambelor grupuri a fost sa memoreze o lista de 15 cuvinte care le erau citite timp de 30 de secunde (la un interval de o secunda intre fiecare cuvant). Diferenta intre cele 2 grupuri consta in faptul ca unii erau rugati sa reproduca ceea ce encodasera anterior in aceeasi sala, iar ceilalti erau mutati intr-alta.

Rezultatele obtinute au relevat existenta unor diferente semnificative privind performantele mnezice ale celor care au memorat si reprodus cuvintele in aceeasi sala si ale celor care au memorat lista intr-o sala si au fost rugati sa o reproduca intr-alta.

Cu alte cuvinte, modificarea contextului spatial influenteaza in mod semnificativ performantele mnezice ale indivizilor.

Page 3: Furtuna Raluca

I. INTRODUCERE Memoria este mecanismul psihic cognitiv de reflectare a experientei trecute,

de fixare si pastrare a informatiilor in vederea recunoasterii si reproducerii acestora intr-o maniera cat mai fidela.

Cele 3 procese constitutive ale memoriei sunt encodarea, stocarea si reactualizarea.

Cel care a pus bazele investigatiilor experimentale asupra memoriei a fost psihologul german Hermann Ebbinghaus. El a pornit de la o teorie a mintii care dateaza de pe vremea lui John Locke din anii 1600: mintea este o retea de asocieri intre elemente. Odata formate aceste asocieri, ele devin disponibile ulterior si tocmai aceasta reprezinta ceea ce numim memorie. Un lucru cert era ca asocierea poate fi intarita prin repetitii. Astfel, Ebbinghaus a vrut sa masoare de cate repetitii este nevoie pentru ca asocierea sa capete o anumita putere “standard”.

El a folosit metoda silabelor fara sens de tipul consoana-vocala-consoana(CVC) pentru ca numai astfel putea sa studieze amintirile care sunt cu adevarat construite de la zero. Daca ar fi folosit cuvinte cu sens, formarea noilor asociatii ar fi fost influentata de cunostintele anterioare ale persoanei, de schemele sale mintale preexistente. In urma experimentului, Ebbinghaus a constatat ca odata ce lista de silabe fara sens era memorata, chiar daca intervenea uitarea, a doua oara cand incerca sa o memoreze avea nevoie de un numar mai mic de repetitii, de un timp mai scurt, ceea ce insemna o economisire in procesul de invatare.

Metoda economiei este folosita si astazi in studiile asupra memoriei intrucat orice am invatat la un moment dat, chiar daca este uitat sau reamintit in foarte mica masura, va fi cu siguranta mult mai usor de inteles si reinvatat mai tarziu.

Page 4: Furtuna Raluca

Spre deosebire de Ebbinghaus, Sir Frederic Bartlett a sustinut ca materialul arbitrar, artificial nu era cel mai bun material de utilizat. El era mai degraba interesat de efectele cunostintelor si schemelor mintale anterioare asupra memoriei. Astfel, a studiat perceptiile si amintirile privind evenimentele organizate-imagini, povesti s.a.m.d.

Cel mai cunoscut dintre experimentele lui Bartlett a fost un studiu al memoriei condus pe loturi de subiecti cu stramosi europeni, folosindu-se de o legenda americana numita “Razboiul fantomelor”. Participantii au citit povestea singuri de 2 ori, iar dupa 15 minute erau rugati sa o reproduca. Apoi, subiectilor li s-a cerut sa reproduca din nou povestea atunci cand se mai ivea ocazia.

Aceste amintiri ale povestii au aratat schimbari considerabile. In primul rand, unele detalii se pierdusera, altele fusesera schimbate sau adaugate, cuvintele fusesera inlocuite cu altele mai comune, amintirile fiind purtate spre ceea ce era familiar subiectilor. De fapt, multi participanti au raportat ca amintirile lor nu se bazau pe cuvintele povestii pe care o citisera, ci, mai degraba ei si-au reamintit imaginile vizuale ale evenimentelor si au reconstruit povestea in functie de acestea.

Cu alte cuvinte, amintirea nu este rularea unei inregistrari a trecutului, ca un fel de casetofon mintal. Mai degraba este un proces de deductie.

Bazandu-se pe parti, pe bucatele pe care si le reaminteau, participantii trebuie sa fi dedus ceea ce citisera cand le-a fost prezentata pentru prima oara povestea. Iar deductia a avut la baza schemele cognitive ale participantilor.

Page 5: Furtuna Raluca

Pornind de la premisa ca atunci cand subiectilor le este data spre memorare o lista de cuvinte familiare, in realitate ceea ce participantii invata nu sunt cuvintele in sine, ci faptul ca acele cuvinte specifice se potrivesc cu un context specific, Gordon Bower s-a hotarat sa testeze in anul 1981 daca exista o asociere intre situatia interna si externa in care au fost memorate cuvintele si contextul in care subiectii au fost ulterior testati pentru reamintire.

Bower a ales sa manipuleze starea interna a participantilor prin intermediul hipnozei, inducand primei jumatati de participanti o stare de fericire, iar celeilalte jumatati o stare de tristete, in timp ce acestia isi invatau listele de cuvinte. Ulterior, unei jumatati din fiecare grup I s-a indus o stare de fericire, iar celeilalte jumatati o stare de nefericire, dupa care li s-a cerut sa isi reaminteasca lista de cuvinte memorate anterior. Rezultatele evidentiaza faptul ca daca subiectii au fost tristi in timpul invatarii materialului si l-au reamintit mai bine daca au fost testati atunci cand erau tristi. Daca l-au memorat in timp ce erau fericiti si l-au amintit mai bine cand au fost testati in starea de fericire. Deci, acuratetea cu care si l-au reamintit a depins de faptul de a fi fost in aceeasi stare in timpul invatarii materialului cat si in timpul testarii.

De aceea ne referim la aceste fenomen ca memorie dependenta de stare.

Page 6: Furtuna Raluca

S-a dovedit ca schimbarile de ordin contextual si circumstantial care intervin intre momentul memorarii si momentul amintirii produc scaderi ale performantelor in reactualizare corespunzatoare cu modificarile contextuale produse. Aceasta se datoreaza faptului ca schimbarile in context elimina indici esentiali implicati in scanarea pe care memoria o realizeaza in cautarea informatiei solicitate.

Pentru a ilustra cum modificarea contextului extern poate afecta performantele menezice ale subiectilor, Godden si Baddeley au realizat in anul 1975 un experiment in care participantii erau scufundatori.Toti subiectii au purtat echipament de scufundare si li se citeau cuvintele prin casti astfel incat aceste aspecte ale situatiei sa fie constante pentru toti. Numai ca primei jumatati dintre participanti li se citeau cuvintele in timp ce se aflau sub apa, iar celeilalte jumatati in timp ce se aflau pe uscat. Ulterior, jumatate din fiecare grup a fost testata pe uscat, iar cealalta jumatate in apa. Rezultatele au ilustrat faptul ca retentia a fost mai buna atunci cand conditiile testarii au coincis cu cele ale invatarii.

In mod efectiv, memoria umana este o memorie contextuala, ceea ce inseamna ca momentul memorarii, factorii contextuali provoaca alocarea informatiei intr-o anumita zona corespunzatoare circumstantelor date dar si asocierilor de moment.

Un lucru este cert: circumstantele in care se realizeaza invatarea nu sunt niciodata identice, ceea ce atrage multe schimbari si implicatii. De aici rezulta ca eficienta reamintirii depinde de masura in care contextul ramane neschimbat.

Page 7: Furtuna Raluca

II. Obiective

Cercetarea de fata este o replicare partiala a experimentului realizat de Godden si Baddley si isi propune sa studieze modificarile care se produc la nivelul performantelor mnezice ale subiectilor in conditiile in care contextul testarii pentru reproducerea listei de cuvinte memorate este diferit de contextul in care acestea au fost invatate.

Page 8: Furtuna Raluca

III. Ipoteze

Exista diferente semnificative privind nivelul performantei mnezice intre subiectii care au invatat si reprodus lista de cuvinte in acelasi context extern si cei la care contextul invatarii a diferit de cel al testarii.

Page 9: Furtuna Raluca

IV. METODA A) Participanti Cele doua esantioane independente au fost alcatuite dupa criterii de

convenienta din subiecti alesi din populatia de studenti de anul I si II ai Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei.

Volumul celor doua esantioane era de 20 de subiecti, fetele si baietii nefiind insa distribuiti in mod egal: primul lot alcatuit din subiectii la care contextul extern a fost mentinut constant cuprindea 17 fete si 3 baieti, iar cel de-al doilea lot la care a fost modificat contextul era alcatuit din 13 fete si 7 baieti.

Varsta medie a participantilor a fost de 20, 3 ani.

B) Instrumente Am elaborat o lista de 15 cuvinte familiare dar fara legatura intre ele

pe care le-am citit-o subiectilor o singura data timp 30 de secunde, la un interval de o secunda intre fiecare cuvant. Lista cuprindea urmatoarele cuvinte care le-au fost prezentate tuturor subiectilor in exact aceeasi ordine: buturuga, actorie, pisica, reprimare, masina, libertate, avalansa, cartier, visiuniu, iluminism, vrabie, piersica, bucurie, suflet, timp.

Page 10: Furtuna Raluca

C) Design experimental Variabila independenta se refera la contextul extern si are

doua niveluri: context extern mentinut constant in conditiile invatarii si testarii - in cazul primului lot si context extern modificat in conditiile testarii - in cazul celui de-al doilea lot.

Variabila dependenta tine de performantele mnezice ale celor doua grupuri, masurate in scoruri in functie de numarul de cuvinte reproduse.

Semnalam de asemenea existenta unor posibile variabile intermediare:

- nivelul de oboseala al subiectilor intrucat o parte din acestia (studentii de anul I) avusesera examen la engleza inainte de a participa la experiment;

- reactiile unora dintre participantii din cea de-a doua grupa care au fost mutati intr-o alta sala unde existau factori perturbatori pe care nu i-am putut controla in totalitate : la finalul experimentului unii dintre ei au mentionat ca au fost deranjati de zgomot

Page 11: Furtuna Raluca

D) Procedura Subiectii erau chemati intr-o sala separata unde sa nu existe factori perturbatori

(alte persoane care sa le distraga atentia sau zgomote de orice fel). Apoi li se facea un instructaj prin care erau informati in legatura cu sarcina.

Astfel, participantii erau anuntati ca le va fi prezentata o lista de 15 cuvinte timp de 30 de secunde. Sarcina lor era sa memoreze cat mai multe cu putinta. Apoi vor lua o pauza de un minut timp in care vor putea sa se gandeasca la cuvintele memorate, sa faca repetitii mintale fara a fi intrerupti in niciun fel de examinator. Ulterior, le erau inmanate o foaie alba de hartie si un pix pentru a putea scrie timp de un minut cuvintele pe care le vor mai tine minte, in ordinea dorita de acestia.

Am decis sa lasam un minut pauza intre momentul in care terminam de citit lista si momentul in care subiectii erau rugati sa reproduca cuvintele memorate tocmai pentru a avea timp sa mutam participantii din cel de-al doilea esantion intr-o alta sala. Astfel, atat subiectii din primul esantion in care era mentinut constant contextul extern cat si cei din al doilea esantion carora le era schimbat mediul erau rugati sa scrie pe foaia de hartie cuvintele memorate numai dupa ce se scurgea acel minut de pauza.

Dupa ce le dadeam semnalul ca pot incepe sa scrie ceea ce au memorat, subiectii din ambele loturi erau cronometrati iarasi timp de un minut si la terminarea acestui interval erau rugati sa nu mai scrie nimic si sa inapoieze foile.

Page 12: Furtuna Raluca

V. Rezultate In urma prelucrarii datelor in SPSS, media raspunsurilor

date de primul lot in care a fost mentinut constant contextul extern a fost m=24, 73 in timp ce media celui de-al doilea grup in care a fost modificat contextul extern in conditia testarii a fost m=16, 27.

Am obtinut valoarea testului Mann-Whitney de U= 115, 500; valoarea lui Z = -2,319 si p= 0,02, ceea ce ne determina sa luam decizia statistica de a respinge ipoteza de nul.

Astfel, rezultatele obtinute sprijina ipoteza cercetarii : exista diferente semnificative intre performantele mnezice ale grupului de subiecti carora le-a fost mentinut acelasi context extern in conditia de invatare cat si in cea de testare si intre grupul de subiecti carora le-a fost modificat contextul extern in conditia testarii cuvintelor memorate.

Page 13: Furtuna Raluca

VI. Concluzii Putem considera acest experiment o replicare reusita a celui original

realizat de Baddeley si Godden(1975) intrucat rezultatele obtinute sustin ipoteza cercetarii.

Dar nu putem generaliza aceste rezultatele decat la nivelul populatiei de studenti a Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei.

Posibile limitari ale experimentului au fost urmatoarele: - esantionarea realizata dupa criterii de convenienta - volum mic al esantioanelor - distributia baietilor si a fetelor nu a fost facuta in mod egal intre

cele 2 esantioane - performanta mnezica a anumitor subiecti ar fi putut sa fie

influentata de evenimnetele petrecute anterior testarii (examen la engleza)

-sala in care cel de-al doilea lot de subiecti a fost mutat pentru a fi testat avea anumiti factori perturbatori (zgomot) insa s-a incercat pe cat posibil sa fie tinuti sub control pentru a nu influenta sarcina subiectilor

Page 14: Furtuna Raluca

VII. Discutii Aplicabilitatea practica a experimentului consta in

faptul ca stiind importanta pe care o are contextul extern spatial in memorare, studentii pot lua masuri pentru a-si imbunatati performantele mnezice.

Atunci cand exista aceasta posibilitate este bine ca examinarea sa se faca in aceeasi incapere in care au fost tinute orele, astfel incat semnele externe la reamintire sa fie similare cu semnele externe care au fost prezente atunci cand materialul a fost prezentat pentru prim oara.

Page 15: Furtuna Raluca

Bibliografie

Anitei, M. (2005), “Fundamentele psihologiei- Mecanisme psihice cognitive”, Editura Credis, Bucuresti

Mook, D. (2009), “Experimente clasice in psihologie”, Editura Trei, Bucuresti.